Unitatea de învǎţare 23

4 ore

Modulul V. Pompajul elicoidal

V.1 Instalaţia de pompaj elicoidal.
Echipamentul de suprafaţǎ
V.1.1 Principii generale
V.1.2 Instalaţia de pompaj elicoidal
V.1.3 Echipamentul de suprafaţǎ

Cunoştinţe şi deprinderi
La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:
care sunt componentele instalaţiei de pompaj elicoidal;
rolul fiecǎrei componente a echipamentului de suprafaţǎ al unei
instalaţii de pompaj elicoidal.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

știi care sunt condiţiile de aplicare a pompajului elicoidal;
știi care sunt avantajele și dezavantajele pompajului elicoidal;
știi care sunt componentele echipamentului de suprafaţǎ al
instalaţiei de pompaj elicoidal, variantele constructive ale acestora
și ce rol au fiecare.
știi unde se folosesc pompele elicoidale.

V.1.Principii generale
Pompajul elicoidal (Progresing cavity Pumping- PCP) face parte din
categoria metodelor de liftare artificială, care în componenţa
echipamentului de adâncime conţin prăjinile de pompare.

239
 Aceastǎǎ metodǎ de extracţie
extrac este utilizatǎ încă din anii'70, reușind
însǎ sǎ se impunǎ în ultimile decenii. La ora actualǎ, ǎ, pompele elicoidale
sunt folosite atât pentru vehicularea fluidelor în instalaţii tehnologice la
suprafaţă, cât și în sondele de extracţie
extracţie pentru liftarea fluidelor la suprafaţǎ.
suprafaţ
Din punctul de vedere al modului de acţionare al rotorului pompei există
două sisteme de pompaj elicoidal şi anume:cu acţionarea rotorului prin
rotirea prăjinilor de la suprafaţă sau cu acţionarea rotorului prin intermediul
int
unui motor submersibil[4][6],
submersibil[ ], cel mai utilizat fiind primul sistem.
În figurile de mai jos se prezintǎ
prezint avantajele și dezavantajele
pompajului elicoidal, iar în tabelul 1 se prezintǎ
prezint condiţiile
ţiile de aplicare a
pompajului elicoidal[1][3][
[1][3][6][7].

Dezavantajele pompajului elicoidal

Prăjinile de pompare
e sunt solicitate atât la tracţiune cât şi la
torsiune
torsiune.

În cazul în care fluidul aspirat de pompă este vâscos şi conţine un

procent mare de nisip, oprirea pompei trebuie evitată, deaorece la
repornirea acesteia momentul de torsiune în prăjini poate fi
suficient de mare ca să provoace ruperea prăjinilor.
prăjinilor

Analiza şi controlul funcţionării pompei pot fi realizate numai pe

baza datelor de producţie şi a nivelului de lichid din spaţiul inelar.

Tipul elastomerului din care este confecţionat statorul trebuie să

fie ales, astfel încât aceasta să fie compatibil cu fluidele produse de
sondă
sondă.

Limitarea adâncimii maxime de fixare a pompei elicoidale de către

rezistenţa prăjinilor.

Existenţa riscului deteriorării pompei ca urmare a lipsei de nivel în

cazul unei submergenţe mici şi a unei capacităţi de aspiraţie a
acesteia mai mari decât afluxul fluidului din strat..

Fig. 1 Dezavantajele pompajului elicoidal.

240
Avantajele pompajului elicoidal

Investiţii mici, mentenanţă simplă şi necostisitoare.

e
Costurile de instalare sunt mai mici decât la pompajul clasic cu prăjini
deoarece se elimină fundaţia necesară unităţilor de pompare cu balansier

Instalarea este mai rapidă decât în cazul unităţilor de pompare cu balansier.

Randament volumic, respectiv mecanic mare al pompei ( frecarea între

rotor şi stator este mică, iar slipajul este de asemenea este mic).
Durata mare de funcţionare si siguranţă
siguranţă în funcţionare ( instalaţia de
suprafaţă are toate părţile în mişcare protejate).
Nu se blochează cu gaze.

