Sunteți pe pagina 1din 31

1.GENERALITATI Prin sonde de gaze se inteleg sondele a caror exploatare are drept obiectiv principal extractia gazelor.

Sondele de gaze produc, de obicei, din zacaminte de gaze; exista insa si sonde de gaze care produc din zonele de cap de gaze ale zacamintelor de titei. Constructia sondelor de gaze este similara cu cea a sondelor de titei cu singura deosebire ca toate coloanele sunt cimentate pana la zi pentru a inlatura posibilitatea circulatiei gazelor prin spatele coloanelor. Coloanele de exploatare sunt in general mai mici decat cele folosite la sondele de titei, mai uzuale fiind cele de 114,3; 12 si 13!, mm"41#2, $ si $1#2 in%. Punerea in productie a sondelor de gaze se realizeaza prin& ' inlocuirea, cu a(utorul pompelor, a noroiului din gaura de sonda cu lic)ide din ce in ce mai usoare pana la apa; ' introducerea de gaze comprimate in spatiul inelar dintre coloana si tevile de extractie; ' pistonare. Sondele de gaze produc exclusiv in eruptie naturala. *n general, gazele produse sunt in(ectate direct in retelele de distributie catre punctele de consum. *n cazul in care presiunea sondelor scade sub presiunea din conductele de transport, gazele produse sunt recomprimate cu a(utorul compresoarelor. *mpreuna cu gazele se extrage, uneori, si apa. *n strat, gazele, fiind de obicei in contact cu apa de zacamant, sunt saturate cu vapori de apa. +a suprafata, o parte din vaporii de apa extrasi impreuna cu gazele se transforma in apa. ,pa mai poate proveni din zona marginala a stratului productiv sau din straturile acvifere vecine. -eoarece apa produce dificultati mari atat la transportul gazelor "obturarea conductelor, formarea de crio)idrati%, cat si la punctele de consum trebuie eliminata din gaze cu a(utorul separatoarelor. -e multe ori, se folosesc si calorifere de gaze

pentru a mentine temperatura gazelor la o valoare ridicata, cu scopul de a impiedica condensarea vaporilor de apa. .neori, pentru cate un grup de sonde, se folosesc instalatii speciale pentru uscarea gazelor. Sondele de gaze, fiind exploatate prin eruptie naturala si neavand dificultati din cauza parafinei, nu necesita interventii decat rar. -intre metodele de stimulare a productiei la sondele de gaze nu se folosesc metodele termice, iar in(ectia de fluide in strat nu se aplica decat la zacamintele de gaze cu condensat si numai in anumite conditii. -in cele expuse reiese ca intre exploatarea sondelor de gaze si exploatarea sondelor de titei exista unele deosebiri. *n general, exploatarea sondelor de gaze este mai putin complicata decat exploatarea sondelor de titei.

2.ECHIPAMENTUL SONDELOR DE GAZE 2.1.Capete de coloana Capetele de coloana se utilizeaza pentru suspendarea coloanelor de burlane si pentru inc)iderea ermetica a spatiului inelar dintre ele. Capetele de coloana se construiesc de diferite tipuri si dimensiuni si sunt alcatuite din piese de mare rezistenta si anume & flanse, pene de sustinere, elemente de etansare si elemente de asamblare. *n prezent, se construiesc capete de coloana de 14/, 21/, 3$/, // si, la comanda, de 1/$/ bar. Standardele romanesti actuale, referitoare la construirea capetelor de coloana, sunt in concordanta cu standardele americane ,P*. +a cererea beneficiarului, in instalatia capatului de coloana poate fi inclus si dispozitivul de suspendare a tevilor de extractie, in cazul in care acest dispozitiv nu face parte din completul capului de eruptie. a.Componenta an am!l"l"# capetelo$ de coloana. .n ansamblu de capete de coloana se compune, in general, din urmatoarele elemente principale ' flansa cu mufa, care se construieste in doua variante & simpla si cu placa si picioare de sustinere; ' flansa dubla; ' flansa intermediara; ' dispozitiv pentru suspendarea tevilor de extractie; ' boneta. 0lansele capetelor de coloana, in functie de presiunile nominale pentru care sunt construite, sunt prevazute cu & ' iesiri laterale cu legaturi de 2 in 1 pentru presiunile de & 14/, 21/ si 3$/ bar; ' iesiri laterale cu legaturi de 2 1#12 in. +a stabilirea componentei ansamblului capetelor de coloana se tine seama de & programul de tuba(, presiunea de

lucru in fiecare coloana, dimensiunile iesirilor laterale ale flanselor si dimensiunile tevilor de extractie. 0lansele cu mufa au la partea inferioara, fie o mufa neteda pentru suspendarea burlanului. -e asemenea, mai au locas pentru suspendarea in pene a burlanelor si iesiri laterale. !.S" penda$ea # etan a$ea coloanelo$ de !"$lane. Coloana de burlane se suspenda in capul de coloana prin flansele de etansare, care, dupa destinatie, sunt de tip 3 p pentru sonde de titei si gaze asociate si de tip 4 1 pentru sonde de gaze. -eosebirea constructiva intre tipul 3 si tipul 4 consta in modul de suspendare a coloanei. +a tipul 3 suspendarea coloanei se face in pene corpul flansei fiind prevazut la interior cu o parte tronconica, in care se fixeaza penele, iar la tipul 4, in interior este o parte cilindrica filetata, in care se insurubeaza un niplu special, insurubat in corpul coloanei de burlane. 5tansarea principala a coloanei se afla deasupra penelor, iar etansarea secundara deasupra celei principale si anume in locasul existent la partea inferioara a capului de coloana urmator. 3ipul de pene de suspendare si etansarile prezentate in figuri sunt indicate pentru sonde cu presiuni de pana la 21/ bar si pentru sonde cu presiuni de pana la 1/$/ bar. +a garnitura de etansare secundara, etansarea se realizeaza cu a(utorul unei paste speciale, care se in(ecteaza printr'un orificiu prevazut in flansa. -eoarece adancimea sondelor a crescut, se utilizeaza, exclusiv, burlane confectionate din material nesudabil, insa mai rezistente. *n aceasta situatie, coloana etansa nu se mai sudeaza in flansa intermediara, ci, capul ei intra intr'un locas din flansa urmatoare si este etansata cu al doilea dispozitiv de etansare. 0lansa intermediara se foloseste pentru trecerea de la o dimensiune de flansa dubla la alta si de la o presiune mai mica la alta mai mare. ,stfel, flansa are pe suprafata superioara doua canale concentrice pentru inelele de etansare, canalul interior fiind pentru presiunea mai mare.

