Sunteți pe pagina 1din 73

ANALIZA CONSTRUCTIV-FUNCTIONALA A PRINCIPALELOR TIPURI DE REZERVOARE ATMOSFERICE UTILIZATE LA DEPOZITAREA PRODUSELOR PETROLIERE

1.1.Tipuri de rezervoare atmosferice


Prin rezervoarese se neleg recipientele avnd capaciti de depozitare mai mari de 3m 3, forme i dimensiuni variate i diferite, executate din diverse materiale i destinate recepionrii, depozitrii, desfacerii i prelucrrii tehnologice a diferitelor produse n stare lichid sau semilichid. Recipientele cu capaciti reduse de o!icei, ntre 3m3 i "##m3$, destinate transportului diferitelor medii aflate n stare lichid sau semilichid, se numesc cisterne. %n cadrul unei anumite variante de depozitare, alegerea tipului corespunztor de rezervor se face n funcie de mai muli factori, dintre care cei mai importani sunt urmtorii& condiiile de lucru impuse i condiiile climatice' caracteristicile constructive ale rezervoarelor de diferite tipuri' indicatorii tehnico(economici ai proiectrii, construciei, monta)ului i exploatrii ntreinerii$ rezervoarelor. *in punctul de vedere al condiiilor de lucru, rezervoarele tre!uie s corespunda urmtoarelor cerine& s fie impermea!ile i etane n raport cu produsul depozitat' s nu se aprind, s fie dura!ile i puin sau de loc sensi!ile la aciunea chimic, electrochimic sau mecanic a produsului depozitat' s permit o uoar curare de depuneri, precipitri sau decantri' s fie prevzute cu echipamentul necesar, corespunztor att umplerii ncrcrii$, cat i golirii descrcrii$ lor' s asigure o perfect securitate a depozitrii produsului' s fie economice n exploatare i uor de deservit, supravegheat, controlat' +vnd n vedere caracteristicile constructive, rezervoarele tre!uie s corespund urmtoarelor cerine& soluiile constructive adoptate i formele rezervoarelor s fie simple, iar n cazul rezervoarelor cilindrice verticale, s asigure posi!ilitatea montrii i funcionrii corecte a capacelor plutitoare, ecranelor plutitoare etc.' capacitatea lor de depozitare s fie optim' construcia rezervoarelor s permit executarea i montarea rapid a tuturor elementelor lor componente, iar dimensiunile semifa!ricatelor s se nscrie n limitele ga!aritelor transporta!ile pe drumuri, osele auto, autostrzi, calea ferat etc.' dimensiunile rezervoarelor si ale elementelor lor componente s fie tipizate' s fie folosite, la maximum si n mod efectiv, caracteristicile mecanice ale materialelor de construcie, fr a diminua capacitatea portant a rezervorului, asigurndu(se, astfel, un consum specific de metal minim. %ndicatorii tehnico(economici ce se pot meniona, n cazul rezervoarelor, sunt& costul rezervorului propriu(zis' costul instalaiilor anexe ale parcului de rezervoare instalaii de protecie, prevenire i com!atere a incendiilor' conducte tehnologice' conducte de ap i canalizare' conducte de nclzire etc.$, !ineneles, raportat la fiecare rezervor n parte' consumul de metal n special su! form de ta!l i profiluri$' consumul de !eton i de !eton armat' volumul lucrrilor de construcie etc. "

,onstrucia de rezervoare, de diferite tipuri, forme i dimensiuni, s(a dezvoltat, pe plan mondial, n concordan cu cerinele activitii industriale n diferite domenii, n pas cu tehnica modern. -(a a)uns, astfel, s se dispun de o mare varietate de soluii constructive de rezervoare. ,lasificarea lor se poate face dup numeroase criterii, urmnd a se trata numai criteriile de clasificare determinante. ,lasificarea rezervoarelor se poate face& a$ *up poziia fa de suprafaa solului, rezervoarele pot fi& ( rezervoare de suprafa, din care fac parte i rezervoarele montate direct pe sol sau deasupra solului, precum i rezervoarele ngropate pe mai puin de )umtate din nlimea lor .ig."."a$ ( rezervoare semi ngropate ( n categoria crora intr rezervoarele ngropate pe mai mult de )umtate din nlimea lor .ig. "." !$' ( rezervoare ngropate ( la care nlimea maxim a nivelului fluidului depozitat se afl cu #,/ m su! nivelul solului .ig. "." c$.

.ig.0.". Rezervoare cilindrice verticale.

.ig.".". a. supraterane !. semi ngropate .ig.".". Rezervoare cilindrice verticale. !$ *up forma geometric& ( rezervoare cilindrice verticale fig. ".".$, sau orizontale fig. "./.$' ( rezervoare sferice fig. ".3.$' ( rezervoare sferoidale fig. ".1.$' ( rezervoare torosferoidale fig. ".2.$' ( rezervoare paralelipipedice' ( rezervoare de form special fig. ".3.$. c. ngropate

a. supraterane

!. semi ngropate

c. ingropate

.ig. "./. Rezervoare cilindrice orizontale

.ig. ".3. Rezervorul sferic

.ig. ".1. Rezervorul sferoidal axial simetric

.ig. ".2.Rezervorul torosferoidal

.ig. ".3.Rezervorul de tip tranee

c$ *up capacitatea de depozitare& ( rezervoare de mic capacitate ( cu capacitate pn la "## m3, cu capac conic susinut de construcie metalic uoar' ( rezervoare de mi)locie i mare capacitate ( cu capaciti de depozitare ntre "## 4 2#.### m3& 5 cu capac plat pe construcie metalic pe ferme, pentru capaciti de depozitare ntre "## 4 l.### m3' 5 cu capac conic pe grinzi i stlpi de susinere, pentru capaciti de depozitare ntre ".### 4 2.### m3' 5 cu capac !om!at sau cu capac plat pe stlpi, pentru capaciti de depozitare ntre "#.### 4 2#.### m3 ( rezervoare de foarte mare capacitate ( de peste 2#.### m3' d$ *up natura materialelor din care se execut& ( rezervoare metalice ( care cuprind rezervoarele sudate i nituite, cilindrice verticale sau orizontale, sferice, sferoidale i de forme i construcii speciale' ( rezervoare nemetalice, cuprinznd rezervoarele din !eton, !eton armat, piatr, crmid, pmnt, materiale plastice o!inuite sau armate.

e$ *up presiunea interioar maxim de depozitare& ( rezervoare de )oas presiune, denumite i rezervoare atmosferice, care sunt n general, rezervoare cilindrice verticale' ( rezervoare de medie presiune, din categoria crora fac parte, n general, rezervoarele cilindrice orizontale, rezervoarele sferoidale, rezervoarele cilindrice verticale cu capac !om!at' ( rezervoare de presiune ridicat, din categoria crora fac parte rezervoarele cilindrice orizontale de construcie special, rezervoarele sferice i alte rezervoare de construcie special.

1.2. Rezervoare cilindrice verticale


Rezervoarele de depozitare sunt recipiente cilindrice cu funduri plate, montate vertical, folosite pentru stocarea lichidelor volatile la suprapresiuni de pan la 2### mm 6/7 8 2# 9:;m/. <rmrindu(se formele constructive de rezervoare atmosferice cilindrice verticale, se poate constata o mare varietate a acestora, dintre care cele mai importante sunt& ( rezervoarele atmosferice cu capac fix forma capacului fiind plat, conic sau !om!at$, denumite i rezervoare de tip standard' ( rezervoarele atmosferice cu capac plutitor, de mare i foarte mare capacitate' ( rezervoarele atmosferice cu capac respirator rezervoarele cu capac autoportant fr moment$. *in punct de vedere constructiv, mantaua i fundul acestor rezervoare se soluioneaz n mod identic, de la caz la caz diferind doar construcia capacului. +vnd n vedere factorii pe care tre!uie s(i ndeplineasc rezervoarele atmosferice cilindrice verticale, varietatea constructiv i dimensional a acestora, n continuare, se va prezenta n ordinea gradului de utilizare practic. Rezervoarele cilindrice verticale cu capac fix sunt rezervoare mult utilizate n practica curent, datorit simplitii construciei i pro!lemelor de monta) uor rezolva!ile. +ceste rezervoare sunt echipate cu dispozitive de deservire i exploatare comune echipamentului o!ligatoriu al rezervoarelor atmosferice. =n figura ".>. se prezint, schematic, structurarea constructiv a unui rezervor atmosferic cu capac fix. =n general, aceste rezervoare se compun din fund, manta, construcie metalic de susinere i capac.

.ig. ".>. ?edere de ansam!lu a rezervorului atmosferic cu capac fix& " 4 mantaua' / 4 fundul' 3 4 constructia de sustinere a capacului' 1 4 invelitoarea capacului' 2 4 fundatia' 3 4 gura de vizitare' > 4 racordul de ventilatie' 0 4 racordul pentru luat pro!e' @ 4 racordul echipamentului respirator' "# 4 racordul de tragere descarcare, golire$' "" 4 racordul de impingere incarcare, umplere$' "/ 4 racorduri pentru intrare a!ur' "3 4 racorduri pentru iesire condens' "1 4 racordul incarcator de spuma.

,lasificarea acestor rezervoare se face dup mai multe criterii& a$ *up forma capacului& ( rezervoare atmosferice cu capac plat, la care unghiul fcut de capac i orizontal A$ este mai mic de 3B' ( rezervoare cu capac conic, la care A C >B..."2B' ( rezervoare cu capac autoportant, fr moment fig. ".0.$' ( rezervoare cu capac fix i ecran plutitor rigid cu ponton inelar fig. ".@.$' ( rezervoare cu capac !om!at fig. "."#.$.

.ig. ".0. Rezervorul cu capac auto( portant fr moment& " ( mantaua rezervorului' / ( fundul' 3 ( capacul autoportant' 1 ( stalpul central' 2 ( carcasa de rigidizare.

.ig. ".@. Rezervorul cu capac fix si ecran plutitor rigid cu ponton inelar& " ( mantaua rezervorului' / ( capacul fix' 3 ( fundul' 1 ( ecranul plutitor rigid cu ponton' 2 ( stalpul de ghidare' 3 ( sistemul de etanare' > ( 2 reazemu" de fund' 0 ( pontoanele' @ ( gura de luat pro!e' "# ( supapa de respiraie

.ig. "."#. Rezervoarele cu capac !om!at& a( !$ rezervorul *up modul cu capac de realizare sferoidal' constructiv ! ( rezervorul a mantalei& cu capac i fund sferic' " ( mantaua' ( rezervoare / 4 fundul' cu 3 manta 4 capacul' de construcie 1 ( fundaia' normal, 2 ( sistemul din virole de ancorare sudate, fie cap la cap, fie telescopic, fie alternante' ( rezervoare cu manta executate prin sudare elicoidal' ( rezervoare cu manta realizat din rulouri prefa!ricate n uzin. c$ *up modul de rezemare& ( rezervoare montate pe fundaie continu din !eton 4 cazul rezervoarelor de mic capacitate' ( rezervoare montate pe fundaie de tip pat elastic' ( rezervoare montate pe fundaie elastic cu inel de !eton.

1.3. Elementele constructive ale rezervoarelor


".3.". Fundaia rezervorului Dste elementul de rspundere care are menirea de a prelua solicitrile transmise att de rezervor ct i de fluidul stocat n acesta i de care depinde n mare msur costul, comportarea n exploatare i durata de serviciu a rezervorului. *e aceea, este necesar ca, la proiectarea rezervoarelor, s se acorde deose!it atenie alegerii tipului de fundaie, mai ales c, n condiiile performanelor actuale n domeniul construciei de rezervoare, n mod frecvent, suprafaa de rezemare a rezervoarelor depete " ### m/, iar presiunea pe teren poate a)unge la valori de peste "/,3 E "#(3 :;m/ C "/,3 FPa. *in punct de vedere constructiv, principalele tipuri de fundaii pot fi& ( fundaii pe pat elastic normal fig. "."", a$' ( fundaii pe pat elastic nalt fig. "."", !$' ( fundaii pe pat elastic cu inel de !eton fig. "."/.$.

.ig."."". .undaiile pe pat elastic& a 4 normal' ! ( nalt' " ( rezervorul' / ( stratul hidroizolator' 3 ( stratul de nisip' 1( terenul de umplutur' 2 ( rigola inelar' 3 ( terenul de fundare.

.ig."."/. .undaia pe pat elastic cu inel de !eton& " ( rezervorul' / ( stratul hidroizolator' 3 ( stratul de nisip' 1 ( terenul de umplutur' 2 ( stratul de argil compact' 3 ( inel din !eton. ".3./. Fundul rezervorului ,onstrucia fundului rezervorului este strns legat de tehnologia de fa!ricaie aplicat. *ac rezervorul se execut prin rulare, n funcie de mrimea rezervorului, fundul se confecioneaz din unul sau din dou rulouri. %n acest caz, contraciile circumfereniare ale m!inrilor sudate sunt anulate de ctre nsi tehnologia de montare aplicat.

.ig."."3. .undul rezervorului cilindric vertical executat prin metoda clasic& " ( zona central' / ( inelul periferic %n varianta aplicrii tehnologiei de montare clasica a rezervorului, fundul se execut dintr(un panou central, de form poligonal i dintr(un inel periferic fig."."3.$. =m!inarea ta!lelor care formeaz fundul se face prin cordoane de sudur n col, executndu( se nti sudurile transversale dup direcie G" 4 G/$ ale zonei centrale, alternativ de o parte i de alta a fiei centrale, ctre periferie, apoi, cordoanele longitudinale paralele cu direcia H" (H/$, %n >

cazul fundurilor structurate din zon central i inel periferic, dup efectuarea cordoanelor longitudinale ale zonei centrale, se execut cordoanele radiale ale inelului periferic, sudarea inelului periferic de zona central realizndu(se numai dup sudarea ta!lelor primei virole, att de inelul periferic simultan la interiorul i exteriorul virolei$ cat i ntre ele prin cordoane longitudinale$. *ac se noteaz cu +zc suprafaa zonei centrale i cu +ip suprafaa inelului periferic, atunci se impune ca& +zc C #,0# ... #,02$ +f deci, rezult& +ip C #,"2 ... #,/#$ +f +f fiind suprafaa fundului rezervorului, in m/.

!" #" .ig. "."1. Jipuri de m!inri fund(manta la rezervoarele cilindrice& a ( prin sudur de col direct' !,c,( prin intermediul unui inel din cornier

Irosimea ta!lelor, care constituie fundul rezervorului, tre!uie s fie conform -J+- 32>@( >", pentru zona central se recomand K1"L szc C 1 ... @$mm' Pentru inelul periferic, grosimea sip$ se adopt n funcie de grosimea sv" a primei virole virola de !az$, si anume& a$ sv" M >,# mm 8 sip C sv" !$ sv"N >,# mm si fundaie continua din !eton 8 sip C sv" c$ sv"N >,# mm si fundaie pe pat elastic 8 sipN >,# mm. ".3.3 Man aua rezervorului Jipul mantalei rezervorului este dat de tehnologia de montare adoptat. Fantaua rezervorului se execut n construcie sudat, din ta!le de dimensiuni standardizate. -udarea ta!lelor ntre ele, n vederea realizrii virolei, precum i a virolelor ntre ele n vederea realizrii mantalei, se face fie manual, fie automat.

*up poziia relativ a virolelor, se deose!esc& ( mantale cu virole sudate cap la cap fig. "."2, a$' ( mantale cu virole telescopic fig. "."2, !$' ( mantale cu virole montate alternant prin suprapunere fig."."2,c$. 0

%n cazul mantalelor realizate prin sudur elicoidal, m!inarea sudat circumfereniar este nclinat, fa de planul orizontal, cu un unghi de pant de 3 ... "#B, iar sudurile longitudinale sunt nclinate, n raport cu verticala, cu acelai unghi, ns fa de axa verticala fig. "."3.$.

.ig. ". "2. Jipuri de mantale & a 4 cu virole sudate cap la cap ' ! 4 cu virole sudate telescopic ' c 4 cu virole sudate alternant prin suprapunere

.ig."."3. Rezervor cu mantaua realizata prin sudura elicoidala

".3.1.Ca$a#ul rezervorului ,apacul rezervorului poate fi realizat, n funcie de capacitatea de depozitare a rezervorului , n urmtoarele variante constructive& a$ Cu capacul fix, specific rezervoarelor de depozitare atmosferice, de construcie normal, prevzute cu anumite amena)ri, n scopul micorrii la minimum a spaiului de gard, n condiiile umplerii totale. ,apacele fixe ale rezervoarelor atmosferice verticale pot fi conice, sferice sau plate. ,apacele conice se construiesc cu un unghi la vrf de 3...1B, realiznd un spaiu de vapori mare si sunt recomandate pentru rezervoarele care depoziteaz produse petroliere uoare. ,apacul poate fi realizat& ( cu spri)inire pe construcia metalic cu semiferme fig. ".">.$' ( cu spri)inire pe construcia metalic din panouri.

.ig. ".">. ,onstrucia capacului& " ( mantaua rezervorului' / ( elemente de fixare la manta' 3 ( nvelitoarea capacului' 1 ( semiferme' 2 ( penele' 3 ( contravntuirile' > ( cpriorii.

Oa rndul lor, semifermele de susinere ale capacului pot fi& ( semiferme triunghiulare, recomandate pentru rezervoarele cu capaciti de depozitare mai mici de >## m3' ( semiferme trapezoidale, recomandate pentru rezervoarele cu capaciti de depozitare mai mari de >## m3. %n figura "."0. sunt prezentate, schematic, cele dou tipuri de semiferme, cu elementele dimensionale corespunztoare.

.ig. "."0. Jipurile constructive de semiferme& a ( trapezoidale' ! ( triunghiulare.

".3.2"E#%i$a&en ul rezervoarelor #ilindri#e Prin destinaia lor, componentele constituind echipamentul rezervorului asigur o exploatare corect n condiii de securitate deplin a rezervoarelor, n principal permind efectuarea urmtoarelor operaii& "#

( ncrcarea i descrcarea rezervoarelor' ( msurarea si indicarea temperaturii i a nivelului lichidelor depozitate in rezervoare ( luarea de pro!e din lichidele depozitate' ( curgerea drenarea$ rezervoarelor' ( meninerea suprapresiunii i a vacuumului din rezervoare n limitele admisi!ile' ( controlul, revizia, curarea si repararea rezervoarelor. :ecesarul de echipament o!ligatoriu pentru rezervoarele cilindrice verticale atmosferice, modul de amplasare al acestuia i schema lui de montare sunt reglementate, prin -J+- 32>0(>0. -elecionarea echipamentului o!ligatoriu al rezervoarelor se face, n unele cazuri, n funcie de caracteristicile produsului petrolier stocat. +stfel, din punctul de vedere al temperaturii de inflama!ilitate al produselor petroliere depozitate n rezervoare, acestea se clasific n trei categorii& ( categoria % ( cuprinde rezervoarele pentru iei i produse petroliere cu temperatura de inflama!ilitate mai mic de P22B,' ( categoria %% ( cuprinde rezervoarele pentru produse petroliere cu temperatura de inflama!ilitate peste P22B,, depozitarea produselor petroliere fcndu(se n condiii de temperatur egal sau superioar temperaturii de inflama!ilitate' ( categoria %%% ( cuprinde rezervoarele care depoziteaz produse petroliere cu temperatura de inflama!ilitate de peste P22B,, n condiii de depozitare la temperatur inferioar temperaturii de inflama!ilitate. Rezervoarele din categoriile % i %%, destinate depozitrii ieiului, !enzinei, petrolului, produselor rezultate din prelucrarea ieiului motorin, uleiuri uoare, com!usti!ili speciali$, precum i a oricrui produs petrolier lichid cu corozivitate redus, care se ncadreaz n clasificarea de mai sus, tre!uie s fie dotate cu echipamentul o!ligatoriu indicat n ta!elul ".". i n figura "./0. Rezervoarele cuprinse n categoria %%%, destinate depozitrii produselor rezultate din prelucrarea ieiului, precum i a altor produse petroliere lichide cu corozivitate redus, care se ncadreaz n clasificarea de mai sus, tre!uie s fie dotate cu echipamentul o!ligatoriu specificat n ta!ela "./. i n fig. "./@. Dchipamentul o!ligatoriu al rezervoarelor atmosferice este standardizat sau tipizat din punct de vedere al parametrilor funcionali i al elementelor dimensionale. -elecionarea tipului, din punct de vedere dimensional i al numrului, se poate realiza n conformitate cu dimensiunile rezervorului i de!itele pomprii. Gura de vizitare poz. "$ se amplaseaz pe mantaua rezervorului, la o distan de la fundul rezervorului de >## mm, n scopul realizrii condiiilor de acces n vederea currii i reviziei rezervorului, precum i n scopul ventilrii lui, n vederea accesului n rezervor. -e realizeaz n construcie sudat, dintr(un tu *n 2## i o flan plat P: /,2 cu capac plat, prevzut cu mnere de ridicare fig. ".3#$. Oa rezervoarele cu capacitate mai mare sau egal cu 2 ### m 3, se prevd dou guri de vizitare, amplasate diametral opus. Gura de lumin poz. /$ este amplasat pe capacul rezervorului, n perimetrul podeului de acces la armturi i n dreptul scrii interioare. Iura de lumin este prevzut n scopul iluminrii i ventilrii interiorului rezervorului, n timpul lucrrilor de revizii i reparaii. *e aceea, este amplasat, de regul, diametral opus cu gura de vizitare. ,onstructiv, este realizat n construcie sudat, dintr(un tu *n 2## prevzut cu o flan plat P: /,2 i un capac plat echipat cu mnere de ridicare fig. ".3".$. Oa rezervoarele cu capacitate mai mare sau egal cu 2 ### m3, se prevd dou guri de lumin, amplasate diametral opus.

