Unitatea de învǎţare1

2 ore

Modulul I. Erupţia artificială continuă

I.1 Echipamentul sondelor
în erupţie artificială continuă
I.1.1 Principiigenerale
I.1.2 Instalaţii de erupţie artificială continuă

Cunoştinţe şi deprinderi
La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:
ce reprezintǎ gaz-liftul continuu și în ce condiţii se aplică;
funcţionarea în ansamblu a sistemului de gaz-lift continuu;
din ce se compun instalaţiile de gaz-lift continuu.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

ştii care sunt condiţiile de aplicare și caracteristicile generale ale
gaz-liftului continuu;
ştii care sunt avantajele şi dezavantajele gaz-liftului continuu;
ştii care este schema generală a sistemului de gaz-lift ;
ştii care sunt instalaţiile de gaz-lift continuu, precum şi avantajele
şi dezavantajele acestora.

I.1.1 Principiigenerale
Erupţia artificialǎ continuǎ sau gaz-liftul continuu presupune
injectarea în mod continuu a gazelor comprimate prin spaţiul inelar și mai
departe în ţevi, direct în coloana de fluide produse de strat, care se
deplaseazǎ prin ţevile de extracţie, în scopul reducerii densitǎţii acestora şi

11
implicit a presiunii dinamice de fund. În consecinţǎ stratul productiv va
produce un debit de lichid corespunzător acestei presiuni dinamice de fund.
În cazul erupţiei artificiale gazele utilizate pot fi: gaz metan, azot[2]
sau bioxid de carbon[3], însǎ în majoritatea cazurilor se utilizeazǎ gaz
metan.
Erupţia artificială continuă se aplicǎ atunci când energia
zǎcǎmântului nu mai este suficientǎ pentru a lifta la suprafaţǎ fluidele
produse de acesta. De cele mai multe ori acest sistem de extracţie se aplicǎ
imediat dupǎ ce sonda a încetat sǎ mai producǎ în erupţie naturalǎ sau când
debitul sondei în erupţie naturalǎ este prea mic. De asemenea, erupţia
artificialǎ continuǎ se mai foloseşte pentru a porni o sondă care ulterior va
produce în erupţie naturală precum și pentru a evacua apa din sondele de
gaze inundate.Condiţiile de aplicare precum și caracteristicile gaz-liftului
continuu[6],[7] sunt prezentate în figura de mai jos.
3000
Adâncimea medie,m

Debitul, m3/zi 16-1590

Indicele de productivitate, >1

m3/zi bar

>0,018
Gradientul de presiune,
bar/m

Temperatura, oC
38-120

Bunǎ/Excelentǎ Comportare la coroziune

Excelentǎ Prezenţa gazelor

Bunǎ Prezenţa solidelor

Densitatea fluidelor, kg/m3

<966
Excelent
Mediul offshore

Eficienţa 10-30%
Gazele
Sursa de energie
comprimate
Fig.1 Condiţiile de aplicare și caracteristicile erupţiei artificiale continue.

12
 Primele considerente în selectarea sistemului de erupţie artificială
continuă pentru exploatarea unei sonde sau a unui grup de sonde sunt
existenţa unei surse de gaze comprimate şi costul comprimării.
În figurile de mai jos se prezintă avantajele şi dezavantajele erupţiei
artificiale continue.
Avantaj

Dezavantajele erup
erupţiei artificiale continue

Necesită sursă de gazee şi instalaţii de comprimare a gazelor, în cazul în

care sursa de gaze de înaltă presiune lipseşte.

Exploatarea unei singure sonde în gaz-lift pe un zăcământ este

nerentabilă deoarece este necesară construirea unei staţii de
comprimare numai pentru această sondă.

Cantitatea de gaze injectate pentru a extrage un anumit debit de

lichid variază cu o serie de parametrii ca: presiunea din capul de
erupţie, presiunea în linia de injecţie, diametrul ţevilor de
extracţie, proprietăţile fizice ale fluidelor etc

În cazul presiunilor dinamice de fund mici şi a debitelor mici de

gaze şi lichid nu se recomandă aplicarea erupţiei artificiale
continue.