Prin acest canal se poate introduce, sub presiune, un fluid special de etansare.

2.2.D# po%#t#& e't$act#e

pent$"

" penda$ea

te&#lo$

de

-ispozitivul pentru suspendarea tevilor de extractie se monteaza pe ultima flansa dubla a capatului de coloana si are rolul de a permite suspendarea tevilor de extractie, de a etansa spatiul inelar dintre coloana de exploatare si tevile de extractie, de a permite circulatia directa sau indirecta pentru pornirea sau omorarea sondei, etc. 5xista mai multe tipuri constructive de dispozitive, care se deosebesc prin modul de fixare a tevilor de extractie 1 prin insurubare sau rezemare 1 si dupa modul de etansare sau de montare a flanselor, etc. -ispozitivul de suspendare prin insurubare asigura o etanseitate mai buna, in special la gaze, in timp ce dispozitivul de suspendare prin rezemare ofera posibilitatea de a manevra sub presiune tevile de extractie. -upa destinatie, se disting doua tipuri de dispozitive de suspendare a tevilor de extractie, tipul 3 1 pentru sonde de titei si tipul 4 1 pentru sonde de gaze. 2.(.Cap"l de e$"pt#e Capul de eruptie este un complex de fitinguri si armaturi ca & flansa dubla redusa, robinete, cruci, teuri, nipluri, flanse simple, supape de retinere a presiunii si alte dispozitive speciale "dispozitiv de reglare a debitului si dispozitiv de sustinere a tevilor de extractie%, asamblate prin suruburi sau infiletare, care se monteaza pe flansa capului de coloana. Capul de eruptie se foloseste la sondele eruptive de gaze pentru etansarea interiorului tevilor de extractie,

reglarea presiunii si debitului si pentru diri(area productiei sondei. Capul de eruptie trebuie sa reziste la presiunea de zacamant, precum si la actiunea coroziva a fluidelor si la cea abraziva provocata de particulele de roca, antrenate din strat de afluxul de gaze. *n prezent se construiesc capete de eruptie pentru presiuni de 14/, 21/, $// si // bar, care se folosesc pentru cele mai diferite conditii de debite si presiuni, atat pentru sondele care produc in eruptie naturala sau artificiala, cat si pentru sondele in in(ectie de apa, gaze, agenti c)imici sau termici. Capetele de eruptie, in ansamblul lor, precum si partile componente ca& robinete, flanse si piese de legatura se incadreaza in standardele si normele ,P* in vigoare in anul 1!64. Capetele de eruptie pot fi alcatuite din parti componente asamblate intre ele prin suruburi si prin infiletare sau pot fi de constructie monobloc. 7entilele folosite la capetele de eruptie mai vec)i sunt de tipul robinet cu pana, iar la cele mai noi, robinet cu sertar paralel. 3ipurile de capete de eruptie care se construiesc in prezent sunt & - tip C5,, Cap de 5ruptie ,samblat cu un singur brat "C5, 1% sau cu doua brate "C5, 2%; - tip C58, Cap de 5ruptie 8onobloc cu un singur brat, cu un singur robinet pe linia principala "C58 11% sau cu doua robinete pe linia principala "C58 12%. -ublarea ventilelor pe linia principala se face numai pentru presiuni de lucru mai mari de 21/ bar. Capetele de eruptie se ec)ipeaza cu duze fixe sau reglabile. 2.).Te&# de e't$act#e Rolul tevilor de extractie. 3evile de extractie sunt niste tuburi metalice care se infileteaza cap la cap pentru a alcatui o coloana etansa 1 garnitura de tevi de extractie sau garnitura tubingului 1 care

se introduce in sonda pentru extragerea la suprafata a fluidelor care, din zacamant, patrund in gaura de sonda. 9olul tevilor de extractie este mai complex, astfel & - prote(eaza coloana de exploatare impotriva actiunii abrazive a particulelor solide existente in masa de fluid in miscare de la talpa sondei catre suprafata; - servesc la punerea in productie a sondei prin denivelare cu gaze, denivelare prin pistonat, circulatie de titei cu gaze, lacarit, etc.; - permit executarea de tratamente tensioactive, acidizari, tratamente termice, deparafinari, etc.; - asigura utilizarea rationala a energiei de strat, prin dimensionarea corespunzatoare a tevilor de extractie, evitandu'se producerea fenomenului de alunecare dintre faze, prin care se pierde energie fara sa se realizeze lucru mecanic util; - permit introducerea de in)ibitori, prin spatiul inelar, la talpa sondei, pentru a combate fie coroziunea, fie formarea crio)idratilor; - servesc la exploatarea simultana, prin aceeasi sonda, a doua sau mai multe strate, separate prin utilizarea de despartitor de strate; - se utilizeaza la exploatarea sondei prin eruptie artificiala; - asigura, fie spalarea putului, fie introducerea de noroi la put in vederea perforarii unui strat productiv, etc. Caracteristicile tehnice ale tevilor de extractie. Pentru industria extractiva de gaze, se construiesc tevi de extractie cu diametrul nominal de 1 1 4 : in. ,cestea se realizeaza din otel carbon de buna calitate sau din oteluri aliate, rezistente la coroziune. 5xperientele efectuate in 4ermania, la sonde de 2/// 1 4/// m adancime, cu presiuni de 2$ ' 4$;1/ 2 Pa " 2$/ 1 4$/ bar% si temperaturi de pana la 42 < "1$// C%, exploatand zacaminte de gaze cu continut mare de C= 2 si >2S, au aratat ca se pot folosi, in conditii satisfacatoare, tevi ,P* cu otel grad ?'$$ sau, mai ales, C' $, limitandu'se rezistentele la $2

