1.

GENERALITATI

Prin sonde de gaze se inteleg sondele a caror

exploatare are drept obiectiv principal extractia gazelor.
Sondele de gaze produc, de obicei, din zacaminte de gaze;
exista insa si sonde de gaze care produc din zonele de cap
de gaze ale zacamintelor de titei.
Constructia sondelor de gaze este similara cu cea a
sondelor de titei cu singura deosebire ca toate coloanele
sunt cimentate pana la zi pentru a inlatura posibilitatea
circulatiei gazelor prin spatele coloanelor.
Coloanele de exploatare sunt in general mai mici decat
cele folosite la sondele de titei, mai uzuale fiind cele de
114,3; 127 si 139,7 mm(41/2, 5 si 51/2 in).
Punerea in productie a sondelor de gaze se
realizeaza prin:
- inlocuirea, cu ajutorul pompelor, a noroiului din gaura
de sonda cu lichide din ce in ce mai usoare pana la apa;
- introducerea de gaze comprimate in spatiul inelar
dintre coloana si tevile de extractie;
- pistonare.
Sondele de gaze produc exclusiv in eruptie naturala. In
general, gazele produse sunt injectate direct in retelele de
distributie catre punctele de consum. In cazul in care
presiunea sondelor scade sub presiunea din conductele de
transport, gazele produse sunt recomprimate cu ajutorul
compresoarelor.
Impreuna cu gazele se extrage, uneori, si apa. In strat,
gazele, fiind de obicei in contact cu apa de zacamant, sunt
saturate cu vapori de apa. La suprafata, o parte din vaporii
de apa extrasi impreuna cu gazele se transforma in apa. Apa
mai poate proveni din zona marginala a stratului productiv
sau din straturile acvifere vecine. Deoarece apa produce
dificultati mari atat la transportul gazelor (obturarea
conductelor, formarea de criohidrati), cat si la punctele de
consum trebuie eliminata din gaze cu ajutorul
separatoarelor. De multe ori, se folosesc si calorifere de gaze
pentru a mentine temperatura gazelor la o valoare ridicata,
cu scopul de a impiedica condensarea vaporilor de apa.
Uneori, pentru cate un grup de sonde, se folosesc instalatii
speciale pentru uscarea gazelor.
Sondele de gaze, fiind exploatate prin eruptie naturala
si neavand dificultati din cauza parafinei, nu necesita
interventii decat rar.
Dintre metodele de stimulare a productiei la sondele de
gaze nu se folosesc metodele termice, iar injectia de fluide in
strat nu se aplica decat la zacamintele de gaze cu condensat
si numai in anumite conditii.
Din cele expuse reiese ca intre exploatarea sondelor de
gaze si exploatarea sondelor de titei exista unele deosebiri.
In general, exploatarea sondelor de gaze este mai putin
complicata decat exploatarea sondelor de titei.
 2.ECHIPAMENTUL SONDELOR DE GAZE