Apar dificultăţi legate de gazele corozive.

În cazul formării criohidraţilor este necesar un tratament fie de

deshidratare a gazelor, fie de injecţie de metanol.

Este necesară manipularea gazelor de înaltă presiune.

Fig.2 Dezavantajele
D erupţiei artificiale continue.

13
Avantaj

Avantajele erupţiei
ţiei artificiale continue

Nu are componente în mişcare.

e Poate să lifteze şi solide fără să afecteze supapele.

Prezenţa gazelor libere produse de strat este benefică.

Instalarea supapelor poate fi realizată cu ajutorul instalaţiei de

operat cu sârma.

Frecvenţa intervenţiilor este relativ mică.

Se aplică în sonde verticale şi în sonde deviate.

Este o metodă de liftare artificială flexibilă, adică

adic se poate adapta la
evoluţia debitului, impurităţilor, raţiei gaze-lichid
gaze lichid şi presiunii
dinamice de fund fără schimbarea echipamentului de fund.

Echipamentul de fund şi de suprafaţă este simplu şi necostisitor.

Adâncimile sondelor exploatate prin erupţie artificială variază de la

câteva sute de metrii până la câteva mii de metrii(3000 m).

Există posibilitatea efectuării tratamentelor contra coroziunii,

emulsiilor, spumei, depozitării de săruri şi parafine prin adăugarea
unor produse specifice fiecărui tratament în gazele injectate.

Se aplică în cazul sondelor cu diametru mic şi în cazul completărilor

multiple.

Se aplică atât în cazul sondelor onshore cât şi offshore.

S-au
au realizat o serie de programe pentru proiectarea instalaţiei de
gaz-lift
lift şi de supraveghere a acesteia.

Se pretează foarte bine la automatizare, aceasta fiind deja aplicată

în diverse câmpuri petroliere.
Fig.3 Aavantajele
A erupţiei artificiale continue.

14
 Test de autoevaluare1.1

Care sunt avantajele erupţiei artificiale continue?

I.1.2 Instalaţii de erupţie artificială continuă

Aşa cum s-a menţionat mai sus erupţia artificială continuă este o
metodă de liftare artificială care utilizează o sursă suplimentară de gaze de
înaltă presiune pentru a reduce presiunea dinamică de fund şi pentru a lifta
fluidele produse de sondă. Această sursă suplimentară de gaze poate fi
constituită dintr-o sondă de gaze sau gazele rezultate din alte instalaţii de
separare a fluidelor produse de sonde care trebuie comprimate.
În figura 4 se prezintǎ schema generalǎ a sistemului de gaz-lift. Din
această figură se observǎ cǎ lichidul şi gazele produse de sondă ajung în
conducta de amestec şi mai departe în separator unde se separă gazele de
apă şi ţiţei. O parte din gazele produse de sondă, după ce sunt degazolinate
şi deshidratate, sunt dirijate spre consum, iar cealaltă parte împreună cu
gazele provenite dintr-o sursă suplimentară sunt comprimate în vederea
injectării lor în sondă.
Prin urmare, pentru ca sistemul de gaz-lift sǎ funcţioneze este
necesarǎ o sursǎ suplimentarǎ de gaze. Acestǎ sursǎ de gaze alimenteazǎ nu
numai o singurǎ sondǎ ci un un grup de sonde exploatate prin gaz-lift.
De asemenea, gazele trebuie comprimate pentru a fi injectate apoi în
coloana sondei la presiune înaltă. Costul comprimării gazelor depăşeşte cu
mult costul echipamentului de adâncime al sondelor în gaz-lift.
Distribuţia gazelor comprimate de la sursa de gaze spre sonde se
realizează prin intermediul manifoldului pentru injecţia gazelor.
Alocarea unui anumit debit de injecţie fiecărei sonde exploatate prin
gaz-lift este o altă problemă care trebuie rezolvată de aşa manieră încât să
se obţină o producţie maximă.