1 2/ da@#mm2. 3evile de extractie se confectioneaza, in acest caz, cu pereti ingrosati. Imbinarile tevilor de extractie *mbinarile tevilor de extractie trebuie sa indeplineasca doua functiuni importante, si anume & - asigurarea rezistentei necesare la tractiunea rezultata din greutatea proprie a garniturii de tevi; - asigurarea etanseitatii si la presiuni diferentiale mari intre exteriorul si interiorul tevilor. *ndustria de material tubular ofera astazi un numar foarte variat de imbinari filetate, in special, datorita solicitarilor industriei extractive de gaze naturale. = conditie pe care trebuie s'o indeplineasca aceste etansari 1 metal pe metal 1 consta in existenta unor proprietati bune ale suprafetelor de contact, atat referitoare la gangurile filetului, cat mai cu seama, la suprafetele de etansare cu prelucrare speciala. Practica a demonstrat ca filetele trebuie sa realizeze, in mod prioritar, asamblarea tevilor si sa transmita fortele de tractiune, rezultate din greutatea proprie, in timp ce etanseitatea, la gaze, urmeaza sa fie solutionata in alt mod. .nele firme producatoare de tevi de extractie cauta sa solutioneze aceasta problema cu a(utorul inelelor de etansare, confectionate din material plastic. *n cele ce urmeaza se vor prezenta, in mod succinct, atat imbinarile si dimensiunile clasice utilizate, cat si cele mai importante imbinari speciale, pentru sonde cu adancimi mari si presiuni mari, de ordinul / 1 1// 8Pa " // 1 1/// bar% "S3,S 624'6/, norme ,P*, specificatiile $,, $,A si $,C%. 3evile de extractie ingrosate sau neingrosate, fabricate conform S3,S 624'6/ si normelor ,P*, se executa cu filet rotund, ung)iul la varf fiind de 2/ /, cu 6 si 1/ pasi#inc) si cu o conicitate 1 & 12. *mbinarile acestor tevi se executa in mai multe moduri, ca in figura. *n afara de tevile de extractie fabricate in conformitate cu standardele ,P*, o serie de uzine confectioneaza tevi de extractie, in general de aceleasi dimensiuni nominale, insa prevazute cu imbinari speciale.

2.*.Pac+e$e Rolul packerelor. PacBerele sunt dispozitive de lucru folosite in industria extractiva de gaze pentru izolarea spatiului inelar dintre tevile de extractie si coloana sondei, impiedicand trecerea fluidelor intre acest spatiu si interiorul tevilor de extractie ca sa izoleze partea inferioara a gaurii de sonda. *zolarea aceasta este necesara, in unele cazuri, pentru ca presiunile mari de zacamant sa nu se transmita coloanei care, fiind de diametru mare, este mai putin rezistenta si, in consecinta, trebuie prote(ata. -e asemenea, in cazul in care sonda produce fluide corosive, aceasta izolare impiedica contactul cu coloana, evitand astfel corodarea, care duce, de cele mai multe ori, la abandonarea sondei. -aca se introduce in spatiul dintre coloana si tevile de extractie un fluid special de pacBer, cu greutate volumica mare, in cazul in care presiunile din tevile de extractie au valori mari, se reduce presiunea diferentiala la care sunt supuse tevile de extractie si imbinarile acestora. .n alt rol pe care il are pacBerul este si acela de a reduce tendinta pe care o au sondele, spre sfarsitul perioadei de eruptie, de a produce in rafale sau cu dopuri, datorita acumularii gazelor in coloana. Curgerea continua, in locul unei curgeri intermitente, care se poate produce la sondele exploatate fara pacBer, amelioreaza conditiile de aducere la suprafata a nisipului antrenat din strat, reducand astfel posibilitatea de formare de dopuri pe tevile de extractie sau de depuneri in dreptul intervalului perforat. -e asemenea, pacBerele se folosesc la exploatarea simultana si separata a mai multor strate prin aceeasi sonda. .tilizarea pacBerelor poate fi numai temporara "ocazionala% in vederea prote(arii coloanei la fisurare )idraulica, la tratarea termica, la probele de productie, etc. Fixarea packerelor.

PacBerele se introduc in sonda, la adancimea necesara, cu a(utorul tevilor de extractie, si, in functie de constructie, se fixeaza prin mai multe metode si anume & - rotirea tevilor de extractie la dreapta un numar nelimitat de ture; - rotirea tevilor de extractie la stanga aproximativ o tura; - deplasarea in sus a tevilor de extractie, dupa anga(area dispozitivului de fixare a pacBerului, pe o distanta limitata numai de deformarea pana la limita de curgere a metalului; - deplasarea in (os a tevilor de extractie, dupa anga(area dispozitivului de fixarea a pacBerului; - crearea unei presiuni in interiorul tevilor de extractie, care declanseaza dispozitivul de fixare "pacBerul are un scaun pe care se aseaza o bila lansata de la suprafata%. 5xista si pacBere care se fixeaza prin dilatarea termica a unui lic)id existent intr'o camera de expansiune sau prin explozii. Tipuri de packere. PacBerele se pot clasifica dupa principiul de functionare si dupa constructie. Clasificarea functionala a packerelor. -in punct de vedere functional, pacBerele se impart in & - pacBere recuperabile; - pacBere permanente. *n unele situatii, utilizarea pacBerelor este temporara "fisurarea )idraulica, cimentarea sondelor, tratarea stratelor, etc.%; in astfel de cazuri se folosesc pacBere recuperabile, care, dupa executarea operatiilor pentru care au fost introduse, se pot extrage si refolosi. *n alte situatii, utilizarea pacBerelor este de lunga durata "exploatare selectiva si exploatare simultana a stratelor%, in aceste cazuri se folosesc pacBere permanente. ,stfel de pacBere, din motive de siguranta la etansare, mai pot fi folosite la cimentarea unor sonde la inalta presiune, unde pacBerele recuperabile nu prezinta siguranta. ,ceste pacBere permanente se fixeaza definitiv in coloana si nu mai

