UNIVERSITATEA „PETROL - GAZE” DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR

SPECIALIZAREA: EXTRACTIA PETROLULUI

PROIECT
EXPLOATREA SONDELOR
MARINE

Conducator: Conf. dr. ing. Mariea Marcu

Masterand: RADU Georgian Andrei

PLOIESTI 2016
 CUPRINS

Capitolul 1 : Marea Neagra..……………………………………………..………3

Capitolul 2 :Calculul sarcinilor produse de valuri asupra unei structuri .............7
Capitolul 3:Studiu de caz privind un domeniu marin ( GORGON AUSTRALIA
)……………………………………………………………………………………14
Capitolul 4 Prezentare Platforma Prometeu ………………………………….....17
Aplicatie 1...............................................................................................................18
Aplicatie 2...............................................................................................................22
Aplicatie 3...............................................................................................................27

2
 Capitolul 1
Marea Neagra

Generalitati
Marea Neagră este întinderea de ape din bazinul geomorfologic denumit pontic, unul din
bazinele complexului tectonic tethysian, el însuși parte a orogenezei alpino-himalayene, din care
fac parte și munții care o mărginesc la nord (în Crimeea), la nord-est (Caucazul) și la sud
(lanțurile pontice). Este situată între  Europa și Asia, având ca state
riverane Rusia, Ucraina, România, Bulgaria, Turcia și Georgia. Prin Strâmtoarea Cherci este
legată de Marea Azov, prin Bosfor de Marea Marmara, iar prin strâmtoarea Dardanele de Marea
Egee și deci de Marea Mediterană. Marea Neagră este, din punct de vedere hidrologic, un rest
al Mării Sarmatice și prezintă o serie de aspecte unice în lume : ape salmastre (în medie 16-18
grame de sare pe litru față de 34-37 în alte mări și oceane), stratificare între apele de
suprafață oxigenate și cele adânci anoxice (fenomen denumit euxinism),limane la gurile fluviale,
floră și faună cu multe specii-relicve. În zona litoralului românesc salinitatea scade și mai mult,
în mod obișnuit fiind între 7 și 12 la mie.

3
 Fig1.1.Incadrarea Marii Negre din punct de vedere geografic

Marea Neagră se întinde pe o suprafață de 423.488 km². Cel mai adânc punct se află la
2211 m sub nivelul mării în apropierea de Ialta. Mareele sunt în general de mică amplitudine
(circa 12 cm).

Hidrologie

Dispunerea circulară a surselor de apă și existența unei singure legături externe -

prin Strâmtoarea Bosfor, Marea Marmara, Strâmtoarea Dardanele - cu Oceanul planetar, alături
de încălzirea relativ moderată a apei de către Soare, determină lipsa aproape totală a curenților
marini verticali și existența doar a curenților orizontali pe un imens traseu circular împotriva
sensului acelor de ceasornic. Temperatura apei variază la suprafață: vara până la 29 de grade
Celsius care ajung iarna până la 0 grade Celsius. Lumina pătrunde în largul mării la o adâncime
de 150–200 m. Oxigenul este inexistent la adâncime [CO2,H2S]. Curenții au intensitate redusă
pe verticală și mai mare pe orizontală; iarna sau în timpul unor variații ale stării vremii, pot
apărea valuri care ating 5–10 m

Salinitatea
Apa oxigenată din straturile superioare ale mării are o salinitate relativ mică: circa 17 la
mie, datorată revărsării fluviilor, cu circa 600 Km³ de apă dulce pe an. În straturile mai adânci,
mai jos de 150 de metri, conținutul de sare este mult mai ridicat, deoarece aceste ape provin,
prin Strâmtoarea Bosfor, din Marea Mediterană. Anual se scurg prin Bosfor circa 450 Km³ de
apă salmastră la suprafață dinspre Marea Neagră spre Mediterana, cu o concentrație a sării de
17-19‰, iar de-a lungul fundului circa 50 Km³ de apă cu o concentrație a sării de 38-39‰
dinspre Mediterana spre Marea Neagră, provocând în strâmtoare curenți primejdioși pentru
navigație. Circa 200 Km³ de apă se evaporă anual.
Marea Neagră reprezintă cel mai mare bazin de apă salmastră al lumii,
cu biotopuri variate și cu o faună ce a fost supusă unor transformări continue datorate
puternicelor influențe contrarii exercitate de apele dulci și de Marea Mediterană. Apele Mării
Negre au toate caracteristicile apelor salmastre, au o mare variabilitate a salinității totale în
corelație cu suprafața, adâncimea și sezonul, o puternică variabilitate ionică, nu numai față de
Mediterana, dar și de diferitele sale părți. Ecosistemul depinde de aceste condiții hidrologice.