15
 Test de autoevaluare1.2

Ce presupune gaz-liftul continuu?

Fig.4. Schema generalǎ a sistemului de gaz-lift[8].

Instalaţiile de erupţie artificială continuă sunt de mai multe tipuri
(fig.5) și anume:
• instalaţii de tip deschis(fig.5a);
• instalaţii de tip semiînchis(fig.5b);
• instalaţii de tip închis(fig.5c).
Instalaţiile de tip deschis nu au packer, ţevile fiind în comunicaţie
directă cu coloana sondei. De obicei sub punctul de injecţie se mai
amplasează câteva supape care vor fi ulterior folosite pe rând ca supape de
lucru pe măsură ce presiunea de zăcământ scade.
Avantajul acestor instalaţii de tip deschis constă în faptul că sunt cele
mai ieftine, însă au o serie de dezavantaje ca:

16
• fluctuaţiile din linia de injecţie a gazelor care apar în acest caz
determină variaţia nivelului de lichid în coloană ceea ce face ca lichidul
să treacă prin supapele de sub punctul de injecţie supunându-le la
eroziune. De asemenea, gazele injectate pot pătrunde prin supapele de
sub punctul de injecţie sau se pot strecura pe la şiul ţevilor de extracţie.
• sonda produce în rafale;
• se acumulează lichid în coloană în timpul opririi sondei;
• nu se recomandă în cazul în care supapa de lucru este amplasată aproape
de şiul ţevilor de extracţie, deoarece gazele injectate au şanse mari să se
strecoare pe la şiul ţevilor de extracţie;
• fluidele produse de strat vin în contact direct cu coloana de exploatare
pe o distanţă mult mai mare decât intervalul perforat.

a. b.

a. b. c.
Fig.5 Tipuri de instalaţii de gaz-lift continuu: a. instalaţie de tip deschis; b.
instalaţie de tip semiînchis; c.instalaţie de tip închis.
Instalaţiile de tip semiînchis şi închis presupun instalarea unui packer
deasupra intervalului perforat care împiedică comunicaţia dintre garnitura
de ţevi de extracţie şi coloana de exploatare. Prin urmare, gazele injectate
vor pătrunde numai prin supapa de lucru, anulându-se astfel toate
dezavantajele instalaţiilor de tip deschis. În plus faţă de instalaţia de tip
semiînchis, instalaţia de tip închis prezintă avantajul că se poate adapta uşor
la trecerea în erupţie artificială intermitentă fără cameră de acumulare.
În funcţie de tipul completării sondei instalaţiile de erupţie artificială
continuă pot fi:
• instalaţii de erupţie artificială continuă pentru completare
simplă(fig.6a);

17
 • instalaţii de erupţie artificială continuă pentru completare
duală(fig.6b).
Instalaţiile de erupţie artificială pentru completare simplă se
utilizează nu numai pentru exploatarea unui singur strat ci şi pentru
exploatarea simultană a două sau mai multe strate prin aceiaşi garnitură de
ţevi. De asemenea, cele pentru completare duală se utilizează în cazul ex-
ploatării simultane şi separate a două strate.

a.

b.
Fig. 6. Instalaţie de gaz-lift continuu: a.pentru completare simplă; b.pentru
completare duală.

18
 Ţinând seama că fiecare formaţiune productivă are caracteristicile ei,
este de dorit ca acestea să fie exploatate simultan şi separat.
Prin urmare, în cazul exploatării simultane a două formaţiuni
productive prin gaz-lift, atunci când dimensiunea coloanei de exploatare
permite, se recomandă utilizarea instalaţiei de gaz-lift pentru completare
duală. Acest fapt este benefic şi din punctul de vedere al monitorizării şi
testării celor două formaţiuni productive .
Schema instalaţiei de gaz-lift pentru completare duală este prezentată
în figura 6b. Aceasta constă din două garnituri de ţevi pe care sunt
amplasate supapele de gaz-lift, două packere cu ajutorul cărora se izolează
cele două formaţiuni productive şi o serie de dispozitive auxiliare pentru
asigurarea controlului curgerii. Packerul inferior este simplu, iar cel
superior este dual.
Principalele probleme ale funcţionării instalaţiei de gaz-lift pentru
completare duală sunt generate de faptul că gazele sunt injectate prin
spaţiul inelar comun al celor două garnituri de ţevi.

