Sunteți pe pagina 1din 35

PROIECTAREA UNEI INSTALATII DE FORAJ

UNIVERSITATEA de PETROL si GAZE din PLOIESTI


FACULTATEA I.M.E SPECIALIZAREA I.E.D.M

BARBU GABRIEL 6/18/2009

1. Elemente generale privind procesul tehnologic de foraj.


Procesul tehnologic de foraj reprezinta procesul fizic prin care se realizeaza indepartarea si transportul rocii din zacamant catre suprafata . Produsul care rezulta in urma procesului tehnologic de foraj se numeste dentritus. Procesul tehnologic de foraj se realizeaza cu ajutorul unei instalatii de foraj (IF) si care reprezinta totalitatea masinilor,dispozitivelor si aparatelor utilizate in procesul tehnologic de foraj. Simborizarea instalatiei de foraj:exemplu: IF 320 3DH Unde: 320-forta maxima la carlig in tone forta; 3DH-sistemul de actionare(diesel hidraulic). O instalatie de foraj cuprinde 3 sisteme de lucru principale si mai multe sisteme de lucru auziliare. Sistemele de lucru principale sunt: Sistemul de manevra (SM); Sistemul de rotire(SR); Sistemul de circulatie (SC). Sistemele de lucru principale realizeaza parametrii regimului de foraj in felul urmator: Sistemul de manevra (SM) realizeaza apasarea pe sapa si operatia de manevra a materialului tubular in sonda. Sistemul de rotire (SR) realizeaza transmiterea miscarii de rotatie de la suprafata pana la sapa. Sistemul de circulatie (SC) realizeaza debitul de circulatie necesar evacuarii dentritusului din sonda.

Schema unei instalatii de foraj:

Unde: 1-haba de foraj(tanc de noroi); 2-site vibratoare; 3-sobrul(linia de aspiratie); 4-pompa de noroi; 5-motor; 6-manifoldul pompei; 7-troliu de foraj; 8-incarcator; 9-furtunul rotail; 10-luleaua capului hidraulic; 11-macara-carlig; 12-capatul activ al cablului; 13-geamblac; 14-turla(mast); 15-podul podarului; 16-stiva de prajini; 17-platforma de lucru a instalatiei(scaunul prajinilor); 18-capul hidraulic; 19-prajina de antrenare; 20-masa rotativa; 21-platforma de lucru a instalatiei;

22-flansa de deversare; 23-prevenitorul eruptiei verticale; 24-prevenitoarele orizontale de eruptive:cu inchidere pe prajini/pe total; 25-garnitura de foraj; 26-sapa de foraj; 27-beciul sondei; 28-linia de debit.

Parametrii regimului de foraj: SM: - forta de apasare pe sapa; v - viteza. SR: M - momentul; viteza unghiulara. SC: P presiune; Q debit.

2. Date initiale.
2.1.Adancimea sondei. H=2300 m. 2.2.Sistemul de actionare. Sistemul de actionare ales este DH(diesel hidraulic). 2.3.Constructia sondei(fig 1); inch inch inch m m m

Fig 1

3.Continutul memoriului.
3.1.Determinarea fortelor nominale la carlig.

a=13 Se adopta: a=2 g=9,81 ( )

Determinarea fortei maxime la carlig: Cazul unui accident tehnic :

La manevrarea celei mai grele coloane de burlane:

Coloana de burlane de diametru de

inch:

Coloana de burlane cu diametru de

inch:

Rezulta din calculul anterior ca,cea mai grea coloana de burlane este cea de inch.

Unde: -forta nominala la carlig; -forta static; -forta de inertie; -forta de frecare; -flotabilitatea; -greutatea prajinilor de antrenare; -lungimea prajinilor de antrenare; -greutatea prajinilor de foraj; -lungimea prajinilor de foraj;

-greutatea prajinilor grele; -lungimea prajinilor grele; -greutatea statica; -greutatea celei mai grele coloane de burlane; -forta maxima la carlig. -greutatea pe metru a prajinilor grele; -greutatea pe metro a prajinilor de foraj;

3.2.Alegerea tipului instalatiei de foraj.