2.1.Capete de coloana

Capetele de coloana se utilizeaza pentru suspendarea

coloanelor de burlane si pentru inchiderea ermetica a
spatiului inelar dintre ele.
Capetele de coloana se construiesc de diferite tipuri si
dimensiuni si sunt alcatuite din piese de mare rezistenta si
anume : flanse, pene de sustinere, elemente de etansare si
elemente de asamblare.
In prezent, se construiesc capete de coloana de 140,
210, 350, 700 si, la comanda, de 1050 bar.
Standardele romanesti actuale, referitoare la
construirea capetelor de coloana, sunt in concordanta cu
standardele americane API.
La cererea beneficiarului, in instalatia capatului de
coloana poate fi inclus si dispozitivul de suspendare a tevilor
de extractie, in cazul in care acest dispozitiv nu face parte
din completul capului de eruptie.
a.Componenta ansamblului capetelor de coloana.
Un ansamblu de capete de coloana se compune, in general,
din urmatoarele elemente principale
- flansa cu mufa, care se construieste in doua variante :
simpla si cu placa si picioare de sustinere;
- flansa dubla;
- flansa intermediara;
- dispozitiv pentru suspendarea tevilor de extractie;
- boneta.
Flansele capetelor de coloana, in functie de presiunile
nominale pentru care sunt construite, sunt prevazute cu :
- iesiri laterale cu legaturi de 2 in – pentru presiunile
de : 140, 210 si 350 bar;
- iesiri laterale cu legaturi de 2 1/16 in.
La stabilirea componentei ansamblului capetelor de
coloana se tine seama de : programul de tubaj, presiunea de
lucru in fiecare coloana, dimensiunile iesirilor laterale ale
flanselor si dimensiunile tevilor de extractie.
Flansele cu mufa au la partea inferioara, fie o mufa
neteda pentru suspendarea burlanului. De asemenea, mai
au locas pentru suspendarea in pene a burlanelor si iesiri
laterale.
b.Suspendarea si etansarea coloanelor de
burlane. Coloana de burlane se suspenda in capul de
coloana prin flansele de etansare, care, dupa destinatie, sunt
de tip T p pentru sonde de titei si gaze asociate si de tip G –
pentru sonde de gaze. Deosebirea constructiva intre tipul T
si tipul G consta in modul de suspendare a coloanei. La tipul
T suspendarea coloanei se face in pene corpul flansei fiind
prevazut la interior cu o parte tronconica, in care se fixeaza
penele, iar la tipul G, in interior este o parte cilindrica
filetata, in care se insurubeaza un niplu special, insurubat in
corpul coloanei de burlane.
Etansarea principala a coloanei se afla deasupra
penelor, iar etansarea secundara deasupra celei principale
si anume in locasul existent la partea inferioara a capului de
coloana urmator.
Tipul de pene de suspendare si etansarile prezentate in
figuri sunt indicate pentru sonde cu presiuni de pana la 210
bar si pentru sonde cu presiuni de pana la 1050 bar.
La garnitura de etansare secundara, etansarea se
realizeaza cu ajutorul unei paste speciale, care se injecteaza
printr-un orificiu prevazut in flansa.
Deoarece adancimea sondelor a crescut, se utilizeaza,
exclusiv, burlane confectionate din material nesudabil, insa
mai rezistente. In aceasta situatie, coloana etansa nu se mai
sudeaza in flansa intermediara, ci, capul ei intra intr-un locas
din flansa urmatoare si este etansata cu al doilea dispozitiv
de etansare.
Flansa intermediara se foloseste pentru trecerea de la o
dimensiune de flansa dubla la alta si de la o presiune mai
mica la alta mai mare. Astfel, flansa are pe suprafata
superioara doua canale concentrice pentru inelele de
etansare, canalul interior fiind pentru presiunea mai mare.
Prin acest canal se poate introduce, sub presiune, un fluid
special de etansare.

2.2.Dispozitiv pentru suspendarea tevilor de

extractie

Dispozitivul pentru suspendarea tevilor de extractie se

monteaza pe ultima flansa dubla a capatului de coloana si
are rolul de a permite suspendarea tevilor de extractie, de a
etansa spatiul inelar dintre coloana de exploatare si tevile de
extractie, de a permite circulatia directa sau indirecta pentru
pornirea sau omorarea sondei, etc.
Exista mai multe tipuri constructive de dispozitive, care
se deosebesc prin modul de fixare a tevilor de extractie –
prin insurubare sau rezemare – si dupa modul de etansare
sau de montare a flanselor, etc.
Dispozitivul de suspendare prin insurubare asigura o
etanseitate mai buna, in special la gaze, in timp ce
dispozitivul de suspendare prin rezemare ofera posibilitatea
de a manevra sub presiune tevile de extractie.
Dupa destinatie, se disting doua tipuri de dispozitive de
suspendare a tevilor de extractie, tipul T – pentru sonde de
titei si tipul G – pentru sonde de gaze.