pot fi extrase, indepartarea lor facandu'se exclusiv prin frezare. Clasificarea constructiva a packerelor. ,ceasta clasificare are la baza modul de fixare a pacBerului, astfel & a.Pac+e$e $ec"pe$a!#le Packere recuperabile pentru productie, cu declansare prin rotire (PRPR). ,cest pacBer este destinat unor operatii curente de productie. 3ipul acesta de pacBer poate fi fixat prin rotire si etansat prin apasare sau prin tensiune. Se foloseste numai la sondele de mica adancime, a caror presiune nu depaseste 1/ 8Pa. Poate fi combinat cu un pacBer cu picior. 5ste format dintr'un corp interior, tubular, prevazut la partea superioara cu o reductie de legatura cu tevile de extractie. Sub aceasta reductie sunt montate garniturile de etansare pe coloana si conul de desc)idere a bacurilor. -ispozitivul de armare este constituit dintr'un suport in care sunt montate bacurile si patinele. -ispozitivul de armare, pentru fixarea pacBerului, se declanseaza deplasand in sus pacBerul cu circa 2// mm, dupa care se roteste la dreapta circa o tura, dupa care se deplaseaza in (os pana ce se fixeaza pacBerul pe coloana. Pentru etansarea pacBerului se lasa pe el o parte din greutatea garniturii de tevi de extractie "3 1 $%1/ 4 @ "3 1 $ tf%. Pentru fixarea pacBerului intr'o noua pozitie, se ridica garnitura de tevi de extractie 2 1 3 m, se roteste la stanga si apoi se coboara la noua pozitie de fixare a pacBerului. 5xtragerea pacBerului se face prin ridicarea si extragerea tevilor de extractie. Packere recuperabile pentru productie, cu declansare prin manevra si trecere laterala (PRML). ,cest tip de pacBer este destinat exploatarii sondelor in eruptie artificiala. 5ste format dintr'un corp tubular prevazut la partea superioara cu filet pentru legatura cu tevile de extractie, prin intermediul unei reductii, care are si rolul de a inc)ide sectiunea de trecere laterala. 5tansarea pacBerului se face prin garnituri montate pe o camasa, care permite circulatia laterala prin spatiul inelar

din partea inferioara. +a partea superioara a camasii se gaseste un scaun pentru inc)iderea sectiunii inelare de trecere laterala, iar la partea inferioara se afla conul pentru desc)iderea bacurilor de fixare in coloana a pacBerului prevazut, la randul sau, cu orificii pentru circulatie. -ispozitivul de prindere pe coloana este format din bacuri oscilante, solidarizate, cu patine montate pe un suport care culiseaza pe partea inferioara a corpului tubular al pacBerului, prevazut cu canale longitudinale tip baioneta. 0ixarea pacBerului se realizeaza printr'o manevra in (os si una in sus, pe o lungime de 1$/ cm, pentru ca dispozitivul de armare sa intre in canalele lungi, spre a permite bacurilor sa a(unga pe con si sa se fixeze pe coloana. 5tansarea pacBerului se realizeaza apasandu'l cu o parte din greutatea garniturii de tevi de extractie "4 1 $%1/ 4 @ "4 1 $ tf%. Packer recuperabil pentru productie, cu declansare prin manevra (PRPM). ,cest pacBer a fost conceput si executat pentru a fi utilizat la exploatarea sondelor deviate, la care nu se poate face rotirea tevilor de extractie pentru armarea pacBerului. 0ixarea acestui pacBer se face prin manevra, iar etansarea, prin apasare. PacBerul este alcatuit dintr'un corp tubular terminat intr'o reductie cu filet pentru legatura cu tevile de extractie. +a partea superioara a pacBerului sunt amplasate garniturile de cauciuc si conul pentru desc)iderea bacurilor. -ispozitivul de armare format din bacuri, patine si mecanismul de declansare se deplaseaza pe partea inferioara a corpului g)idat prin doua serii de canale longitudinale, din care, doua pentru armare si doua de manevra. 8anevrand pacBerul pe o lungime de circa 1$/ cm, dispozitivul de manevra trece din canalele de manevra in cele de armare pentru fixarea pacBerului pe coloana. 5xtragerea pacBerului se realizeaza prin ridicare din pozitia de fixare.

*n timpul unui mars, pacBerul se poate fixa in oricate pozitii este necesar, fixarea necesitand doar o manevra in sus si o alta in (os. Packerul recuperabil cu autodeclansare termica, fara bacuri (PRA ). ,cest tip de pacBer se foloseste la exploatarea sondelor de titei cu viscozitate mare, la care se aplica tratamente termice cum ar fi de exemplu in(ectia de abur cu sau fara alti aditivi. 5ste constituit dintr'un corp interior de forma tubulara, care are la partea superioara o reductie pentru legatura cu tevile de extractie, pe exteriorul corpului fiind montate garniturile de teflon sau vitron pentru etansarea pacBerului pe coloana si camera de expansiune umpluta cu un lic)id cu coeficient mare de dilatare termica "ulei mineral sau mercur%. *n aceasta camera exista 4 1 6 pistoane, care actioneaza prin intermediul unor arcuri comprimand garniturile. Pe masura cresterii temperaturii, lic)idul din camera se dilata, impingand pistoanele in afara, comprima garniturile realizand astfel etansarea pe coloana. Pentru a se evita declansarea pacBerului la introducere, datorita gradientului geotermic, intre pistoane si suportul garniturilor se monteaza un dispozitiv de reglare a cursei de comprimare a garniturilor, care se a(usteaza in functie de adancimea de fixare a pacBerului. -easupra pacBerului se monteaza "optional% un compensator de dilatare a tevilor de extractie. 5tansarea pacBerului se realizeaza in momentul inceperii circulatiei de fluid cald prin tevile de extractie, care se mentine pe toata durata pomparii. =data cu oprirea circulatiei de fluid cald, etansarea scade pe masura scaderii temperaturii lic)idului din camera de expansiune, restabilindu'se comunicarea dintre tevile de extractie si coloana sondei. Packer recuperabil cu autodeclansare termica si fi!are in bacuri (PRA "). ,cest tip de pacBer are principiul de functionare similar cu cel al P9,3, in plus, are bacuri de fixare actionate, de asemenea, termic.