Ecosistemul Mării Negre

Face parte din categoria ecosistemelor stătătoare de apă sărată. Din punct de vedere al
salinității, Marea Neagră se împarte în:

 zona de suprafață;
 zona de adâncime;

4
Sub aspect biocenotic găsim trei zone:

 zona litorală;
 zona pelagică;
 zona abisală.
Biocenoza cuprinde alge inferioare, alge verzi, brune și roșii. Animalele sunt reprezentate
prin viermi, moluște, pești iar în atmosfera apropiată păsări și pescăruși.

Fauna

De la o anumită adâncime, apa mării nu mai conține oxigen decât în cantități neglijabile.
[4] Există totuși microorganisme care folosesc sulfat pentru oxidarea hranei și produc hidrogen
sulfurat și dioxid de carbon. Ele formează un biosistem anaerob care se apropie tot mai mult de
suprafață. Biologii se tem că Marea Neagră ar putea deveni o mare moartă, sulfuroasă.
Numărul delfinilor a scăzut de la 1,5 milioane de exemplare, în anii 1950, până la câteva
zeci de mii de exemplare, în 2006.

Fig
Clima
Clima litoralului romanesc al Marii Negre este temperat-continentala, cu usoare influente
marine. Variatiile anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii
(70 - 80 de zile de vara). Precipitatiile atmosferice sunt foarte variabile si se produc la intervale
mari (400 - 700 mm annual). Vecinatatea marii si a uscatului favorizeaza formarea brizelor.
Litoralul romanesc al Marii Negre este supus iarna viscolului (vanturile de nord-est). De-a lungul
litoralului se pot deosebi doua nuante climatice:
-  la nord de Capul Midia, evaporatii puternice ziua (Delta Dunarii si Complexul Razelm), care
asigura umezirea aerului si duc la scaderea amplitudinilor termice
-   la sud de Capul Midia, regimul temperaturii aerului este mai moderat si cu caracter marin mai
pronuntat; vara, temperatura aerului este mai coborata decat in nord, iar iarna este mai ridicata.
 Temperatura apei variaza sezonier (iarna, la tarm, minima coboara la 0 grade C ; vara,ajunge la
27-29 grade C ) ;intre iarna si vara, pe verticala, se inregistreaza o inversare a anotimpurilor pana
la 75-100 m adancime ; catre fundul marii, temperatura este in jur de 7-9 grade C ;
Lumina patrunde pana la 200 m ; intensitatea scade invers proportional cu adancimea ;

5
 Salinitatea apei este scazuta, mai ales in gurile de varsare ale DUNARII si ridicata in
paturile adanci de apa ;
Oxigenarea apei variaza in functie de anotimp si adancimea apei : iarna , paturile
superficiale sunt saturate in oxigen ; sub 150-200 m, oxigenul lipseste cu desavarsire,gazul solvit
fiind mai ales, acid sulfhidric ;
Miscarea apei inregistreaza curenti orizontali ( unii paraleli cu tarmul si altii in interior ),
verticali (care vantura apa pe o grosime de 180-200 m ) si valurile produse de vant (4-5 m
inaltime in timpul furtunilor) ;Nivelele de lucru local (Zona costiera romana; Dobrogea );
b) regional (Aria Marii Negre)
c) international (Alte proiecte GEF, IW: LEARN)

Curenţii marini
Factorii care declanşează apariţia curenţilor sunt: vânturile, diferenţa de densitate,
temperatură şi salinitate în plan orizontal şi pe verticală, diferenţele de nivel ale reliefului
submarin, deversările fluviale, schimbul de ape cu Marea Mediterană şi cu Marea Azov.
În Marea Neagră a fost identificată existenţa unei circulaţii originale care cuprinde:
   – Un curent de descărcare a apelor sărate din Marea Mediterană în Marea Neagră prin
Strâmtoarea Bosfor şi de compensare,
   – Curentul ciclonal din bazinul adânc numit Curentul Principal al Mării Negre (Rim Current),
care formează circulaţia majoră de suprafaţă. Acesta se deplasează de-a lungul coastelor
întregului bazin, în sens contrar acelor de ceasornic, curgând activ în stratul dintre suprafaţă şi
150 m adâncime, având un caracter geostrofic şi viteze de 15-20 cm/s la suprafaţă şi de peste 20

cm/s în miez.