Gura pentru luarea probelor poz. 3$ este amplasat pe gura de lumin sau n zona podeului de acces de pe capac fig. ".3/.$. Da tre!uie s fie etan i prevzut cu cptueal din material de protecie antiscntei ta!l de zinc, plum!, cupru sau !ronz$. +a cum i spune i numele, este amplasat pe rezervor n scopul colectrii pro!elor din produsul stocat n rezervor sau a efecturii msurrilor asupra nivelului lichidului din rezervor, n condiiile cnd aparatul pentru msurarea nivelului nu funcioneaz. ""

.ig. "./0. Dchipamentul o!ligatoriu pentru rezervoarele din categoriile % i %% i amplasarea lui pe rezervor.

Ja!ela ".". *enumirea componentelor echipamentului o!ligatoriu al rezervoarelor atmosferice din categoria % i %%

"/

Poz. n .ig."./0. " / 3 1 2 3 > 0 @ "# "" "/ "3 "1 "2 "3 "> "0 "@ /# Iur de vizitare Iur de lumin Iur pentru luarea pro!elor

*D:<F%RD+ +. D,6%P+FD:J<O JD6:7O7I%,

:r. de !uci min. l min. l " " " " " " min. l min. l " min. l min. l min. l " min. l " " " "

Racord pentru mpingere ncrcare, umplere$ Racord pentru tragere descrcare, golire$ Racord pentru egalizarea presiunii in spaiul de vaporiQ +parat pentru msurarea nivelului Racord !lindat pentru aerisire Racord i supap mecanic de respiraie, cu opritor de flcri Racord i supap hidraulic de sigurana, cu opritor de flcri Racord de scurgere montat pe manta sau pe fundul rezervorului$ Racord pentru intrarea a!urului n serpentinQQ Racord pentru ieirea condensului din serpentin Racord pentru spum de stins incendii Jeac pentru regulatorul de cldurQQ Jeac pentru termometrul !imetalicQQQ *ispozitiv automat pentru luarea pro!elor i msurarea temperaturiiQQQ R. ,7:-JR<,S%%OD FDJ+O%,D -car exterioar Pode de acces la echipamentul de pe capac Priz pentru legarea electric la pmnt

Q-e prevd numai la rezervoarele la care se fac recuperri de vapori. QQ-e prevd la rezervoarele pentru depozitat iei, prevzute cu serpentin de nclzire. QQQ*otarea rezervoarelor cu aceste echipamente este facultativ.

"3

.ig."./@. Dchipamentul o!ligatoriu pentru rezervoarele din categoria %%% i amplasarea lui pe rezervor.

.ig. ".3#. Iura de vizitare

"1

.ig. ".3". Iura de lumina

.ig. ".3/. Iura pentru luarea pro!elor& " ( capacul gurii pentru luat pro!e' / 4 corpul' 3 ( garnitura de etangare' 1 ( uru!ul de strngere' 2 4 rotia de strngere cu rol de piuli$' 3 ( pedala

Racordul de mpingere poz. 1$ si racordul de tragere poz. 2$ sunt armturi amplasate pe manta, la partea inferioar a rezervorului, n scopul efecturii operaiilor de ncrcare i descrcare a lichidului depozitat n rezervor. Dle pot fi construite fie cu funcie separat racord de mpingere i, separat, racord de tragere$, fie cu funcie unic racord de tras ( mpins$. *imensiunile racordurilor de tras ( mpins variaz, n funcie de de!itele agregatelor de pompare i de viteza lichidului n conduct fig. ".32.$. Oa rezervoarele destinate depozitrii produselor negre uleiuri grele, pcur etc.$, racordul de tras ( mpins ncrcare ( descrcare$ este prevzut cu un sor! !asculant articulat fig. ".31.$. .olosirea sor!ului !asculant, prezint avanta)ele c previne eventualele pierderi de lichide prin neetaneitile racordului de tras ( mpins ncrcare ( descrcare$ sau ale armturilor montate pe conducta de ncrcare ( descrcare i evit descrcarea accidental a rezervorului n cazul unor manevre greite ale armturilor.

.ig. ".31. -chema sor!ului !asculant& " 4 sor!ul' / 4 rola' 3 4 ca!lul' 1 ( indicatorul de poziie' 2 ( troliul de man' 3 ( articulaia. .ig.0./@. Dchipamentul o!ligatoriu pentru rezervoarele din categoria %%% i amplasarea lui pe rezervor. "2

.ig. ".32. Iraficul pentru alegerea diametrului racordului de ncrcare i descrcare al rezervoarelor petroliere.

Oa rezervoarele destinate depozitrii produselor negre uleiuri grele, pcur etc.$, racordul de tras ( mpins ncrcare ( descrcare$ este prevzut cu un sor! !asculant articulat fig. ".31.$. .olosirea sor!ului !asculant, prezint avanta)ele c previne eventualele pierderi de lichide prin neetaneitile racordului de tras ( mpins ncrcare ( descrcare$ sau ale armturilor montate pe conducta de ncrcare ( descrcare i evit descrcarea accidental a rezervorului n cazul unor manevre greite ale armturilor. Aparat pentru msurarea nivelului este construit a funciona pe principiul lui +rhimede, n diverse variante constructive& fie cu ntoarcerea ca!lului ce vine de la plutitor pe o rol i indicarea nivelului prin indicator pe rigle gradate montate pe manta, fie cu !and rulet ntoars pe dou role i ataat unui plutitor ghidat pe ca!luri, ntreaga !and fiind prote)at ntr(un sistem nchis. upapele mecanice de respira!ie se folosesc pentru protecia rezervoarelor mpotriva suprapresiunilor i vacuumurilor ale cror valori depesc limitele indicate de proiectantul rezervorului. -upapele mecanice de respiraie asigur mica i marea respiraie a rezervoarelor, funcionnd pe principiul nchiderii si deschiderii clapetelor, su! aciunea forei din presiune, respectiv a greutii proprii. ?ariaiile suprapresiunilor i vacuumrilor din spaiul de vapori al rezervorului, sunt produse de variaiile temperaturii mediului ncon)urtor i condiiile de ncrcare sau descrcare a produsului petrolier din rezervor. ,onstructiv, supapa mecanic de respiraie este compus dintr(un circuit de suprapunere, prevzut cu o clapet de expiraie i unul sau dou circuite de vacuum, prevzute cu una sau dou clapete de inspiraie. Reglarea la parametrii funcionali a supapei mecanice de respiraie se realizeaz prin aplicarea sau nlturarea de greuti adiionale pe clapeta de inspiraie sau expiraie.

upapele "idraulice de respira!ie#de siguran!$ pot funciona fie ca supape de respiraie, n cazul n care capacitatea acesteia de evacuare este depit, fie ca supap de siguran, declanndu( se n momentul n care supapa mecanic de respiraie se !locheaz n poziia =:,6%-. .uncionarea lor se !azeaz pe nchiderea hidraulic a circuitelor de inspiraie sau de expiraie, fiind realizate n construcie sudat, cu posi!ilitatea nlocuirii cu uurin a reperelor uzate. ,omponena supapei hidraulice de respiraie este dat n fig".33. "3

.ig. ".33. -upapa hidraulic de respiraie& " 4 racordul' / ( corpul supapei' 3 ( deversorul' 1 ( sita'2 ( capacul' 3 ( icanele' > ( indicatorul de masurare a nivelului.

%pritorul de flcri este destinat prentmpinrii ptrunderii sau ieirii flcrilor n sau din rezervor, n condiiile unui incendiu. Principiul de funcionare al acestuia const n aceea c flacra, iz!ucnit n vecintatea opritorului de flcri, este o!ligat s treac printr(o gril cu orificii foarte mici i confecionate dintr(un material cu o !un conductivitate termic, unde este stins. %n figura ".3>., este redat componena unui opritor de flcri. 7pritoarele de flcri sunt montate n serie cu supapele mecanice de respiraie i cu supapele hidraulice de siguran. %n totalitatea lor, supapele mecanice de respiraie, supapele hidraulice de siguran i opritoarele de flcri formeaz echipamentul respirator al rezervorului. Fontarea acestora se poate realiza fie n amplasamentul individual, fie n amplasamentul de grup , n am!ele cazuri constatndu(se c, ntre supap i rezervor, este intercalat opritorul de flcri.

.ig.".3>. 7pritorul de flcri& " ( semicorpul inferior' / ( semicorpul superior' 3 ( grila' 1 ( uru!urile de strangere.

ALE'EREA PE CRITERII TE(NICO-ECONOMICE A MATERIALELOR) DETERMINAREA CARACTERISTICILOR MECANICE) ELASTICE SI FIZICE ALE ACESTORA) CALCULUL REZISTENTELOR ADMISI*ILE SI STA*ILIREA COEFICIENTULUI DE REZISTENTA A IM*INARII SUDATE ">

2.1. Alegerea pe criterii te"nico&economice a materialelor 'ate initiale( Ca$a#i a ea no&inala de de$ozi are+ V,-...&/ Produ0ul de$ozi a + ulei Vi eza ad&i0i!ila a li#%idului $rin #ondu# a+ 1,-"23 Dia&e rul no&inal al ro!ine ului de 0i4onare+ Dn,5.3 Te&$era ura de #al#ul+ 6..C Te&$era ura de de$ozi are + 7..C Ti$ul #a$a#ului+ 4i8 Fateriale utilizate pentru constructia recipientelor su! presiune tre!uie sa indeplineasca urmatoarele conditii& T tehnice 4 rezistenta mecanica, rezistenta la coroziune' T tehnologice( deforma!ilitate, suda!ilitate' Teconomice 4 materialul sa nu fie scump. Faterialul cel mai des utilizat in constructia recipientelor su! presiune este ta!la din otel laminat. %n functie de compozitia sa chimica ta!la din otel poate fi din& otel car!on, otel sla! aliat si otel aliat. 7telul car!on, in afara de elementele de !aza, mai contine o serie de elemente chimice impuse de procesul tehnologic Fn, -i, +l$, precum si unele impuritati al caror continut este limitat. 7telurile sla! aliate contin elemente de aliere, cum ar fi & ,r, :i, Fn, -i, Fo, ,o, +l, ,<, U, Ji, etc., elemente chimice care im!unatatesc caracteristicile mecanice si tehnologice. +legerea tipului de otel cu o anumita compozitie, se face in functie de conditiile de functionare ale recipientului. Faterialele metalice care se utilizeaza in contructia recipientelor tre!uie sa corespunda conditiilor tehnice de receptie prevazute in standarde. Dle tre!uie sa fie insotite de !uletine de calitate emise de producator. Ja!lele destinate executarii corpului recipientului virole, funduri, capace, racorduri etc.$ tre!uie verificate prin control nedisructiv. Pentru a fi utilizate, ta!lele tre!uie sa ai!a suprafete netede, lipsite de defecte exfolieri, fisuri, pelicule, incluziuni nemetalice etc.$ -e vor alege materiale pentru& ta!le, racorduri, flanse. a9 Ta!le *in ta!la se vor confectiona urmatoarele componente& ( funduri ( capace ( mantaua ( elementele constructiei metalice de sustinere. -e utilizeaza oteluri car!on laminat conform -J+- 2##;/(>0. Pentru ta!le se utilizeaza urmatoarele materiale& -/32V/I6R,-/>2V/I3,-322V/I3' *eoarece capacitatea nominala de depozitare ?C2## m3, se alege otelul S6/2:6'/" !9 Ma eriale $en ru 0 u urile ra#ordurilor Faterialele folosite pentru 00&O/"#I+,O/32I+ -e alege L6-.'A" #9 Ma eriale $en ru 4lan0e stuturile racordurilor sunt conform -J+"#30/(

Faterialele pentru flanse sunt conform -J+- "#@>;/(@", urmatoarele & P/>2:O",P/22:O" -e alege P/>2:O". "0

%n Ja!ela /.". este aratata compozitia chimica a fiecarui otel ales. Ja!el /.". Farca otel , -/32V/I3 #."> ,ompozitia chimica a otelurilor ,aracteristici mecanice, fizice si elastice la /#, Fn -i :i +l P ,r Fo ".1 #.22 #.3 #.#/ #,#32 #,#32 #.3 #.#0

,rPFoP:iW#.10

%n Ja!ela /./. sunt prezentate caracteristicile mecanice, fizice si elastice la temperatura standard de /##,, corespunzatoare celor trei oteluri. Ja!ela /./. ,aracteristici mecanice, fizice i elastice la /#B, Farca oelului -/32 V/ I3 Rezistena la traciune Rm :;mm/ 31# Oimita de curgere Rp#,/ :;mm/ /32 Oungirea la rupere +2 X /1 Reziliena Y,< 6R Y? V;cm/ ( ( (

'efinirea caracteristicilor mecanice) fizice) elastice Limita de curgere convenional, *c #Rp+)2$, reprezint efortul unitar Z, corespunztor seciunii iniiale a epruvetei, pentru care lungirea specific remanent plastic [ p atinge valoarea prescris de #,/X, care se menioneaz ca indice al efortului unitar Z. +ceast mrime se noteaz prin sim!olul Z#,/ i se exprim n :;mm/. Rezistena la rupere, *r#Rm$, reprezint raportul dintre sarcina maxim .max suportat de Fmax ctre epruvet i aria +# a seciunii transversale iniiale a epruvetei& r = Rm = -e exprim n A# :;mm/. Alungirea la rupere, A, reprezint alungirea determinat la epruvetele ncercate pn la lr l# "## . -e exprim n X. rupere An = l# Gtuirea la rupere, ,, reprezint diferena dintre aria seciunii iniiale a epruvetei i aria S# Sr "## . -e exprim n X. seciunii ultime a epruvetei raportat la aria seciunii iniiale& = S# !uritatea "rinell, -., reprezint raportul dintre sarcina de ncercare aplicat . i aria urmei sferice, lsat de !ila penetratorul$ cu diametrul *, pe piesa de ncercat. *ac d este diametrul amprentei, atunci&
#" = \! !

/F !/ d/

) . -e exprim n uniti Rrinell.


"@

Reziliena, /, reprezint raportul dintre lucrul mecanic, O, necesar ruperii printr(o singur lovitur a unei epruvete crestate n < respectiv dintre energia, U, consumat la ruperea aceleiai epruvete$ i aria +# a seciunii transversale iniiale a epruvetei date n dreptul crestrii. -e prescrie n V;m/, sim!olul fiind Y,< rezilient ,harp] pe epruvet cu cresttur n <$&
%C& = L $ = . A# A#

Caracteristica mecanic de 'ncovoiere prin (oc, /0, reprezint energia U consumat la ruperea epruvetelor cu cresttur n ?' se prescrie n V, sim!olul fiind Y?.

Calculul rezistenei admisibile


Rezistena admisi!il pentru solicitarea static de ntindere a materialului de !az se noteaz cu sim!olul general Za, aceasta considerndu(se ca o mrime de !az pentru calculele de rezisten privind elementele, sistemele i structurile solicitate static. Rezistena admisi!il, conform prescripiilor PJ ,1;/ ( /##3, la temperatura normal, t n C /#B, se calculeaz cu urmtoarea formul general& Z r Z tc ) t Z a = min ' cr cc mm / Rezistena admisi!il se va calcula pentru fiecare tip de material ales, la temperatura normal, tn C /#B,. Z r Z /# ) Z /# = min ' c a c r cc mm / unde& ( Zr ( rezistena la rupere a materialului' /# ( c ( limita tehnic convenional de curgere la temperatura normal, tn C /#B,' ( cr, cc ( coeficieni glo!ali de siguran fa de rezistena la rupere, respectiv fa de limita tehnic convenional de curgere a materialului.

1entru 23232G34
) ' cr = /,1 ' mm / ) ' cc =",2 ' mm /

Z /# r = 31# Z /# c = /32

Z /# a = min
Z /# a = min

Z r Z /# ' c c r cc

) mm /

31# /32 ) ' = min{"1".33'"23.33} Z /# a ="1".33 /,1 ",2 mm /

/#

?alorile rezistenelor admisi!ile calculate pentru fiecare material folosit pentru construcia rezervorului sunt ta!elate n Ta!ela 6"/"& Ta!ela 6"/" ?alorile rezistenelor admisi!ile calculate 7tel -/32V/I3 Rezistenta
Z /# a ) mm /

"03.33

2.5. tabilirea coeficientului de rezistent al mbinrii sudate *eoarece la nivelul m!inrilor sudate se produce o diminuare a capacitii portante att la nivelul ,<- ct i la nivelul ^%J$ se materializeaz defecte de material i de structur incluziuni, goluri, sulfuri, poroziti, microfisuri, neomogeniti chimice, etc$. ^onele aferente acestor m!inri sudate se caracterizeaz printr(o capacitate de ncrcare mai mici dect a materialului de !az, FR. -e definete rezistena admisi!il a unui material la nivelul a m!inrilor sudate su! urmtoarea form&
Z ta , s = Z ta ) mm /

_ C ", in condiii de uzina) unde& _ factor de corecie _M"$ _ W " n condiii de antier

+cest factor de corecie se numete coeficient de rezisten a m!inrilor sudate cifr de calitate a m!inrilor sudate$ i reflect diminuarea capacitii de rezisten a materialului la nivelul ,<- i ^%J. -ta!ilirea acestui coeficient se face n funcie de& ( natura materialului de !az ( suda!ilitatea acestuia' ( tehnologia i procedeul de sudare utilizat' ( modul de efectuare al controlului defectoscopic nedistructiv' ( efectuarea ncercrilor mecanice distructive. ,oeficientul de rezisten al m!inrilor sudate se sta!ilete cu urmtoarea relaie& _ C _#E9"E9/E93E91, unde& _# este cifra teoretic sau maxim$ de rezisten a m!inrilor sudate care este funcie de procedeul de sudare i de modul de prelucrare a marginilor ta!lelor. Jipul sudurii sudare automat su! strat de flux$ ( suduri n ?, sau cu completare la rdcin. 9"(coeficient de corecie ce ine seama de suda!ilitatea materialului' 9/(coeficient de corecie ce ine seama de tratamentul termic de detensionare' 93(coeficient de corecie ce ine seama de examinarea defectoscopic nedistructiv prin gamagrafiere sau radiagrafiere' /"

91(coeficient de corecie ce ine seama de examinarea aspectului exterior i de numrul ncercrilor mecanice. ,onform ta!elului 1."@ pagina "13- coeficientul teoretic de rezisten a m!inrilor sudate, _# C #,@ . ,onform ta!elului 1."0 pagina "1/; se sta!ilete suda!ilitatea oelurilor n funcie de coninutul total n anumite elemente de aliere i de coninutul de car!on. `D+ C XFn P X,r P X:i P X-i ,onform ta!elului 1./#, pag. "11; se vor determina valorile coeficienilor de corecie 9 ", 9/, 93, 91. S6/2:6'/ _# C #,@ X, C #,"0 -e aleg urmtorii coeficieni de corecie& 9"Cl' 9/C#,@0' 93C#,@2' 91C#,@2. _ C _#E9"E9/E93E91 C #,@E",##E#,@0E#,@2E#,@2 C #,>@3
Z /# a ,s = Z /# "1".33 =""/.>3 a = #,>@3 ) mm /

De er&inarea di&en0iunilor o$ i& < e#ono&i#e ale rezervoarelor #ilindri#e de de$ozi are la $re0iune a &o04eri#e
'enerali =i ,apacitatea total de depozitare, capacitile diferitelor parcuri, numrul de rezervoare, ca i capacitile unitare ale rezervoarelor incluse n parcuri, sunt determinate att de ordinul de mrime al capacitilor de prelucrare a instalaiilor, complexelor , rafinriilor i com!inatelor deservite, ct i de muli ali factori, printre care cei mai importani sunt& cerinele de flexi!ilitate i duratele de flexi!ilitate. Primul aspect, urmrind o selecionare a tipurilor, constituie o pro!lem specific tehnologico(economic. .ixarea elementelor dimensionale diametru, grosimi pentru fund, capac, manta$, constituie o pro!lem specific cu caracter de construcie(proiectare pe criterii economice, cunoscut e sub denumirea de "calculul dimensiunilor optime". n literatura de specialitate sunt cunoscute / &e ode de #al#ul >i anu&e+ - #al#ulul du$= &e oda #o0 urilor uni are3 - #al#ulul du$= &e oda #on0u&urilor de &e al &ini&e ?&e oda Su%ov9" Cal#ului di&en0iunilor o$ i&-e#ono&i#e) du$= i$o eza #on0u&ului &ini& de &e al ?Me oda Su%ov9" Prin#i$ii) i$o eze" Cara# eri0 i#i $ro$rii ale &e odei" ,u a)utorul acestei metode se determin dimensiunile optime, dup ipoteza fundamental a realizrii unui consum minim de metal.
"

*+ C,-. *rescriptii te/nice privind proiectarea, executia, instalarea, exploatarea, repararea, verificarea recipientelor metalice sta0ile su0 presiune, 1SC1R, "ucuresti

//

Comparativ cu metoda costurilor unitare, se pot puncta urmtoarele aspecte:

a$ !$ c$

i n acest caz, dimensiunile optime se stabilesc fr s se in seama de influena exercitat de factorii


n plus, aceast metod nu ine seama de costurile terenului i construciei fundaiei. din punct de vedere teoretic, se identific optimul economic, cu consumul minim de metal.

de exploatare costurile de montaj.

d$ la fel ca al metoda precedent, se deose!esc i aici dou cazuri tipice& ( cnd grosimea mantalei este constant Jeorema " a lui -uhov$' ( cnd grosimea mantalei este varia!il Jeorema / a lui -uhov$' e$ n cazu dimensiunilor optim 4 econpmice, se folosesc greutile convenionale, practic, volumele fde metal folosite. De er&inarea $ara&e rilor de #al#ul A" 'ro0i&ea de #al#ul e#%ivalen = a #a$a#ului ? s c 9
s c = st + sC2 ' n care& s t - grosimea ta!lei nvelitoare a capacului' st = 3 mm' s C2 - grosimea echivalent de calcul a construciei metalice asimilnd(o pe aceasta cu un disc de diametru egal cu diametrul rezervorului i o nlime egal cu s C2 '

3 sC2 = C2 AC2 mC2 GC2 3C2 = = a# a# g

sC2 =

GC2 3#### mm' = / / = 1,#/ \! \ "0,@0 a# g >02# "# 1 1


\ !/ K mm / L' 1

AC2 4 aria construciei metalice' AC2 =

# 4 densitatea oelului' # = >02# K 4g ; m 3 L' I 4 greutatea construciei metalice K:L' g 4 acceleraia gravitaional' gC"# m ; s / ' GC2 = ( /#...1#) 3 = 3# "### = 3#### :' unde ? K m 3 L'

s c = s t + sC2 = 3 + 1,/2 = 0,/2 mm' s C = @ mm.

