UNIVERSITATEA „PETROL - GAZE” DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA DE INGINERIA PETROLULUI ŞI GAZELOR

SPECIALIZAREA: EXTRACTIA PETROLULUI

PROIECT
EXPLOATREA SONDELOR
MARINE

Profesor: Masterand:
Conf. dr. ing. Maria Marcu
 Calculul sarcinilor produse de valuri asupra unei structuri

Sa se determine sarcinile produse de valuri cu inaltimea H=1,5m avand perioada T=3s.

Date necesare:
Diametrul exterior al pilonului D=324 mm;
Grosimea de perete t= 9,5 mm;
Adancimea apei, d=8m;
Inaltimea pilonului deasupra nivelului mediu al apei , h= 7m;
Lungimea efectiva a pilonului, l=17m;
Adancimea de patrundere a pilonului in solul marin, s= 2 m
Densitatea apei ρ=¿1015 kg/m3

Fig. 2.1 Schema modelului analizat

1. Se determina frecventa valurilor si lungimea valurilor

Frecventa :
Lungimea valurilor se determina din ecuatia dispersiei:
2
ω =gktanhkd

Solutia numerica a acestei ecuatii conduce la L=14 m

Numarul de unda este:

2
Se verifica produsul kd pentru a se stabili conditiile de calcul:

Daca valoarea este mai mare decat π se pot aplica conditiile pentru apele adanci.
2
ω =gk
In acest caz rezulta ca , iar m
2. Se determina raportul

3. Numarul Keulegen-Carpenter este

Daca KC>4 , iar D/L<0,2 ne aflam in domeniul de separare corespunzator teoriei neliniare a valurilor, iar
forta valurilor are urmatoarele componente: forta de inertie, forta de tractiune plus termenii patratici de
modificare a formulei lui Morison de catre Lighthill.

Cea mai mare valoare a inaltimii valului pentru o lungime data a acestuia este:

prin urmare

iar amplitudinea valului este

In cazul teoriei corespunzatoare domeniului neliniar de separare cu corectarea Lighthill a formulei
Morison se determina urmatoarele componente ale fortei valurilor:

4. Forta totala supra corpului imersat in apa este:

F=F 1+ F 2+ F3 + F 4 + F 5

3
4.1 F 1 reprezinta termenul Froude-Krilov calculat cu ajutorul teoriei liniare pentru ape adanci:

6 H D
Re  3  10 
L Re  389666.890708
CM  2.3
2
 D
F1     g  a  CM  cos (   t )
4 F1  1415.822443
4.2 Forta de tractiune F2
CD  0.5 F4  2.169656
2
F2  0.25  CD    g  a  D  sin (   t)  sin (   t)
F2  0.099487

4.3 Forta F3 datorita termenului patratic al potentialului vitezei din teoria Stokes de
ordinul

 0.28 
   g  a  b  k   16  ln 
2 4 3
F3    3  sin( 2    t)
2  k  b  F3  0.426049

4.4 Forta F4 datorita potentialului cinetic

 2 2
F4     g  a  b  k  sin( 2    t)
4
4.5 Forta F5 este prezenta numai daca cilindrul traverseaza suprafata libera a
valurilor

F5  4  F4 F5  8.678625

4
 Forta Forta F1+F2 |F1+F2|
Termenul
Nr Forta de datorata
t, s Froude- Forta F3+F4+F5 F |F3+F4+F5
crt tractiune potentialului
Krilov      
cinetic
     
    F1 F2 F3 F4 F5          
0 1 2 3 4 5 6          
1 0 1416.133 0 0 0 0 1416.133 0 1416.133 1416.133 0
2 0.25 1226.407 56.709 8.811 44.87 179.481 1226.657 233.162 1516.278 1226.657 233.162
3 0.5 708.066 170.127 8.811 44.87 179.481 708.566 233.162 1111.355 708.566 233.162
4 0.7 148.026 224 2.211 10.772 43.081 148.726 56.064 428.09 148.726 56.064
- -
5 1 -708.066 170.127 -44.87 -707.066 -233.162 -771.101 707.066 233.162
8.811 179.481
-
6 1.25 -1226.41 56.709 -8.81 -44.87 -1225.16 -233.161 -1402.86 1225.16 233.161
179.481
7 1.55 -1408.38 -2.478 2.115 10.772 43.089 -1406.83 55.976 -1354.88 1046.83 55.976
8 1.75 -1226.41 -56.709 8.811 44.874 179.481 -1224.66 233.166 -1049.95 1224.66 233.166
9 2 -708.066 -170.127 8.811 44.874 179.481 -706.066 233.166 -645.027 706.066 233.166
10 2.2 -148.026 -224.357 2.115 10.772 43.089 -145.826 55.976 -316.407 145.826 55.976
- -
11 2.5 708.066 -170.127 -44.87 710.566 -233.162 304.777 710.566 233.162
8.811 179.481
- -
12 2.75 1226.407 -56.709 -44.87 1229.157 -233.162 936.536 1229.157 233.162
8.811 179.481
-
13 2.99 1415.822 -0.0994 -2.169 -8.678 1418.812 -11.273 1404.45 1418.812 11.273
0.426

Tabel 2.1.Rezultate forte in functie de timp

5
 Aplicatie 1

Sonda marina cu capul de eruptie pe platforma.