+a partea superioara a corpului pacBerului sunt amplasate garniturile de etansare impreuna cu conul si bacurile de fixare. Cacurile sunt actionate de catre pistoanele existente in camera de expansiune, care la randul lor sunt puse in miscare prin intermediul unui lic)id cu coeficient mare de dilatare termica "ulei mineral sau mercur%. Sub bacuri se afla un dispozitiv de reglare a cursei pistoanelor. 9egla(ul se realizeaza prin desurubarea mufei de pe corpul de reglare pana la capat, urmand ca la fiecare 1// m adancime, mufa sa se insurubeze cate $ mm. Prin circulatia fluidului la temperatura ridicata, lic)idul din camera de expansiune isi mareste volumul actionand asupra bacurilor care armeaza pacBerul "fixandu'l de coloana%. -upa fixarea penelor, continua expandarea si dilatare tevilor de extractie, garniturile fixand pacBerul, astfel, de coloana. -easupra pacBerului se monteaza un compensator de dilatare care asigura limitarea apasarii ce se executa asupra pacBerului pana la "3 1 4%1/4 @ "3 14 tf%. Packer recuperabil cu picior si b#$pass pentru gaz$lift (PRPL). ,cest tip de pacBer serveste la izolarea spatiului dintre tevile de extractie si coloana, la exploatare sondelor in gaz'lift. PacBerul recuperabil cu picior si bD'pass se foloseste asociat cu un pacBer recuperabil cu fixare mecanica si trecere laterala, intre cele doua pacBere formandu'se o camera de acumulare. Packer recuperabil pentru operatii speciale cu declansare prin manevra si ancora %idraulica. ,cest tip de pacBer este destinat operatiunilor speciale care se executa la sondele de mare adancime. PacBerul se compune dintr'un dop interior format din doua bucati. +a partea superioara se afla dispozitivul de ancorare, prevazut cu bacuri cu piston, actionate )idraulic si garniturile de etansare a pacBerului, montate pe o camasa ce permite circulatia spre bacurile'piston ale dispozitivului de ancorare.

Pentru inc)iderea si desc)iderea circulatiei pe sub corpul de ancorare, pe corpul superior exista un manson cu rol de sertar. Partea inferioara a corpului interior, prevazuta cu canale longitudinale la exterior, serveste de suport pentru culisarea dispozitivului de armare, format din bacuri oscilante, solidarizate cu patine actionate de arcuri elicoidale. *n timpul introducerii pacBerului in sonda, patinele freaca pe coloana retinand corpul de armare, condus fiind prin canalele corpului interior.Cand pacBerul a a(uns la adancimea de fixare, se manevreaza garnitura de tevi de extractie pentru armarea bacurilor.-upa armare,se va lasa pe pacBer o parte din greutatea tevilor de extractie pentru comprimarea bacurilor si etansarea lui pe coloana. ,ceasta sarcina se pastreaza tot timpu cat se executa operatia cu pacBerul. -aca s'ar crea pe pacBer o presiune diferentiala care ar tinde sa'l ridice, deplasarea este impiedicata de bacurile'piston ale corpului de ancorare. Pentru extragerea pacBerului se ridica garnitura de tevi de extractie, respectiv se desc)id mai intai orificiile din corpul de ancorare, permitind egalizarea presiunii, care determina retragerea bacurilor'piston de la ancora, facand posibila astfel extragerea pacBerului. *n timpul unui mars, pacBerul se poate fixa in mai multe pozitii. b.Pac+e$e pe$manente Packer permanent cu retinator pentru productie si operatii speciale(PPP&). ,cest tip de pacBer permanent, cu fixare mecanica in ambele sensuri se inlatura numai prin frezare. PacBerul PPPS este folosit la exploatarea sondelor de mare adancime pentru prote(area coloanei contra presiunilor mari interioare, dezvoltate de zacamant si contra coroziunii fluidelor produse si a celor folosite in diferite operatiuni speciale, care se executa asupra stratului. PacBerul permanent, cu retinator, este compus dintr'un corp interior de forma tubulara, pe care sunt montate doua randuri de bacuri, amplasate in opozitie, si o garnitura manson pentru etansarea pe coloana, care are la extremitati

doua conuri ce servesc la desc)iderea bacurilor de fixare pe coloana. +a partea superioara, corpul este prevazut la interior cu filet trapezoidal pentru legatura cu dispozitivul de lansare, iar la exterior are un manson care serveste la armarea pacBerului. +a partea inferioara, corpul are o reductie prevazuta cu o clapa de retinere care, in mod normal, sta inc)isa, servind la oprirea ciculatiei de (os in sus. -esc)iderea pacBerului se realizeaza numai atunci cand prin ele se introduce niplul de etansarea a tevilor de extractie, cu care se ec)ipeaza sonda pentru exploatare. *ntroducerea pacBerului in sonda se face cu tevi de extractie, iar fixarea si lansarea lui pe coloana se executa cu a(utorul lansatorului )idraulic.

(.COLECTAREA SONDELOR DE GAZE

SI

EPURAREA

PRODUCTIEI

a.Instalatii de colectare si epurare. Captarea gazelor naturale produse de sonde se poate face in doua feluri & ' in instalatii centrale denumite campuri sau parcuri, unde sunt montate ec)ipamente de separare, masurare si incalzire; ' individual, in cazul sondelor izolate, fiecare sonda avand montatata instalatia completa de separare, masurare si incalzire care este legata direct in conducta principala de transport gaze. 4azele de sonda contin o serie de impuritati, si anume & ' impuritati solide si lic)ide continute in suspensie; ' impuritati formate din alte gaze. *n cazul gazelor este vorba deci de o separare a impuritatilor solide si lic)ide si de epurarea lor de alte gaze "C=2, >2S, etc.%. ,vand in vedere distantele mari la care trebuie transportate gazele, suferind pe parcurs variatii mari de temperatura, care provoaca condensarea vaporilor de apa continuti si c)iar lic)efierea unora dintre )idrocarburi, separarea efectuata la sonde sau in campuri nu este suficienta. -e aceea, pe traseul pana la consumatori, gazele sunt supuse si unor alte procese de separare si c)iar uscare. ,ceasta a doua etapa de curatire a gazelor de impuritati lic)ide "separare, uscare, precum si epurarea lor% se face in instalatii complexe, special amena(ate si amplasate pe traseele conductelor magistrale, inainte sau dupa statiile de recomprimare sau in punctele principale de ramificatie ale retelei de transport gaze. *n figura sunt reprezentate sc)ematic, in patru variante "a, b, c, d%, instalatiile de suprafata folosite pentru extractie la sondele de gaze. = instalatie de suprafata cuprinde urmatoarele parti principale& ' capul de eruptie 1;