*" 'ro0i&ea de #al#ul e#%ivalen = a 4undului ? s f 9 .undul rezervorului se realizeaz, n general, din dou zone de grosimi diferite, zona panoului central de grosime spc i zona inelului periferic de grosime sip. =ntotdeauna grosimea ta!lei din care se confecioneaz inelul periferic se ia egal cu grosimea virolei de !az i, fiind o grosime natural, ea tre!uie s ai! o valoare standardizat& sipCs?R' p ! s = +c +c KmmL' / _ Z p unde& p C 4 presiunea de calcul a rezervorului ce ine seama doar de presiunea hidrostatic exercitat la !aza rezervorului i de suprapresiunea din spaiul gaze(vapori& pC = p # + /g = ag# + /g = #,#00 + #,##/ = #,#@ ) ; mm / '
C 3" t a " r" C

/3

a 4 densitatea lichidului depozitat' aC>2# 4g ; m 3 ' 6 4 nlimea rezervorului' 6C0,02# m' / g 4 supraresiunea din spaiul de gaze 4 vapori a rezervorului' /g = /## mm 6/7' * 4 diametrul interior al rezervorului' *C"/33# mm' b 4 coeficient de rezisten sau cifra de calitate a m!inrii sudate' bC#,3@' t a 4 tensiunea sau rezistena admisi!il a materialului mantalei la temperatura de calcul de t # /# ,' Z a ="1",33 ) ; mm / ' c" 4 adaos de grosime pentru coroziune' c"C3 mm' cr" 4 adaos de grosime ce ine cont de a!aterea negativ de la grosimea ta!lelor' pC ! #,#@ "/33# sr = = = 3.@ sr = 1 mm' t / _ Z a pC / #,3@ "1",33 #,#@ Oimea ta!lei lC"2## mm rezult cr"C#,0'

s3" =

pC ! + c + c = 1 + 3 + #,0 =>.0 s3" =0 mm' / _ Z ta pC " r"

?olumul fundului rezervorului&


3 f =3 pc + 3ip

unde& 3 pc este volumul panoului central' 3ip este volumul inelului periferic. ?olumul fundului se poate scrie considernd c acesta este un disc de diametrul egal cu diametrul rezervorului i nlimea egal cu grosimea echivalent de calcul a fundului sf$. A f s f = Apc s pc + Aip sip ' A f s f = Apc s pc + A f Apc sip ; & A f ' -e o!serv din practic&

" Apc ' (#,0...#,02) s f = ( #,0...#,02) s pc + sip Af = s f = sip + ( #,0...#,02)

(s

(#,0...#,02)
sip

pc

sip '

=n aceast relaie grosimea spc se adopt ca fiind& s pc = 1....@ mm grosime standardizat dar ntotdeauna mai mic dect grosimea inelului periferic$' s pc =3 mm sipC0 mm' s f = sip + (#,0...#,02) s pc sip =0 + #,03 (0 3) =2.31 mm' se adopt sf C3 mm.

C" S a!ilirea @ro0i&ii de #al#ul #u&ula e a 4undului >i a #a$a#ului ?A9 cCscPsfC@P3C"2 mm' D" E8$re0ia $en ru #al#ulul @ro0i&ii &an alei +ceast metod are veridicitate n situaia cnd se consider grosimea mantalei constant pe nlimea rezervorului& sm = s3" =0 mm' E" Cal#ulul volu&ului o al de &a erial #on0u&a a$ ,alculul volumului de material consumat pentru realizarea fundului& /1

\ !/ 3 f +c =3 f + 3c =c 1 f =c 3 "#23 1 3 = c = # , #"> =/,#/ m f +c / / # 0 . 02# \! \! 3 3= # = 1 1 #


3m =\ ! # sm

!$ ,alculul volumului de material consumat pentru confecionarea mantalei

\ !/ 3 3m =/ \ sm 3 # =/ \ #,#"3 "#23 0.02# 3= # ! =/ 1 \#


3m = 3.#/ m3

c$ ?olumul total de material consumat


3tot =3 f + c + 3m = /.2/ + 3.#/ = 2.21

m3'

d3tot = # # optim = 3 !optim =/

3 c / ("+ d " ) 2#2.>12 #,#"> / (" + #,#>2) 3 = ="/.223 m' / ("+ d / ) \ sm \ #,#"3/ (" + #,#2)
3

3 s m ("+ d / ) =/ \ c ("+ d " )

2#2.>12 #,#"3 ("+ #,#2) ="2.>" m. \ #,#"> ("+ #,#>2)

unde& d"C#,#>2' d/C#,#2' d", d/ 4 coeficieni ce in seama de suprapunerea ta!lelor la sudare' 6J C 6optP#,#3*C"/.223 P #,#3 . @.0>"C"3.2# m. Frimea #,#3* ine seama de un grad de seismicitate.

Predi&en0ionarea &an alei inBnd 0ea&a de a#iunea $re0iunii %idro0 a i#e


,alculul de dimensionare a mantalei rezervorului cilindric vertical este independent de soluiile constructive i de monta) adoptate. +ceasta ia n consideraie presiunea hidrostatic, suprapresiunea din spaiul gaze(vapori i solicitrile hidrodinamice ce pot apare n prezena micrilor seismice. /2

Fi@"C"- -chema de calcul a mantalei rezervorului ce ine cont de aciunea presiunii hidrostatice Irosimea virolelor se determin cu relaia&

snec3i =

pC i !i +c +c / _ Z ta pC i " r"
!i 4 dimametrul interior al rezervorului' !i ="/33# m'

unde& p C i 4 presiunea de calcul la !aza virolei i' b 4 cifra de caliate a m!inrii sudate' bC#,3@' t a 4 tensiunea sau rezistena admisi!il a materialului mantalei la temperatura de t calcul de /##,' Z a ="1",33 ) ; mm / ' c" 4 adaos de grosime pentru coroziune' c"C3 mm' cr" 4 adaos de grosime ce ine cont de a!aterea negativ de la grosimea ta!lelor'

pC i = /g + p/ i + pd i
unde& / g 4 supraresiunea din spaiul de gaze 4 vapori a rezervorului' /g = /## mm 6/7 C #,##/ ) ; mm / '

p / i 4 presiunea hidrostatic exercitat de lichidul depozitat la !aza virolei i& p/ i = al g ( # u zi ) K ) ; mm / L'

p d i 4 presiunea hidrostatic exercitat n condiii seismice la !aza virolei i&


pd i = \ R a l 4 4 S 4 3 g K ) ; mm / L 1

unde& R 4 raza rezervoriului' l 4 densitatea produsului depozitat' a l =>2# 4g ; m 3 ' 9 4 coeficient de corecie ce ine seama de influena stlpului central' 9C",#>' 4 S 4 coeficient de seismicitate ce ine de seama de amplasarea teritorial a rezervorului pentru gradul >de intensitate seismic$' 4 S = #,#2 ' 4 3 4 coeficient de corecie ce depinde de valoarea raportului& 4 3 = f ( zi ; # u ' # ; R ) ' g 4 acceleraia gravitaional' g C "# m ; s / . ?irola "& /3

z" =# m'

# 0.02# = =".132 R 3."32 43 ="./ conform monogramei' z" =# #u


p/" = a l g ( # u z" ) = >2# "# ("",23 #) =031##
#u =# #,3 =0.02#

pC " = /g + p/" + pd " = #,##/ + #,#03 + #,##/3@ = #,#@#3 ) ; mm / '


) ; m / = #,#03 ) ; mm / '
#,3 =0.23# m' \ g = @,1@ >2# ",#> #,#2 #,@ "# = /3@# ) ; m / = #,##/3@ ) ; mm / 1

pd " =

\ R al 4 4 S 43 1

9C",#>'

4 S = #,#2 '

snec3 " =

pC " !i #,#@#3 "/33# + c" + cr" = + 3 + #,0 =0 mm' t / _ Z a pC " / #,3@ "1",33 #,#@#3

c"C3 mm' cr"C#,0'

snec3 "S+AS =0 mm '


n= \ L ! = \ "/33# = 3.@# virole' "#

+legem conform -J+- 13>(0> ta!la pentru virola " astfel& ( / !uci de ta!l cu dimensiuni& s"C0 mm' l"C//## mm' O"C"#### mm' ( " !ucat de ta!l cu dimensiuni& s "C0 mm' l"C//## mm' O"C"#### mm' din care se va decupa o !ucat de ta!l de 1## mm. ?irola /&
z/ = /,/ m'

# 0.02# = =",/1 R 1./32 43 =#,00 conform monogramei' z/ /,/ = =#./1@ # u 0.02#


p/ / =a l g ( # u z/ ) = >2# "# ("",23 /,/) = 3@###
#u =# #,3 =0.02#

pC / = /g + p/ / + pd / = #,##/ + #,#3@ + #,##/3 = #,#>3 ) ; mm / '


) ; m / = #,#3@ ) ; mm / '
#,3 =0.23# m' \ g = @,1@ >2# ",#> #,#2 #,00 "# = /3## ) ; m / = #,##/3 ) ; mm / 1

pd / =

\ R al 4 4S 43 1

9C",#>'
4 S =#,#2 '

snec3 / =

pC / !i #,#>3 023# + c" + cr" = + 3 + #,0 = > mm' t / _ Z a pC / / #,3@ "1",33 #,#>3

c"C3 mm' cr"C#,0' />

snec3 " S+AS = > mm '


n= \ L ! = \ 0.23# = /.30 virole' "#

+legem conform -J+- 13>(0> ta!la pentru virola " astfel& ( / !uci de ta!l cu dimensiuni& s/C> mm' l/C//## mm' O/C"#### mm' ( " !ucat de ta!l cu dimensiuni& s /C> mm' l/C//## mm' O/C"#### mm' din care se va decupa o !ucat de ta!l de 1## mm. ?irola 3&
z3 = 1,1 m'

# 0.02# = =",/1 R 1./32 43 =#,03 conform monogramei' z3 1,1 = =#,1@> # u 0.02#


p/ 3 = a l g ( # u z3 ) = >2# "# ("",23 1,1) = 23###
#u =# #,3 =0.02#

pC 3 = /g + p/ 3 + pd 3 = #,##/ + #,#23 + #,##/1 = #,#2> ) ; mm / '


) ; m / = #,#23 ) ; mm / '
#,3 =0.23# m' \ g = @,1@ >2# ",#> #,#2 #,03 "# = /1## ) ; m / = #,##/1 ) ; mm / 1

pd / =

\ R al 4 4S 43 1

9C",#>'

4 S = #,#2 '

snec3 3 =

pC 3 !i #,#2> 023# + c + c = + 3 + #,0 = 3./0 / _ Z ta pC 3 " r" / #,3@ "1",33 #,#2>

mm'

c"C3 mm' cr"C#,0'

snec3 " S+AS ="# mm '


n= \ L ! = \ 0.23# = /.30 virole' "#

+legem conform -J+- 13>(0> ta!la pentru virola " astfel& ( / !uci de ta!l cu dimensiuni& s3C"# mm' l3C//## mm' O3C"#### mm' ( " !ucat de ta!l cu dimensiuni& s3C"# mm' l3C//## mm' O3C"#### mm' din care se va decupa o !ucat de ta!l de 1## mm.

Cal#ulul #on0 ru#iei &e ali#e de 0u0inere a #a$a#ului

/0

Fi@" 2"- -chema de calcul a semifermelor


-" De er&inarea nu&=rului ne#e0ar de 0e&i4er&e+
nS = \ ! \ 0.23# = = 1.2>0 semiferme' 8 n S =3 semiferme' 2 + #," ! 2 + #," 0.23#

unde& * 4 diametrul rezervorului' 6" De er&inarea lun@i&ii 0e&i4er&ei+ ! !S 0.23# #,1 L= = = 1.#32 m' / / unde& *s 4 diametrul stlpului central' *sC1## mm' / Ale@erea nu&=rului de $anouri a 0e&i4er&ei+ :umrul de panouri se alege astfel nct& l = / 1 m se adopt l = /." m Pentru OC1.#32 m i lC/," m mC/ panouri.

Fi@" 2"6 Reprezentarea schematic a numrului de panouri alese pentru rezervorul proiectat C" De er&inarea Dn=li&ii %- a 0e&i4er&ei+
/" = % ! m / m " 0.23# =#,3 3 / / 1 " =/.@30 m' 3

unde& Y 4 coeficient de corecie' YC#,3' * 4 diametrul rezervorului' *C0.23# m' m 4 numrul de panouri' mC/' 2" De er&inarea Dn=li&ii %6 a 0e&i4er&ei+ // = (#,> #,0) /" = #,0 /.@30 = /.30@ m' 7" De er&inarea 0oli#i =rilor $e #a$a#+ a$ *eterminarea solicitrii pe capac pe timp de iarn /@

Sinnd cont de condiiile atmosferice pe timp de iarn, solicitarea elementar pe capac are urmtoarele componente& 4 solicitarea din greutatea total a capacului& i 5" = e " sC =a # g sC =>02# "# #,##@ =>#3,2 ) ; m / ' 4 solicitarea datorat solicitrii zpezii& i 5/ = p =>2# ) ; m / ' 4 solicitarea din vacuumul din spaiul gaze4vapori& i 53 = p3 = /3 = 32mm# /6 = 32# ) ; m / ' 4 solicitarea din greutatea proprie a construciei metalice de susinere a capacului& i i i i 51 = 2 + #,#3 ! 5" + 5/ + 53 = 2 + #,#3 0.23# >#3,2 + >2# + 32# = /3.>23 ) ; m / ' 4 solicitarea total unitar pe capac pe timpul iernii& i i i i 5ci = 5" + 5/ + 53 + 51 = >#3,2 + >2# + 32# + 23,1 ="033 ) ; m / ' !$ *eterminarea solicitrii pe capac pe timp de var& Sinnd cont de condiiile atmosferice pe timp de var, solicitarea elementar pe capac are urmtoarele componente& 4 solicitarea din greutatea ta!lei a capacului& 5"v = e" sC =a # g sC =>02# "# #,##@ =>#3,2 ) ; m / ' 4 solicitarea din vacuumul din spaiul gaze4vapori& v 5/ = p g = /g = /##mm# /6 = /### ) ; m / ' 4 solicitarea din greutatea proprie a construciei metalice de susinere a capacului& v v 53 = 2 + #,#3 ! 5"v + 5/ = 2 + #,#3 0.23# >#3,2 + /### = 3".3/3 ) ; m / ' 4 solicitarea total unitar pe capac pe timpul verii& v v 5cv = 5"v 5/ + 53 = >#3,2 /### + 3".3/3 = "/3/ ) ; m / ' -olicitarea de suprastructur a capacului este descrcat n infrastructur, adic n elememtele componente ale construciei metalice, respectiv n semiferme, grinzi i cpriori. -e face ipoteza c descrcarea solicitrii se face n nodurile grinzilor cu z!rele. Fodul de calcul este urmtorul& a$ ,alculul suprafeelor aferente fiecrui nod al semifermei&

Fi@" 2"/ -chema de calcul al forelor din nodurile semifermelor

3#

lC/," m' R" = RS =


R"f = R" +

!S #,1 = = #,/ m' / /

l /," = #,/ + =",/2 m' / / R/ = R" + l = #,/ + /," = /,3 m' l /," f R/ = R/ + = /,2 + = 3,22 m' / /
R3 = R3 + l = /,2 + /," = 1.3

m'

A" =

\ R \ ",/2 = = #.1@" m/' nS "#

f/ "

A/ =

(R

f/ /

R"f

\ R3 R/f A3 = nS

nS
/ /

) =\

(3.22

"./2/ )

) =\

"#

= 3.130 m/'
/

(1,3

3,22/

"#

) =/.300 m '

!$ ,alculul forelor din nodurile fermelor ,onsidernd condiiile cele mai grele de lucru, pe timpul iernii, forele din nodurile fermelor sunt& F" = A" 5c i = #,2> "033 ="#12 :'

F/ = A/ 5c i = 3,3" "033 = 33"> :' F3 = A3 5c i = /,>2 "033 = 1.02> :'


c$ ,onsidernd grinda cu z!rele simplu rezemat la capete, reprezentat n figura 2.1, se determin reaciunole n sistemul de reazeme&

Fi@" 2"C -chema de calcul a reaciunilor din reazeme


2 A = # 3" /l F" /l F/ l = # " " 3" = F" + F/ ="#12 + 33"> = 1321 :' / / 2 " = # 3 A /l F3 /l F/ l = # " " 3 A = F3 + F/ = 102> + 33"> =0"32 :' / /

,om!innd metoda izolrii nodurilor cu metoda seciunilor, se determin reaciunile din fiecare !ar astfel& cunoscnd ncrcrile pe grinda cu z!rele, forele din !are se determin analitic cu a)utorul figurii 2.2. -e decompune structura de grinzi cu z!rele, izolnd fiecare nod se calculeaz fiecare reaciune sta!ilindu(se astfel zona cea mai solicitat

3"

Fi@" 2"2 -chema de calcul a reaciunilor din nodurile semifermelor -tructura din grinzi cu z!rele a semifermei a fost !ine echili!rat, valorile acesteror reaciuni din nodurile structurii sunt trecute n ta!elul @& Ja!elul @ :r. ?alori Jip de solicitare ". ) "f " = ) " "f = 1321 : ,ompresiune ( ) "f / f = ) / f "f = # : /. 3. ) " / = ) / " = /3/2,1 : ,ompresiune 1. =ntindere ) " / f = ) / f " = 1#03,0 : 2. ) / / f = ) / f / = 3>"1,/ : ,ompresiune ) / 3 = ) 3 / = /3/2,1 : 3. ,ompresiune ) / f 3f = ) 3f / f = # : >. ( ) / f 3 = ) 3 / f = 1111,0 : 0. =ntindere ) 3f 3 = ) 3 3f =0"32 : @. ,ompresiune d$ *imensionarea grinzii cu z!rele ( *imensionarea la flam!a)&
) compresiune = max ) i7 ) compresiune = ) 3
nec min

( )

3f

=0"32 :'

/,3 0"32 /3#2,@ / 1 = = = 10"0# mm 1 ' / / 2 \ 8 \ /," "# c c unde& f 4 coeficient de flam!a)' f = /,3 '
lf

cf

) compresiune

/ f

4 lungimea de flam!a)' l f =
/" // = arctg

l /," = = /,3#2@ m' cos A cos 1,"/

3,3/ /,32 = 1,"/ # ' L 1.#32 D 4 modulul de elasticitate longitudinal' 8 =/," "#2 ) ; mm / ' nec 1 min 4 momentul de inerie minim necesar. A = arctg

-e alege conform -J+- 232(>" un profil %0, cu urmtoarele caracteristici& / =0# mm 4 nlimea profilului' 3/

0 = 1/ mm 4 limea tlpilor'
t = 2,@ mm 4 grosimea medie a tlpilor' d f = R = 3,@ mm 4 grosimea inimii, respectiv raza de rotun)ire interioar a tlpilor' r = /,3 mm 4 raza de rotun)ire a tlpilor la vrf' A = >,20 cm/ 4 aria seciunii'

1 = >>,0 cm1 4 moment de inerie dup axa x(x$' $z = 31,/"@,2 cm3 4 modulul de rezinsten dup axa x(x$' i =3,/ cm 4 raza de giraie dup axa x(x$' 1 9 = 3,/@ cm1 4 moment de inerie dup axa ](]$'
$ : = 3,##

cm3 4 modulul de rezinsten dup axa ](]$' i : = #,@" cm 4 raza de giraie dup axa ](]$' S x =""," cm3 4 momentul static al semiseciunii.