6
 Fig1.3.Tipuri de curenti si directia acestora
CAPITOLUL 2
Calculul sarcinilor produse de valuri asupra unei structuri

Sa se determine sarcinile produse de valuri cu: H=1,5m avand perioada T=3s.

Date necesare:
Diametrul exterior al pilonului D=324 mm;
Grosimea de perete t= 9,5 mm;
Adancimea apei, d=8m;
Inaltimea pilonului deasupra nivelului mediu al apei , h= 7m;
Lungimea efectiva a pilonului, l=17m;
Adancimea de patrundere a pilonului in solul marin, s= 2 m
Densitatea apei ρ= 1015 kg/m3

Fig. 2.1 Schema modelului analizat

1. Se determina frecventa valurilor si lungimea valurilor

Frecventa :
Lungimea valurilor se determina din ecuatia dispersiei:
2
ω =gk tanh kd

7
Solutia numerica a acestei ecuatii conduce la L=14 m
Numarul de unda este:

Se verifica produsul kd pentru a se stabili conditiile de calcul:

Daca valoarea este mai mare decat π se pot aplica conditiile pentru apele adanci.

2
In acest caz rezulta ca ω =gk , iar m
2. Se determina raportul

3. Numarul Keulegen-Carpenter este

Daca KC>4 , iar D/L<0,2 ne aflam in domeniul de separare corespunzator teoriei

neliniare a valurilor, iar forta valurilor are urmatoarele componente:forta de inertie, forta de
tractiune plus termenii patratici de modificare a formulei lui Morison de catre Lighthill.

Cea mai mare valoare a inaltimii valului pentru o lungime data a acestuia este:

prin urmare

iar amplitudinea valului este

In cazul teoriei corespunzatoare domeniului neliniar de separare cu corectarea Lighthill a
formulei Morison se determina urmatoarele componente ale fortei valurilor:

4. Forta totala supra corpului imersat in apa este:

F=F1 + F 2 + F 3 + F 4 +F 5

8
4.1 F1 reprezinta termenul Froude-Krilov calculat cu ajutorul teoriei liniare pentru ape
adanci:

6 H D
Re  3  10 
L Re  389666.890708
CM  2.3
2
 D
F1     g  a  CM  cos (   t )
4 F1  1415.822443
4.2 Forta de tractiune F2
CD  0.5
2
F2  0.25  CD    g  a  D  sin (   t)  sin (   t)
F2  0.099487

4.3 Forta F3 datorita termenului patratic al potentialului vitezei din teoria Stokes de
ordinul

 0.28 
   g  a  b  k   16  ln 
2 4 3
F3    3  sin( 2    t) F  0.426049
2  k  b  3

4.5 Forta F5 este prezenta numai daca cilindrul traverseaza suprafata libera a
4.4 Forta F4 datorita potentialului cinetic
valurilor

F5  4  F4 F5  8.678625
 2 2
F4     g  a  b  k  sin( 2    t) F4  2.169656
4

9
 Forta Forta F1+F2 |F1+F2|
Termenul |
Nr Forta de datorata |
t, s Froude- Forta F3+F4+F5 F |F| F3+F4+F5|/|
crt tractiune potentialu F3+F4+F5|
Krilov       F|
lui cinetic
     