Prăjinile de extracţie sunt supuse la o solicitare constantă, în comparaţie cu

pompajul clasic, unde sunt supuse la solicitări variabile.

Este un sistem de extracţie flexibil (prin schimbarea vitezei de rotaţie se

poate extrage o gamă mare de debite de lichid fără a schimba echipamentul
de adâncime).
adâncime)

Se poate utiliza la sondele cu debite mici în locul pompajului intermitent, în

special acolo unde sonda produce cu nisip.

Ţiţeiul cu procente mari de apă şi gaze, impurităţile solide, precum şi

fluidele vâscoase nu produc probleme în funcţionarea pompelor .

Reduc emulsionarea fluidelor.

Sensibilitate mică la coroziune.

Debitează continuu şi constant, evitând astfel pulsaţiile şi reducând

depunerile de parafină şi a altor solide.
Consum redus de energie electrică.
Intre prăjini şi ţevile de extracţie uzura este mai mică decât în cazul
pompajului clasic cu prăjini.

Având echipament de suprafaţă silenţios şi de gabarit redus se pot utiliza

atât în mediul urban cât şi în mediul offshore.

Fig.2 Avantajele pompajului elicoidal.

241
Tabelul 2. Condiţiile de aplicare a pompajului elicoidal.
Criteriul Limitele

Adâncimea de fixare a pompei 600-1400 m pâna la max 3440 m

Densitatea fluidelor > 800 kg/m3
Viscozitatea fluidelor Maxim 10000cP(10 Pas)
Debitul 1-350 m3/zi chiar peste 635 m3/zi
Temperatura 24-85 oC maxim 160 oC
Eficienţa sistemului 60-80%
Conţinut de nisip Maxim 15%
Conţinut de gaze Maxim 98%
Comportarea foarte bună în cazul folosirii
Sonde deviate
motoarelor de adâncime.

V.1.2 Instalaţia de pompaj elicoidal

Instalaţia de pompaj elicoidal se compune în principal din:
echipamentul de suprafaţă și echipamentul de adâncime.
În figura 3 se prezintǎ componentele echipamentului de suprafaţă şi
de adâncime al unei sonde în pompaj elicoidal, iar în figura 4 se prezintă
schema instalaţiei de pompaj elicoidal.

Fig.3 Componentele echipamentului unei sonde în pompaj elicoidal.

242
 Test de autoevaluare 23.1

Care sunt dezavantajele pompajului elicoidal?

Fig.4. Schema generalǎ a sistemului de pompaj elicoidal.

243
 V.1.3 Echipamentul de suprafaţă
Echipamentul de suprafaţă este format din: sistemul de acţionare,
capul de antrenare, prǎjina lustruitǎ și capul de pompare(fig.5).

Transmisia
Reductorul prin curele
Capul de antrenare

Motorul

Prăjina lustruită

Capul de pompare Cutia de etanșare

Fig.5. Echipamentul de suprafaţǎ.

Sistemul de acţionare
Sistemul de acţionare (fig.6) are rolul de a realiza mişcarea de rotaţie
a prăjinilor de pompare, respectiv a rotorului pompei elicoidale fiind format
din urmărtoarele componente principale:motorul, reductorul de turaţie,
sistemul de frânare, sistemul de etanşare și transmisia prin curele[6][7][9].
Motorul în majoritatea cazurilor, este electric de tip asincron cu
rotorul în scurtcircuit. Motoarele electrice au turaţii de 750 rot/min, 1000
rot/min şi 1500 rot/min.
Reductorul de turaţie este cu angrenaj cilindric cu dantura înclinată,
într-o treaptă și are rolul de reducere a turaţiei. Raportul nominal de
reducere al reductorului este de 4:1[7].

Test de autoevaluare 23.2

Care sunt componentele echipamentului de suprafaţǎ al unei instalaţii de

pompaj elicoidal?