Fi@" 2"7 Profil % pentru realizarea semifermelor


imin = 3/ mm' lf /3#2 c= = = >/,#3 conform -J+- >33;"(>" pentru 7O2/ imin 3/
Z ef = * A M Z ac ' =#,3>> '

Z ac =
Z ef =

Z c 3## = ="3#,13 ) ; mm / ' cf /,3


0"32 ="2.@"" M Z ac ="3#,13 ) ; mm / ' #,3>> >20

Z=

?erificarea la ntindere&
F M Z ac ' S 1111,0 = 2,03 < "3#,13 ) ; mm / ' >20

F = ) max int indere = ) 3f 1 = ) 1 3f = 1111,0 ) '


Z ef =

Cal#ulul la 0 a!ili a e al &an alei #ilindri#e $en ru rezervorul $roie# a


Pentru rezervorul cilindric vertical cu capac fix calculul la sta!ilitate const n & (verificarea la sta!ilitate a virolei i a tronsonului de vrf& (verificarea la sta!ilitate a ntregii mantale. 33

a9 Veri4i#area la 0 a!ili a e a ron0onului de var4 0au a virolei de var4) 4i@" 7"-

Fi@" 7"- -ta!ilitatea virolei de vrf ?irola de varf ii poate pierde sta!ilitatea datorit aciunii con)ugate a urmtorilor factori& (vacuumul din spaiul de vapori caracterizat prin presiunea vacuumetric, pv KPaL, respectiv presurizarea exterioar uniform a virolei' (compresiune axial uniform datorat greutii proprii a virolei i greutii cumulate a capacului, constructiei metalice i zpezii depuse pe capac.

Fi@" 7"6 -eciune prin virola de vrf Rezistena la sta!ilitate a virolei de vrf este descris din punct de vedere cantitativ prin& ( presiunea critic minim exterioar la care i poate pierde sta!ilitatea, pinf, min KPaL' ( sarcina axial critic inferioar la care i poate pierde sta!ilitatea, * inf, min K:L' ( presiunea critic minim exterioar, care depinde de mai multe elemente& pinf,min = f ( 8 , d , sn , !, # + ) .

pinf,min =#,3 8

/ ( sn c" ) ! #+

/ ( sn c" ) KPaL !

n care& D 4 modulul de elasticitate transversal' DC/,"."#2 :;mm/' sn 4 grosimea virolei de vrf' snC3 mm' c" 4 adaos de grosime pentru coroziune' c"C3 mm' * 4 diametrul rezervorului' *C023# mm' 6J 4 nlimea total a virolelor' 6JC002# mm'
p inf,min =#,3 /," "#
2

/ (2 3) / "/33# 002#

(2 3)
"/33#

=3,2">/ "#

FPa'

pinf,min = 32,">/ Pa'

*inf min =[ \

(! + s

+ c" ) ( sn c" )] /,32 8

(s

c" )

", 2

KPaL'

31

*inf min =[ \

(023# + 2+ 3) (2

3)] /,32 /," "#2

3) "/33#

(2

", 2

="0#"3/ FPa'

*inf min = "0#,"3/ "# @ Pa'


* =Gvirola + Gcapac + GC2 + G zapada + F*

K:L'

Gvirola = \

( ! + !n )

sn /n e 6L K:L

n care& hn 4 limea virolei de vrf' hnC",2 m' e7O 4 densitatea oelului' e7OC>02# 9g;m3'
Gvirola = \

("/33# + "/33#)
/

#,##2 ",2 >02# ="##/"," :'

Gcapac =

\ ! 1

s c e 6L K:L'

n care& sc 4 grosimea capacului' scC#,#"/ m'


Gcapac =
GC2

\ 0.23# / #,##@ >02# ="@@0@ :' 1 = /#...1#$ 3 = 1# 3"2# ="/3### :' \ !/ 1 5 z K:L'

G zapada =

n care& gz 4 solicitarea zpezii' gzC>2# :;m/'


G zapada = \ "/33# / >2# =3"/,/ "# 3 :' 1 \ !/ F* = p3 K:L' 1

n care& .P 4 fora de presiune datorat vacuumului din spaiul de gaze(vapori' p? 4 vacuumul din spaiul de gaze(vapori' p?C32 mm 6/7C32# :;m/'
F* = \ 0.23# / ( 32#) = @@#/3 :' 1 * = >#/"+ "@@0@ + "/3### + /"//## @@#/3 = /33"10 :'

Condiia de rezi0 en= la 0 a!ili a e 0e e8$ri&= $rin relaia+ p3 * + < " K:;:L pinf min *inf min
32# /33"10 + = 2,3> < " 32,">/ "0#,"3/ "# @

!9 Veri4i#area la 0 a!ili a e a Dn re@ii &an ale a rezervorului Pierderea sta!ilitii mantalei rezervorului se poate produce pe de o parte datorit vacuumului incintei rezervorului, ndeose!i prin marea respiraie la golire sau;i datorit presurizrii exterioare neuniforme n condiiile aciunii vntului. ?erificarea la sta!ilitate presupune determinarea unei presiuni exterioare de calcul echivalente, pe KPaL' i n comararea acesteia cu presiunea critic de calcul a rezervorului pcr KPaL. Condiia de 4ia!ili a e 0au 0e#uri a e e%ni#= e0 e+
pe M pcr KPaL ",2

32

p e = max p e" ' p e / $ ' p e" =",2 maxK p3 '#,2 ca ca = #,> ' 53 # + $L

53 # + $ = 53 "#$
53 "#$ = 3@# Pa'
53 # + $ = 3@#

#+ "#
0.02# "#

/ A

'A= A= '
/;3

" >

" 2

" 3

= 300,0 Pa'

pe" =",2 max 32#'#,2 #,> 300,0$ =",2 max(32#'/1",#0) =",2 32# =2/2 Pa'
p e / =",/2 K p3 + #,2 ca 53 # + $L KPaL' p e / =",/2 K32# + #,2 #,> 300,0L =>30,02 Pa' p cr = f 8 , d , s m" , s m / , !, # + $ '

unde& sm"'sm/ 4 grosimiile medii ale )umtii inferioare grosimilor medii ale mantalei rezervorului, fig. 3.3 Fi@" 7"/ -chema de calcul pentru determinarea grosimilor medii ale mantalei rezervorului
sm" = " ` /i si '
"3+ //## "/ + "22# "#) ="",01 '

#+ ; / " s m" = 002# ; / " sm / = #+ ; / " sm/ = 002# ; /

7um. inf

( //##
7um . sup

` /i

si '

(32#

"# + /### 0 + "0## 3 + "2## 2) =3,02 '

*ac& a$ sm"N".2.sm,/ atunci rezervoarele se consider rigide !$ sm"W".2.sm,/ atunci rezervoarele se consider de mic rigiditate "",01N".2E3,02 8 "",01N"#,/> 8 rezervorul este de mare rigiditate -e consider c avem un rezervor de mare rigiditate
/ pcr =3,>2 h A #

A#

! #+

unde& h =h

sm" sm /

sm" "",01 = =",>/ 8 h =",@1 ' sm / 3,02 2# sm / 2# 3,02 A# = = ="0,#1 ! 0.23#


p cr =3,>2 ",@1 "0,#1 / "0,#1 "/33# = /00># Pa' 002#

pe M

pe = max ( pe" ' pe / ) = max(2/2'>30,02) = >30,02 3


>30,02 < /00># 8 >30,02 < "@/13 3 ",2

pcr ",2

,ondiia de sta!ilitate este ndeplinit. 33

7!s& *ac condiia de sta!ilitate nu ar fi fost satisfcut se impunea rigidizarea mantalei rezervorului cu inele de rigidizare exterioare.

PROCESAREA MECANOTE(NOLO'ICA SI MENTENANTA REZERVOARELOR PETROLIERE

Fentenana se definete prin ansam!lul tuturor aciunilor tehnice, tehnologice i manageriale asociate precedentelor, care se implementeaz faptic i la momentul oportun n scopul conservrii, rea!ilitrii sau resta!ilirii strii unui o!iect nominalizat de ex. rezervorul petrolier sau;i oricare dintre componentele sale structurale, funcionale, etc$ cu scopul primordial de a(i ndeplini funcia specificat' la nivelul percepiilor senzoriale de pionierat n domeniu, mentenana se definea ca totalitatea operaiilor de ntreinere i de reparaie viznd un sistem tehnic la un moment anumit. Fentenana predictiv;previzional vizeaz virtualul, se presupune a putea fi stimulat computerizat i furnizeaz soluii tehnice;tehnologice aa(zise de;pentru sertar, seif etc., cu perspectiva de valorificare 4 la momentul su 4 inclusiv n ingineria rezervoarelor petroliere' se exemplific predicii privind agresivitatea coroziunii, fenomenele de sloshing, ocurile, efectele dilatometrice, riscurile de colaps mecanic, vi!raiile, aciunile climatice, tectonice sau seismice. Pro!le&ele &en enanei $rivind #oroziunea >i $ro e#ia an i#oroziv= la RCV $e roliere Oa nivelul virolelor inferioare ale mantalei cilindrice i fundului R,? petroliere din oeluri, coroziunea este condiionat de existena umiditii, oxigenului i ionilor de hidrogen, este accentuat intensificat pe seama prezenei n apa de fund a sulfurilor de fier i srurilor clorice, are viteze medii de ordinul a #,3i#,1 mm;an, uneori chiar de pn la "mm;an cazul petrolului sufluros$, iar evaluarea convenional a rezistenei la coroziune 4 de interes aprioric pentru proiectare i faptic pentru monitorizare P mentenan 4 este la ndemn la !aza indicatorului cinetic de adncime penetrat cu zece trepte;grade. ,u referire la indicaiile de defect exterioare privind R,? petroliere, deteriorrile i distrugerile prin coroziunea aa(zis tehnologic se pot discrimina 4 mai frecvent 4 astfel& ( locale 8 survenite n anumite cmpuri ale suprafeelor expuse' de regul, sunt iniiate pe suprafeele ta!lelor structurale cu neuniformiti locale 4 metalografice, zgrieturi, amprente de lovituri i alte defecte' ( superficiale cvasiuniforme sau;i uniforme 8 materializate ca atare, cu agresiune primordial viznd cvasiuniform sau;i uniform metalul de !az aflat pus n oper' ( intercristalin;intergranular 8 materializat prin distrugerile de metal pe;dup conturul granulelor;graunilor structurale li$ metalografic' fiindc nu prezint indicaii de defect la suprafaa expus la coroziune a metalului, este cea mai periculoas, adnc penetrant i, n mediul alcalin, agreseaz sectoarele afectate de existena tensiunilor reziduale cu efecte de ntindere, respectiv componentele rulate ale fundului, locurile sudrii la fund i;sau la manta a ataamentelor monta)ului, componentelor sistemului de nclzire, capetelor de splare, racordurilor de orice fel, etc. Pro e#ia an i#oroziv=

=n prezent, protecia anticoroziv interioar a R,? petroliere supraterane, din oeluri, nu exclude utilizarea inhi!itorilor de coroziune i nici echiparea cu sisteme respiratorii care s fie procesate n circuit nchis, ci primordializeaz implementarea straturilor acoperitoare, protectoare anticorozive 4 lcuite, grunduite, chituite, emailate, vopsite, polimerizate i chiar metalice ca cele pe !az de zinc$ 4 cu ntrire, uscare,etc. 3>

Men enana $rivind vo$0ire 0auE>i $rin a#o$erire #u 0 ra uri $ro e# oare

+nterior s(a evideniat c cea mai prezent cauz a cedrii, n decursul mai mult sau mai puin ndelungat al timpului, privind R,? petroliere supraterane 4 din oeluri, este coroziunea n general, coroziunea exterioar n particular i mai ales, coroziunea interioar provocat, ntreinut i intensificat de inevita!ila implicare a hidrogenului sulfurat, vaporilor de ap i oxigenului gazos. Ponderea deficitului datorat coroziunii, n !ilanul de costuri al procesrilor tehnologice de R,? petroliere se poate diminua prin FPFF metodele, procedeele, mi)oloacele, i;sau masurile$ manageriale care n prim urgen includ protecia catodic, protecia cu protectoare anticorosive, protecia prin intermediul acoperirilor cu straturi protectoare, protecia prin vopsire;revopsire periodic etc. Protecia exclusiv catodic sau exclusiv cu protectoare necesit costuri de procesare proprie i de mentenan mari, aproximativ inevita!ile n decursul timpului, condiionate de consumul enegiei electrice, nlocuirile de anozi i mentenan 4 de la caz la caz 4 preventiv sau corectiv a sistemului de protecie, ceea ce i n ma)oritatea cazurilor practice o poate face ntru totul nerenta!il. Protecia exclusiv prin vopsire, la rndul su, de asemenea presupune costuri semnificativ de mari privindu(i refacerea sau renoirea periodic, iar costurile respective devin din ce n ce mai mari n decursul timpului, fiindc nlocuirea de R,? are fundamentare raional numai dup zeci de ani, de durat de serviciu. *e altfel, muli ani la rnd s(a cochetat cu ideea c perdanele de volatile prin vaporizare se pot diminua prin simpla vopsire a suprafeei exterioare a R,? cu vopsea al! reflectorizant. .aptul este incontesta!il, dar a nu se omite c, n prezent, se dispune de vopsele al!e reflectorizante cu durate de serviciu mai mari dect "# ani, ns costul lor continu s se menin nu prea tentant. Pentru mantalele R,?, acoperirile anticorosive cele mai compati!ile s(au dovedit a fi cele din silicat de zinc. +coperirile din ciment, aplicate prin torcretare pe suprafaa interioar a R,?, prezint durata de serviciu foarte mare, de "2i/# ani. =n schim!, acoperirile din materiale plastice au durata de serviciu foarte scurt, de numai /i2 ani, dar presupun aplicare cu mult mai puin costisitoare. Men enana RCV $e roliere) $oza e Dn #a&$ de0#%i0) Dn $r#a i#a in ernaional=

R,? petroliere, metalice, sudate, nituite sau cu structur portant din componente demonta!ile i pozate n cmp deschis, ci nu n incinte tehnologice sau terminale, prezint regimuri de procesare a stocrii a hidrocar!uri mai puin standardizate, !a chiar aleatorii uneori. +stfel se explic de ce, n practica internaional consacrat, mentenanei lor i se confer atenie aparte pe considerente de securitate tehnic;tehnologic, securitate i sanatate n munc, protecie i securiate a am!ientului etc. F Revizia e8 ern=Ee8 erioar= ?RE9) @eneraliza =. =n scopul detectrii unor eventuale perdane de fluid stocate, prin im!inri demonta!ile sau suduri, ca efect al unor coriziuni sau exfolieri de acoperiri etc., O<:+R se procedeaz la RD pentru tot sistemul structural al R,? i cu mare atenie la nivelul suprafeelor exterioare accesi!ile. Prin aciunile de mentenen preventiv i n decursul derulrii RD, se elimin perdanele depistate i se revopsesc suprafeele scoro)ite, agresate, etc. -e examineaz, cu insisten i precauie, poriunile ncon)uratoare ale fundului R,?, spre detectarea de eventuale perdane fie nemi)locit prin fund, fie la nivelul orului fundului sau al )onciunii fund( manta. *ac sunt constatate astfel de perdane, atunci se procedeaz la monitorizri diurne, inclusiv la examinarea zilnic a msurrilor de nivel. F Ca$a#ul ?4undul 0u$erior9 al RCV" , este fix ,.$ sau plutitor ,P$, capacul R,? se verific de cel puin dou ori ntr(un an, n integritatea ansam!lului su. =n plus, la ,P se examineaz ermeticitatea sistemului periferic inelar de etanare i starea componentelor metalice i nemetalice ale acestuia. Oa R,? petroliere pozate n zone geografice cu cantiti mari de precipitaii indiferent de anotimp$ i pentru ca la acestea nu se exclude hazardul 4 riscul de ngheare iarna$ a inelului de etanare viazavi de mantaua cilindric ,P se examineaz zilnic. *up fiecare drenare comandat a ,P, se examineaz elementele rotitoare ale tu!ulaturii articulate de scurgere a apei, se ndeprteaz murdaria acumulat, se elimin gunoiul din decantor, etc. 30

F 'urile de vizi are 0au de &=0urare" =n mod deose!it intereseaz integritatea capacelor 4 detaa!ile, pivotante sau !asculante 4 i a garniturilor de etanare, verificrile i examinrile corespunztoare fiind periodice. F Pode0 ele) $la 4or&ele) 0#=rile" -u! incidena prescripiilor i restriciilor generale de fia!ilitate i securitate tehnic;tehnologic;uman$, podestele, platformele i scrile se examineaz i se verific periodic. *rept urmare i cnd este cazul, ele se repar, se fixeaz n;cu cnsole sau li se schim! 4 cnd sunt constatate a!ateri mari 4 !alustradele, !ordurile, treptele sau ataamentele suspendate. F G&$=&Bn area" ?erificarea mpmntrii R,? este aparte, implic toate componentele din circuitul electic corespunztor i presupune asigurarea n sistem a a!senei ntreruperilor de continuitate. F Sudarea" Fentenana preventiv a R,? petroliere nu poate s nu includ sudarea, n special pentru eliminarea discontinuitilor care fac posi!ile sau favorizeaz perdanele. 7rice aciune de mentenen 4 care implic sudarea 4 presupune, nainte de orice, golirea de fluid stocat a R,? i ventilarea sigur a sa, o!inerea permisului de lucru cu foc i practicarea sudrii de ctre sudori experimentai, cu respectarea sever a regulilor i reglementrilor de securitate tehnic, mecanotehnologic, uman, protecie a am!ientului.

,+P%J7O<O @
STA*ILIREA CONSUMULUI DE METAL NECESAR PENTRU REALIZAREA REZERVORULUI CILINDRIC VERTICAL ?RCV9 9.1.Stabilirea cantitatii de material pentru constructia mantalei -e sta!ilete cantitatea de material necesar pentru confecionarea mantalei& m ; < = 3> unde& m ( masa de material' < ( densitatea materialului' < C >02# 9g;m3' 3 ( volumul materialului. ,antitatea de material pentru manta se calculeaz pentru fiecare virol n parte&
3i = Lc ,i li si

unde& 3i ( volumul de material necesar pentru o virol' Lc,i ( lungimea cercului descris de virol' 3@

Lc ,i =/ \ Rext = \

(! + /

si )

li ( limea virolei' si ( grosimea virolei' 3i = \ ( ! + / si ) li si Km3L' pentru fiecare virola in parte& ?" C \ 0.23# P /E#,##0$E/,3E#,##0 C #,220 K m 3L ?/ C \ 0.23# P /E#,##0$E/,3E#,##0 C #,220 K m 3L ?3 C \ 0.23# P /E#,##0$E#,>/E#,##0 C #,313K m 3L ?" C #.220 m3 ?/ C #.220 m3 ?3 C #.313 m3

%ntrucat mi ; < = 3i K9gL, atunci masa pentru fiecare virola in parte va deveni& m" C #.220 E >02# C "3>@,@ K9gL m/ C #.220 E >02# C "3>@,@ K9gL m3 C #,313 E >02# C "3>@,@ K9gL mmanta C m" P m/ P m3 m" C "2"2,#2 K9gL m / C "2"2,#2 K9gL m3 C 1"3,#2 K9gL

mmanta C "2"2,#2 P"2"2,#2 P1"3,#2 C3113,"2 K9gL mmanta C 3113,"2 K9gL 9.2.Stabilirea cantitatii de material pentru constructia fundului ,alculul cantitii de material necesar confecionrii fundului&
A f = Apc + Aip '

Apc =#,0
Aip =#,/

Af ' Af '

Af =

\ !/ Km/L 1
s pc Km3L
sip

3 pc = Apc
3ip = Aip

Km3L 3 f =3 pc + 3ip Km3L m f = a 3 f K9gL

unde& Af( aria fundului, m/ Aip ( aria inelului periferic, m/ Apc ( aria panoului central, m/ 3pc ( volumul de material necesar confecionrii panoului central' 3ip ( volumul de material necesar confecionrii inelului periferic' 3f ( volumul de material necesar confecionrii fundului.
Af = \ !/ \ 0.23/ Af = =">,2>" Km/L 1 1
Af Af

+f C ">,2>" m/

Apc =#,0
Aip =#,/

+pc C #,0 E">,2>" C "1,#23 K m/L +pc C "1,#23 m/ +ip C #,/ E">,2>" C 3,2"1 Km/L +ip C 3,2"1 m/

3ip = Aip
3 pc = Apc

sip

3 f =3 pc + 3ip

s pc

?ip C 3,2"1 E #,##0 C #,#"> Km3L ?ip C #,#"> m3 ?pcC "1,#23 E #,##0 C #,#># Km3L ?pc C #,#># m3 ?f C #,#># P#,#"> C #,#0> Km3L ?f C #,#0> m3 1#

m f =a

3f

mf C >02#E #,#0> C 30/,@2 K9gL mf C 30/,@2 9g

9.3.Stabilirea cantitatii de material pentru constructia capacului ,alculul cantitii de material necesar confecionrii capacului&
3c = Ac s c Km3L

\ !/ Km/L Ac = 1
mc = a 3c K9gL

unde& 3c ( volumul de material necesar confecionrii capacului, m3' Ac ( aria capacului, m/ mc ( masa capacului, 9g'
Ac = \ !/ \ 0.23/ Ac = =">,2>" Km/L 1 1
sc

+c C ">,2>" m/ ?c C #,/33 m3

3c = Ac

?c C ">,2>" E #,#"2 C #,/33 Km3L mc C>02# E #,/33 C /#31,22 K9gL

mc =a 3c

mc C /#31,229g

9.4.Stabilirea cantitatii de material totale


m" = mm + m f + mc

Pentru celelalte accesorii racorduri, stlpi de susinere$ se consider un consum de metal de cca. "2X din materialul necesar pentru confecionarea mantalei, fundului i capacului. m. ; ?@A m?. Fasa total de material necesar& mt ; m? B m.
m" = mm + m f + mc m" C 3113,"2 P30/,@2 P/#31,22C3"@3,32 K9gL

m" C 3"@3,32 9g m. ; ?@A m? m.;C,?@ E3"@3,32C@/@,#1 K9gL mt ; m? B m. mt C >"//,3@ 9g m/ C @/@,#1 9g

mt C 3"@3,32 P @/@,#1 C >"//,3@ K9gL

Ta!ela 7"2" 1"

Nr" Cr " " / 3 1 2 3 > 0 @

,entralizarea valorilor maselor componentelor R,? Denu&ire $ar e U"M" Valoarea #o&$onen a masa virola " Yg "2"2,#2 masa virola / Yg "2"2,#2 masa virola 3 Yg 1"3,#2 masa manta Yg 3113,"2 masa fund Yg 30/,@2 masa capac Yg /#31,22 m" Yg 3"@3,32 m/ Yg @/@,#1 masa totala Yg >"//,3@

De er&inarea de!i ului de re0$iraie al rezervorului


,onform prescripiilor tehnice nord(americane +P% RP /###, de!itul de respiraie al rezervoarelor petroliere atmosferice depinde de capacitatea lor de depozitare precum i de productivitatea pomprii hidrocar!urilor volatile la incrcarea umplerea$ i descrcarea golirea$ rezervoarelor respective. +ceast dependen este ilustrat dup cum urmeaz& a$ mica respiratie a rezervoarelor& ( faza de expiraie suprapresiune$, cur!a trasat corespunznd lichidelor volatile cu punct de inflama!ilitate peste 30B, produse grele$' ( faza de inspiraie vacuum$, cur!a trasat corespunznd lichidelor cu punct de inflama!ilitate peste 30B, produse uoare$' !$ marea respiratie a rezervoarelor& ( faza de expiraie incrcare$, cur!a trasat corespunznd lichidelor volatile cu punct de inflama!ilitate su! 30B,' ( faza de inspiraie descrcare$, cur!a trasat corespunznd lichidelor volatile cu punct de inflama!ilitate peste 30B,. *in nomograma prezentat n fig.>." a,!, se vor extrage n funcie de tipul produsului depozitat uor sau greu$, n funcie de capacitatea de depozitare i de productivitatea pomprii, de!itele de gaze ce urmeaz a fi vehiculate prin supap, dup cum urmeaz& a$ pentru produse uoare !enzin, ulei, petrol$& ( din cur!a / rezult de!itul jv de gaze aer$ vehiculat n faza de inspiraie vacuum$' ( din cur!a 1 rezult de!itul jg de gaze aer$ vehiculat in faza de expiraie umplere$' !$ pentru produse grele iei, pcur$& ( de pe cur!a " rezult de!itul jv de gaze aer$ vehiculat n faza de inspiraie golire$' ( de pe cur!a 3 rezult de!itul jg de gaze aer$ vehiculat n faza de expiraie suprapresiune$.