2.3.Capul de eruptie

Capul de eruptie este un complex de fitinguri si

armaturi ca : flansa dubla redusa, robinete, cruci, teuri,
nipluri, flanse simple, supape de retinere a presiunii si alte
dispozitive speciale (dispozitiv de reglare a debitului si
dispozitiv de sustinere a tevilor de extractie), asamblate prin
suruburi sau infiletare, care se monteaza pe flansa capului
de coloana.
Capul de eruptie se foloseste la sondele eruptive de
gaze pentru etansarea interiorului tevilor de extractie,
reglarea presiunii si debitului si pentru dirijarea productiei
sondei.
Capul de eruptie trebuie sa reziste la presiunea de
zacamant, precum si la actiunea coroziva a fluidelor si la cea
abraziva provocata de particulele de roca, antrenate din
strat de afluxul de gaze.
In prezent se construiesc capete de eruptie pentru
presiuni de 140, 210, 500 si 700 bar, care se folosesc pentru
cele mai diferite conditii de debite si presiuni, atat pentru
sondele care produc in eruptie naturala sau artificiala, cat si
pentru sondele in injectie de apa, gaze, agenti chimici sau
termici.
Capetele de eruptie, in ansamblul lor, precum si partile
componente ca: robinete, flanse si piese de legatura se
incadreaza in standardele si normele API in vigoare in anul
1984.
Capetele de eruptie pot fi alcatuite din parti
componente asamblate intre ele prin suruburi si prin
infiletare sau pot fi de constructie monobloc. Ventilele
folosite la capetele de eruptie mai vechi sunt de tipul robinet
cu pana, iar la cele mai noi, robinet cu sertar paralel.
Tipurile de capete de eruptie care se construiesc in
prezent sunt :
- tip CEA, Cap de Eruptie Asamblat cu un singur brat
(CEA 1) sau cu doua brate (CEA 2);
- tip CEM, Cap de Eruptie Monobloc cu un singur brat, cu
un singur robinet pe linia principala (CEM 11) sau cu
doua robinete pe linia principala (CEM 12).
Dublarea ventilelor pe linia principala se face numai
pentru presiuni de lucru mai mari de 210 bar.
Capetele de eruptie se echipeaza cu duze fixe sau
reglabile.

2.4.Tevi de extractie

Rolul tevilor de extractie.

Tevile de extractie sunt niste tuburi metalice care se
infileteaza cap la cap pentru a alcatui o coloana etansa –
garnitura de tevi de extractie sau garnitura tubingului – care
se introduce in sonda pentru extragerea la suprafata a
fluidelor care, din zacamant, patrund in gaura de sonda.
Rolul tevilor de extractie este mai complex, astfel :
- protejeaza coloana de exploatare impotriva actiunii
abrazive a particulelor solide existente in masa de fluid
in miscare de la talpa sondei catre suprafata;
- servesc la punerea in productie a sondei prin denivelare
cu gaze, denivelare prin pistonat, circulatie de titei cu
gaze, lacarit, etc.;
- permit executarea de tratamente tensioactive,
acidizari, tratamente termice, deparafinari, etc.;
- asigura utilizarea rationala a energiei de strat, prin
dimensionarea corespunzatoare a tevilor de extractie,
evitandu-se producerea fenomenului de alunecare
dintre faze, prin care se pierde energie fara sa se
realizeze lucru mecanic util;
- permit introducerea de inhibitori, prin spatiul inelar, la
talpa sondei, pentru a combate fie coroziunea, fie
formarea criohidratilor;
- servesc la exploatarea simultana, prin aceeasi sonda, a
doua sau mai multe strate, separate prin utilizarea de
despartitor de strate;
- se utilizeaza la exploatarea sondei prin eruptie
artificiala;
- asigura, fie spalarea putului, fie introducerea de noroi la
put in vederea perforarii unui strat productiv, etc.

Caracteristicile tehnice ale tevilor de extractie.