244
 Fig.6.. Sistemul de acţionare a prăjinilor de pompare.
Sistemul de frânare poate fi mecanic,
anic, hidraulic sau centrifugal;
acesta prevenind mișcarea
șcarea în sens antiorar a garniturii de prǎjini la
l oprirea
unităţii de antrenare. Aceastǎ mișcare
șcare a garniturii de prǎjini se poate
produce din cauza tensiunii remanente din garnitura de prăjini de pompare
pompar
care tinde să rotească în sens antiorar axul reductorului de turatie şi să
producă deşurubarea
urubarea prăjinilor de pompare[7].
pompare[
Sistemul de etanşare previne ieşirea lichidului pompat în afară pe
lângă prăjina lustruită şi conţine o casetă specială montată pe prăjina
pr
lustruită, în care sunt montate garnituri Kevlar –Teflon,
Teflon, garnituri Graphite-
Graphite
Teflon şi un arc [6][7][99][10].

Test de autoevaluare 23.3

Care este rolul sistemului de acţionare?

Transmisia prin curelele

curele trapezoidale dintre motorul electric
elec si
reductor are rolul de a realiza turaţiituraţ diferite
iferite la prajină lustruită.
Transmiterea mişcării de rotaţie se poate face cu viteză fixă sau cu viteză
variabilă. Prin urmare,
urmare sistemele de acţionare sunt construite în două
variante şi anume: cu viteză fixă sau cu viteză variabilă.

245
 Sistemele de acţionare cu viteză fixă sunt rigide, dar permit, totuşi,
schimbarea vitezei de rotaţie în trepte de la 1 la 6 în funcţie de diametrul
roţilor de antrenare[9]. Sistemele de acţionare cu viteză fixă au următoarele
variante constructive[1][4][7]:
• cu motor electric, roţi pentru curele şi curele de transmisie; schimbarea
vitezei de rotaţie realizându-se prin schimbarea diametrului roţii de
antrenare sau prin înlocuirea motorului electric cu un alt motor cu turaţie
diferită faţă de a celui existent.
• cu motor electric, reductor de turaţie, roţi pentru curele şi curele de
transmisie; schimbarea vitezei de rotaţie realizându-se prin schimbarea
diametrului roţii de antrenare, prin înlocuirea motorului electric cu un alt
motor cu turaţie diferită faţă de a celui existent sau prin schimbarea
raportului de reducere al reductorului;
• cu motor electric şi reductor de turaţie; schimbarea vitezei de rotaţie
realizându-se prin înlocuirea motorului electric sau prin schimbarea
raportului de reducere a reductorului(fig.5).
Sistemul de acţionare cu viteză fixă şi transmisie prin curele se
utilizeazǎ la sondele care au un regim stabil de funcţionare şi la sondele cu
un aflux mare de apă, deoarece asigură o viteză constantă de rotaţie.
Sistemul de acţionare cu viteză variabilă permite realizarea unui
interval larg de viteze de rotaţie prin modificarea frecvenţei (motoarele
electrice) sau printr-un dispozitiv de control al turaţiei (motoarele
hidraulice). Capacitatea de producţie a unei sonde exploatată prin pompaj
elicoidal este direct proporţională cu viteza de rotaţie a rotorului pompei.
Variind turaţia rotorului pompei se poate obţine capacitatea de producţie
dorită.

Test de autoevaluare 23.4

Care este rolul transmisiei prin curele?

Capul de antrenare
Capul de antrenare are următoarele funcţii:1.transmite mişcarea de
rotaţie de la sistemul de antrenare la prăjinile de pompare, respectiv la
rotorul pompei, prin intermediul prăjinii lustruite; 2.preia forţa axială de la
prăjinile de pompare (forţă dată de greutatea prăjinilor, greutatea lichidului
şi greutatea rotorului).

246
 Prǎjina lustruitǎ
Prăjina lustruită face legătura între arborele de ieşire al reductorului
şi garnitura de prăjini de pompare, trecând prin cutia de etanşare. De
asemenea, permite manevrarea pe verticală a echipamentului de fund.

Lucrarea de verificare

1. Care sunt avantajele pompajului elicoidal?

2. Care este rolul motorului?
3. Care este rolul prǎjinii lustruite?
4. Care sunt funcţiile capului de antrenare?
5. Cum poate fi acţionatǎ pompa elicoidalǎ?
6. Care este rolul sistemului de frǎnare?
7. Care sunt variantele constructive ale sistemului de acţionare?
8. Care sunt componentele sistemului de acţionare?