1/

Fi@"H"- a)! Fonograma de!itelor de respiraie ale rezervorului.

+vem & Dv =Dv (3 , D ) = /#### ftp/ = 233 m


D g =D g ( , D

) =0### ftp/ = //3,1

/ m3

/
3

unde&

4 de!itul de respiraie al rezervorului n mii ft.p.h. " ft.p.h.C#.#/03 m

$'
3

^ 4 productivitatea pomprii produsului depozitat la ncrcare(descrcare' ^C"## m ? 4 capacitatea rezervorului, ?C3"2# m 3 .

'

*e!itul de respiraie al rezervorului va fi& D = max Dv ,D g = max(233'//3,1 ) = 233 m .

Di&en0ionarea din $un# de vedere e%nolo@i# al 0u$a$ei ?0u$a$elor9 &e#ani#e de re0$iraie


Ale@erea i$ului) nu&=rului >i a $rin#i$alelor ele&en e di&en0ionale ale 0u$a$ei =n vederea realizrii echipamentului respirator al rezervorului se poate alege o supap tip -.F.R. 4 <.P.I. produs i omologat n <niversitatea kPetrol(Iazel Ploieti. +ceste supape sunt realizate ntr(o gam restrns de tipodimensiuni& *n 2#' *n 0#' *n "##' *n "2#' *n /##' *n /2#' *n 3##. =n urma ncercrilor experimentale realizate n condiii de la!orator n funcie de dimensiunea *n$ a fiecrei supape, s(au sta!ilit de!itele maxime i minime ce pot fi vehiculate, valori regasite in ta!elul de mai )os. Ja!elul "# 13

!n

2. /2 (

5. 2# /2

-.. "## 2#

-2. /2# "##

6.. 30# /2#

62. 3## 30#

/.. @## 3##

Dmax

m3 ; / Dmin m3 ; /

=n funcie de de!itul de gaze j Km3;hL sta!ilit anterior putem alege un anumit tip de supap cu un anumit *n$ astfel ncat acesta s ai!a valori cuprinse ntre jmin i jmax de gaze ce pot fi vehiculate cu acel tip de supap. -e alege o supap cu !n = /2# mm' Pentru supapele asfel alese conform figurii 0 si a ta!elului "# se sta!ilesc principalele elemente dimensionale ale supapei. Ja!elul "" *imensiuni cu rol funcional de exploatare pentru *nC/2# mm 1"0 00# 1## />3 3"> 1/3 ""# /"@ 322 >3"

Frimea + R , * D . I 6 % V

*imensiunile cu rol funcional de exploatare ale supapelor sunt prezentate n figura 0."&

Fi@" 5"- *imensiunile cu rol funcional ale supapelor. 11

Veri4i#area ale@erii 0u$a$elor &e#ani#e de re0$ira ie ?erificarea const n calculul diametrelor scaunelor de aezare ale clapetelor, att pe circuitul de expiraie cat i pe cel pentru inspiraie. *eoarece supapa a fost aleas s poat funciona la de!itul j C max jg' jv$ i pentru ca supapele -.F.R. ( <.P.I. sunt concepute s permit vehicularea unor de!ite mai mari prin circuitul de inspiraie dect pe circuitul de expiraie, este suficient calculul diametrului scaunului circuitului de expiraie. Relaia de calcul este urmatoarea&
0
1

dg =

" 3#

D n /g

n eg

("

m ) mp#

" 3#

0 \/

233 "# "" m " =#,/3# "# [ /## (" #,>3) 1]

n care& j 4 de!itul de gaze vehiculat' jC233 m 3 ; / ' n 4 numr efectiv de supape' nC"' n 4 rezistena specific ce ine de tipul armturii n =0 "# n ="# ' e g 4 greutatea volumic a amestecului de gaze e g =0 "/ da:;m3 e g ="" da:;m3' g 4 acceleraia gravitational' gC"# m ; s / ; hg 4 suprapresiunea gazelor din spaiul de vapori' hgC/## mm 6/#C/## da:;m/' m C coeficient de raportare' m = #,>"#,>2 8 m = #,>3 ' p # 4 cderea de presiune pe opritorul de flcri' mp# = / 3 da:;m/' mp# = 1 da:;m/. =n cazul n care dg N *n, supapa este !ine aleas' n caz contrar, este necesar s se modifice numrul de supape sau s se aleaga o supap de dimensiuni mai mari.
d g = #,/3# > !n = #,/2#

Di&en0ionarea din $un# de vedere e%nolo@i#al 0u$a$ei ?0u$a$elor9 de 0e#uri a e %idrauli#=


=nchiderile de securitate hidraulice se folosesc pentru prote)area antiexploziv a generatoarelor de acetilen, a rezervoarelor atmosferice, a conductelor tehnologice de gaze, a colectoarelor tu!ulare de facl, a condensatoarelor !arometrice, a gazometrelor umede i a altor utila)e tehnologice ce conin gaze explozive sau care sunt exploatate su! vacuum. *in punct de vedere al criteriilor tehnologice nchiderile de securitate hidraulice sunt de dou tipuri& E 'nc/ideri desc/ise, la care spaiul de deasupra lichidului de reinere a flcrii se afl n comunicaie direct cu atmosfera i din categoria crora fac parte nchiderile propriu(zise, opritoarele de flcri umede i supapele de securitate hidraulice fig. ""$' E'nc/ideri a(aEnumite 'nc/ise, care funcioneaz su! presiune nefiind n comunicatie direct cu atmosfera i din categoria carora fac parte nchiderile propriu(zise i dispozitivele hidraulice umede$ de protecie antidetonant. ,erintele fundamentale ce se impun oricrui tip de nchidere de securitate hidraulic sunt& ( s mpiedice, n mod cert, propagarea undei de explozie, asigurnd totodat !locarea prin o!turare a liniilor aductoare de gaze inflama!ile ( s mpiedice o antrenare minim de lichid o!turat, su! form de stropi, n condiiile funcionrii normale' ( s prezinte rezisten hidraulic minim cu scopul final de a diminua ptrunderile energetice privind vehicularea mediilor tehnologice gazoase prin sistemul dat. 12

-upapele de securitate hidraulice au funcia principal de a prote)a rezervoarele petroliere atmosferice cilindrice verticale n alternativa defectrii supapelor mecanice de respiraie sau atunci cnd capacitatea de evacuare a supapelor de respiraie mecanice se dovedete a fi insufici ent pentru echili!rarea presiunii n spaiul de gaze(vapori. -" Cal#ulul e%nolo@i# de ali&en are ,alculul tehnologic de dimensionare a supapelor de securitate hidraulice se rezum la determinarea unei seciuni de trecere necesare, pentru un fluid dat, n condiii de lucru presta!ilite. -e impune s se cunoasc de!itul de fluid care tre!uie evacuat din sistemul aflat su! presiune, astfel nct s nu se depaeasc o anumit suprapresiune n recipient. Pentru acest calcul s(au utilizat a serie de ipoteze, verificate experimental, prezentate n continuare, conform schiei din fig. @.".

Fi@" I"- *ate privind dimensionarea supapei de securitate. -eciunile de trecere conform fig "# sunt& " 4 -eciune circular de diametru *"& \ !"/ Km/L' A" = 1 / 4 -eciune inelar delimitat de diametrele *A i *3, a carei arie este&

A3 = A/ =

(!

/ 3

!A/ ) !"/

3 4 -eciune inelar delimitat de cercurile de diametru *" i */, a crei arie este&

1 \

Km/L'

(!

/ /

) Km L'
/

1 4 -eciune cilindric de diametru */ i nlime / p , a crei arie este& A1 = \ !/ / p Km/L' 2 4 -eciune inelar delimitat de diametrele *3 i */, a crei arie este&

A2 =

(!

/ 3

!// )

Km/L.

6" I$o eze de #al#ul AF Raportul dintre viteza n faza gazoas n seciunea circular "$, G" $ i viteza n faza gazoas n seciunea inelar /$, G/ $ este constant i se determin cu relatia& 13

G" = c/ ="#,"@#3 ' G/ :ecesitatea ca G/ s fie de c/ mai mic dect G" rezult din condiia de neantrenare a fluidului hidraulic, su! form de stropi n condiii de inspiraie.

"F ?iteza n seciunea inelar G 3$ n faza gazoas s fie egal cu cea din seciunea inelar /$ G/ , adic s avem ndeplinit relatia&
G/ = GA

,. ?olumul de lichid vehiculat n condiii de expiraie 33 este egal cu volumul de lichid vehiculat n conditii de inspiraie 3/ &

33 =3/ 33 =33cil + 33con

3/ =33cil + 33con Km L'


3

!F Pentru a nu se a)unge la trangularea seciunii, la trecerea din seciunea circular "$ n cea inelar /$ ntre ariile A. i A2 tre!uie s existe relatia& A2 = c3 = #,#1>1 A/ unde& c3 Ccoeficient determinat experimental' 8F =nlimea de prag / p $ se determin cu condiia ca ntre ariile seciunilor 3$ i 1$ s existe relaia& A1 = A3 = c3 A/ ' FF ?olumul de umplere, 3u $, n funcie de care se determin nlimea de umplere /u $ tre!uie s fie egal cu volumul de lichid la prag 3 p $, sumat cu volumul n cilindrul /$ n condiii de inspiraie$ sau cu volumul vehiculat n cilindrul 3$ n condiii de expiraie$. Dxprimat mathematic, aceast ipotez este definit de urmatoarea relatie& 3u =3 p + 3/ =3 p + 33 Km3L. /" Cal#ulul di&en0iunilor #u rol 4un#ional a9 *iametrul !? se alege egal cu diametrul anterior al tuului supapei mecanice de respiraie& !n !" = ! = /2# mm' !9 ,alculul diametrului !. ,onform ipotezei + i innd cont de legea continuitii, se pot scrie relaiile&

G" =c G/ / D = A" G" = A/ G/

!/ = !" "+ c/ =/2# "+ "#,"@#3 =033,3 mm'

#9 ,alculul diametrului !H ,onform ipotezei D) rezulta urrnatoarele&

1>

A2 = c3 A/ \

(!

/ 3

!//

) =c

\
3

(!

/ /

!"/

) ! =!
3

"

" + c / + c / + c3
" + / "#,"@#3 + #,#1>1 =""2>,/ mm'

!3 = /2#

d9 ,alculul diametrului !I ,onform ipotezei ,, avem& 3/ =33cil + 33con Km3L' 3/ = \ R// R"/ /v = \ /v c/ R"/ Km3L'

33cil = \ R3/ R// /v = \ /v R"/ ("+ c/ + c/ c3 " c" ) = \ /v c/ c3 R"/ Km3L' ?olumul 33con se determin innd seama de notaiile din fig."# i de teorema Pappus( Iuldin, conform dezvoltarilor& !aza seciunii conice transversale$, se determin cu relaia& " = R/ RA KmL' /."1 a$ ( nlimea seciunii transversale conice este& / = /g /v ' aria seciunii transversale conice este& " / ( R/ R" ) /g /v Km/L' Atr con = = / / raza centrului de mas " / R/ RA KmL' Rcg con 3 = R/ = 3 3 ,onform relaiei Pappus(Iuldin, volumul 3Hcon se determin cu relatia& 33con = Atr con / \ Rcg con 3

sau
33con =

( R/

RA )

(/

/v

/ 3 Prelucrnd matematic relaiile de mai sus, se a)unge la urmtoarea ecuaie de unde poate fi determinat valoarea lui R &
/ RA + ! RA + 8 = #

/\

/ R/

RA

unde& ! = R"

" + c/ ="/2

" + "#,"@#3 = 1"0," mm'

8 = / R"/

("+ c/ )

3 c/ R"/ / g /v

/ g c 3 /v $
3 "#,"@#3 "/2/ /## 32
/ /## #,#1>1 32$ = #,/>2 m '

8 = / "/2/

("+ "#,"@#3)
18 =

/ rezulta& RA = ! !

/ RA =322,1 mm.

1"0," 1"0,"/ + 1 /

/>2 "# 3

e9 ,alculul unghiului A i al diametrului !,


tgA = R/ RA R/ RA = /con / g /v R/ RA 1"0,"2 322,1 = arctg = /#,0# / g /v /## 32

A = arctg

*iametru" !, se alege constructiv pentru fiecare mrime de supap n parte, funcie de diametrul !?, cu relaia& 10

!1

/,2 !" = /,2 /2# = 3/2 mm'

Poriunea tronconic a deversorului se extinde la limita diametrelor */ i *1. 49 ,alculul nlimii de prag -e determin innd cont de ipoteza D i relaia A1 = c3 A/ . Dxprimnd n funcie de raze se o!ine& R c c "/2 "#,"@#3 #,#1>1 /\ R/ / p = \ c3 ( R// R"/ ) / p = " / 3 = =@,#/ mm 6/7 / "+ c/ / "+ "#,"@#3 C" Cal#ulul &=ri&ilor #u rol 4un#ional a9 Gnlimea de umplere /u $, se determin conform ipotezei . i relaiei& 3u =3 p + 3/ Km3L. Dxprimnd volumele funcie de raze i n"imi relaia devine&
/u = / p + " " + c3 /v = @,#/ + " " + #,#1>1 32 = 1/,1 mm 6/7

!9 ?olumu" de umplere se determin n funcie de /u cu relaia& 3u = \ R3/ R"/ /u = \ 2>0,3/ "/2/ 1/,1 = 1/,2 "#3 mm3

#9 =n"imile de gard au ca scop prentmpinarea pierderilor de lichid, de nchidere hidraulic, care, n regimurile de funcionare de expiraie ( inspiraie, este antrenat de ctre de!itele de faz gazoas su! form de stropi peste nivelul de lichid static. =nlimile de gard J#g, respectiv #vK se calcu"eaz cu metoda propus de ,onstantinov, care determin aceste nlimi cu relaia genera"izat&
# i =/i "+ Di Di [ (" [ ) + c Ai / g d/i

KmL'

unde&

/i =

/g =#,/ pentru calculul lui 6 g /v =#,#32 pentru calculul lui 6 v


Ag = \ 1

KmL'

+i 4 seciunea de trecere& ( pentru calculul ina%timii #g &

(! (!
/ /

/ 3

/ )= !/

\ 1

(""2>,/ (033.3
/

033,3/ ) = #,2#/ m/'

( pentru calculul inaltimii # v &


Av =

g 4 acceleraia gravitaional, g ="# m ; s / ' d/i 4 diametrul hidraulic determinat cu relaia& ( pentru calculul nlimii #g & ! + !3 033,3 + ""2>,/ d/g = / = = @@3,>2mm = #,@@3m ' / / pentru calculul nlimii # v & ! + !/ /2# + 033,3 d/v = " = =213mm = #,213m ' / /

\ 1

!"/ ) =

\ 1

/2# / ) = #,2 m/ '

1@

Di =

Dg , pentru calculul lui 6 g Dv , pentru calculul lui 6 v


g d/i3 o i/

Km 3 ; s L '

c i [ 4 sunt coeficienii determinai cu relaiile& c = #,"0/ + log Gai '


[ = #,>0# + log Gai

unde& Gai =

d/i 4 diametrul h]draulic calculate anterior' g 4 acceleraia gravitaional, g ="# m ; s / ' v 4 vscozitatea dinamic determinat considernd, dupa fiecare caz, fie amestecul aer(gaze pentru calculullui #g$, fie aer pur pentru calculullui #v$. -e consider& o g = o v = 3" m / ; s . 3 g d/g "# #,@@3 3 Gag = = = #,#" ' o/ 3"/ g

Gav =

g d/v3 "# #,2133 = = #,##"3 ' o/ 3"/ v

c g = #,"0/ + log Gag = #,"0/ + log #,#" = ",0" '

cv = #,"0/ + log Gav = #,"0/ + log #,##"3 = #,2 ' [ g = #,>0# + log Gag = #,>0# + log #,#" = ",// ' [ v = #,>0# + log Gav = ,>0# + log #,##"3 = / '
Dg [ g Ag / g d/g

# g =/g

"+

Dg

("

[ g + cg

'
=#,#0@ m'

# g =#,/

"+

//3,1 ( ",// ) //3,1 ("+ ",// ) ",0" #,2#/

/ "# #,@@3

# v = /v

"+

Dv
"+

("

[ v )+ cv Av

Dv [ v / g d/v

'

# v =#,#32

233

("+ /)

233 ( / ) =#,#"" m. #,2 #,2 / "# #,213

2#

Fi@" I"6 -upapa de secutitate hidraulic& "( corp exterior' /( corp interior' 3( capac' 1( record' 2( sistem de umplere' 3( flan disc' >( garnitur' 0( uru! cu cap necat' @( piuli F3' "#( prezon F3' ""( sit de protecie' "/( uru! F3;"3' "3( garnitur' "1( piuli olandez' "2( niplu' "3( eav' ">( teac' "0( tu! de nivel' "@( siguran' /#( eav de retur' /"( uru! F0;"3' //( garnitur' /3( capac' /1( lan' /2( garnitur.