Pentru industria extractiva de gaze, se construiesc tevi
de extractie cu diametrul nominal de 1 – 4 ½ in. Acestea se
realizeaza din otel carbon de buna calitate sau din oteluri
aliate, rezistente la coroziune.
Experientele efectuate in Germania, la sonde de 2000 –
4000 m adancime, cu presiuni de 25 - 45·10 6 Pa ( 250 – 450
bar) si temperaturi de pana la 42 K (1500 C), exploatand
zacaminte de gaze cu continut mare de CO 2 si H2S, au aratat
ca se pot folosi, in conditii satisfacatoare, tevi API cu otel
grad J-55 sau, mai ales, C-75, limitandu-se rezistentele la 56
– 60 daN/mm2. Tevile de extractie se confectioneaza, in
acest caz, cu pereti ingrosati.

Imbinarile tevilor de extractie

Imbinarile tevilor de extractie trebuie sa indeplineasca
doua functiuni importante, si anume :
- asigurarea rezistentei necesare la tractiunea rezultata
din greutatea proprie a garniturii de tevi;
- asigurarea etanseitatii si la presiuni diferentiale mari
intre exteriorul si interiorul tevilor.
Industria de material tubular ofera astazi un numar
foarte variat de imbinari filetate, in special, datorita
solicitarilor industriei extractive de gaze naturale. O conditie
pe care trebuie s-o indeplineasca aceste etansari – metal pe
metal – consta in existenta unor proprietati bune ale
suprafetelor de contact, atat referitoare la gangurile filetului,
cat mai cu seama, la suprafetele de etansare cu prelucrare
speciala.
Practica a demonstrat ca filetele trebuie sa realizeze, in
mod prioritar, asamblarea tevilor si sa transmita fortele de
tractiune, rezultate din greutatea proprie, in timp ce
etanseitatea, la gaze, urmeaza sa fie solutionata in alt mod.
Unele firme producatoare de tevi de extractie cauta sa
solutioneze aceasta problema cu ajutorul inelelor de
etansare, confectionate din material plastic.
In cele ce urmeaza se vor prezenta, in mod succinct,
atat imbinarile si dimensiunile clasice utilizate, cat si cele
mai importante imbinari speciale, pentru sonde cu adancimi
mari si presiuni mari, de ordinul 70 – 100 MPa (700 – 1000
bar) (STAS 824-80, norme API, specificatiile 5A, 5AX si 5AC).
Tevile de extractie ingrosate sau neingrosate, fabricate
conform STAS 824-80 si normelor API, se executa cu filet
rotund, unghiul la varf fiind de 60 0, cu 8 si 10 pasi/inch si cu
o conicitate 1 : 16. Imbinarile acestor tevi se executa in mai
multe moduri, ca in figura.
In afara de tevile de extractie fabricate in conformitate
cu standardele API, o serie de uzine confectioneaza tevi de
extractie, in general de aceleasi dimensiuni nominale, insa
prevazute cu imbinari speciale.
 2.5.Packere

Rolul packerelor.
Packerele sunt dispozitive de lucru folosite in industria
extractiva de gaze pentru izolarea spatiului inelar dintre
tevile de extractie si coloana sondei, impiedicand trecerea
fluidelor intre acest spatiu si interiorul tevilor de extractie ca
sa izoleze partea inferioara a gaurii de sonda.
Izolarea aceasta este necesara, in unele cazuri, pentru
ca presiunile mari de zacamant sa nu se transmita coloanei
care, fiind de diametru mare, este mai putin rezistenta si, in
consecinta, trebuie protejata.
De asemenea, in cazul in care sonda produce fluide
corosive, aceasta izolare impiedica contactul cu coloana,
evitand astfel corodarea, care duce, de cele mai multe ori, la
abandonarea sondei.
Daca se introduce in spatiul dintre coloana si tevile de
extractie un fluid special de packer, cu greutate volumica
mare, in cazul in care presiunile din tevile de extractie au
valori mari, se reduce presiunea diferentiala la care sunt
supuse tevile de extractie si imbinarile acestora.
Un alt rol pe care il are packerul este si acela de a
reduce tendinta pe care o au sondele, spre sfarsitul
perioadei de eruptie, de a produce in rafale sau cu dopuri,
datorita acumularii gazelor in coloana. Curgerea continua, in
locul unei curgeri intermitente, care se poate produce la
sondele exploatate fara packer, amelioreaza conditiile de
aducere la suprafata a nisipului antrenat din strat, reducand
astfel posibilitatea de formare de dopuri pe tevile de
extractie sau de depuneri in dreptul intervalului perforat.
De asemenea, packerele se folosesc la exploatarea
simultana si separata a mai multor strate prin aceeasi sonda.
Utilizarea packerelor poate fi numai temporara
(ocazionala) in vederea protejarii coloanei la fisurare
hidraulica, la tratarea termica, la probele de productie, etc.