Date caracteristice:

Proprietatile fl de zacamant Presiune, debit, temperatura Profilul sondei

ρt 850 kg/m3 pCE 30 bar Di 7 in
ρa 1050 kg/m3 pws 250 bar di 4 in
ρrg 0,700 kg/m3 pwf 220 bar MD 3800 m
wcut 10 % QL 500 m3/zi KOP 1200 m
GOR 300 stm3/m3 tf 98 o
C Unghi 30 grade
deviere
µt 93oC 1.5cP ts 20 o
C Hapa 700 m
15oC 10cP tML 4 o
C

Sa se determine:

 Profilul presiune functie de adancime pentru mai multe valori ale diametrului tubingului de: 3,
3.5, 4, 4.5;
 Variatia presiunii in tevi de extractie functie de impuritati, wcut= 10;20;40;60;80;
 Sa se determine curbele gradient considerand mai multe teorii de ascensiune;
 Sa se realizeze analiza nodala considerand presiunea de zacamant P ws scade de la 250 bar la 100
bar considerand un pas de presiune de 25 de bar. De asemenea si variatia impuritatilor si
diametrului tubingului.

6
Fig.1.1.Variatia presiunii functie de adancime pentru mai multe valori ale diametrului tubingului

7
Fig.1.2.Variatia presiuni in tevi de extractie functie de impuritati

8
Fig.1.3.Curbele gradient pentru mai multe metode de ascensiune

9
Fig.1.4.Analiza nodala a variatiei impuritatilor

10
Fig.1.5. Analiza nodala a variatiei diametrului tubingului.

11
 Aplicatie 2

Se considera o sonda marina care are capul de eruptie instalat pe fundul marii. De la
capul de eruptie, productia sondei este transportata prin intermediul conductei de amestec
lungime 1500 m si riserul de inaltime 800 m la platforma de procesare instalalta in apa adanca de
800 m.
Presiunea cu care trebuie sa ajunga fluidele produse de sonda la instalatiile de separare pe
platforma este de 25 bar.
Se cunosc :

Proprietatile fl de Presiune, debit, Profilul sondei Date conducta

zacamant temperatura amestec si riser
ρt 850 kg/m3 Pws 30 bar Di 7 in Lca 1500 m
ρa 1050 kg/m3 pwf 250 bar di 4 in Dca 8 in
ρrg 700 kg/m3 QL 500 m3/zi MD 3800 m R 8 in
wcut 10 % tf 98 o
C KOP 700 m HR 800 m
GOR 300 stm3/m3 ts 20 o
C Unghi 30 grade psep 25 bar
deviere
µt 95oC 1,5cP tML 4 o
C Hapa 1200 m
15oC 10cP

Sa se determine:
 Profilul presiunii in sistemul de productie pentru mai multe valori ale diametrului
interior al tubingului 3;3.5;4;4.5 in.
 Profilul presiunii in sistemul de productie pentru mai multe valori ale impuritatilor :
wcut=10;20;40;60;80%
 Profilul presiunii in sistemul de productie considerand diferite teorii de curgere prin
tevile de extractie.
 Generarea diagramei cu regimurile de curgere, identificarea regimului de curgere ai
numarului PI-SS pe baza caruia se apreciaza daca are loc fenomenul de severe
slugging.
 Sa se realizeze analiza nodala cu nodul amplasat la media perforaturilor considerand
ca presiunea de zacamant , Pws scade de la 250 bar la 100 bar in pasi de presiunea de
25 bar. De asemea se considera si variata impuritatilor si diametrul tubingului.
 Sa se realizeze analiza nodala cu nodul amplasat la nivelul capului de eruptie
considerand ca presiunea de zacamant Pws scade de la 250 bar la 100 bar in pasi de 25
bar iar diametrul conductei de amestec are urmatorele valori de: 6 in; 8 in ; 10 in;
 Sa se realizeze analiza nodala cu nodul amplasat la nivelul capului de eruptie
considerand ca presiunea de zacamant Pws scade de la 250 bar la 100 bar in pasi de

12
 presiune de 25 bar, diametrul conductei de amestec este 8 in iar lungimea conductei
creste la 3000 m.
 Sa se realizeze analiza nodala cu nodul amplasat la nivelul capului de eruptie in
condititile utilizarii unei pompe multifazice considerand ca presiunea de zacamant P ws
scade de la 250 bar la 100 bar in pasi de presiune de 25 bar, diametrul conductei de
amestec este 8 in iar caderea de presiune la pompa multifazica este de 10 ba;
respectiv 40 bar.