Ale@erea i$ului >i 0 a!ilirea $rin#i$alelor ele&en e di&en0ionale ale o$ri oarelor de 4l=#=ri
7pritoarele de flcri sunt dispozitive ce au rolul de a mpiedica propagarea n interiorul rezervoarelor a flcrii sau scnteilor, n cazul cand acestea ar ptrunde prin supape, racorduri de ventilaie. 2"

Principiul lor de funcionare avnd la !az mecanismul stingerii flcrii i scnteii la ptrunderea n canale de laminare canale nguste$' flacra intrnd n opritor este o!ligat s treac printr(un sistem de canale de seciune redus, divizndu(se i orientndu(se dup mai multe directii' n acest mod suprafaa de contact cu elementele de rcire 4 stindere crete, se intensific schim!ul de cldur cu pereii canalelor i flacra se stinge. Oa dimensionarea opritoarelor de flcri se va ine seama de condiia ca, la o vitez a aerului sau a amestecului de aer i gaze n seciunea sa de trecere de "1 m;s, pierderile de presiune n opritor s nu depeasc /2 mm 6/#. ,orpul opritoarelor de flcri tre!uie s reziste la presiunea ce ar apare n interiorul lui, la explozia amestecului de aer i gaze aflat su! o suprapresiune initial de 3## mm 6/#. Pentru !una funcionare a opritoarelor de flcri este foarte important ca icanele pentru rcire ( stingere s fie permanent curate, nenfundate i controlate frecvent. ,lasificarea opritoarelor de flcri se poate face dup mai mu"te criterii i anume& criteriul naturii stratului, opritoarele pot fi& uscate sau umede' criteriul plasrii opritoarelor de flacari& de descrcare' de comutaie' de !locare' criteriu" constructiv al elementelor componente$& ( cu umplutur din materiale granu"are& !ile de porelan sau sticla, !ile metalice, gruni de cuar, alte materiale necom!usti!ile' ( cu !enzi casetate' ( cu plci casetate' ( cu site metalice' ( metaloceramice' criteriul tehnologic, opritoarele pot fi& ( rezistente la explozii' ( rezistente la foc' ( rezistent la ocuri de presiune' ( rezistente la ocuri termice. Construcie 7pritoarele de flcri se compun dintr(un corp, de o!icei turnat din font, prevzut cu dou racorduri flan i cu dou capace laterale ptrate sau dreptunghiulare, n interiorul cruia este fixat o caset metalic detaa!il care cuprinde elementele cu icane pentru stingerea flcrii. Dlementele cu icane se execut din !enzi sau plci metalice su!iri ondulate, alternnd cu !enzi sau plci metalice su!iri plate, !une conductoare de cldur i rezistente la coroziunea mediului n care se lucreaz. Irosimea plcilor sau !enzilor este de #.3 ... #.2 mm, distana ntre ele de o!icei nu depete " mm, iar materialele folosite sunt& aluminiu, alam, cuprul . ( Avanta7eL ( construcie simpl' ( rezisten hidraulic mic' ( exploatare nepretenioas. Alegerea tipului (i sta0ilirea principalelor elemente dimensionale ale opritorului de flcri Oa rezervoarele petroliere, opritoarele de flcri se monteaz n serie cate unul cu supapa mecanic de respiraie i cu supapa hidraulic de securitate n paralel. +ceste opritoare de flcri sunt de tip uscat, cu discuri casetate. ,aseta este o !aterie de elemente din +l, ,u executat su! forma nfurrii pe o inim !uc central$ a unor !enzi late i profilate ondulate$ care au funcie de laminare a flcrii i de stingerea acesteia. Dficacitatea tehnologic a opritoarelor de flcri depinde de dimensiunea canalelor de stingere de laminare$, de limea lor i mai putin de lungimea lor. -tructura casetei, schema opritorului de flcri tip 7...R.I.(<.P.I. Ploieti, precum i prile componente sunt date n fig."#." i fig. "#.3.

2/

Fi@" -."- ,aseta opritorului de flcri& "(inelul superior al casetei' /(gila superioar' 3(inelul inferior al casetei' 1(grila inferioar' 2(elementul distanier' 3(piulia' >(prezonul. Realizarea grilei pentru opritoarele de flcri de tip 7...R.I.(<.P.I. Ploieti se face prin rularea succesiv, fig "#./, a !enzilor netede l$ i a celor ondulate /$.

Fi@" -."6 ,onstrucia !enzilor casetate.

Fi@" -."/ Opritorul de flcri cu !enzi casetate& "(racordurile opritorului, de intrare i de ieire' /(corpul port caset' 3,"1(garniturile de montare i de etanare' 1(inelul superior al casetei' 2(elementul distanier' 3(inelul inferior al casetei' >(grilele casetei' 0,@(uru!urile i piuliele de strngere i de fixare ale casetei' "#(mnerul corpului port(caset' "","/,"3(uru!urile de monta), cu guler i piuliele corespunztoare' "2( !alamaua de pivotare' "3( inelul de rezemare.

Ale@erea i$ului >i 0 a!ilirea $rin#i$alelor ele&en e di&en0ionale ale in0 alaiei de Dn#=r#are-de0#=r#are >i ale ro!ine ului de 0i4onare
23

-" Ra#ordul de Dn#=r#are-de0#=r#are Racordul de ncrcare(descrcare este elementul care face legtura ntre conducta de ncrcare(descrcare i sor!ul mo!il montat n interiorul rezervorului. :umrul de racorduri se sta!ilete n funcie de frecventa i productivitatea pomprii. Racordurile se monteaz pe virola de !az pe prima virol$. *iametrul racordului de ncrcare(descrcare se poate determina, n funcie de productivitatea pomprii i de viteza admisi!il a lichidului prin conduct, conform monogramei din fig. "".". +semenea grafice se pot construi pentru diferitele categorii de lichide volatile pentru productiviti de pompare diferite ntlnite n practic. ,ontrolul racordurilor de ncrcare(descrcare se face la fiecare operaie de pompare, dar nu mai rar dect de dou ori pe luna. Sinnd seama de datele iniiale G =",/2 m ; s i ^C"## m 3 ; s se alege conform nomogramei racordul de ncrcare(descrcare *n /##.

Fi@" --"- Irafic pentru alegerea diametrului racordului de ncrcare(descrcare al rezervorului.

Fi@" --"6 Racord de ncrcare(descrcare vedere "(mantaua rezervorului' /(inel de consolidare' 3(racord' 1(flane' 2(fundul rezervorului' 3(racord de ncrcare cu a)uta).

21

Fi@" --"/ Racord de ncrcare(descrcare& "(mantaua rezervorului' /(inel de consolidare' 3(racord' 1(flane' 2(fundul rezervorului. Principalele elemente dimensionare ale racordului de ncrcare(descrcare, fig."".3, sunt& !ic = 32# mm' ! f = 3/# mm' !cs = /0# mm' OC32# mm' lC/2# mm' hC3/2 mm' / f = // mm' /i ="/ mm' eC0 mm' sC3 mm. 6" Ar&= urile de drenare ?0#ur@ere9 a rezervoarelor Pentru drenarea sau scurgerea din rezervoare a apei decantate se folosesc ro!inete de sifonare, montate pe virola inferioar a mantalei clindrice. Poziiile caracteristice ale ro!inetului de sifonare, care se pot sta!ili prin simpla rotire a mnerului prevzut pentru aceasta, sunt urmatoarele& ( poziia +, de lucru, corespunde scurgerii din rezervor a apei decantate su! aciunea presiunii hidrostatice, golirea din rezervor a apei se face pn cnd nivelul de separare ap(lichid depozitat atinge nlimea de 3#i1# KmmL deasupra fundului, aceasta fiind considerat ca ntime normal a pernei de ap' ( poziia R, de splare, corespunzatoare splrii ro!inetului de lichid depozitat, aceast splare se face n scopul ndeprtrii apei, pentru a evita nghearea ro!inetului pe timp de iarn' ( poziia ,, de repaus, cnd ro!inetul nu funcioneaz.

ANALIZA TE(NOLO'IEI DE MONTARE CU ALE'EREA VARIANTELOR OPTIME 22

Rezervoarele pentru diferite produse au in ma)oritatea cazurilor dimensiuni nega!aritice. %n consecinta, monta)ul si asam!larea lor se executa in doua etape & in uzina la locul de functionare Jinand seama ca monta)ul uzinei permite asigurarea unei calitati superioare si unei productivitati sporite, la proiectarea procesului tehnologic se urmareste ca cele mai multe operatii sa se execute in uzina, folosind -+. si dispozitive speciale.*e asemenea, se proiecteaza detaliat toate operatiile de transport, ridicare, monta), sudare si control, pentru executie la locul de functionare ' se tine seama ca tre!uie folosite mi)loace speciale de ridicat si montat.

Te"nologia e6ecutarii rezervoarelor cilindrice verticale


Principalele metode de executie a rezervoarelor cilindrice sunt & Me oda de e8e#u are #la0i#a A -#u &on aJul de Jo0 in 0u0 , care se poate aplica la toate dimensiunile de rezervoare 'in prezent se foloseste la monta)ul rezervoarelor mari, cu volume mai mari de 2#### m 3, avand grosimi de perete mai mari de "3 mm. * - #u &on aJul de 0u0 in Jo0 , ce prezinta avanta)ul ca toate operatiile se executa la sol, partile asam!late si sudate incepand cu capacul$ fiind ridicate pe masura ce sunt executate ' in acest caz sunt insa necesare mi)loace speciale de ridicat. C - #u &on aJ in 0$irala, la care primul rand de virole are rolul unui fel de sa!lon cu marginile in spirala, monta)ul si sudarea virolelor de capac executandu(se intr(un singur loc, iar ansam!lul realizat rotindu(se pe masura asam!larii si sudarii unei noi virole ' metoda are dezavanta)ul pierderii materialului rezultat din operatiile suplimentare de taiere ' metoda se aplica la executia rezervoarelor cu ?W3####m3. Me oda de e8e#u are $rin rulare, la care fundul si mantaua se executa in uzina, se ruleaza, se tansporta la locul de monta), se deruleaza si se monteaza. E8e#u area rezervoarelor #ilindri#e ver i#ale $rin &e oda #la0i#a %n cazul monta)ului clasic se disting urmatoarele variante & A - &on area a!la #u a!la de Jo0 in 0u0) sistem de montare la care se utilizeaza macarale *eric9 fig. 3." $ sau macaralemo!ile. Dlementele definitorii pentru aceasta varianta sunt in primul rand asam!larea mantalei de )os in sus prin realizarea integrala si consecutiva din ta!le a virolelor in ordinea ' virola intai, virola a doua, pana la ultima virola si in al doilea rand, montarea capacului, inclusiv instalatia mecanica de sustinere la pozitie. Dste indicat ca acesta metoda sa fie aplicata la mantalele montate telescopic si centrate in cazul rezervoarelor de medie si mare capacitate la limita inferioara. ?irolele se aseaza astfel incat im!inarile verticale sa fie decalate cu minim 3##mm. -udarea im!inarilor se executa prin procedeul DF, care este neeconomic, de mica productivitate si prezinta dificultati in privinta asigurarii unor tolerante mici. * - &on area a!la #u a!la de 0u0 in Jo0) este specifica rezervoarelor in constructie nituita, dar se poate aplica si celor in constructie sudata. Dlementele definitorii ale acestei variante, utilizata pentru capacitati mici si medii fara stalp central, su! asam!larea integrala a mantalei din virole consecutive incepand de la ultima catre prima virola si montarea integrala a capacului si a tuturor virolelor la sol. -e utilizeaza pentru mantale realizate telescopic, cap la cap, a lternative. -udura im!inarilor este de tipul DF, ridicarea pe o inaltime corespunzatoare latimii unei virole se face cu a)utorul verinelor. C - &on area a!la #u a!la in 0$irala , este specifica rezervoarelor in constructie nituita, dar se poate aplica si celor in constructie sudata. Dlementele definitorii pentru aceasta metoda sunt & im!inarea inelara urca in spirala, orientarea virolelor si sudurile meridionale o!lice in raport cu 23

verticala, respectarea principiului de monta) de sus in )os in mod continuu si fara ridicari a portiunii de)a montata. Prima si ultima virola sunt confectionate din ta!la in forma de paralelogram. E8e#u area rezervoarelor #ilindri#e ver i#ale $rin rulare ?arianta constructiva de monta) consta in confectionarea in ateliere a mantalei, fundului si uneori a ta!lei capacului su! forma de rulouri suluri$, care se deruleaza la monta). %n functie de posi!ilitatile de rulare(transport si dimensiunile ruloului, rularea se desfasoara in variantele & Pentru rezervoarele de ?W3###m3 toate tipurile , fundul si mantaua pe un rulou cu fretare si chingiuire prindere cu un element derulant$ separata ' Pentru rezervoarele de ?W2###m3 cu capac fix, fundul in doua rulouri cu fretare si chingiuire separate, mantaua pe un rulou, virola superioara ultima$ livrata su! forma ta!lelor roluite, separate, cu asam!larea pe santier ' Pentru rezervoarele de ?C2###m3 cu capac mo!il, fundul din doua rulouri, mantaua pe doua rulouri , virola superioara inclusiv inelul superior de rigidizare se livreaza su! forma de elemente asam!la!ile pe santier ' Pentru rezervoarele de ?C"####m3 am!ele tipuri, fundul din trei rulouri, un rulou pentru fiecare )umatate din circumferinta$, virola superioara si inelul superiorantaua pe doua rulouri , virola superioara inclusiv inelul superior livrate su! forma elementelor asam!late pe santier . -e formeaza astfel cea mai grea unitate de transport din rulouri de 3## Y: pentru mantale de rezervoare cu capac fix si de "##(2## Y: pentru restul componentelor. +lternativ in unele cazuri, capacul se realizeaza su! forma de semifa!ricate, rezervorul devine astfel un utila) nega!aritic, dar transporta!il. ,onstructia rulata devine posi!ila datorita dezvoltarii tehnicii de rulare si asigura urmatoarele avanta)e & ( micsorarea volumului de lucru la monta) cu cca. 3#X ' ( reducerea pretului de cost cu cca./2X ' ( scurtarea timpului de monta) de aproximativ 1 ori ' ( im!unatatirea calitatii monta)ului. Jehnologia monta)ului este caracterizata printr(un inalt grad de mecanizare, tehnologia incluzand urmatoarele operatii cu caracter general si specifice & ( transportul si operatiile de tachela) ' ( derularea si montarea fundului ' ( ridicarea si desfasurarea ruloului mantalei ' ( montarea capacului rezervorului. Oa executarea rezervoarelor prin rulare, fundul si corpul rezervorului, realizate in uzine folosind -+., se deruleaza, se monteaza si se sudeaza ' in acest fel se asigura cresterea productivitatii muncii, reducerea greutatii si a costului. Irosimea ta!lelor corpului cilindric al unui rezervor creste de la !aza la varful rezervorului. Oa rulare ta!lele su!tiri sufera numai deformatii elastice iar la ta!lele groase, in fi!ra exterioara pot aparea deformatii plastice . *eformatiile plastice ce pot aparea la rulare nu conduc de o!icei la degradarea materialului. +stfel la un rezervor de "#### m3 grosimea maxima a ta!lelor sC"1mm.$ rulat dupa raza de "33#mm., fi!rele exterioare ale ta!lelor sunt alungite co #,2 X din care #,"1 X deformare elastica si #,33 X deformare plastica, ceea ce este mult su! deformatia critica 2i3 X corespunzatoare otelului$. Ruloul care este lasat li!er are tendinta de a se derula complet in partea in care ta!lele sunt su!tiri si tre!uie derulat fortat in partea cu ta!lele groase. *erularea pana la diametrul nominal al rezervorului face ca momentele din sectiunile ta!lelor sa varieze de sus in )os, schim!adu(si semnul. Dxperienta a dovedit insa ca tensiunile remanente generate de fenomenele mentionate, peste care se suprapun cele de sudare nu reduce rezistenta constructiei, comparata cu cea a rezervoarelorexecutate dupa metoda clasica. 2>

.undul si mantaua se executa in uzina folosind -+.. Rezervoarele mai mari nu se fac prin rulare deoarece ar fi necesara rularea unor ta!le cu grosimi mult prea mari. .olosirea sudarii -+. si executarea intai a sudurilor transversale si apoi a celor longitudinale permit realizarea sudurilor in cruce, fara ca aceasta sa afecteze rezistenta si siguranta in exploatare a rezervorului. %n timpul executiei se aplica controlul dimensional si de etanseitate a sudurilor, pro!ele cu vacuum, si cu lichide penetrante intersectiile sudurilor se controleaza cu radiatii penetrante. *upa rulare, sudarea sigurantelor contra derularii si transportul pe santier, se trece la montarea rezervorului. Pentru asigurarea unei rigiditati si precizii diametrale mai mari a rezervoarelor realizate prin rulare s(a experimentat, cu !une rezultate, constructia cu inele de rigidizare, realizate prin umflare . Derularea 0i &on area 4undului .undurile mari se fac de o!icei dintr(un numar par de rulouri, pentru a avea o sudura diametrala ' fundurile nerealizate astfel nu se aseaza !ine pe fundatia care are o mica convexitate. *erularea ruloului sau rulourilor se face automat datorita tensiunii elastice de roluire si diri)at prin intermediul frecarii exercitate de ca!lul infasurat si fixat cu capetele la punctul fix si tractor. Ridi#area 0i de04a0urarea ruloului &an alei Ridicarea ruloului mantalei este operatia cea mai importanta si se poate executa in variantele & ridicarea cu stalp cazator capra$ care din punct de vedere al utilizariieste modul de ridicare cel mai simplu, dard in cauza timpului mare de lucru este cea mai neeconomica ridicarea cu perechi de stalpi & este de asemenea o metoda rudimentara de ridicare, ea realizandu(se in su!variantele & ( cu stalpi montati in afara fundatiei ( cu stalpi montati pe fundatiei ridicarea cu doua lanstoare si un tractor auxiliar, constituie @o metoda de ridicare pentru santierele in cadrul carora se afla in dotare macarale pentru astfel de monta)e ' ridicarea cu macarale pe pneuri si senile, respectiv automacarale, constituie varianta cea mai corespunzatoare din punct de vedere tehnico(economic, fiind indicata pentru santiere mari. *erularea desfasurarea$ ruloului mantalei se executa automat, ca si in cazul fundului, datorita tensiunii elastice remanente de roluire. *esfacerea se face diri)at cu un ca!lu fretat de la un ca!eston. 4 fig. >.".$

Fi@" H"-" <derularea ruloului &an alei

20

Fi@" H"6"<0#%e&a derularii $anoului &an alei rezervorului

"( fund rezervor ' /( rulou ' 3(portiune derulata a mantalei ' 1(ca!lu de ancorare ' 2 ca!lu de tractiune ' 3(tractor

PRINCIPII ECONOMICE DE REALIZARE A MONTA:ULUI" TIPURI SI METODE DE PLANIFICARE A LUCRARILOR DE MONTA: "APLICAREA DRUMULUI CRITIC

Generaliti
,omplexitatea pro!lemelor ridicate de dezvoltarea societii a fcut necesar cutarea unor noi soluii pentru organizarea vieii economice, aprnd noi tiine ca ci!ernetica, cercetarea operaional, etc. Principiile programrii matematice sunt utilizate la planificarea i urmrirea executrii lucrrilor de construcie ( monta), metodele de organizare(programare(conducere(verificare !azate pe talent i intuiie organizatoric ncep s fie depite. +u fost ela!orate o serie de metode care au n comun noiunea de drum critic din teoria grafurilor. Fetodele cele mai cunoscute sunt& ,R%J%,+O P+JD FDJ67* ,PF$ ( metoda drumului critic face analiza unui singur parametru& timpul. +ceasta se aplic proiectelor cu activiti !ine cunoscute, a cror durat se poate aprecia cu suficient exactitate, ceea ce conduce la un model de tip determinist. PR7IR+F D?7O<J%7: +:* RD?%DU JD6:%j<D- PDRJ$ (utilizeaz reele cu activitile pe arce, durata activitii fiind varia!il. PR7IR+F D?7O<J%7: PR7,D*<RD PDP$ ( tehnica evalurii programului. *%+IR+FDOD I+:JJ ( grafic calendaristic de urmrire a lucrrilor. FDJR+ P7JD:S%+O FDJ67* FPF$ ( care se difereniaz de ,PF prin aceea c activitile sunt reprezentate prin noduri i ine seama de suprapunerea unor activiti.

2@

Consideraii privind programarea calendaristic a produciei


+ctivitatea de programare are ca punct de pornire cunoaterea produciei de !aza, care este determinat pe !aza comenzilor curente i;sau proiectate pentru !unurile sau serviciile care urmeaz s fie produse. +cest program asigur un cadru general care autorizeaz realizarea diferitelor cantiti dintr(un produs sau serviciu, ntr(o anumit perioad de timp de exemplu o perioad de o lun$. Prin urmare, programul principal iniiaz, n esen, ntregul proces de programare pentru materiale, echipamente i personal, fiecare tre!uind s fie organizat cu gri) pentru a evita ntrzierile sau aglomerrile. +ceasta necesit o comunicare pe scar larg ntre toi cei implicai n realizarea produselor sau serviciilor livrate. %n spi)inul acestei activiti au fost dezvoltate anumite tehnici de programare, care s(au dovedit a fi foarte folositoare. 7 asemenea tehnic o reprezint pFetoda de evaluare i revizuire a programelorl PDRJ Program Dvaluation and Revieq Jehnigue$, care este un sistem foarte folositor atunci cnd sunt planificate proiecte mari i complexe. +cest sistem a fost dezvoltat n anii "@20("@2@ de Farina american i de principalii ei furnizori atunci cnd au construit sistemul de rachete Polaris. *e atunci a fost folosit ntr(un numr mare de proiecte guvernamentale i industriale care aveau un grad mare de incertitudine. .iind conceput ndeose!i pentru planificarea i programarea operaiilor de producie repetitive.