Răspunsurile la testele de autoevaluare

23.1 Dezavantajele pompajului elicoidal sunt: 1. Prăjinile de pompare sunt
solicitate atât la tracţiune cât şi la torsiune; 2. În cazul în care fluidul aspirat de
pompă este vâscos şi conţine un procent mare de nisip, oprirea acesteia
trebuie evitată deaorece la repornirea pompei momentul de torsiune în prăjini
poate fi suficient de mare ca să poată provoca ruperea prăjinilor. 3. Analiza şi
controlul funcţionării pompei pot fi realizate numai pe baza datelor de
producţie şi a nivelului de lichid din spaţiul inelar. 4. Tipul elastomerului din
care este confecţionat statorul trebuie să fie ales, astfel încât aceasta să fie
compatibil cu fluidele produse de sondă. 5. Limitarea adâncimii maxime de
fixare a pompei elicoidale de către rezistenţa prăjinilor. 6. Existenţa riscului
deteriorării pompei ca urmare a lipsei de nivel în cazul unei submergenţe mici
şi a unei capacităţi de aspiraţie a acesteia mai mari decât afluxul fluidului din
strat.
23.2 Componentele echipamentului de suprafaţǎ al unei instalaţii de pompaj
elicoidal sunt: sistemul de acţionare; capul de antrenare, prǎjina lustruitǎ și
capul de pompare.
23.3 Sistemul de acţionare are rolul de a realiza mişcarea de rotaţie a prăjinilor
de pompare, respectiv a rotorului pompei elicoidale.
23.4 Rolul tramsmisiei cu curele este de a realiza turaţii diferite la prajină
lustruită.

247
 Rezumat
Pompajul elicoidal (Progresing cavity Pumping- PCP) face parte
din categoria metodelor de liftare artificială, care în componenţa
echipamentului de adâncime conţin prăjinile de pompare.
Sistemul de pompaj elicoidal este utilizat încă din anii'70, însă în ultimile
decade a reuşit să se impună ca urmare a multiplelor sale avantaje faţă de sistemul
de pompaj clasic cu prăjini.
Pompele elicoidale sunt folosite pentru vehicularea fluidelor în instalaţii
tehnologice la suprafaţă, precum şi ca pompe de adâncime.
Din punct de vedere al modului de acţionare al rotorului pompei există două
sisteme de pompaj elicoidal şi anume:1.cu acţionarea rotorului prin rotirea
prăjinilor de la suprafaţă;2.cu acţionarea rotorului prin intermediul unui motor
submersibil.Acest sistem de extracţie a petrolului are foarte multe avantaje spre
deosebire de sistemele de extracţie tradiţionale.
Echipamentul de suprafaţă al unei instalaţii de pompaj elicoidal este format
din:1.sistemul de acţionare;2.capul de antrenare;3.capul de pompare.

Bibliografie

1. Cholet, H. Progressing Cavity Pumps, Editions Technip, 1997.

2. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura Universitǎţii Petro-Gaze
din Ploiești, 2013.
3. Popescu, C., Luca, L., Alexandru, I. Boric, D.G.: Extracţia ţiţeiului prin pompaj de
adâncime, Editura Ziua, Bucureşti, 2005.
4. Zhou, D., Yuan, H.: Design of Progressive Cavity Pump Wells, SPE Progressing Cavity
Pump Conference, Texas, 2008.
5. Zu, S., Hao, Z., Zhang, L., Wang, Q.: A Robust and Environment Friendly Artificial Lift
System:ESPCP with PMM, paper SPE 183366-MS, International Petroleum Exhibition
&Conference, Abu Dhabi, 2016.
6. ***Artificial Lift Solutions Catalog, Schlumberger, 2017.
7. *** Progressing Cavity Pumping System, Petrowiki.
8. ***Artificial Lift Progressing Cavity Pumping Systems-Overwiev, Backer Hughes,
2010.
9. *** Progrssing cavity Pump Manual, Protex, 2003.
10. *** NEMO Progressing Cavity Pumps Brochure, Netzsch.

248