    F1 F2 F3 F4 F5             %
0 1 2 3 4 5 6              
1 0 1416.133 0 0 0 0 1416.133 0 1416.133 1416.133 0 1416.133 0
2 0.25 1226.407 56.709 8.811 44.87 179.481 1226.657 233.162 1516.278 1226.657 233.162 1516.278 0.153773
3 0.5 708.066 170.127 8.811 44.87 179.481 708.566 233.162 1111.355 708.566 233.162 1111.355 0.2098
4 0.7 148.026 224 2.211 10.772 43.081 148.726 56.064 428.09 148.726 56.064 428.09 0.130963
5 1 -708.066 170.127 -8.811 -44.87 -179.481 -707.066 -233.162 -771.101 707.066 233.162 771.101 0.302375
6 1.25 -1226.41 56.709 -8.81 -44.87 -179.481 -1225.16 -233.161 -1402.86 1225.16 233.161 1402.86 0.166204
7 1.55 -1408.38 -2.478 2.115 10.772 43.089 -1406.83 55.976 -1354.88 1046.83 55.976 1354.88 0.041314
8 1.75 -1226.41 -56.709 8.811 44.874 179.481 -1224.66 233.166 -1049.95 1224.66 233.166 1049.95 0.222073
9 2 -708.066 -170.127 8.811 44.874 179.481 -706.066 233.166 -645.027 706.066 233.166 645.027 0.361483
10 2.2 -148.026 -224.357 2.115 10.772 43.089 -145.826 55.976 -316.407 145.826 55.976 316.407 0.176911
11 2.5 708.066 -170.127 -8.811 -44.87 -179.481 710.566 -233.162 304.777 710.566 233.162 304.777 0.765025
12 2.75 1226.407 -56.709 -8.811 -44.87 -179.481 1229.157 -233.162 936.536 1229.157 233.162 936.536 0.248962
13 2.99 1415.822 -0.0994 -0.426 -2.169 -8.678 1418.812 -11.273 1404.45 1418.812 11.273 1404.45 0.008027

Tabel 2.1.Rezultate forte in functie de timp

10
 F1 Termenul Froude-Krilov
2000

1500

1000

500

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-500

-1000

-1500

-2000

Fig.2.2.Forta F1 reprezinta termenul Froude-Krilov calculat cu ajutorul teoriei liniare pentru

ape adanci

F2 Forta de tractiune
250
200
150
100
50
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-50
-100
-150
-200
-250

Fig.2.3.Forta de tractiune F2

11
 F3 reprezinta forta datorita termenului
patratic al potentialului vitezei din teoria
lui Stoker de ordinul 2
50
40
30
20
10
0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-10
-20
-30
-40
-50

Fig. 2.4.Forta F3 reprezintă forţa datorită termenului pătratic al potenţialului vitezei din teoria
lui Stokes de ordinul 2

F4 Forta datorata potentialului cinetic

200

150

100

50

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-50

-100

-150

-200

Fig. 2.5.Forta F 4 datorita potentialului cinetic

12
 F5 este prezenta numai daca cilindrul
traverseaza o suprafata libera a valurilor
2000

1500

1000

500

0
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5
-500

-1000

-1500

-2000

Fig.2.6. Forta
F5 este prezenta numai daca cilindrul traverseaza suprafata libera a valurilor

2000

1500

1000

500
F1+F2
0 F3+F4+F5
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 F
-500

-1000

-1500

-2000

. Reprezentarea grafica a sumei

F1 + F2 ; F 3 +F 4 +F5 ; F
Fig.2.7

13
 Capitolul 3
GORGON AUSTRALIA

Câmpurile Gorgon de gaze se află în larg Australia de Vest, la aproximativ 60 km de la

Insula Barrow şi 200 km vest de Dampier. Cinci domenii au fost descoperite până în prezent -
Gorgonei, Chrysaor, Dionysos, West Rocks Tryal şi Spar. Numite colectiv Gorgon mai mare,
aceste domenii au fost intens evaluate, inclusiv cele opt godeuri Gorgon.
Câmp este dezvoltat de Venture Gorgonei, un joint-venture de Chevron Texaco, Shell şi
ExxonMobil. Chevron Texaco, cu un interes de patru şeptimi, este operatorul de dezvoltare a
Gorgonei, în numele a Venture Gorgon.
De gaz de la primul câmp este de aşteptat în 2014. Chevron a intrat acorduri de furnizare de
patru milioane de tone de gaze naturale pe an, cu Osaka, gaze Tokyo, Caltex GS, Chubu Electric
şi Nippon Oil Corporation.

Gorgon descoperire
Gorgon a fost descoperit în 1980, după o descoperire în vest roci Tryal de Vest australian
Petroleum (WAPET), în 1973. În anul 2000, Chevron a achiziţionat toate activele WAPET.
Studii seismice 3D au fost realizate pentru toate câmpurile din zona Gorgon mai mare şi pentru
cele mai mari trei-rezervor de simulare, modele care au fost pe deplin dezvoltate
.
Gorgon rezervelor de petrol
Până la 13,8 miliarde de metri cubi de rezerve de hidrocarburi au fost certificate ca fiind dovedită
în zona Gorgon Mare. Aceasta include 9.6 mii de miliarde de metri cubi de rezerve de
hidrocarburi dovedite în domeniul Gorgonei - suficient pentru un proiect de doi-tren GNL.