Se face pe baza: fortei maxime la carlig ,din tabelul urmator: adancimii de foraj Astfel pe baza datelor calculate si pe baza datelor initiale,coreland cu caracteristicile fiecarui tip de instalatie se va alege instalatia de foraj romaneasca : Instalatia fixa ,medie, F200 ,cu urmatoarele caracteristici: Sarcina maxima la carlig: Intervalul adancimilor de foraj recomandate: Puterea instalata minima fara grupuri motopompa: Efortul maixim in cablul de manevra: Diametrul cablului de manevra: Numarul de role recomandat la macara: Puterea minima la intrarea in masa rotativa: Diametru sectiunii de trecere recomandat la masa rotativa:

Puterea la arboreal pompei recomandata:

Numarul de pompe: Capacitatea conventional a mastului:

Inaltimea libera a mastului: Inaltimea minima a podului sondei:

3.1.3.Calculul puterii instalate.Determinrea numarului de grupuri de foraj.Schema principala a actionarii sistemelor.


{ }

Se vor alege 3 motoare ALCO 1840 .

Modul de actionare:motor mixt,perzentat in figura urmatoare: Unde: SM-sistemul de manevra; SC-sistemul de circulatie; SR-sistemul de rotatie; SE-sursa de energie exterioara; Th-transmisii hidraulice; TM-transmisii mecanice; PF-pompa de foraj; C-carlig; CH-cap hidraulic; GF-garnitura de foraj; MR-masa rotativa; P1,P2-pistoane.

3.2.Determinarea parametrilor principali ai sistemului de manevra si alegerea principalelor utilaje componente.


3.2.1.Determinarea numarului de trepte de viteza la manevra si materializarea schemei cinematice a sistemului de manevra.

N=3 trepte. Diagrama structurala a schemei cinematice,prezentata in fig urmatoare:

Stabilirea identitatii logice a schemei cinematice.

Schema cinematica a sistemului de manevra:

Calculul vitezelor,vitezelor unghiulare si al fortelor la sistemul de manevra.

310

210

Fi

110

10 vi

20

30

Stabilirea rapoartelor de transmisie partiale si totale.

Se adopta:

3.2.2.Studiul mecanismului macara geamblac.


Mecanismul este alcatuit din: Infasurarea cablului; Geamblacul de foraj; Ansamblul macara-carlig.

Infasurarea cablului reprezinta modul in care se trece cablul peste rolele mecanismului macara-geamblac.

Ansamblul macara-carlig.
Serveste la demultiplicerea valorii fortei de la carlig catre capatul dinspre toba de manevra. In continuare este prezentata schema unui mecanism macara geamblac cu urmatoarele parti componente: 1-toba de manevra; 2-capatul activ al cablului; 3-rola alergatoare; 4-geamblac; 5-o rola de la geamblac;

Sistemul macara-carlig este prezentat in figura urmatoare:

6-una din ramurile infasurarii cablului; 7-macara; 8-carlig; 8-sistemul de amortizare;

9-capatul mort al cablului; 10-toba fixa.

Studiul fortelor din ramurile infasurarii cablului.


Se alege un coeficient = 1,02 1,04, fiind un coeficient ce tine seama

de rigiditatea cablului. Acesta se adopta = 1,03. La ridicare k=

Unde F-forta din capatul activ Se alege: m=5

F=278,14 kN Static k= =1

F=237,7333 kN La coborare k=

F=192,8 kN

Calculul si alegerea cablurilor de foraj.


Cablurile de foraj se aleg in functie de forta maxima care apare in cablu .In timpul operatiei de manevra la operatia de ridicare a garniturii de foraj forta maxima se dezvolta in capatul active al cablului si are valoarea F=278,14 kN. Sarcina teoretica de rupere { este:

=278,14 kN

=184,5 k

{ {

Verificarea la durabilitate a cablului.