Test de autoevaluare1.3

De câte tipuri sunt instalaţiile de erupţie artificială continuă?

Lucrarea de verificare

1. Care sunt situaţiile în care se mai foloseşte gaz-liftul continuu?

2. În ce condiţii se aplicǎ gaz-liftul continuu?
3. Care sunt componentele principale ale echipamentului de gaz-lift continuu?
4. Care este sursa principalelor probleme ale funcţionării instalaţiei de gaz-lift
pentru completare duală?
5. Care sunt dezavantajele instalaţiilor de gaz-lift de tip deschis?
6. Care sunt dezavantajele erupţiei artificiale continue?
7. Ce gaze se folosesc în cazul erupţiei artificiale continue?
8. Care sunt principalele componente ale sistemului de gaz-lift prezentat în
figura 4?

19
 Răspunsurile la testele de autoevaluare
1.1 Avantajele erupţiei artificiale continue sunt: 1. Nu are componente în mişcare.
2. Poate să lifteze şi solide fără să afecteze supapele. 3. Prezenţa gazelor libere
produse de strat este benefică. 4. Instalarea supapelor poate fi realizată cu
ajutorul instalaţiei de operat cu sârma. 5. Frecvenţa intervenţiilor este relativ
mică. 6.Se aplică în sonde verticale şi în sonde deviate. 7. Este o metodă de
liftare artificială flexibilă, în sensul că sonda o dată echipată, se poate adapta la
evoluţia debitului, impurităţilor, raţiei gaze-lichid şi presiunii dinamice de fund
fără schimbarea echipamentului de fund. 8. Echipamentul de fund şi de
suprafaţă este simplu şi necostisitor. 9. Adâncimile sondelor exploatate prin
erupţie artificială variază de la câteva sute de metrii până la câteva mii de
metrii(3000 m). 10. Există posibilitatea efectuării tratamentelor contra
coroziunii, emulsiilor, spumei, depozitelor de săruri şi parafine prin adăugarea
unor produse specifice fiecărui tratament în gazele injectate. 11. Se aplică în
cazul sondelor cu diametru mic şi în cazul completărilor multiple. 12. Se aplică
atât în cazul sondelor onshore cât şi offshore. 13. S-au realizat o serie de
programe pentru proiectarea instalaţiei de gaz-lift şi de supraveghere a
acesteia. 14. Se pretează foarte bine la automatizare, aceasta fiind deja aplicată
în diverse câmpuri petroliere.
1.2 Gaz-liftul continuu presupune injectarea continuă a unui anumit debit de gaze
comprimate direct în coloana de fluide produse de strat prin ţevile de extracţie,
pentru a reduce densitatea acestora şi implicit presiunea dinamică de fund,
permiţând astfel stratului să debiteze corespunzător acestei presiuni.
1.3 Instalaţiile de erupţie artificială continuă sunt de mai multe tipuri: 1. Instalaţii
de tip deschis care nu au packer, ţevile fiind în comunicaţie directă cu coloana
sondei. De obicei sub punctul de injecţie se mai amplasează câteva supape care
vor fi ulterior folosite pe rând ca supape de lucru, pe măsură ce presiunea de
zăcământ scade. În acest caz există posibilitatea ca gazele injectate prin coloană
să pătrundă şi prin supapele de sub punctul de injecţie sau chiar pe la şiul ţevilor
de extracţie. 2.Instalaţii de tip semiînchis care au packer împiedicând astfel
comunicaţia dintre garnitura de ţevi de extracţie şi coloana de exploatare, iar
gazele injectate vor pătrunde numai prin supapade lucru. 3.Instalaţii de tip
închis care au packer şi o supapă fixă permiţând adaptarea uşoară la trecerea în
erupţie artificială intermitentă fără cameră de acumulare.
De asemenea, în funcţie de tipul completării sondei instalaţiile de erupţie
artificială continuă pot fi: instalaţii de erupţie artificială continuă pentru
completare simplă, respectiv duală.

