Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In moment de fata,se dispune de o mare varietate de solutii constructive privind utilajul destinate depozitarii in conditii industriale a petrolului brut si a produselor petroliere,chimice si petrochimice,solutia cea mai uzuala folositra fiin solutia depozitarii in rezervoare metalice. Avind in vedere pozitia de montaj a rezervorului fata de suprafata solului intilnesc: -rezervoare suprateran, in care sunt incluse rezervoarele amplasate direct pe sol sau deasupra solului; -rezervoare semiingropate, si anume rezervoarele petroliere ingropate in sol pe mai mult dew jumate din inaltimea lor,fara ca inaltimea produsului stocat in el sa depaseasca 2 m fata de nivelul solului; -rezervoare ingropate, care inglobeaza rezervoarele la care nivelul maxim al lichidului se afla la 0,2 m sub nivelul solului; -rezervoare subacvatice Reiese evident ca solutia depozitarii in rezervoare semiingropate sau ingropate fata de solutia depozitarii in rezervoare subterane,prezinta o serie de avantaje ca:asigurarea unei mai bune protectii contra incendiilor,eliminarea pricolului pierderilor de produse petroliere in caz de avarie sau de distrugere a unui rezervor de parcul de rezervoare ca si reducerea sensibila a pierderilor prin evaporare.Cu toate acestea solutia depozitarii in rezervoare de suprafata este fregvant intilnita pe platformele chimice si petrochimice. Avind in vedere forma geometrica rezervoarele pot fii:cilindirce,sferice,sfgeroidale,paralelipedice sau de alte forme speciale. -La baza alegerii formei geomatrice a rezervorului stau criteriile economicitatii formei geometrice(raportul dintre suprafata si columul lor geometric) sau criteriul economicitatii exploatarii (marimea cheltuielolor de control, repararea si revopisrea rezervorului).Din punct de vedere a spurapresiunii interioare de depozitare,rezervoarele se pot grupa in trei mari categorii: -rezervoare de presiune joasa:denumite si rezervoare atmosferice care in general sunt rezervoare metalice cilindrice verticale; -rezervoare de presiune medie:din care fac parte rezervoarele cilindrice orizontale,rezervoare sferoidala,rezervoare cilindrice vericale ci capac bombat; -rezervoare de presiune ridicata:care pot fii rezervoare sferice sau rezervoare cilindrice orizontale de constructi speciala.
Capitolul 1:
Dupa asamblare si sudare, vasele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: -la cusaturile sudate transversal, denivelarea comuna a marginilor trebuie san u depaseasca 10% din grosimea peretului, plus 3 mm insa nu mai mult de 5mm; -se admite curbarea piesei de cel mult 2 mm pe lungimea de 1m liniar iar pe intreaga lungime a corpului de cel mul 20mm la piese cu lungime mai mica de 10 mm di de 30 mm la piese cu lungime mai mare de 10 m. Dupa asamlbarea corpului cu fundurile se executa trasarea racordurilor si a gurilor de vizitare conform cotelor din desenul deexecutie.Rezervoarele cilindrice orizontale se utilizeaza si pentru depozitarea butanului, propanului si a fractiunilor de benzina in rafinarii iar, in industria chimica ca vase tampon in porcesul technologic sau depozitarea solutiilor cu acid sulfuric si hidrati de sodium utilizate la neutralizarea apelor reziduale.Rezervoarele pentru propan se izoleaza cu manta falsa (parasolar) care le protejeaza de razele solare.
CapitolulII.
Rezervoarele sferice sunt constructii complet sudate, alcatuite din trei parti principale: -mantaua sferica, formata dintr-un inel inferior, o zona ecuatoriala si un inel superior: -suporturile de sustinere; -platformele de deservire cu scarile de acces. Rezervoarele sferice au grosimea mica cu paretilor in raport cu diametrul si servesc la depozitarea produselor lichide sau gazelor sub presiune (propan, buatn etc.). Rezervoarele sferice se monteaza pe fundatie de beton in aer liber . In present in tara noastra s-au asimilat rezervoare sferice de 1 000 mc, fiind in fabricatie curenta.Fabricatia rezervoarelor sferice impune utilaje, dispozitive , technologii de fabricatie si control special, precum si conditii deoseite la montajul pe santier. Rezulta necesitatea unui personal cu calificare speciala in conditii de santier. Proces technologic de asmblare Sfera rezervorului se poate monta tola cu tola prin mai multe metode, dintre care cele mai utilizate sunt urmatoarele doua: a).Metoda asamblarii complete a unei sfere numai cu ajutorul deverselor modele de agrafe si sudare ulterioara manuala. Tolele sunt fixate intre ele cu ajutorul diverselor modele de agrafe obtinandu-se un ansamblu stabil si ajustabil dupa necessitate.Inainte de a se incepe monatrea rezervorului se executa la sol operatiile de asmblare a tolelor doua cite doua: tolele au fost ambutisate in prealabil la raza sferei.Picioarele recipientului se asambleaza de asemenea la sol in cazul cind sosesc pe santier in doua bucati si au virola meridionala neasamblata.In figura 16.4, b este reprezentata montarea stalpilor si a tolelor inelului ecuatorial.