' dispozitivul pentru reglarea debitului la sondele de gaz metan "ventilul coltar% 2; ' separatorul pentru impuritati "lic)ide, noroi, nisip% 3; ' caloriferul 4; ' debitmetrul $ sau discul calibrat 2, pentru determinarea debitului sondei. Cele patru variante de instalatii se deosebesc intre ele prin aceea ca nu toate au calorifer; trei variante au disc calibrat, iar una are debitmetru. +a sondele de mica presiune la care raportul intre presiunea din conducta de gaze si presiunea dupa separator este mai mare decat /,$$ "valoarea critica%, debitul de gaze se masoara cu un debitmetru $. +a sondele de presiune medie si mare la care valoarea raportului presiunilor este mai mica decat /,$$, debitul de gaze se masoara cu un disc calibrat 2. +a sondele de medie si mare presiune, ventilul coltar se monteaza inaintea separatorului poentru a'l putea izola de capul de eruptie si a'l scurge la presiunea mai mica a conductei. -aca, la trecerea prin dispozitivul de masura, gazele se racesc mult, atunci caloriferul se monteaza dupa dispozitiv "varianta c%; in caz contrar, caloriferul se monteaza inainte de dispozitiv "variantele a si b%; nu se prevede calorifer in varianta d folosita, de exemplu, la sondele cu temperaturi de fund ridicate, la care gazele nu se racesc sub o temperatura la care se pot forma dopuri de g)eata in conducta "crio)idrati%. .neori se mai prevad la instalatiile de extractie a gazelor ; ' o duza dupa capul de eruptie, pentru limitarea debitului de gaze in caz de avarie la gura sondei; ' o duza fixa inaintea caloriferului, pentru laminarea gazelor pana la presiunea conductei; ' doua separatoare, unul inainte si unul dupa calorifer, in cazul cand fluidul care iese din sonda contine mult lic)id "apa, respectiv condensat%, iar al doilea cand caloriferul nu poate vaporiza tot lic)idul ce se formeaza dupa laminarea gazelor.

!.Sepa$a$ea #mp"$#tat#lo$ ol#de # l#c,#de la onde # camp"$# -etapa I.. *mpuritatile solide si lic)ide continute de gaze sunt constituite din particule de roca, granule de nisip, apa de zacamant sau apa filtrata din noroiul de fora(, condensat sau gazolina. Separarea acestora se face in separatoare de acelasi tip cu cele folosite in parcurile de titei, dar si de constructii speciale. Principiul care sta la baza constructiei acestor separatoare este separarea sub actiunea fortei gravitationale, atunci cand viteza de circulatie scade sub viteza critica. Pentru cresterea eficientei separarii, acest principiu este combinat si cu altele, si anume & ' separarea prin inertie care se realizeaza prin sc)imbari bruste de directie; ' separarea ca efect al fortei centrifuge; ' separarea prin contactul dintre gaze si o suprafata lic)ida sau umeda; ' separarea prin filtrare. Separatoarele folosite la sonde si parcuri pot fi montate dupa duza "ventil coltar% sau inainte. Prima metoda consta in mentinerea in separator a unei presiuni suficiente transportului gazelor pe conducta sau alimentarii statiilor de compresoare intermediare. *n acest caz prin detenta de la duza "scaderea brusca a presiunii%, se produce o crestere a volumului si se creeaza conditii de evaporare a apei continute de gaze. ,vanta(ul acestei metode consta in aceea ca separatoarele pot fi construite pentru presiuni mici. Cea de'a doua metoda este mai des folosita deoarece din cauza presiunii mai mari nu se favorizeaza evaporarea apei, separarea acesteia fiind mai eficienta datorita vitezelor mici de circulatie. Presiunea de separare fiind egala cu presiunea sondei, constructia separatoarelor trebuie sa fie mai robusta. Dispozitivul pentru reglarea gazelor la sondele de gaz metan se foloseste pentru reglarea si, in special, pentru inc)iderea comoda a sondei in apropierea parcului. Se executa in mod normal in dimensiunile nominale 2,2 si 1/1,2 mm " 3 si 4 in% dar la cerere se pot executa si

dimensiuni mai mici, pentru presiunile de /, 14/, 21/ si 3$/ bar. Separatoare pentru impuritati. Pentru separarea impuritatilor "gazolina, condensat, apa, noroi, particule de marna% din gaze se utilizeaza separatoare de tipuri diferite. &eparatorul vertical se utilizeaza, in special, la sonde cu debite si presiuni mici. Separarea lic)idului din gaze se realizeaza prin efectul fortei gravitationale si al fortei de inertie a particulelor de lic)id care, iesind prin racordul de intrare, sunt conduse spre fundul separatorului. &eparatorul combinat se compune dintr'o spirala de tevi de 4 in, asezate pe un cilindru orizontal; separatorul functioneaza pe baza efectelor combinate ale fortelor centrifuge si gravitationale. 5fectul fortei centrifuge se realizeaza in cele patru spirale, care comunica prin niste fante cu cilindrul orizontal, in care se produce efectul fortei gravitationale asupra particulelor de lic)id. ,cest separator se poate construi pentru presiuni pana la circa 1// bar. +a un capat al spiralei se afla o perec)e de flanse intre care este montata o placa din tabla de otel, cu grosimea astfel calculata incat se sparge la depasirea presiunii maxime de lucru "in loc de supapa de siguranta%. &eparatorul$ciclon lucreaza sub efectul fortei centrifuge. +a acest tip, fluidul extras este condus cu viteza mare de'a lungul unui element elicoidal. -atorita constructiei si a dimensiunilor mici, acest separator poate fi folosit la presiuni inalte "2// bar si mai mult%, precum si pentru fluide cu multe impuritati. &eparatorul din burlane "gunbarrel% se poate executa pentru presiuni pana la 2// bar din burlane de 13!, mm "$1#2 in% si mai mari, cu lungimea de la 1 pana la 6 m. Separatorul este de tipul celor folosite la conductele de gaze; se monteaza ingropat in pamant si are o eficienta mare, motiv pentru care se utilizeaza, in ultimul timp, in locul separatoarelor obisnuite. Separatorul functioneaza sub influenta fortei gravitationale, separarea particulelor de lic)id producandu'