Verificarea cablului la durabilitate consta in efectuarea lucrului mecanic efectuat de cablu. Astfel se considera garniture de foraj de lungime L =H si q greutatea specifica a materialului tubular : unde:

In functie de

se alege din carnetul tehnic cablul Seale API(

4.Proiectarea troliului de foraj.


Troliu de foraj reprezinta principalul utilaj al sistemului de manevra.caracteristica principala a troliului de foraj o reprezinta efortul maxim in capatul activ al cablului. Pentru troliul de foraj mai sunt importante si alte caracteristici cum ar fi : numarul de tobe,numarul de arbori,numarul si tipul transmisiilor. Functiile troliului de foraj: Introducerea si extragerea garniturii de foraj; Introducerea coloanei de tubare; Introducerea diferitelor scule pentru instrumentatie in sonda; Insurubari si desurubari de filete; Realizarea apasarii pe sapa; Punerea in productie; Manevrarea diferitelor greutatii la podul de lucru al sondei;

4.1.Stabilirea principalelor dimensiuni ale tobei de manevra.

Se adopta

Numarul de spire pe un val:

m=5

Se adopta

Se adopta Numarul de valuri active:

0,1

4.2. Frana cu benzi si frana hidraulica.

In exploatarea instalatiilor de foraj s-a constatat ca este necesar sa se lucreze cu doua tipuri de frane diferite: Frana de serviciu( frana principala, frana mecanica) Frana auxiliara Frana cu banda raspunde cel mai bine cerintelor franei principale. Frana cu banda poate mentine valoarea momentului de franare la orice viteza unghiulara.Poate realiza, de asemenea, moment de franare la viteza nula. Pentru franele auxiliare sunt folosite franele hidraulice sau electromagnetice. Caracteristicile functionale ale franelor instalatiilor de foraj. Frana cu banda.

Frana hidraulica.

Frana hidraulica reprezinta de fapt din punct de vedere constructiv o pompa centrifuga care are rolul de a lucre in regim de frana.Asa cum rezulta si din caracteristica functionala frana hidraulica are rolul de a controla viteza la coborare in timpul procesului de introducere in sonda a garniturii de foraj .Ea nu poate bloca sarcina la carlig,dar poate incetini coborarea acesteia.Viteza de coborare depinde de specificul operatiei de coborare.Cu alte cuvinte, daca coborarea se face in sonde netubate viteza de coborare este mai mica ,iar frana trebuie sa realizeze moment mai mari de franare.i cazul in care operatia de coborare se desfasoara in sonde tubate viteza de coborare este mai mare.Se impune deci posibilitatea de a realiza reglarea franei.Momentul de franare depinde de gradul de umplere.Daca frana este plina cu lichid ea realizeaza momentul de franare maxim.Pentru a putea regla valoarea momentului de franare este necesar ca sa putem regla gradul de umplere cu lichid al franei.Acest lucru il putem realiza cu ajutorul rezervorului de reglaj si al manifoldului.In acest fel prin modificarea gradului de umplere realizam controlarea momentului total de franare realizat cu instalatia de foraj.

4.3.Calculul de dimensionare-verificare al arborelui tobei de manevra.

Se adopta

Rezulta ca

Rezolvand sistemul rezulta:

Arborele este supus la ncovoiere cu torsiune

| | |

d=32 mm

Conditia de rezistenta:

Dimensionare:

Verificare :

Determinarea efortului capabil:

Calculul diagramei de moment incovoietor

Calculul diagramei de moment incovoietor

Calculul momentului incovoietor rezultant

Calculul momentului echivalent

FD FE FC FF

y
RA
400 500 1200 500

x
RB
400

FC

FD

FE

FF

y
z

RA
-

3139200 Nm 2730158 Nm

3139200 Nm

RB

Mz
+

2074190Nm 3892672 Nm

8758512 Nm

z
My

Mt

Bibliografie: A.Popovici: Calculul si constructia utilajului petrolier-ed UPG,2005 M.Stan: Metode avansate de proiectare a utilajului petroliered.UPG,2005 Radulescu : Carnet Tehnic de utilaj petrolier