Fixarea packerelor.
 Packerele se introduc in sonda, la adancimea necesara,
cu ajutorul tevilor de extractie, si, in functie de constructie,
se fixeaza prin mai multe metode si anume :
- rotirea tevilor de extractie la dreapta un numar
nelimitat de ture;
- rotirea tevilor de extractie la stanga aproximativ o tura;
- deplasarea in sus a tevilor de extractie, dupa angajarea
dispozitivului de fixare a packerului, pe o distanta
limitata numai de deformarea pana la limita de curgere
a metalului;
- deplasarea in jos a tevilor de extractie, dupa angajarea
dispozitivului de fixarea a packerului;
- crearea unei presiuni in interiorul tevilor de extractie,
care declanseaza dispozitivul de fixare (packerul are un
scaun pe care se aseaza o bila lansata de la suprafata).
Exista si packere care se fixeaza prin dilatarea termica
a unui lichid existent intr-o camera de expansiune sau prin
explozii.

Tipuri de packere.
Packerele se pot clasifica dupa principiul de functionare
si dupa constructie.
Clasificarea functionala a packerelor. Din punct de
vedere functional, packerele se impart in :
- packere recuperabile;
- packere permanente.
In unele situatii, utilizarea packerelor este temporara
(fisurarea hidraulica, cimentarea sondelor, tratarea stratelor,
etc.); in astfel de cazuri se folosesc packere recuperabile,
care, dupa executarea operatiilor pentru care au fost
introduse, se pot extrage si refolosi.
In alte situatii, utilizarea packerelor este de lunga
durata (exploatare selectiva si exploatare simultana a
stratelor), in aceste cazuri se folosesc packere permanente.
Astfel de packere, din motive de siguranta la etansare, mai
pot fi folosite la cimentarea unor sonde la inalta presiune,
unde packerele recuperabile nu prezinta siguranta. Aceste
packere permanente se fixeaza definitiv in coloana si nu mai
pot fi extrase, indepartarea lor facandu-se exclusiv prin
frezare.
Clasificarea constructiva a packerelor. Aceasta
clasificare are la baza modul de fixare a packerului, astfel :
a.Packere recuperabile
Packere recuperabile pentru productie, cu declansare
prin rotire (PRPR). Acest packer este destinat unor operatii
curente de productie.
Tipul acesta de packer poate fi fixat prin rotire si
etansat prin apasare sau prin tensiune. Se foloseste numai la
sondele de mica adancime, a caror presiune nu depaseste
10 MPa. Poate fi combinat cu un packer cu picior. Este
format dintr-un corp interior, tubular, prevazut la partea
superioara cu o reductie de legatura cu tevile de extractie.
Sub aceasta reductie sunt montate garniturile de etansare
pe coloana si conul de deschidere a bacurilor. Dispozitivul de
armare este constituit dintr-un suport in care sunt montate
bacurile si patinele.
Dispozitivul de armare, pentru fixarea packerului, se
declanseaza deplasand in sus packerul cu circa 200 mm,
dupa care se roteste la dreapta circa o tura, dupa care se
deplaseaza in jos pana ce se fixeaza packerul pe coloana.
Pentru etansarea packerului se lasa pe el o parte din
greutatea garniturii de tevi de extractie (3 – 5)10 4 N (3 – 5
tf).
Pentru fixarea packerului intr-o noua pozitie, se ridica
garnitura de tevi de extractie 2 – 3 m, se roteste la stanga si
apoi se coboara la noua pozitie de fixare a packerului.
Extragerea packerului se face prin ridicarea si
extragerea tevilor de extractie.
Packere recuperabile pentru productie, cu declansare
prin manevra si trecere laterala (PRML). Acest tip de packer
este destinat exploatarii sondelor in eruptie artificiala. Este
format dintr-un corp tubular prevazut la partea superioara cu
filet pentru legatura cu tevile de extractie, prin intermediul
unei reductii, care are si rolul de a inchide sectiunea de
trecere laterala.
Etansarea packerului se face prin garnituri montate pe
o camasa, care permite circulatia laterala prin spatiul inelar
din partea inferioara. La partea superioara a camasii se
gaseste un scaun pentru inchiderea sectiunii inelare de
trecere laterala, iar la partea inferioara se afla conul pentru
deschiderea bacurilor de fixare in coloana a packerului
prevazut, la randul sau, cu orificii pentru circulatie.