se pe toata lungimea burlanului din care ele curg in burlanul inferior, de unde sunt evacuate. Se mai folosesc separatoare cilindrice verticale de constructie similara cu separatoarele folosite la extractia titeiului. Pentru separarea lic)idului din gazele extrase se aplica, uneori, si procedeul de laminare a curentului de gaze printr' un orificiu producand si destindere, combinat cu un efect de racire intensiva care duce la aglomerarea picaturilor fine de lic)id din gaze si la o lic)efiere partiala a )idrocarburilor grele. = separare mai completa a lic)idelor se realizeaza prin procedeul de uscare a gazelor & gazele trec printr'un strat de substanta solida "de exemplu, silicagel% care adsoarbe particulele lic)ide sau trec printr'o coloana. Calori erele folosite la incalzirea gazelor pentru a impiedica formarea si depunerea lic)idelor pe conducta sunt alcatuite din & un vas umplut cu apa, de dimensiuni corespunzatoarte "corpul cazanului% in care sunt montate & un sistem de tevi prin care trec gazele de ardere de la focar la un cos si un sistem de tevi 3 prin care trec gazele ce urmeaza a fi incalzite, deci apa este agentul intermediar principal care transfera caldura de ardere la gaze. -atorita acestei constructii, caloriferele pot fi executate si pentru trecerea gazelor cu presiuni inalte "pana la 14/ bar si c)iar mai mari%. *n sc)elele noastre se folosesc trei tipuri de calorifere care au capacitatea de 63///, 332/// si 22/// B?#) "2$///, 6//// si 12//// Bcal#)%. Regulatoarele de presiune se monteaza pe conductele de gaze si mentin presiunea constanta fie inainte de regulator "amonte%, fie dupa regulator "aval%. 9egulatoarele de amonte mentin presiunea constanta la gura sondei, respectiv debitul sondei; regulatoarele de aval mentin constanta presiunea de alimentare cu gaze a consumatorului. Regulatorul de amonte este construit astfel incat pe partea superioara a diafragmei elastice $ apasa presiunea gazelor ce intra in carcasa diafragmei 3, 4 prin tubul de legatura 2. ,ceasta presiune cauta sa impinga in (os

supapele 11, legate de diafragma prin ti(a si sa mareasca desc)iderea acestora. 5fectul acestei presiuni este contrabalansat de forta arcului 6, care cauta sa ridice diafragma si sa micsoreze desc)iderea supapelor. *n conditii normale de lucru exista un ec)ilibru intre presiunea gazelor si forta arcului, desc)iderea supapelor corespunzand debitului normal al sondei. Cand presiunea in amonte creste dintr'un motiv oarecare, atunci presiunea gazelor depaseste forta arcului, diafragma este apasata in (os si supapele se desc)id mai mult, ceea ce duce la scaderea presiunii in amonte. Cand presiunea in amonte scade sub cea normala, forta arcului inc)ide supapa. Regulatorul de aval are aceeasi constructie ca si regulatorul de amonte cu deosebirea ca la desc)idere supapele se deplaseaza de (os in sus, iar tubul 2 leaga partea conductei de aval cu carcasa diafragmei. Cand presiunea gazelor in partea de aval scade sub cea normala, forta arcului 6 invinge presiunea gazelor, iar supapa se desc)ide mai mult, debitul sondei se mareste si astfel se restabileste presiunea in aval. Cand presiunea gazelor in aval creste peste cea normala, presiunea gazelor depaseste forta arcului si desc)iderea supapei se micsoreaza, ceea ce duce la micsorarea debitului sondei si, in consecinta, la micsorarea presiunii in aval. 5xista si regulatoare la care presiunea gazelor pe diafragma este contrabalansata cu a(utorul unei parg)ii cu contragreutati sau cu a(utorul unor dispozitive'pilot cu valve. Se mentioneaza ca domeniul principal de folosire a regulatoarelor de presiune nu sunt sondele, ci statiile de alimentare cu gaze a consumatorilor.

).NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA


*n tara noastra, protectia muncii constituie o problema de stat. S'au eleborat legi, norme si instructiuni care reglementeaza toata activitatea in industria extractive a gazelor. Personalul trebuie sa cunoasca & @ormele departamentale de protectie a muncii in domeniul specific de lucru, @ormele republicane de protectie a muncii, @ormele de prevenire si stingere a incendiilor, decizii, ordine, etc. 3ransportul, amplasarea, montarea si punerea in functiune a instalatiilor mobile sau fixe se vor executa ca si

revizia si intretinerea acestora in conformitate cu instructiunile elaborate de constructor. *nstructiunile vor fi extrase pe faze de lucrari "transport'amplasare, monta(' demonta(, utilizare, intretinere,etc.% dotandu'se brigade cu instructiuni corespunzatoare lucrarilor ce executa. 3oti omenii muncii trebuie sa cunoasca normele care au contingenta cu locul de munca. *n cazul in care normele nu sunt respectate, pot avea loc accidente de munca. +a incadrare fiecare om al muncii trebuie sa fie supus unui instructa( general si specific locului de munca, in scopul insusirii cunostintelor necesare. +a locul de munca se va face un nou instructa( de protectie a muncii, specific lucrarilor de executat. 8anometrele si toate aparatele indicatoare trebuie sa fie in buna stare, sa aiba vizibil marcata cu rosu diviziunea maxima si sa fie orientate cu cadranul spre locul unde trebuie observat in mod normal. +a transportarea utila(elor in scopul montarii se va da mare atentie ca dispozitivele a(utatoare si cablurile sa fie verificate. +egarea cablurilor se va face sigur si nu improvizat. +a instalatiile electrice intervine numai personalul specializat "electricieni calificati%. -upa executarea montarii unei instalatii se face in mod obligatoriu receptia de catre o comisie si dupa avizarea comisiei va fi instruit personalul de exploatare. *nainte de inceperea oricarei reparatii, se opreste instalatia sau utila(ul, se asigura toate comenzile care ar putea pune in mod accidental utila(ul in functiune si numai dupa aceea se incepe reparatia. *nainte de repunerea in functiune a unui utila( reparat se vor monta toate aparatorile si dispozitivele de siguranta si blocare, controlate sa fie in buna stare. *nstalatiile de prelucrarea si manipularea gazelor vor fi montate in cladiri metalice sau din materiale neinflamabile. .sile si ferestrele acestor cladiri se vor desc)ide catre exterior. .sile vor fi prevazute pe pereti opusi. 3oate cladirile vor fi prevazute cu instalatii de aerisire naturale, mecanice sau mixte, astfel dimensionate incat,

tinand seama de neetanseitati, sa nu se depaseasca concentratia limita admisa de )idrocarburi. Pardoseala cladirilor va fi din material neinflamabil. Conductele a caror temperatura este mai mare de 2/ / C se vor izola termic. 3oate aparatele electrice "telefoane, claxoane, sonerii% si instalatia de iluminat vor fi in constructie incapsulata. @u se vor depozita in interiorul cladirii materiale inflamabile. *n cazul declansarii unui inceput de incendiu se vor lua masurile prevazute in instructiunile afisate in fiecare instalatie, care cuprind, in mare, urmatoarele & ' se inc)id robinetele de pe conductele de alimentare cu gaze; ' se scurge presiunea din instalatie la cosul special amena(at; ' se anunta forurile superioare si pompierii; ' se actioneaza pentru limitarea inceputului de incendiu cu mi(loace pompieristice din dotarea instalatiei.