Dup ce primul stalp s-a prins in buloane si s-a centrat, se ridica al doilea stalp dup ace se leaga ancorele definitive la baza stalpilor 1 si 2 fara a se stringe. Cu ajutorul macaralei se ridica cele doua tole ecuatoriale asmblate si cu ajutorul calaretilor de fixare se prind de stalpul de dreapta si din stinga prin sudura, dup ace s-a verificat, insa, concordanta inaltimii tolelor si dinstanta intre marcajele executate in uzina. Se procedeaza astfel din aproape in aproape pina la sambarea completa a inelului ecuatorial. Inelul ecuatorial diind verificat si corectat (executia montajului ulterior depinzand de acesta) se procedeaza la sambalrea primei tole din inelul inferior.Tola se aseaza in pozitia ce mai apropiata de pozitia definitive cu ajutorul cablurilor de ancore legate de un stalp central.Agrafele de prindere se fixeaza la fel ca si la asamblarea inelului ecuatorial, pe masura asamblarii tolelor, cu deosebire ca la asamblare emisferei inferioare acestea se monteaza pe partea exterioara.Inelul inferior se inchide cu suruburi de distantare. In aceleasi mod se procedeaza si pentru emisfera supaerioara unde agrafele de prindere se fixeaza pe exterior, si aceleasi, conditii ca la emisfera inferioara in timpul asamblari folosindu-se o schela exterioara de deservire. b).Metoda samblarii mixte cu folosirea agrafelor si a sudarii manuale. Aceasta metoda consta in alternarea operatiilor de rigidizare a elementelor prin dispozitive pentru fixarea cu sudare definitive si se aplica in special rezervoarelor sprijinite pe suporturi fixate pe zona inferioara. Dupa verificarea fundatiei recipientul se fixeaza se centreaza suporturile, dupa care caota inferioara se fixeaza si se sudeaza pe suporturi.Pe calota in centrul rezervorului se fixeaza un catarg care serveste la asmblare sin centrare.Catargul este executat din teava cu diametrul de 200 mm si are fixat un compass de lungime reglabila.Fixarea tolelor dintre ele se executa cu ajutorul agrafelor si a dispozitivelor pentru fixare. In acest fel se executa complet asamblarea zonei inferioare, pastrindu-se intre segmenti spatii de 34 mm prn placte de distantiere.Zona ecuatoriala se a emisferei superioara se controleaza cu ajutorul unui sablon metallic rotate, fixat pe catarg.
Calota sferica superioara semonteaza numai dupa sudarea completa a emisferei inferioare si a zonei ecuatoriale a rezervorului si efectuarea controlului inbinarilor sudate.Inaintea inceperii montarii emisferei superioare se sudeaza complet emisfera inferioara si se fac verificarea si centrarea zonei ecuatoriale. Zona ecuatoriala se sudeaza numai dupa asmblarea emisferei superioare.In figura 16.6 este reprezentata inceperea montarii inelului ecuatorial prin metoda mixta.Racordurile si gurile de vizitare se monteaza la sol pe tolele respective, conform desenelor de executie.Caracteristica principala a technologiei sedarii consta in urmarirea ce strictete a succesiunuii operatiilor. Rezervorul sferic se monteaza la inaltimea, fiind sustinuta de un numar de picioare, ancorate intre ele prin tirantii.Montarea se executa cu ajutorul a patru salpi, in patru faze: -ridicarea emisferei superioare 1 -ridicarea emisferei inferioare 2 -ridicare picioarelo 3 si asamblarea ancorelor 4; -montarea scarii cu balustrade 5 si a podestului 6 In cea ce priveste stabilirea rezervoarelor sferice trebuie aratat ca acest lucru este realizat cu ajutorul ancorelor 4, caror lungime este reglabila.Prin acest sistem de ancore se asigura o buna stabilitate si in cazul eventualelor seisme. La rezervoare sferice amplasarea la constructii metalice inalte si stabilitatea este asigurata de inusi ansamblul constructiei metalice a suportului. Rezervoarele in forma de picatura de mercur reprezinta forma ideala de rezervor deoarece din punct de vedere toretic ele sunt rezervoarele de egala rezistenta.Fabricarea si montajul lor sunt dificile.Acest dezavantaj poate fi partial evitat prin tipizare.In figura este prezentata schema de montare a unui rezervor in forma de picatura ( de egala rezistante), utulizand macarale cu brat.