20
 Rezumat
Erupţia artificială continuă sau gaz-liftul continuu se aplicǎ imediat dupǎ ce
sonda a încetat sǎ mai producǎ în erupţie naturalǎ sau când debitul sondei în
erupţie naturalǎ este prea mic. Această metodă presupune injectarea continuă a
unui anumit debit de gaze comprimate direct în coloana de fluide produse de strat
pentru a reduce densitatea acestora şi implicit presiunea dinamică de fund,
permiţând stratului să debiteze corespunzător acestei presiuni.
Erupţia artificială continuă are o serie caracteristici, condiţii de aplicare
precum și avantaje și dezavantaje de care trebuie sǎ se ţinǎ seama în procesul de
selecţie a acesteia pentru exploatarea unei sonde.
Dintre avantajele erupţiei artificiale continue se menţioneazǎ: 1.Nu are
componente în mişcare. 2.Poate să lifteze şi solide fără să afecteze supapele;
3.Prezenţa gazelor libere produse de strat este benefică. 4.Instalarea supapelor
poate fi realizată cu ajutorul instalaţiei de operat cu sârma. 5.Frecvenţa
intervenţiilor este relativ mică; 6.Se aplică în sonde verticale şi în sonde deviate.
7.Este o metodă de liftare artificială flexibilă, în sensul că sonda o dată echipată, se
poate adapta la evoluţia debitului, impurităţilor, raţiei gaze-lichid şi presiunii
dinamice de fund fără schimbarea echipamentului de fund. 8.Echipamentul de fund
şi de suprafaţă este simplu şi necostisitor.
De asemenea acest sistem de extracţie are o serie de dezavantaje dintre
care se menţioneazǎ: 1.Necesită sursă de gaze şi instalaţii de comprimare a gazelor,
în cazul în care sursa de gaze de înaltă presiune lipseşte. 2.Exploatarea unei singure
sonde în gaz-lift pe un zăcământ este nerentabilă deoarece este necesară
construirea unei staţii de comprimare numai pentru această sondă.
Echipamentul sondelor în gaz-lift continuu este asemănător cu cel al unei
sonde în erupţie naturală, deosebirea constând în amplasarea supapelor de gaz-lift
de-a lungul garniturii de ţevi de extracţie.
Instalaţiile de gaz-lift sunt de trei tipuri: deschis, semiînchis şi închis. De
asemenea, în funcţie de numărul stratelor exploatate simultan şi separat,
instalaţiile de gaz-lift pot fi cu completare simplă, respectiv duală.

Bibliografie

1. Bellarby, J.: Well Completion Design, Elsevier, Amsterdam, New York, Tokyo, 2009.
2. Lozada Aguilar, M.A., del Remedios Arredondo Monarrez, M.: Gas Lift with Nitrogen
Injection Generated in Situ, paper SPE 59028MS, SPE International Petroleum
Conference and Exhibition, Mexic February, 2000.

21
3. Martinez, J.: CO2 Gas Lift-Is It Right for You?, paper SPE 52163-MS, SPE Mid-
Continent Operations Symposium, Oklahoma, March, 1999.
4. Marcu, M..: Extracţia petrolului, Editura Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2018.
5. Marcu, M..: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura Universitǎţii Petro-
Gaze din Ploiești, 2013.
6. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia petrolului și gazelor asociate, vol.1, Editura
Tehnicǎ, București, 1993.
7. *** Introduction to Artificial Lift Systems, Weatherford, 2013.
8. ***www.oilandgasonline.com

22