Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Unde: 1-haba de foraj(tanc de noroi); 2-site vibratoare; 3-sobrul(linia de aspiratie); 4-pompa de noroi; 5-motor; 6-manifoldul pompei; 7-troliu de foraj; 8-incarcator; 9-furtunul rotail; 10-luleaua capului hidraulic; 11-macara-carlig; 12-capatul activ al cablului; 13-geamblac; 14-turla(mast); 15-podul podarului; 16-stiva de prajini; 17-platforma de lucru a instalatiei(scaunul prajinilor); 18-capul hidraulic; 19-prajina de antrenare; 20-masa rotativa; 21-platforma de lucru a instalatiei;
22-flansa de deversare; 23-prevenitorul eruptiei verticale; 24-prevenitoarele orizontale de eruptive:cu inchidere pe prajini/pe total; 25-garnitura de foraj; 26-sapa de foraj; 27-beciul sondei; 28-linia de debit.
Parametrii regimului de foraj: SM: - forta de apasare pe sapa; v - viteza. SR: M - momentul; viteza unghiulara. SC: P presiune; Q debit.
2. Date initiale.
2.1.Adancimea sondei. H=2300 m. 2.2.Sistemul de actionare. Sistemul de actionare ales este DH(diesel hidraulic). 2.3.Constructia sondei(fig 1); inch inch inch m m m
Fig 1
3.Continutul memoriului.
3.1.Determinarea fortelor nominale la carlig.
inch:
inch:
Rezulta din calculul anterior ca,cea mai grea coloana de burlane este cea de inch.
Unde: -forta nominala la carlig; -forta static; -forta de inertie; -forta de frecare; -flotabilitatea; -greutatea prajinilor de antrenare; -lungimea prajinilor de antrenare; -greutatea prajinilor de foraj; -lungimea prajinilor de foraj;
-greutatea prajinilor grele; -lungimea prajinilor grele; -greutatea statica; -greutatea celei mai grele coloane de burlane; -forta maxima la carlig. -greutatea pe metru a prajinilor grele; -greutatea pe metro a prajinilor de foraj;
Modul de actionare:motor mixt,perzentat in figura urmatoare: Unde: SM-sistemul de manevra; SC-sistemul de circulatie; SR-sistemul de rotatie; SE-sursa de energie exterioara; Th-transmisii hidraulice; TM-transmisii mecanice; PF-pompa de foraj; C-carlig; CH-cap hidraulic; GF-garnitura de foraj; MR-masa rotativa; P1,P2-pistoane.
310
210
Fi
110
10 vi
20
30
Se adopta:
Infasurarea cablului reprezinta modul in care se trece cablul peste rolele mecanismului macara-geamblac.
Ansamblul macara-carlig.
Serveste la demultiplicerea valorii fortei de la carlig catre capatul dinspre toba de manevra. In continuare este prezentata schema unui mecanism macara geamblac cu urmatoarele parti componente: 1-toba de manevra; 2-capatul activ al cablului; 3-rola alergatoare; 4-geamblac; 5-o rola de la geamblac;
F=278,14 kN Static k= =1
F=237,7333 kN La coborare k=
F=192,8 kN
=278,14 kN
=184,5 k
{ {
In functie de
Se adopta
m=5
Se adopta
0,1
In exploatarea instalatiilor de foraj s-a constatat ca este necesar sa se lucreze cu doua tipuri de frane diferite: Frana de serviciu( frana principala, frana mecanica) Frana auxiliara Frana cu banda raspunde cel mai bine cerintelor franei principale. Frana cu banda poate mentine valoarea momentului de franare la orice viteza unghiulara.Poate realiza, de asemenea, moment de franare la viteza nula. Pentru franele auxiliare sunt folosite franele hidraulice sau electromagnetice. Caracteristicile functionale ale franelor instalatiilor de foraj. Frana cu banda.
Frana hidraulica.
Frana hidraulica reprezinta de fapt din punct de vedere constructiv o pompa centrifuga care are rolul de a lucre in regim de frana.Asa cum rezulta si din caracteristica functionala frana hidraulica are rolul de a controla viteza la coborare in timpul procesului de introducere in sonda a garniturii de foraj .Ea nu poate bloca sarcina la carlig,dar poate incetini coborarea acesteia.Viteza de coborare depinde de specificul operatiei de coborare.Cu alte cuvinte, daca coborarea se face in sonde netubate viteza de coborare este mai mica ,iar frana trebuie sa realizeze moment mai mari de franare.i cazul in care operatia de coborare se desfasoara in sonde tubate viteza de coborare este mai mare.Se impune deci posibilitatea de a realiza reglarea franei.Momentul de franare depinde de gradul de umplere.Daca frana este plina cu lichid ea realizeaza momentul de franare maxim.Pentru a putea regla valoarea momentului de franare este necesar ca sa putem regla gradul de umplere cu lichid al franei.Acest lucru il putem realiza cu ajutorul rezervorului de reglaj si al manifoldului.In acest fel prin modificarea gradului de umplere realizam controlarea momentului total de franare realizat cu instalatia de foraj.
Se adopta
Rezulta ca
| | |
d=32 mm
Conditia de rezistenta:
Dimensionare:
Verificare :
FD FE FC FF
y
RA
400 500 1200 500
x
RB
400
FC
FD
FE
FF
y
z
RA
-
3139200 Nm 2730158 Nm
3139200 Nm
RB
Mz
+
2074190Nm 3892672 Nm
8758512 Nm
z
My
Mt
Bibliografie: A.Popovici: Calculul si constructia utilajului petrolier-ed UPG,2005 M.Stan: Metode avansate de proiectare a utilajului petroliered.UPG,2005 Radulescu : Carnet Tehnic de utilaj petrolier