Metoda drumului critic


Fetoda drumului critic a fost pusa la punct in anul "@23 si a fost folosita in anul "@20 la programarea reparatiilor unei uzine chimice a firmei *u Pont, permitand reducerea duratelor acestei lucrari cu /2X. Dste o metoda elementara de analiza intrucat celelalte metode nu fac altceva decat sa dezvolte principiile acesteia. Fetoda analizeaza parametrul timp. Fetoda porneste de la faptul ca o lucrare, oricat de complexa ar fi, poate fi descompusa in lucrari operatii$ simple denumite activitati si in etape denumite evenimente care marcheaza sfarsitul sau inceputul activitatilor. +naliza drumului critic este o aplicatie ma)ora a grafurilor. +naliza drumului critic este o metoda de conducere stiintifica a realizarii proiectelor. <n proiect este un proces complex sau o actiune de mare amploare orientata catre atingerea unui scop !ine precizat. <n proiect are un o!iectiv, un ansam!lu de activitati si o tehnologie. +ctivitatile sunt parti determinante ale proiectului care consuma timp si de cele mai multe ori resurse. Da nu se refera numai la operatii propriu(zise, ci poate reprezenta studii, formalitati administrative sau alte activitati necesare care conditioneaza efectuarea lucrarii. *escompunerea unui proiect are un o!iectiv care permite analiza amanuntita a desfasurarii lui in conformitate cu tehnologia pe care el se !azeaza. + programa un proiect inseamna a sta!ili termenele de incepere pentru fiecare activitate tinand seama de tehnologia proiectului. *in multitudinea de programe admisi!ile este retinut programul optim. <n astfel de program asigura optimizarea unui anumit criteriu de eficienta economica fara a viola conditiile tehnologice. +vanta)ele utilizarii acestei metode& ( reteaua permite o vedere de ansa!!lu asupra desfasurarii lucrarii. ( scoate in evidenta activitatile de pe drumul critic asupra carora sa se indrepte toata atentia, orice intarziere a acestor activitati avand repercursiuni asupra timpului de realizare a intregului program. ( scoate in evidenta activitatile cu rezerve de timp astfel incat acestea pot fi incetinite pentru reducerea cheltuielilor.

3#

Aplicarea metodei drumului critic n plani icarea e!ecuiei lucrrilor


Oucrarile de programare si urmarire a executiei prin metoda drumului critic cuprind urmatoarele etape& a$ studierea si sta!ilirea conditiilor de lucru termene, durate estimative, posi!ilitati de procurare a resurselor, aspecte organizatorice legate de numericul intreprinderilor ce participa la executie, etc.$' !$ precizarea o!iectivelor urmarite prin aplicarea metodei' c$ precizarea nivelului de detaliere al graficului' d$ identificarea activitatilor' e$ sta!ilirea interconditionarii activitatilor' f$ ela!orarea graficului ( retea pe !aza listei activitatilor' g$ sta!ilirea duratei activitatilor pe !aza statistica' h$ calculul termenelor si sta!ilirea drumului critic' i$ depistarea si aplicarea eventualelor optimizari' )$ efectuarea actualizarilor periodice. 0.1.".Dla!orarea graficului 4 reea 7rdinea i condiionarea tehnologic a activitilor unui proiect se poate modela n mai multe moduri. ,el mai utilizat model este graful. +stfel, activitile se reprezint prin sgei arce$, iar nodurile evenimentele$ marcheaz ncheierea unor activiti i posi!ilitatea nceperii altora. +ctivitile se reprezint n ordinea tehnologic sau logic. Dle pot fi succesive Fi@" 5"-"a$ sau simultane Fi@" 5"-"!$

Fi@" 5"-" Iraful activitatilor +, R, , ( activiti' ", /, 3 ( evenimente' t", t/,...t3 ( duratele activitilor. 3"

Prin ACTIVITATE se defineste actiunea activitatea$ care necesita timp si resurse. -pre deose!ire de acest termen, in scopul impunerii in grafic a unei succesiuni logice sau al introducerii unor conditii, se defineste prin ACTIVITATEA FICTIVA acea activitate care nu necesita factorii timp si resurse. Da are durata nula. DRUMUL este o succesiune de activitati parcurse in sensul arcelor, astfel incat evenimentul final al fiecarei activitati coincide cu evenimentul initial al activitatii urmatoare. *rumul complet este drumul al carui inceput este nodul initial si are sfarsitul in nodul final al retelei. -e mai definesc & drumul care precede nodul i ' drumul care incepe in nodul initial si sfarseste in nodul i ' drumul care succede nodul i ' drumul care incepe in nodul i si sfarseste in nodul final 'drumul intre nodurile i si ) ( drumul care incepe in nodul i si sfarseste in nodul ). Oungimea unui drum este reprezentata de suma duratelor activitatilor componente , DRUMUL CRITIC fiind drumul complet cu durata maxima. *urata de executie unei lucrari corespunde lungimii drumului critic. Pentru fiecare eveniment ris se calculeaza / termene & Ter&enul &ini& ? i.9 reprezentand termenul cel mai devreme de realizare a evenimentului si fiind dat de lungimea celui mai lung drum dintre evenimentul initial zero$ si evenimentul ris . Ter&enul &a8i& ? i-9 reprezentand termenul cel mai tarziu admisi!il de a se realiza evenimentul, astfel ca durata totala a lucrarii, realizata prin drumul critic, sa nu fie depasita si fiind o!tinut prin scaderea din lungimea drumului critic a lungimii celui mai lung drum dintre evenimentele ris si final. %n fig.0./ este ilustrata reprezentarea celor doua termene.

.i@" 5"6 < re$rezen area @ra4i#a a #elor doua er&ene Jermenul cel mai devrenme al evenimentului initial este zero , deci t i#C# , iar cel mai tarziu admisi!il al evenimentului final coincide cu termenul cel mai devreme al acestui eveniment , adica & tn"C tn#. Pentru activitati termenul minim de incepere al activitatii ri) r ti)mi $ este termenul cel mai devreme la care poate incepe activitatea ri)s fiind egal cu termenul minim al activitatii ri)s, adica ti)mi $C ti#. Jemenul minim de terminare al activitatii ri)s t i)mt $ este termenul cel mai devreme la care se poate termina activitatea ri)s si este egal cu suma termenului minim de incepere si durata activitatii, adica & ti)mt $C ti# Pdi) Jemenul maxim de terminare al activitatii ri)s t i)Ft $ este cel mai intarziat termen la care se poate termina activitatea ri)s fiind termenul maxim al evenimentului ris , adica & ti)Ft C tV" Jermenul maxim de incepere a activitatii ri)s t i)Ft $ este cel mai intarziat termen la care se poate incepe activitatea ri)s o!tinandu(se prin scaderea duratei activitatii ri)s din termenul maxim al evenimentului r)s, adica & ti)Fi C tV" 4 di) *eci pentru fiecare activitate , termenele maxime si minime ale evenimentului sunt & ti# , ti" t)# , t)" ' pe scara timpului, aceste termene definesc intervalele reprezentate in fig. 0.3 3/

Fi@" 5"/ < re$rezen area @ra4i#a a in ervalelor j i$ C ti# Q ti" ' j )$ C t)# Q t)" ' jt i)$ C ti# Q t)" ' j) i)$ C ti# Q t)# ' ji i)$ C ti" Q t)" ' js i)$ C ti" Q t)# %n expresiile de mai sus & ( j i$ , j )$ indica li!eratea de amplasare a evenimentului ri r respectiv r)s ( jt i)$ reprezinta intervalul durata $ maxim admisi!il ' ( j) i)$ reprezinta intervalul maxim care nu reduce jt la nici o activitate urmatoare ' ( j) i)$ reprezinta intervalul maxim care nu reduce jt la nici o activitate precedenta ' ( js i)$ reprezinta intervalul maxim care nu reduce jt la nici una din activitati '

In o#&irea @ra4i#elor
Iraficele retea tre!uie sa ai!a o astfel de topologie incat sa permita atat inscrierea datelor , cat si urmarirea usoara a succesiunii activitatilor 4 deci a desfasurarii proceselor tehnologice. Jre!uie asigurat ca reteaua sa nu includa cicluri inchise , adica sa nu ai!a sageti care reprezinta activitati, care se intorc de la faza de la care a plecat. :u se admit , cu exceptia ultimei sageti activitati$ sageti cu capat li!er..iecare eveniment se numeroteaza cu numere distincte si fiecare activitate se sim!olizeaza cu o notatie proprie , corespunzatoare cuplului distinct de evenimente care o definesc. Dste posi!il ca un eveniment sa fie comun mai multor activitati , caz in care cel de al doilea tre!uie sa fie distinct, ceea ce se realizeaza prin introducerea activitatilor fictive. %n graficele retea activitatile reale se trasaza cu linii pline , iar cele fictive cu linii punctate . +ctivitatile fictive pot fi de tipurile fara timpi cu timpi zero$ , care nu conditioneaza su! nici o forma executarea activitatilor ulterioare deci valorile termenelor maxime ale evenimentelor$ si cu timpi care impiedica efectuarea activitatii urmatoare cu termen determinat deci afecteaza valorile termenului maxim al evenimentului urmator$. Pentru activitatile reale in dreptul sagetii se trec valoric timpii aferenti ,exprimati in aceeasi unitate luna, saptamana, zi ,etc.$ +celasi mod de rezolvare se adopta si activitatie fictive fara timpi 4 cifra zero nu se trece. 7rientarea sagetilor este prefera!il a se executa de la stanga la dreapta. *rumul critic reprezinta durata maxima de timp o!tinuta prin sumarea duratei tuturor activitatilor consecutive , parcurgadu(se graficul retea 4 retea de la evenimentul initial catre cel final pe toate com!inatiile consecutive posi!ile. Dla!orarea graficelor 4 retea se efectueaza prin executarea lucrarilor indicate in cadrul urmatoarelor etape & ETAPA I 4 %ntocmirea graficului retea " 4sta!ilirea conditiilor generale de lucru /( analiza o!iectivelor principale din care se compune lucrarea si sta!ilirea legaturilor reciproce dintre acestea ' 3( sta!ilirea listei activitatatilor si legaturilor tehnologice 1( sta!ilirea topologiei graficului 4 retea. ETAPA II ( ,alculul graficului 4 retea "( sta!ilirea termenelor minime si maxime de incepere si terminare ale activitatilor , dupa cum urmeaza & 33

"." 4 se calculeaza termenele minime ale evenimentelor ti#$ plecand de la evenimentul initial care are ti# C#, prin deplasarea in sensul sagetilor , in variantele & a 4 evenimentul respectiv este evenimentul urmator al unei singure activitati . %n acest caz termenul minim ti#$ se o!tine prin insumarea duratei minime al activitatii la termenul minim al evenimentului precedent, valoarea inscriindu(se in patratul din stanga evenimentului respectiv ' ! 4 evenimentul respectiv este evenimentul urmator la doua sau mai multe activitati. %n acest caz termenul minim ti#$ se o!tine prin insumarea duratei minime a activitatii cu valoarea maxim aleasa dintre valorile temenelor minime ale evenimentelor precedente , inscrierea facandu(se in acelasi mod. "./ 4 se calculeaza termenele maxime ale fiecarui eveniment ti"$ plecand de la evenimentul final parcurgand graficul in sens invers $ in variantele & a 4 evenimentul respectiv este evenimentul precedent al unei singure activitati . %n acest caz termenul maxim ti"$ rezulta prin scaderea duratei activitatii din termenul maxim al evenimentului urmator al activitatii, pentru care se calculeaza valoarea, inscriindu(se in patratul din dreapta de deasupra evenimentului ' ! 4 evenimentul respectiv este evenimentul precedent la doua sau mai multe activitati. %n acest caz termenul maxim ti"$ rezulta prin scaderea duratei activitatii din valoarea minima aleasa dintre valorile maxime ale evenimentelor urmatoare. ".3 4 se verifica corectitudinea intocmirii topologiei graficului si a efectuarii calculelor prin ' ( o!servarea existentei , in cazul evenimentului initial , a egalitatii t i#C ti"C# pentru termenul minim respectiv maxim ' (constatarea ca pentru orice eveniment , valorile termenului maxim inscrise in patratul din dreapta , tre!uie sa fie acelasi indiferent de !ucla parcursa considerata din configuratia graficului 4 retea ' ( constatarea ca pentru doua evenimente consecutive i si )$ care delimiteaza actiuni fictive fara timpi cu timpi zero$ , valoarea termenelor minime ti# si t)#$ si maxime ti" si t)"$ satisfac relatia ti#C t)#C ti"C t)" Prin indexuri se intelege sensul de parcurgere al retelei sim!olizandu(se evenimentele care delimiteaza actiunile . Jinand seama de codul operatiilor +(F$ , succesiunea actiunilor operatiilor$ , indexarea evenimentelor "(/#$ conditionata de interdependenta proceselor tehnologice se sta!ileste topologia graficului.

".#.Aplicarea metodei drumului critic n plani icarea e!ecuiei lucrrilor de construcie$monta% ale unui &C' cu capacitatea de ())) m*+ cu capac i!
Dxista o categorie de proiecte din domeniul cercetarii si dezvoltarii la care duratele activitatilor nu sunt cunoscute decat cu un anumit grad de imprecizie sau chiar incerte. Pentru aceasta se foloseste metoda Pert care a!ordeaza pro!lema conducerii proiectelor din punct de vedere pro!a!ilist, caracterizand activitatile prin media si dispersia lor. %nitial, metoda s(a ocupat numai de analiza parametrului timp, ulterior dezvoltandu(se si metode PDRJ care analizeaza si parametrul timp. ,aracteristicile distinctive ale metodei sunt& ( durata unei activitati se evalueaza prin trei estimari& pesimist, cel mai pro!a!il, optimist. ( se pot evalua pro!a!ilitatile de evaluare a termenelor planificate. Fetoda PDRJ recurge la urmatoarele ipoteze simplificatoare& ( durata t i,)$ are o distri!utie !eta' ( prin PDRJ se poate evalua pro!a!ilitatea de realizare a termenelor planificate. -pecialistii pot estima cu o precizie satisfacatoare duratele pentru fiecare activitate i,)$, care pot fi& 31

E durata optimista, durata minima de executie a activitatii. E durata cea mai pro0a0ila, estimarea cu cea mai mare sansa de realizare in conditii normale. E durata cea mai pesimista, intervalul maxim de realizare a activitatii i,)$ corespunzator impre)urarilor celor mai favora!ile.

Ta!ela 5"-" -uccesiunea operaiilor 7peratii tehnologice ,odul + R , * D . I 6 % V Y O F : 7 P R J *enumirea ?erificarea si transportul ruloului pe fundatie *erulare rulou fund si sudare ?erificarea tolerantelor si centrarea constructiei metalice Ridicarea si ancorarea stalpului central Fontarea si sudarea rozetei stalpului Jransportul si ridicarea ruloului manta *erularea mantalei .ixarea mantalei de fund in dispozitive -udarea mantalei la fund %ndepartarea capetelor mantalei si prinderea in dispozitiv -udarea mantalei pe generatoare Fontarea semifermelor in succesiunea semiferma(ferma Fontarea penelor, capriorilor si contravanturilor -udarea ta!lei capacului Fontarea si sudarea echipamentului Pro!a hidraulica si remediere -udarea constructiei metalice si a ta!lelor invelitoare Pro!a hidraulica finala ?opsire 7peratia precedenta ( + R , * * . . 6(I % V D O F :(Y 7 P R "(/ /(3 3(1 1(2 2(3 2(> >(0 >(@ 0("# "#("" ""("/ 3("3 "3("1 "1("2 "2("3 "3("> ">("0 "0("@ "@(/# :umar zile necesare 0 3 3 " 2 "" "" "" 0 0 3 3 > "/ 3 3 "/ 3 1

Ter&enele &ini&e ' t"#C # ' t/#C 0 ' t3#C "1' t1#C "> ' t2#C "0 ' t3#C /3 ' t>#C /@ ' t0#C 1# ' t@#C 1#' t"##C 10 ' t""#C 23' t"/#C 3/' t"3#C /@ ' t"1#C 33 ' t"2#C 10 ' t"3#C 21 ' t">#C 3#' t"0#C >/ ' t"@#C >1 ' t/##C>0 32

Ter&enele &a8i&e ' t""C # ' t/"C 0 ' t3"C "1 ' t1"C "> ' t2"C "0 ' t3"C /3 ' t>"C /@ ' t0"C 1# ' t@"C 1# ' t"#"C 10 ' t"""C 23 ' t"/"C 3/ ' t"3"C /@ ' t"1"C 33 ' t"2"C 10 ' t"3"C 21 ' t">"C 3# ' t"0"C >/ ' t"@"C >1 ' t/##C>0 Lun@i&ea dru&ului #ri i# ' O,RC`maxdi)C "(/$P /(3$P 3(1$P 1(2$P 2(3$P 3("3$P "3("1$P "1("2$P "2("3$P "3(">$ P ">("0$P "0("@$P "@(/#$C0P3P3P"P2P3P>P"/P3P3P"/P/P1C>0 zile

PRESCRIPTII TE(NICE DE EKECUTIE) MONTARE SI PRO*ARE A REZERVORULUI CILINDRIC VERTICAL ,ondiia de !az pe care tre!uie s o satisfac proiectarea, execuia, instalarea, repararea i verificarea recipientelor sta!ile su! presiune este asigurarea funcionrii acestora fr defeciuni i fr pericol, pe toat durata prevzut pentru utilizarea lor n condiiile tehnice prevzute de proiect. Proiectele pentru construirea i repararea recipientelor su! presiune se vor ela!ora de uniti de proiectare specializate mputernicite n acest scop de organele centrale tutelare i autorizate de %.-.,.%.R. Proiectele recipientelor su! presiune pot fi ela!orate i de ctre alte uniti de proiectare, cu condiia ca proiectele respective s fie verificate de o unitate de proiectare autorizat. <nitile de proiectare autorizate vor numi persoane de specialitate care s verifice proiectele n ceeea ce privete concordana cu prevederile prescripiilor tehnice ( ,olecia %.-.,.%.R. n vigoare i care s semneze n acest scop desenul tip de ansam!lu, care se anexeaz la cartea recipientului ( partea de construcie. <nitile de proiectare autorizate sunt o!ligate s prezinte proiectele ela!orate, respectiv desenele de ansam!lu, pentru a fi avizate conform %.-.,.%.R. cu privire la respectarea prescripiilor tehnice. +ceast avizare conform, poate fi fcut i de personalul propriu al unitilor de proiectare, autorizat n acest scop de %.-.,.%.R.' unitile de proiectare care vor aviza conform proiecte se sta!ilesc de %.-.,.%.R. <nitatea de proiectare rspunde la concepia corect a soluiilor constructive, de alegerea mrcilor de materiale, de calculul de rezisten al tuturor elementelor recipientului potrivit condiiilor de funcionare n conformitate cu prezentele prescripii tehnice, cu standardele de stat n vigoare, precum i cu alte norme tehnice n vigoare. ,ondiiile privind autorizarea unitilor de proiectare, o!ligaiile i rspunderile care revin acestor uniti sunt prevzute n prescripiile tehnice ,R " i ,R / ( ,olecia %.-.,.%.R. Dxecuia, montarea i repararea recipientelor su! presiune poate fi facut numai de ntreprinderi de specialitate care dispun de mi)loace tehnice corespuztoare de execuie i verificare i care sunt autorizate de %.-.,.%.R. +utorizaia de a repara recipientele sta!ile este necesar numai n cazul reparaiilor prevzute n prescripiile tehnice ,R3 ( ,olecia %.-.,.%.R. =ntreprinderea constructoare, de monta) sau reparatoare, rspunde de alegera corect a procedeelor tehnologice i de calitatea execuiei i a materialelor folosite, de corectitudinea examinrilor i controalelor n conformitate cu prezentele prescripii tehnice, pentru utilizarea recipientelor. ,ondiiile privind autorizarea ntreprinderilor constructoare, de monta) i reparatoare, o!ligaiile i rspunderile ce revin acestor ntreprinderi sunt cele prevzute n prescripiile tehnice ,R / ( ,olecia %.-.,.%.R. Reneficiarul rspunde de instalarea recipientelor i de exploatarea acestora n conformitate cu prevederile proiectelor de execuie i ale prezentelor prescripii tehnice. Recipientele nu pot fi 33

date n exploatare dect dup o!inerea autorizaiilor de funcionare, conform prescripiilor tehnice ,R " ( ,olecia %.-.,.%.R. i a prezentelor prescripii. Recipientele su! presiune tre!uie s fie prevzute cu o plac de identificare care s conin& denumirea fa!ricantului i localitatea sediul$' anul fa!ricaiei' presiunea maxim admisi!il de lucru, n !ar' temperatura maxim admisi!il de lucru, n B,' temperatura minim admisi!il de lucru a pereilor metalici ai recipientului, n B,' fluidul de lucru' capacitatea recipientului. *ac placa de identificare nu se poate aplica, atunci datele respective se vor inscripiona pe corpul recipientului prin turnare, poansonare sau prin alt metod care s nu permit tergerea inscripiei. Recipientele tre!uie s fie nsoite de un certificat de calitate din care s rezulte cel puin& caracteristicile recipientului, calitile materialelor utilizate mrci i standarde$ pentru elementele su! presiune i verificrile efectuate. Recipientele vor fi prevzute, dup caz, cu dispozitive de siguran i aparate de msur i control, care s asigure funcionarea n limitele parametrilor admii. Recipientele care lucreaz la presiuni cel mult egale cu #,#> FPa #,> !ar$ i care conin fluide netoxice tre!uie s fie puse n comunicaie cu atmosfera printr(un dispozitiv de siguran de exemplu tu! sifon$, sau prin intermediul altui recipient care lucreaz la presiune atmosferic. .orma i dimensiunile dispozitivului de siguran tre!uie s mpiedice formarea unui surplus de presiune n recipient. :u se admite montarea de organe de nchidere pe circuitul de comunicaie cu atmosfera dect dac sunt prevzute cu dizpozitive de !locare n poziia deschis. -e pot admite i supape de siguran$. Recipientele care lucreaz la presiuni su! sau cel mult egale cu #,#> FPa #,> !ar$ i care conin fluide toxice sau inflama!ile tre!uie s fie prevzute cu supape de siguran tip etan, gazele scpate fiind conduse n locuri nepericuloase sau fcute inofensive la ieirea din conducta de evacuare. Prin su!stane toxice letale$ se neleg, n sensul prezentelor prescripii, acelea definite n normele de protecia muncii n vigoare, cu concentraii maxime admise n aer mai mici dect "## mg;m3 aer. ,onform -J+- ""#@>;"(>0, explozia deflagraia$ se nelege ca fiind un proces de transformare !rusc a unei su!stane material$, cu formare de gaze i cu dezvoltare de cldur. ,aracterul exploziv al su!stanelor se sta!ilete prin proiect, conform normativelor n vigoare. %nainte de introducerea in fa!ricatie, toate materialele vor fi verificate in ceea ce priveste aspectul,dimensiunile,marca)ul si certificatele de calitate' materialele care nu corespund prevederilor prezentelor prescriptii tehnice, standardelor de stat -J+-$ sau documentatiei de executie nu pot fi folosite. Jrasarea tre!uie sa respecte intocmai documentatia de executie, tinandu(se seama ca solicitarile maxime la care va fi supusa piesa sa fie pe cat posi!il in sensul laminarii. Jaierea ta!lelor si semifa!ricatelor la forma si dimensiunile necesare se poate face prin procedee mecanice sau termice. *upa taierea termica, muchiile rezultate tre!uie curatate pana la metal curat, cu exceptia cazurilor in care prin tehnologia de sudare se prescrie prelucrarea prin aschiere. %ntreprinderile constructoare, monta) sau reparatoare raspund pentru calitatea sudurilor executate si sunt o!ligate ca la lucrarile de construire, montare si reparare sa foloseasca& ". tehnologii de sudare ela!orate pe !aza procedeelor de sudare omologate in conformitate cu prevederile prescriptiilor ,R / ( colectie %.-.,.%.R.' /. sudori autorizati in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice , @ ( colectia %.-.,.%.R. 3>