Rezervele dovedite plus probabil în zona de Gorgon Mare depăşească 17,6 miliarde de
metri cubi, cu rezerve de certificate posibile creşterea totală, care la 40 de miliarde de metri

14
cubi.Rezervele dovedite în zona Greater Gorgon sunt echivalentul de energie de 6,7 miliarde de
barili de petrol. Sale de gaze brut conţine dioxid de carbon 12-15%.

Gorgon domeniul dezvoltării

Chevron se planifică o dezvoltare submarine treptată a câmpului Gorgonei, incepand de
la nord Gorgon. Subsea puţuri vor fi legate la o platformă bazată pe gravitaţie situat în adâncurile
apelor superficiale la est de domeniu. De gaz vor fi prelucrate pe platforma înainte de export prin
intermediul trunkline pentru site-ul fabrica GNL în Peninsula Burrup.
Actuală Greenfield Gorgon LNG planul se bazează pe trei trenuri de lichefiere, fiecare capabile
să producă 15 milioane de tone pe an. $ 50 miliarde de GNL de plante a fost aprobat de către
autoritatea pentru protecţia mediului în luna august 2009. Inovatoare pentru fabrica GNL a avut
loc în decembrie 2009.
Dioxidul de carbon conţinute în gazele naturale produse din domeniu vor fi eliminate
pentru a evita îngheţarea în procesul de GNL. În loc de aerisire dioxid de carbon în atmosferă,
acesta va fi injectat în rezervorul Dupuy salina de mai jos Insula Barrow.
Re-injectarea de dioxid de carbon va fi echivalent cu eliminarea de peste 630.000 de masini
anual pe drumurile din SUA.

Gorgon contracte
În mai 2008, GE Oil & Gas Divizia de foraj şi de producţie a fost contractat pentru a
furniza echipamente pentru submarine domeniul Gorgon. Conform contractului de cinci ani GE
va furniza colectoare VetcoGray, copaci, gurile de puţuri de submarine şi alte
echipamente. Compania va oferi, de asemenea, echipamente de reziliere de conducte, sisteme de
control de producţie, şi de sprijin de instalare şi operaţional.

15
 În octombrie 2009, GE a castigat un contract de $ 400 pentru a oferi o tehnologie
avansată de GNL pentru producţia de gaz din câmpul Gorgon.GE va furniza GNL de refrigerare
şi de dioxid de carbon reinjectarea echipamente, inclusiv trei trenuri de compresie agent
frigorific şi şase trenuri de compresie. GE a fost acordat un nou contract în martie 2010, aducand
valoarea totală a contractului la $ 1,1 miliarde.
Aker Solutions a fost atribuit un contract pentru furnizarea de 264 km de umbilicals tub
din oţel pentru domeniul Gorgon. Cele umbilicals va lega sistemul de producţie submarine de
teren cu instalaţie GNL pe Insula Barrow.
Aker este de aşteptat să livreze umbilicals în al doilea trimestru al anului 2012.
În iulie 2011, CB şi am primit un contract de 2,3 $ pentru a efectua lucru mecanic,
electric şi instrumente pentru proiect. Subsea 7 a fost atribuit un contract de $ 440m pentru a
instala şi a lega în unităţi de ridicare grele din Gorgon şi domenii Jansz.
În 1998, un consorţiu de Clough Kvaerner şi Schlumberger a fost atribuit contractul pentru
proiectarea infrastructurii larg pentru proiectul Gorgon.