Capitolul 2:
Capitolul 3
:Controlul Calitativ
Durata de viata a unui aparat sau utilaj, care functioneaza sau vine in contact cu mediile corrosive (solutii, gaze, atmosfera, poluanta etc.) este determinate, pe linga alti factori, si de calitatea protectiei aplicate La majoritatea protectiilor de suprafata utilizate in prezent (organice si anorganice), rezistenta la coroziune este determinate de: -aderenta stratului protector la suprafata metalica; -grosimea acoperirilor de protectie. Aderenta stratului protector la suprafata metalica este determinate de gradul de acurante al suprafetei pe care se aplica si de parametrii de lucru(grosimi de acuratete al suprafetei pe care se aplica si de parametrii de lucru(grosimea prea mari de strat la protectie prin vopsire, electroliti si densitati de current necorespunzatoare la acoperirile electrochimice etc.) Gradul de acuratete este factorul determinant, a suprafetei lipsite de grasime oxizi metalici (rugina), praf si umiditate ( in cazul protectiei prin vopsire) permit obtinerea de straturi protectoare cu o buna aderenta la metalul suport. Cea mai raspindita metoda pentru determinarea aderentei este cea a grilei: ea se utilizeaza atat pentru acoperire metalice obtinute pe cale electrochimica, cat si pentru cele arganice peliculogene (prin vopsire). Metoda consta in executarea, cu ajutorul unui cutit special de taieturi care sectioneaza acoperirea.Taieturile se traseaza parallel si echidistant pe doua directii perpendiculare, astfel ca suprafata sa fie compusa din patrate mici cu latura de 1 mm (pentru acoperirile metalice electrochimice si pentu cele organice peliculogene intr-un singur strat) si de 2 mm (pentru materiale organice peliculogene in mai mult straturi). Aderenta acoperirii de protectie se considera corespunzatoare daca intersectia taieturilor nu se produce desprinderea stratului in nici un punct de pe suprafata grilei. La determinarea aderentei acoperirilor metalice depuse electrochimic se mai utilizeaza metoda socului termic, care pune evidenta lipsa de aderenta, prin aparitia basicilor.
Grosimea acoperirilor de protectie se poate determina prin metode fizice, chimice si electrochimice, distructive si nedsitructive. Metoda Magnetica permite determinarea grosimii locale a unei acoperiri nemagnetice (pelicul organice, zin, cadmiu) depuse pe un support magnetic. Determinarile de grosime rezulta prin: -diferenta intre forta de atractie a unui magnet permanent fata de o piesa feroasa si forta de atractie fata de o pies ape care s-a depus un stra dintr-un metal magnetic. Metoda radiatii este o metoda radiometrica de masurare a grosimii acoperirilor metalice cu ajutarul radiatiilor nucleare emise de substante radioactive.Intesitatea radiatiilor nucleare retroimprastiate dpinde de grosimea materialului prin care patrund raditiile .Precizia metodei este de 1..6 %. Ditre metodele distructive cea mai larga raspandire o are metoda dizolvarii electrochimice,care consta in dizolvarea anodica, la curent constant a metalului de acoperire si masurarea timpului necesar pana la atingerea metalului de baza.Procesul se realizeaza cu ajutorul unei celule metalice (catod) care se aplica prin intermediul unei granituri de cauciuc pe suprafata piesei de masurat (anod).Drept electrolit se utilizeaza solutii speciale fiecarui metal de acoperire, iar finalul determinarii este controlat prin modificare tensiunii la bornele celulei. Pe acest principiu este construit aparatul numit Grosmetru realizat in institutele de proiectari ale industriei electrochimice din tara noastra.
Capitolul:5