Fig.2.1. Variatia presiunii functie de diametrul tubingului

13
Fig.2.2. Variatia presiuni functie de impuritati

14
Fig.2.3. Curbele gradient pentru mai multe metode de ascensiune

15
Fig.2.4 Regimuri de curgere

16
Fig.2.5 a. Analiza nodala variatiei impuritatilor

17
Fig.2.5b. Analiza nodala a variatiei diametrului tubingului.

18
Fig.2.6. Analiza nodala cu nodul amplasat la nivelul capului de eruptive, iar diametrul
conductei de amestec are urmatorele valori de: 6 in; 8 in ; 10 in;

19
Fig.2.7. Analiza nodala cu nodul amplasat la nivelul capului de eruptie diametrul conductei de
amestec este 8 in iar lungimea conductei creste la 3000 m.

20
Fig.2.8 a. Analiza nodala cu nodul amplasat la nivelul capului de eruptie diametrul conductei de.
diametrul conductei de amestec este 8 in iar caderea de presiune la pompa multifazica
este de 10 bar

21
Fig.2.8b. Analiza nodala cu nodul amplasat la nivelul capului de eruptie diametrul conductei de.
diametrul conductei de amestec este 8 in iar caderea de presiune la pompa multifazica
este de 40 bar

22
 Aplicatie 3

Schema

Condensatul este pompat de la platforma satelit printr-un riser 1 de 150m x 10” ID o conducta pozata pe
fundul marii de lungime L = 1 km si riseul 2 de 150m x 10” ID care ajunge la platforma de procesare.

Conditiile la limita:

Presiunea fluidului la platforma satelit: 110 bar

Temperatura fluidului la platforma satelit: 86 C
Debitul de lichid: 1400 m3/d
Limita minima a debitului de lichid: 600 m3/d
Presiunea minima la sosirea pe platforma de procesare: 55 bar
Temperatura minima la sosirea pe platforma de procesare: 18 C

23
Compozitia fluidului

Methane 75

Ethane 6

Propane 3

Isobutane 1

Butane 1

Isopentane 1

Pentane 0.5

Hexane 0.5

Fractiile C7+

Punctul de fierbere (F) Greutatea Greutatea Moli

molara specifica
C7+ 214 115 0.683 12

Component: Apa
Volume ratio (% bbl/bbl): 10

Diametrele posibile ale conductei:

I.D.(“) Grosimea de Rugozitatea (“)

perete(“)
8 0.5 0.001
10 0.5 0.001
12 0.5 0.001

24
Datele Conductei

Rate of undulations: 10/1000

Lungimea: 1 km
Elvetia: 0
Grosimea de perete: 0.5”
Rugozitatea: 0.001”
Temperatura ambientala: 4 C
Coeficientul de transfer terminc: 0.2 Btu/hr/ft 2/F
Conductivitatea termica a conductei: 50 Btu/hr/ft/F
Conductivitatea termica a izolatiei: 0.15 Btu/hr/ft/F
Grosimea izolatiei: 0.75” sau 1.0”
Fluidul ambiental: Apa
Viteza fluidului ambiental: 0.5 m/s
Conductivitatea solului marin: 1.5 Btu/hr/ft/F

Datele Riserelor 1 si 2

Elevatia riser 1: -250 m

Elevatia riser 2: +250 m
Diametrul interior: 10”
Grosimea de perete: 0.5”
Rugozitatea: 0.001”
Temperatura ambientala: 10 C
Coeficientul de transfer de caldura: 0.2 Btu/hr/ft 2/F

Sa se determine:

1. Diagrama de faza.
2. Profilul presiunii de-a lungul intregului sistem pentru diametrele disponibile pentru conducta. Sa
se aleaga diametrul conductei astfel incat sa se asigure presiunea de sosire pe platforma de
procesare.
3. Profilul temperaturii de-a lungul intregului sistem pentru grosimile izolatiei disponibile pentru
conducta. Sa se aleaga grosimea izolatiei conductei astfel incat sa se asigure temperatura de sosire
pentru platforma de procesare.
4. Numarul Pi-SS pentru identificarea fenomenului severe sludgging si diagrama regimurilor de
curgere.

25
Fig 3.1. Diagrama de faza

26
Fig 3.2a Profilul presiunii diametrul de 8”

27
Fig 3.2a Profilul presiunii diametrul de 6”

28
Fig 3.3 Profilul temperaturii de-a lungul intregului sistem pentru grosimile izolatiei 1”

29
Fig 3.3 Profilul temperaturii de-a lungul intregului sistem pentru grosimile izolatiei 0.75”

30
Fig 3.4 Diagrama regimurilor de curgere.

31