Dispozitivul de prindere pe coloana este format din
bacuri oscilante, solidarizate, cu patine montate pe un
suport care culiseaza pe partea inferioara a corpului tubular
al packerului, prevazut cu canale longitudinale tip baioneta.
Fixarea packerului se realizeaza printr-o manevra in jos
si una in sus, pe o lungime de 150 cm, pentru ca dispozitivul
de armare sa intre in canalele lungi, spre a permite bacurilor
sa ajunga pe con si sa se fixeze pe coloana.
Etansarea packerului se realizeaza apasandu-l cu o
parte din greutatea garniturii de tevi de extractie (4 – 5)10 4
N (4 – 5 tf).
Packer recuperabil pentru productie, cu declansare prin
manevra (PRPM). Acest packer a fost conceput si executat
pentru a fi utilizat la exploatarea sondelor deviate, la care nu
se poate face rotirea tevilor de extractie pentru armarea
packerului.
Fixarea acestui packer se face prin manevra, iar
etansarea, prin apasare. Packerul este alcatuit dintr-un corp
tubular terminat intr-o reductie cu filet pentru legatura cu
tevile de extractie. La partea superioara a packerului sunt
amplasate garniturile de cauciuc si conul pentru deschiderea
bacurilor.
Dispozitivul de armare format din bacuri, patine si
mecanismul de declansare se deplaseaza pe partea
inferioara a corpului ghidat prin doua serii de canale
longitudinale, din care, doua pentru armare si doua de
manevra.
Manevrand packerul pe o lungime de circa 150 cm,
dispozitivul de manevra trece din canalele de manevra in
cele de armare pentru fixarea packerului pe coloana.
Extragerea packerului se realizeaza prin ridicare din
pozitia de fixare.
 In timpul unui mars, packerul se poate fixa in oricate
pozitii este necesar, fixarea necesitand doar o manevra in
sus si o alta in jos.
Packerul recuperabil cu autodeclansare termica, fara
bacuri (PRAT). Acest tip de packer se foloseste la
exploatarea sondelor de titei cu viscozitate mare, la care se
aplica tratamente termice cum ar fi de exemplu injectia de
abur cu sau fara alti aditivi.
Este constituit dintr-un corp interior de forma tubulara,
care are la partea superioara o reductie pentru legatura cu
tevile de extractie, pe exteriorul corpului fiind montate
garniturile de teflon sau vitron pentru etansarea packerului
pe coloana si camera de expansiune umpluta cu un lichid cu
coeficient mare de dilatare termica (ulei mineral sau
mercur). In aceasta camera exista 4 – 8 pistoane, care
actioneaza prin intermediul unor arcuri comprimand
garniturile. Pe masura cresterii temperaturii, lichidul din
camera se dilata, impingand pistoanele in afara, comprima
garniturile realizand astfel etansarea pe coloana.
Pentru a se evita declansarea packerului la introducere,
datorita gradientului geotermic, intre pistoane si suportul
garniturilor se monteaza un dispozitiv de reglare a cursei de
comprimare a garniturilor, care se ajusteaza in functie de
adancimea de fixare a packerului.
Deasupra packerului se monteaza (optional) un
compensator de dilatare a tevilor de extractie.
Etansarea packerului se realizeaza in momentul
inceperii circulatiei de fluid cald prin tevile de extractie, care
se mentine pe toata durata pomparii. Odata cu oprirea
circulatiei de fluid cald, etansarea scade pe masura scaderii
temperaturii lichidului din camera de expansiune,
restabilindu-se comunicarea dintre tevile de extractie si
coloana sondei.
Packer recuperabil cu autodeclansare termica si fixare
in bacuri (PRATB). Acest tip de packer are principiul de
functionare similar cu cel al PRAT, in plus, are bacuri de
fixare actionate, de asemenea, termic.
 La partea superioara a corpului packerului sunt
amplasate garniturile de etansare impreuna cu conul si
bacurile de fixare.
Bacurile sunt actionate de catre pistoanele existente in
camera de expansiune, care la randul lor sunt puse in
miscare prin intermediul unui lichid cu coeficient mare de
dilatare termica (ulei mineral sau mercur). Sub bacuri se afla
un dispozitiv de reglare a cursei pistoanelor. Reglajul se
realizeaza prin desurubarea mufei de pe corpul de reglare
pana la capat, urmand ca la fiecare 100 m adancime, mufa
sa se insurubeze cate 5 mm.