16
 Capitolul 4
Platforma Prometeu

GSP Prometeu este o semi-submersibil , jackup independent consola piciorde foraj

operate de GSP de foraj, un Grup Servicii Petroliere filială, şi în prezent, contractat de
către Melrose Resources pentru foraj în bulgara secţiunea a Mării Negre .
GSP Prometeu instalatii de foraj a fost proiectat de Sonnat offshore si a fost construit
de Petrom, la Santierul Naval Galaţi, în 1982. Dispozitivul a fost complet reconstruită şi renovată
în 2003, la un cost de 35 milioane dolari SUA. 
GSP Prometeu are o lungime de 52,4 metri (172 ft), latime de 40,8 metri (134 ft), proiect
de 9,75 metri (32,0 ft), înălţime de 120 de metri (390 ft) şi adâncimea de 6,4 metri (21 ft). Ea are
o adâncime maximă de foraj de 6.100 de metri (20.000 ft), şi ea ar putea funcţiona la o adâncime
de apă de 91 metri (300 ft). Ca pe o platformă de foraj, GSP Prometeu este dotat cu echipamente
de foraj avansate şi trebuie să respecte strict niveluri de certificare în temeiul dreptului
internaţional. GSP Prometeu este capabil de a manevra cu propriile motoare(pentru a
contracara deriva şi curenţilor oceanici), dar de la distanţă de relocare, trebuie să fie mutat de
specialitate remorchere. Dispozitivul este capabil să reziste la condiţii severe de mare, inclusiv
de 12 de metri (39 ft) şi valuri de 155 de kilometri pe oră
La bordul platformei se afla 70 de oameni: ingineri, operatori, mecanici, macaragi,
bucatari, etc.
Utilajele principale:
- Instalatie de tratare a apei pentru injectie la jacketele 6 si 7. Instalatia este compusa
din: filtre mediu, filtre grosiere, coloana stripare;
- Pompa injectie (Hammerman);
- Doua motoare Caterpillar pentru a genera curent electric pe platforma.
- Instalatie de foraj F-320;
- Separator de etalonare trifazic;
- Separator bifazic;

Fig4.1. Platforma Prometeu

17
 Aplicatie 1

Sonda marina cu capul de eruptie pe platforma

Date caracteristice:

Nr Crt Proprietatile fl de zacamant Presiune, debit, temperatura Profilul sondei

1 ρt 850 kg/m3 pCE 30 bar Di 7 in
2 ρa 1050 kg/m3 pz 250 bar dte 4.5 in
3 ρg 0,700 kg/m3 pd 220 bar Hapa 700 m
4 i 10 % Q 500 m3/zi tafm 4 o
C
5 GOR 300 stm3/m3 tf 98 o
C tsupraf 15 o
C
6 µt 93oC 1.5cP
15oC 10cP

Sa se determine:
1. Profilul presiune functie de adancime pentru mai multe valori ale diametrului tubingului
de: 3, 3.5, 4, 4.5;
2. Variatia presiuni in tevi de extractie functie de impuritati, i= 10;20;40;60;80;
3. Sa se determine curbele gradient considerand mai multe teorii de ascensiune;
4. Sa se realizeze analiza nodala considerand presiunea de zacamand 250bar la 100 de bar
considerand un pas de presiune de 25 de bar. De asemenea si variatia impuritatilor si
diametrului tubingului.

18
 Fig.1.Simulare sonda marina Pipesim

Fig.2.Variatia presiunii functie de adancime pentru mai multe valori ale diametrului tubingului

OBS:Pe masura ce gradientul tevilor de extractive creste, gradient datorat frecarilor scade
ducand la scaderea presiunii de-a lungul tevilor de extractie
Pressure Pressure Pressure Pressure Elevation
(bara) Elevation (m) (bara) Elevation (m) (bara) Elevation (m) (bara) (m)
IDIAMETER= IDIAMETER= IDIAMETER= IDIAMETER= IDIAMETER= IDIAMETER= IDIAMETER= IDIAMETER=
76.2 mm Inlet 76.2 mm Inlet 88.9 mm Inlet 88.9 mm Inlet 101.6 mm Inlet 101.6 mm Inlet 114.3 mm Inlet 114.3 mm Inlet
Pressure=119.094 Pressure=119.0941 Pressure=101.425 Pressure=101.4259 Pressure=91.3186 Pressure=91.31866 Pressure=85.058 Pressure=85.0582
1 Bara Bara 9 Bara Bara 6 Bara Bara 2 Bara Bara
119,0941 -2.085,64 101,4259 -2.085,64 91,3187 -2.085,64 85,0582 -2.085,64
104,8028 -2.085,64 89,2548 -2.085,64 80,3604 -2.085,64 74,8512 -2.085,64