*. /I/LIOGRA0IE

1.

*nterventii, reparatii si probe de productie la sonde, @. @icolescu, 5d. 3e)nica, Cucuresti

2.

8asini, utila(e si instalatii pentru fora('extractie, ,t. Purcel, 4. 8ocuta, manual, 5d. -idactica si Pedagogica, Cucuresti

3.

5xtractia si transportul titeiului si gazelor, -. -uinea, =. Pop, 9. -ragulescu, manual, 5d. -idactica si Pedagogica, Cucuresti

4. $.

8anualul inginerului petrolist, @. -ragotescu, 5d. 3e)nica, Cucuresti 5xtractia, tratarea si transportul titeiului si gazelor, 8etsc, 9. Petcovici, 5d. -idactica si Pedagogica, Cucuresti

1.PARTE GRA0ICA

CUPRINS 2 ARGUMENT 1.GENERALITATI 2.ECHIPAMENTUL SONDELOR DE GAZE

2.1.Capete de coloana 2.2.D# po%#t#& pent$" " penda$ea te&#lo$ de e't$act#e 2.(.Cap"l de e$"pt#e 2.).Te&# de e't$act#e 2.*.Pac+e$e (.COLECTAREA SI EPURAREA PRODUCTIEI SONDELOR DE GAZE

).NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA *. /I/LIOGRA0IE 1.PARTE GRA0ICA

ARGUMENT

.rmatoarele obiective ale industriei extractive de petrol, cum ar fi & intensificarea fora(ului pe structurile de mare adancime si pe platforma continentala maritima , cresterea factorului final de recuperare a pierderilor din zacamintele de petrol de la 3/E la 4/E , marirea gradului de utilizare a fondului activ de sonde , punerea in productie de sonde noi , si a sondelor cu interventii si reparatii capitale, impun inceperea unei noi etape de dezvoltare , bazata pe un continuu progres te)nic , pe o pregatire profesionala inalta , pe o participare unanima si eficienta a tuturor lucratorilor din industria extractiva . 9idicarea gradului de instruire profesionala se realizeza prin imbinarea cunostiintelor teoretice capatate in diverse etape , cu cele practice , insusite in santiere , ambele completate si improspatate prin reciclari si perfectionari periodice . ,fluxul de titei din strat in gaura de sonda este conditionat de presiunile sistemului strat 1 sonda care, in decursul exploatarii se sc)imba in functie de evolutia conditiilor de zacamant . -in aceasta cauza este necesar ca sistemul cu care se extrage titeiul din strat si se aduce la suprafata sa fie sc)imbat , deci sa se foloseasca mai multe metode de extractie , si anume & ' Metoda de e!tractie prin eruptie naturala ' este cea mai ieftina si cea mai rationala . Sondele produc prin aceasta metoda atat timp cat zacamantul are o presiune destul de mare pentru a aduce prin tevile de extractie , titeiul la suprafata . ' Metoda de e!tractie prin eruptie artificiala ' este aplicata adeseori in continuarea eruptiei naturale , cand presiunea zacamantului este insuficenta pentru ridicarea titeiului la suprafata. -e asemenea metoda se mai aplica atunci cand dupa perioada de eruptie naturala , debitul de titei extras , adancimile la care produc sondele , sau alti factori locali nupermit trecerea la exploatarea de adancime . Pentru exploatarea prin eruptie artificiala se introduc gaze sub presiune intre coloana de exploatare si tevile de extractie , care a(ungand la sabotul tevilor de extractie , se amesteca cu fluidul produs de zacamant si impreuna se ridica la suprafata . 5c)ipamentul folosit in gaura de sonda si

la suprafata este acelasi , atat la sondele in eruptie naturala , cat si la sondele in eruptie artificiala . ' Metoda de e!tractie prin pompa' de adancime ' se aplica de regula , atunci cand cantitatea de gaze introduse pentru eruptia artificiala este prea mare fata de cantitatea de titei extras sau atuci cand presiunea zacamantului este prea mica . ,stfel , la ma(oritatea sondelor , in faza finala de exploatare , extractia titeiului se face prin pompa( , tara noastra avand peste 6$E din sondele productive exploatate prin aceasta metoda . *n acest sistem , titeiul se extrage din pompe cu a(utorul unor pompe de adancime , actionate de la suprafata , fie de unitati de pompare , prin intermediul unei garnituri de pra(ini , fie de instalatiii )idraulice sau electrice . +ucrarea de fata trateaza problema exploatarii sondelor de gaze, abordand urmatoarele capitole & ,rgument 1.4eneralitati 2.5c)ipamentul sondelor de gaze 2.1.Capete de coloana 2.2.-ispozitiv pentru suspendarea tevilor de extractie 2.3.Capul de eruptie 2.4.3evi de extractie 2.$.PacBere 3.Colectarea si epurarea productiei sondelor de gaze 4.@orme de sanatate si securitate in munca $. Cibliografie 2.Parte grafica

CUPRINS 2 ARGUMENT 1.GENERALITATI 2.ECHIPAMENTUL SONDELOR DE GAZE


2.1.Capete de coloana 2.2.D# po%#t#& pent$" " penda$ea te&#lo$ de e't$act#e 2.(.Cap"l de e$"pt#e 2.).Te&# de e't$act#e 2.*.Pac+e$e (.COLECTAREA SI EPURAREA PRODUCTIEI SONDELOR DE GAZE

).NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA *. /I/LIOGRA0IE 1.PARTE GRA0ICA