Prin circulatia fluidului la temperatura ridicata, lichidul
din camera de expansiune isi mareste volumul actionand
asupra bacurilor care armeaza packerul (fixandu-l de
coloana). Dupa fixarea penelor, continua expandarea si
dilatare tevilor de extractie, garniturile fixand packerul,
astfel, de coloana.
Deasupra packerului se monteaza un compensator de
dilatare care asigura limitarea apasarii ce se executa asupra
packerului pana la (3 – 4)104 N (3 –4 tf).
Packer recuperabil cu picior si by-pass pentru gaz-lift
(PRPL). Acest tip de packer serveste la izolarea spatiului
dintre tevile de extractie si coloana, la exploatare sondelor in
gaz-lift.
Packerul recuperabil cu picior si by-pass se foloseste
asociat cu un packer recuperabil cu fixare mecanica si
trecere laterala, intre cele doua packere formandu-se o
camera de acumulare.
Packer recuperabil pentru operatii speciale cu
declansare prin manevra si ancora hidraulica. Acest tip de
packer este destinat operatiunilor speciale care se executa
la sondele de mare adancime.
Packerul se compune dintr-un dop interior format din
doua bucati. La partea superioara se afla dispozitivul de
ancorare, prevazut cu bacuri cu piston, actionate hidraulic si
garniturile de etansare a packerului, montate pe o camasa
ce permite circulatia spre bacurile-piston ale dispozitivului
de ancorare.
 Pentru inchiderea si deschiderea circulatiei pe sub
corpul de ancorare, pe corpul superior exista un manson cu
rol de sertar.
Partea inferioara a corpului interior, prevazuta cu
canale longitudinale la exterior, serveste de suport pentru
culisarea dispozitivului de armare, format din bacuri
oscilante, solidarizate cu patine actionate de arcuri
elicoidale. In timpul introducerii packerului in sonda, patinele
freaca pe coloana retinand corpul de armare, condus fiind
prin canalele corpului interior.Cand packerul a ajuns la
adancimea de fixare, se manevreaza garnitura de tevi de
extractie pentru armarea bacurilor.Dupa armare,se va lasa
pe packer o parte din greutatea tevilor de extractie pentru
comprimarea bacurilor si etansarea lui pe coloana. Aceasta
sarcina se pastreaza tot timpu cat se executa operatia cu
packerul. Daca s-ar crea pe packer o presiune diferentiala
care ar tinde sa-l ridice, deplasarea este impiedicata de
bacurile-piston ale corpului de ancorare.
Pentru extragerea packerului se ridica garnitura de tevi
de extractie, respectiv se deschid mai intai orificiile din
corpul de ancorare, permitind egalizarea presiunii, care
determina retragerea bacurilor-piston de la ancora, facand
posibila astfel extragerea packerului. In timpul unui mars,
packerul se poate fixa in mai multe pozitii.
b.Packere permanente
Packer permanent cu retinator pentru productie si
operatii speciale(PPPS).
Acest tip de packer permanent, cu fixare mecanica in
ambele sensuri se inlatura numai prin frezare.
Packerul PPPS este folosit la exploatarea sondelor de
mare adancime pentru protejarea coloanei contra presiunilor
mari interioare, dezvoltate de zacamant si contra coroziunii
fluidelor produse si a celor folosite in diferite operatiuni
speciale, care se executa asupra stratului.
Packerul permanent, cu retinator, este compus dintr-un
corp interior de forma tubulara, pe care sunt montate doua
randuri de bacuri, amplasate in opozitie, si o garnitura
manson pentru etansarea pe coloana, care are la extremitati
doua conuri ce servesc la deschiderea bacurilor de fixare pe
coloana.
La partea superioara, corpul este prevazut la interior cu
filet trapezoidal pentru legatura cu dispozitivul de lansare,
iar la exterior are un manson care serveste la armarea
packerului.
La partea inferioara, corpul are o reductie prevazuta cu
o clapa de retinere care, in mod normal, sta inchisa, servind
la oprirea ciculatiei de jos in sus.
Deschiderea packerului se realizeaza numai atunci cand
prin ele se introduce niplul de etansarea a tevilor de
extractie, cu care se echipeaza sonda pentru exploatare.
Introducerea packerului in sonda se face cu tevi de
extractie, iar fixarea si lansarea lui pe coloana se executa cu
ajutorul lansatorului hidraulic.
 3.COLECTAREA SI EPURAREA PRODUCTIEI
SONDELOR DE GAZE