104,8028 -2.085,64 89,2548 -2.085,64 80,3604 -2.085,64 74,8512 -2.085,64

102,2192 -2.019,82 87,1873 -2.019,82 78,6104 -2.019,82 73,3023 -2.019,82
91,9754 -1.755,86 79,0161 -1.755,86 71,6985 -1.755,86 67,179 -1.755,86
81,9201 -1.491,89 71,0344 -1.491,89 64,952 -1.491,89 61,1926 -1.491,89
72,0588 -1.227,93 63,2402 -1.227,93 58,3658 -1.227,93 55,3382 -1.227,93
62,41 -963,9646 55,6347 -963,9646 51,9303 -963,9646 49,6136 -963,9646
52,984 -700 48,2226 -700 45,645 -700 44,0197 -700
49,9122 -609,6 45,7832 -609,6 43,5575 -609,6 42,1519 -609,6

39,7738 -304,8 37,7432 -304,8 36,6629 -304,8 35,9777 -304,8

19
29,9926 0 29,9876 0 29,9995 0 29,9981 0

Fig.3.Variatia presiuni in tevi de extractie functie de impuritati

OBS: Cu cresterea impuritatilor presiunea dinamica creste ca urmare a gradientului static

Fig.4.Curbele gradient pentru mai multe metode de ascensiune

20
 OBS:Pentru alegerea metodei de ascensiune trebuie sa se compare datele din simulare cu
datele rezultate din masuratorile de presiune pentru a se alege varianta optima.

Fig.5.Analiza nodala variatiei impuritatilor

OBS:Cu cresterea impuritatilor curbele de perforare ale echipamentului se deplaseaza spre
presiuni mai mari si debite mai mici deoarece creste gradientul static. De asemenea cu cresterea
impuritatilor este posibil ca sonda sa functioneze in eruptie naturala numai pentru anumite valori ale
presiunii de zacamant. De exemplu pentru inpuritati de 80% sonda functioneaza in eruptive naturala pana
cand Pzac=175bar fata, de cand, impuritatile sunt 10% iar Pzac poate fi si de 100bar.

Fig.6.Analiza nodala a variatiei diametrului tubingului.

OBS:Cu cat creste diametrul scade presiunea dinamica si creste debitul deoarece scade gradientul
de presiune

21
 Aplicatie 2

Nr Proprietatile fl de Presiune, debit, Profilul sondei Date conducta

Crt zacamant temperatura amestec si riser
1 ρt 850 kg/m3 pCE 30 bar Di 7 in Lcam 1000 m
2 ρa 1050 kg/m3 pz 250 bar dte 4 in Dica 6 in
3 ρg 700 kg/m3 pd 220 bar Idev.sonda 500 m R 6 in
4 i 20 % Q 500 m3/zi tf m 4 o
C HR 200 m
5 GOR 300 stm3/m3 tf 98 o
C tsupraf 15 o
C psep 25 bar
6 µt 93oC 2cP ps 25 bar
15 C
o
20cP

Sa se determine:
- Variatia presiunii de-a lungul tevilor, conductei de amestec si al riserului in functie de impuritati
si diametrul tubingului. Variatia impuritatilor se considera 10% pana la 70% cu pas de 20.
Diametrul tevilor sunt de la: 3-3,5 ; 4-4,5;
- Analiza nodala considerand nodul odata la media perforaturilor si odata in capul de eruptisa .
Aceasta se va face in conditiile scaderii presiunii de zacamant de la 250 bar la100bar luand pasul
de 20 bar si impuritati care cresc de la 20% la 70% cu pas de 10%;
- Sa se studieze influenta unor pompe multifazice care dezvolta o cadere de presiune de 20 bar in
conditiile scaderii presiunii de zacamant si a cresterii impuritatilor;
- Sa se vizualizeze diagrama regimurilor de curgere a fluidelor prin conducta de amestec si sa se
identifice regimul de curgere.

22
 Fig.2.1.Schema modelului utilizat in Pipesim pentru aplicatia 2

Fig.2.2.Variatia presiuni functie de impuritati:odata cu cresterea impuritatilor creste gradientul static si

cel al frecarilor generand cresterea presiunii dinamice de fund

23
Fig.2.3.Variatia presiunii functie de diametrul tubingului: cresterea diametrului conduce la scaderea
gradientului frecarilor si deci la scaderea presiunii de fund

Fig.2.4.Daca se mentine constanta presiunea dinamica respectiv presiunea de zacamant se observa o

scadere a presiunii la separator ca urmare a cresterii impuritatilor.