Recipientele sau elementele acestora pot fi executate prin sudare numai pe !aza unei tehnologii de sudare si verificare ela!orate de proiectant sau de intreprinderea constructoare, de monta) sau reparatoare. Oucrarile de sudare se vor executa numai la o temperatura a mediului am!iant de cel putin o # ,. -udarea in aer li!er este admisa cu conditia ca locul de executie sa fie prote)at contra actiunii directe a precipitatiilor atmosferice sau a vantului. Faterialele de adaos folosite la sudare tre!uie sa fie alese incat sa corespunda materialului de !aza, procedeului de sudare si sa asigure cusaturii proprietati cel putin egale cu ale materialului de !aza. .luxurile utilizate la sudare vor fi alese corespunzator materialelor de !aza si de adaos, astfel incat sa asigure o!tinerea unei im!inari sudate cu proprietati cel putin egale cu ale materialului de !aza. ,apetele tevilor care urmeaza sa fie sudate electric prin presiune tre!uie curatate la exterior pe o lungime egala cu lungimea falcilor masinii de sudat plus o rezerva de cel putin 3#mm, iar la interior, pe o lungime de cel putin "#mm. ,apetele tevilor se vor taia perpendicular pe axa lor, a!aterea de la perpendicularitate maxima admisa nu va depasi& #,1mm, in cazul sudarii prin presiune' #,3mm, in cazul sudarii cu arc electric sau cu gaze. -udarea cap la cap a unor elemente care ulterior vor fi supuse unor operatii de formare la cald este admisa cu conditia ca pentru otelurile de tipul %%, %%%, %? si ?, dupa formare, im!inarea sudata sa fie verificata cu lichide penetrante sau pul!eri magnetice in vederea detectarii unor eventuale fisuri. Jratamentul termic de sudare tre!uie realizat prin incalzirea intregului recipient intr(un cuptor inchis. %n cazul executarii tratamentului termic in cuptoare inchise, tre!uie sa se asigure o repartitie uniforma a temperaturii pe vatra cuptorului si sa fie luate masuri de prote)are a recipientelor sau partilor recipientelor impotriva unor supraincalziri locale, tre!uie sa se ia masuri pentru evitarea deformarilor datorate incalzirii si greutatii proprii. %n vederea verificarii im!inarilor sudate cap la cap ale ta!lelor, epruvetelor si esantioanelor se vor efectue urmatoarele incercari si analize& incercarea la tractiune a im!inarii sudate' incercarea la tractiune a materialului depus' incercarea la indoire' incercarea la incovoiere prin soc rezilienta$' analiza metalografica' masurarea duritatii %ncercarea la tractiune a im!inarii sudate se va executa pe o epruveta plata conform -J+-221#(>>, prelevata cu axa longitudinala pe axa cusaturii sudate, tinand cont de urmatoarele& a$ daca grosimea s a ta!lei nu depaseste 3# mm, grosimea epruvetei tre!uie sa fie egala cu grosimea ta!lei' !$ daca grosimea s a ta!lei depaseste 3# mm capacitatea masinii de incercat nu permite ruperea epruvetei cu grosimea egala cu a placii, incercarea de tractiune poate fi efectuata pe mai multe epruvete plate, astfel prelevate incat incercarea sa cuprinda intrega grosime a im!inarii sudate. %ncercarea la indoire se executa pe doua epruvete conform -J+- 221#(>>, prelevate cu axa longitudinala perpendiculara pe axa cusaturii sudate' incercarea se face astfel incat fiecare fata a cusaturii sudate sa fie supusa la intindere. Recipientele sta!ile su! presiune tre!uie instalate astfel incat sa se poata efectua in !une conditii deservirea, curatenia partilor interioare si exterioare. %n cazul instalarii in aer li!er se vor lua masuri ca aparatura de comanda, masura si control, precum si dispozitivele de siguranta ale recipientului sa fie prote)ate contra intemperiilor, degradarilor si accesului persoanelor straine de instalatie. 30

%n raport cu necesitatile procesului tehnologic, )ustificate prin proiect, recipientele pot fi ingropate partial sau total. %nstalarea tre!uie facuta astfel incat sa se asigure posi!ilitatea verificarii interioare' prin proiect si in instructiunile de exploatare se vor preciza conditiile si periodicitatea verificarii suprafetelor exterioare. Recipientele su! presiune care fac o!iectul prezentelor prescriptii tehnice vor putea fi puse in functiune numai daca intreprinderea detinatoare a o!tinut autorizatia de functionare eli!erata in conformitate cu prescriptiile tehnice ,R "(colectia %.-.,.%.R. si prezentele prescriptii tehnice. %n vederea eli!erarii autorizatiei de functionare a recipientului, organul de verificare al %.-.,.%.R. sau al intreprinderii detinatoare, va efectua urmatoarele& a$ verificarea existentei cartii recipientului ( partea de constructie semnata de organul %.-.,.%.R. sau organul autorizat de %.-.,.%.R. care a efectuat verificarile si incercarile recipientului' !$ examinarea conditiilor de instalare' c$ verificarea exterioara' d$ incercarea de presiune' e$ reglarea dispozitivelor de siguranta. Pe !aza verificarilor efectuate cu rezultate corespunzatoare, se va acorda autorizatia de functionare si se va sta!ili data la care urmeaza sa se execute urmatoarea verificare oficiala. Prin verificare oficiala se intelege verificarea executata de organul %.-.,.%.R. la punerea in functionare a recipientului si in timpul exploatarii, la scadenta sau dupa reparatii, conform prescriptiilor tehnice. %n cazul recipientelor importante, verificarile in vederea autorizarii se executa la intreprinderea detinatoare si tre!uie sa cuprinda urmatoarele& ( verificarea recipientului ( partea de constructie' ( verificarea calitatii materilelor' ( verificarea aspectului si dimensiunilor' ( verificarea marcarii' ( verificarea conditiilor de instalare' ( incercarea de presiune' ( reglarea dispozitivelor de siguranta' ( incercari speciale. ?erificarea conditiilor de instalare consta in echiparea cu aparatura de masura si control si cu dispozitive de siguranta, conform prevederilor prezentelor prescriptii tehnice. %ncercarea de presiune se executa inainte de izolarea exterioara a recipientului sau aplicarea captuselilor interioare, daca acestea se aplica la detinator. ,u ocazia incercarii de presiune se vor regla dispozitivele de siguranta daca acestea sunt montate pe recipient, in caz contrar sau daca incercarea de presiune nu se mai repeta, reglarea se poate face pe un stand de incercare. Recipientele su! presiune importante vor putea fi autorizate sa functioneze pe vaza verificarilor si incercarilor efectuate de catre organizatiile de supraveghere tehnica din tarile exportatoare cu care %.-.,.%.R. a incheiat conventii prin care se recunosc reciproc verificarile si incercarile efectuate la instalatiile respective. NORME DE TE(NICA SECURITATII MUNCII SI P"S"I" CE TRE*UIE RESPECTATE LA EKECUTAREA SI EKPLOATAREA REZERVORULUI PROIECTAT

-ecuritatea tehnic se definete ca fiind starea raporturilor relative dintre diferite elemente sau sisteme tehnice, n general, respectiv dintre un element sau sistem tehnic i mediul ncon)urtor ori factorul uman, n particular, starea respectiv fiind creat ca urmare a impunerii, aplicrii i respectrii anumitor msuri tehnice, n scopul prevenirii i com!aterii avariilor i;sau accidentelor. +variile ma)ore pot avea consecine& ( economice, implicate de pierderile datorate lipsei de producie i degradrii echipamentelor' 3@

somatice, corespunztoare m!olnvirii personalului muncitor i;sau populaiei din zonele adiacente o!iectivului industrial dat' letale, corespunztoare unor accidentri mortale survenite n efectivul personalului muncitor, uneori mai putndu(se nregistra, n plus consecine ecologice i chiar mutaii genetice. =n general, orice explozie, oc sau incendiu, constituie efectul nedorit, adeseori catastrofal, al aciunii uneia sau mai multor cauze tehnice, favorizate de mpre)urri sau condiii create de negli)ene, nerespectarea prescripiilor o!ligatorii de supraveghere i securitate tehnic, a instruciunilor tehnice, nefacultative, de exploatare, a regulilor i normelor de prevenire a incendiilor. +a cum a dovedit(o practica curent, in instalaiile tehnologice petrochimice moderne, cauzele tehnice principale ale exploziilor sunt urmtoarele& energia eli!erat n urma unor oxidri rapide' descompunerea rapid a unor compui chimici' polimerizarea necontrolat, cu eli!erarea rapid de energie. ,auzele principale ale incendiilor sunt urmtoarele& ( de natur electric& scnteia i arcul electric, scurtcircuitul, electricitatea static, descrcarea electric atmosferic' ( de natur termic& focurile deschise, corpurile nclzite, supranclzite sau incandescente, radiaiile luminoase i cele solare, autoaprinderea. ( de natura mecanic& aciunile mecanice generatoare de scntei, exploziile de orice tip, atacul hidrogenului, cedarea prin flua) sau o!oseal, distrugerea prin vi!raii sau rezonan, cedarea, pierderea de sta!ilitate. ( de natur chimic sau electrochimic& reaciile chimice exoterme, coroziunea i electroeroziunea, cocsarea, oxidarea i arderea metalelor, car!urarea i decar!urarea metalelor feroase, depunerea sau precipitarea anumitor su!stane, compuii chimici. ( de natur mixt& aciunea sulfurii de fier, aciunea acetilurii de cupru, executarea anumitor lucrri de deschidere a incintelor tehnologice, de ntreinere. ,auzele principale ale ocurilor, n afara celor menionate anterior mai pot fi& Q presurizarea sau depresurizarea rapid' Q nclzirea sau rcirea cu viteze mari, respectiv !locarea dilataiilor i, deci mpiedicarea dilatrii li!ere' Q acionarea !rutal a elementelor i sistemelor de nchidere;deschidere a incintelor tehnologice cu regim !aric' Q cuplarea n regim termic de funcionare, fr prenclzirea corespunztoare, anumitor sisteme tehnologice simple sau complexe. Prevenirea exploziilor presupune, printre altele, evitarea surselor termice, verificarea instalaiilor electrice i asigurarea corespunztoare a ventilaiei. Oimitarea efectelor propagrii unor explozii se poate face fie prin intermediul unor dispozitive fixe, fie a unor dispozitive mo!ile. =n prezent, pe plan mondial, cercetarea i prognozarea alternativelor de survenire, pe platformele instalaiilor tehnologice petrochimice, a evenimentelor de tipul exploziilor, incendiilor i ocurilor constituie pro!leme cu grad ridicat de complexitate i dificultate deose!it, care se a!ordeaz i deci se rezolv pornindu(se de ia conceptul de risc tehnic accepta!il din punct de vedere al securitii tehnice, umane i sociale, uneori apelndu(se ia fundamentele teoriei hazardului sau la cele ale teoriei catastrofelor. Dxperiena activitii productive ndelungate a omului atest c, chiar n condiiile celor mai severe i avansate msuri de securitate tehnic, respectiv de prevenire a avariilor ma)ore, factorii de risc i deci, nsui riscul tehnic, uman, nu se elimin i nu se poate elimina n accepiune a!solut. *e aici, rezult marea actualitate a pro!lemelor referitoare la evaluarea aprioric a nivelurilor de risc nc suporta!ile la scara societii i apoi la determinarea riscului accepta!il n condiiile particulare a unor utila)e, instalaii i chiar platforme tehnologice, ceea ce a stipulat contemporaneitatea n mod creativ i a o!ligat la cercetare serioas a legilor i aa(ziselor certitudini ale hazardului. >#

,u privire la admisi!ilitatea riscului, se contureaz tendina de acceptare a unui nivel de referina ce corespunde riscului letal, respectiv a riscului care nu prsete omul n viaa sa curent, de toate zilele i pe care omul i accept contient sau incontient. Pentru scopuri industriale, determinarea, precizarea i eventual, nominalizarea riscului tehnic se mai fundamenteaz pe criteriul numrului de accidente letale care prime)duiesc o colectivitate, ntr(o durat total de activitate industrial. Oa execuie, control, manipulare i transport, se vor respecta de ctre executant msurile de protecia muncii i P.-.% specifice operaiilor executate n conformitate cu& ( :orme de protecia muncii' ( :orme departamentale de protecia muncii' ( :orme de protecia muncii pentru construcii de maini, utila) greu i electrotehnic' ( :ormativ departamental P%-, partea %. =n timpul monta)ului firma va lua toate msurile de protecia muncii conform :J-, legate de lucrul la nlime, sudare n general i n spaii nchise, lucrul cu macaraua. Pe !aza legislaiei i normativelor n vigoare cu privire la protecia muncii i prevenirea incendiilor executantul va ela!ora instruciuni proprii specifice pentru fiecare punct de lucru ce vor fi aduse la cunotin prin instructa)e periodice. %ntreprinderile detinatoare sunt o!ligate sa numeasca personal propriu de specialitate, ingineri si tehnicieni de specialitate, in raport cu numarul si complexitatea instalatiilor, care va fi autorizat de %.-.,.%.R. si care raspunde impreuna cu conducerea intreprinderii de luarea masurilor pentru aplicarea prezentelor prescriptii tehnice. Personalul mentionat, denumit in continuare organ propriu de supraveghere tehnica, ca fi numit prin decizie data de conducatorul intreprinderii. 7rganele proprii de supraveghere tehnica au urmatoarele sarcini principale& a$ sa cunoasca legislatia si prescriptiile tehnice in vigoare, care reglementeaza functionarea in conditii de siguranta a recipientelor su! presiune' !$ sa urmareasca ela!orarea si dotarea fiecarui loc de munca cu instructiuni tehnice specifice, privind exploatarea in conditii normale, precum si masurile ce tre!uie luate in caz de avarii, intreruperi si dereglari in functionarea recipientelor in care sunt inglo!ate' c$ sa efectueze verificarile si incercarile in vederea autorizarii functionarii sau periodic la scadenta, la recipientele pentru care, in conformitate cu prescriptiile tehnice( colectia %.-.,.%.R., aceasta sarcina revine intreprinderii detinatoare' d$ sa intocmeasca planul anual de verificari si incercari pentru autorizarea functionarii recipientelor nou montate si periodic, la scadenta, a celor aflate in exploatare, care il inainteaza la %.-.,.%.R.( unitatea teritoriala in raza careia se afla instalatiile, in conformitate cu legislatia in vigoare' e$ sa urmareasca folosirea recipientelor in conditii de siguranta, executarea reviziilor curente, reparatiilor si intretinerii lor permanente, conform normativelor legale si prezentelor prescriptii tehnice' f$ sa urmareasca organizarea si sa participe, pe cat posi!il, la instructa)ele profesionale cu personalul de deservire a recipientelor' g$ sa urmareasca pregatirea recipientelor in vederea efectuari de catre organele %.-.,.%.R. a verificarilor si incercarilor si sa comunice %.-.,.%.R.( unitatea teritoriala datele de efectuare a acestora' h$ sa urmareasca anuntarea la %.-.,.%.R. ( unitatea teritoriala a avariilor si accidentelor produse la recipiente si sa participe la cercetarea acestora' i$ sa cola!oreze cu celelalte compartimente din intreprindere in vederea aplicarii si respectarii prevederilor prezentelor prescriptii tehnice' )$ sa tina evidenta recipientelor si sa urmareasca pastrarea corespunzatoare a autorizatiilor de functionare. Personalul insarcinat sa lucreze cu recipientele tre!uie sa ai!a varsta de cel putin "0 ani, sa fie instruit de catre intreprindere corespunzator gradului de complexitate al instalatiilor si verificat ca si(a insusit cunostintele teoretice si practice necesare cu privire la functionarea in conditii de siguranta a recipientelor. +cest personal tre!uie sa cunoasca !ine dispozitivele de siguranta si >"

aparatele de masura si control, functionarea lor, precum si masurile necesare in caz de defectare a acestora. %n timpul functionarii, personalul de deservire va supraveghea indeaproape dispozitivele de siguranta, precum si aparatele de masura si control luand masuri pentru inlocuirea celor defecte. -e interzice executarea oricaror lucrari la elementele recipientului in timpul cand acestea se afla su! presiune. -chim!area sau modificarea reglarii dispozitivelor de siguranta se poate face numai cu apro!area si in prezenta organului de verificare %.-.,.%.R. sau al organelor proprii de supraveghere tehnica. Oa oprirea din functiune a unui recipient se va avea in vedere ca, in conditiile existentei unei presiuni cel putin egale cu /#X din valoarea presiunii maxime admisi!ile de lucru, temperatura metalului elementelor aflate su! presiune sa nu fie scazuta decat temperatura minima admisi!ila de lucru a recipientului. %nainte de punerea in functiune, interiorul recipientului se va goli de aer prin deschiderea ro!inetelor de aerisire, a!urire sau prin suflare cu gaz neutru. Oa curatirea recipientelor se vor folosi metode adecvate. Pentru a nu produce crestaturi in peretii metalici ai recipientului se vor evita sculele cu muchii ascutite si calite. Produsele rezultate din curatire, lichide sau gaze tre!uie facute inofensive daca sunt periculoase toxice, inflama!ile$. Pentru prevenirea unor eventuale accidente, curatirea va fi incredintata la cel putin / muncitori echipati cu echipament de protectie corespunzator. Oucratorul de afara va mentine legatura cu cel din interior. Recipientele sta!ile su! presiune sunt supuse verificarilor oficiale periodice, care constau din revizii interioare, incercari su! presiune si revizii exterioare. Oa executie, control, manipulare si transport se vor respecta de catre executant masurile de protectia muncii si P-% specifice operatiilor executate in conformitate cu& ( :orme repu!licane de protectia muncii' ( :orme de protectia muncii pentru constructii de masini, utila) greu si electrotehnica, F%,hP cap /2(/>, /@, 3", 31, 32 ( :ormativ departamental P-%, F%,hP, "@>@, partea % %n timpul monta)ului firma va lua toate masurile de protectia muncii conform :J-, legate de lucrul la inaltime, sudare in general si in spatii inchise. Pe !aza legislatiei in vigoare si normativelor in vigoare cu privire la protectia muncii si prevenirea incendiilor executantul va ela!ora instructiuni proprii specifice pentru fiecare punct de lucru ce vor fi aduse la cunostinta prin instructa)e periodice.

>/

.7.87%GRA97E
". P+?DO, +ODH+:*R< s.a., %nginerie Fecanica in petrochimie, vol. " si /, Dditura <niversitatii din Ploiesti /##". /. P+?DO, +ODH+:*R< Dlemente de %nginerie Fecanica, Dditura *idactica si Pedagogica, Rucuresti "@0". 3. ?7%,<, %7: <tila)ul industriei ,himice si Petrochimice, vol." si /, %.P.I., Ploiesti "@03. 1. %7R*+,6D, I6D7RI6D, s.a., <tila)e pentru %ndustria ,himica si Petrochimica, Dditura *idactica si Pedagogica, Rucuresti "@0/. 2. V%:D-,<, ?+ODR%< ,alculul si constructia utila)ului chimic, petrochimic si de rafinarie, Dditura *idactica si Pedagogica, Rucuresti "@03. 3. QQQ Prescriptii tehnice P.J.$, pentru proiectarea, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea recipientelor metalice sta!ile su! presiune %.-.,.%.R., Rucuresti, /##3. >. QQQPrescriptii tehnice P,J.$, ,1;" si P.J. ,1;/, /##3. 0. Femorator tehnic pentru monta), vol.", J.F.<.,.R., Rucuresti "@>>

>3