24
 Fig.2.5. Analiza nodala in capul de eruptie: impuritatile nu influenteaza foarte mult curgerea prin
conducta de amestec si riser dar pentru impuritati de 30% sonda va functiona in eruptie naturala si in
conditiile scaderii presiunii dinamice la 100 bar

Fig.
2.6.Analiza nodala la media perforaturilor:sonda functioneaza in eruptive naturala si pentru presiuni de
100 bar cu impuritati de maxim 20%

Fi
g.2.7.Analiza nodala cu impuritati si booster: cand in sistem se introduce o pompa multifazica dupa
capul de eruptie se micsoreaza presiunea in capul de eruptie si presiunea dinamica determinand
cresterea debitului si functionarea sondei in eruptie naturala la presiune de zacamant mai mica
pentru toate valorile impuritatilor

25
 Fig.2.8.Variatia presiunii in sistem cand se introduce o pompa multifazica conducand la cresterea
presiunii la intrarea in conducta de amestec

Fig.2.9.Flow map
Obs:Din diagrama regimurilor de curgere prin conducta si riser rezulta ca regimul de curgere este
intermitent.

26
 Aplicatie 3
Condensatul este pompat de la o platform satelit printr-un riser 1 de 150m x 10” ID, o conducta
pozata pe fundul marii de lungime L=1km si riserul 2 de 150m x 10” care ajunge la platform de
procesare.

Fig.3.1.Schema modelului utilizat in Pipesim pentru aplicatia 3

Conditiile la limita

Presiunea fluidului la platforma satelit : 100 bar ;

Temperatura fluidului la platforma : 86 oC ;

Debitul de lichid : 1400m3 /zi ;

Limita minima a debitului de lichid :600m3 /zi ;

Presiunea minima la sosirea pe platforma de procesare :55 bar

Temperatura minima la sosirea pe platforma de procesare :18 oC ;

27
Compozitia fluidului

Component Methane Ethane Propane Isobutane Butane Isopentan Pentane Hexane

Moles 75 6 3 1 1 1 0.5 0.5

Fractiile C7+

Punctul de fierbere (oF) Greutatea moleculara Greutatea specifica Moli

C7+ 214 115 0.683 12

Component : Apa

Volum ratio(%bbl/bbl) : 10

Diametrele posibile ale conductei

I.D. Grosimea de perete Rugozitatea

5 0.5 0.001

6 0.5 0.001

8 0.5 0.001

Datele conductei :

Rate of undulations : 10/1000

Lungimea :1km ;

Elevatia :0

28
Grosimea de perete :0.5 ;

Rugozitatea : 0.001

Temperatura ambientala : 4oC ;

Coeficientul de transfer terminc : 0.2Btu/hr/ft2/OF ;

Conductivitatea termina a conductei :50Btu/hr/ft/OF ;

Conductivitatea termina a izolatiei : 0.15Btu/hr/ft/OF ;

Grosimea izolatiei : 0.75

Fluidul ambiental : apa ;

Viteza fluidului ambiental : 0.5m/s ;

Conductivitatea solului marin : 1.5Btu/hr/ft/OF ;

Datele riserelor 1 si 2

Elevatie riser 1 :-150m ;

Elevatie riser 2 :+150m ;

Diametrul interior :10 ;

Grosimea de perete :0.5

Rugozitatea :0.001

Temperatura ambientala :10OC ;

Coeficientul de transfer de caldura : 0.2Btu/hr/ft2/OF 

Sa se determine :

29
1. Anvelopa de faza ;

2. Profilul temperaturii de-a lungul intregului sistem pentru diametrele disponibile pentru conducta. Sa

se aleaga diametrul conductei astfel incat sa se asigure presiunea de sosire pe platforma de procesare ;

3. Profilul temperaturii de-a lungul intregului sistem pentru grosimile izolatiei disponibile pentru

conducta. Sa se aleaga grosimea izolatiei conductei astfel incat sa se asigure temperatura de sosire pe

platforma de procesare ;

4. Numarul pi-ss pentru identificarea fenomenlui severe sludgging si diagrama regimurilor de curgere.

30
Fig.3.2Anvelopa de faza

31
Fig.3.3.Profilul presiunii. Se observa ca pe distanta de 1200 de metri cel mai avatajos este diametrul

de 152mm avand o presiune de 97 bar, iar la diametre mai mari fiind necesare presiuni mai mari

32
Fig.3.4. Profilul temperaturii .se observa ca la un debit mai mic 600m3/zi temperatura este mai mica

adica 68 de oC, iar la un debit mai mare de 1400m3/zi temperatura creste pe o distanta de 1200m.

33
Fig.3.5.Flow map

34