a.Instalatii de colectare si epurare. Captarea

gazelor naturale produse de sonde se poate face in doua
feluri :
- in instalatii centrale denumite campuri sau parcuri,
unde sunt montate echipamente de separare, masurare si
incalzire;
- individual, in cazul sondelor izolate, fiecare sonda
avand montatata instalatia completa de separare, masurare
si incalzire care este legata direct in conducta principala de
transport gaze.
Gazele de sonda contin o serie de impuritati, si anume :
- impuritati solide si lichide continute in suspensie;
- impuritati formate din alte gaze.
In cazul gazelor este vorba deci de o separare a
impuritatilor solide si lichide si de epurarea lor de alte gaze
(CO2, H2S, etc.). Avand in vedere distantele mari la care
trebuie transportate gazele, suferind pe parcurs variatii mari
de temperatura, care provoaca condensarea vaporilor de
apa continuti si chiar lichefierea unora dintre hidrocarburi,
separarea efectuata la sonde sau in campuri nu este
suficienta. De aceea, pe traseul pana la consumatori, gazele
sunt supuse si unor alte procese de separare si chiar uscare.
Aceasta a doua etapa de curatire a gazelor de impuritati
lichide (separare, uscare, precum si epurarea lor) se face in
instalatii complexe, special amenajate si amplasate pe
traseele conductelor magistrale, inainte sau dupa statiile de
recomprimare sau in punctele principale de ramificatie ale
retelei de transport gaze.
In figura sunt reprezentate schematic, in patru variante
(a, b, c, d), instalatiile de suprafata folosite pentru extractie
la sondele de gaze. O instalatie de suprafata cuprinde
urmatoarele parti principale:
- capul de eruptie 1;
 - dispozitivul pentru reglarea debitului la sondele de gaz
metan (ventilul coltar) 2;
- separatorul pentru impuritati (lichide, noroi, nisip) 3;
- caloriferul 4;
- debitmetrul 5 sau discul calibrat 6, pentru determinarea
debitului sondei.
Cele patru variante de instalatii se deosebesc intre ele
prin aceea ca nu toate au calorifer; trei variante au disc
calibrat, iar una are debitmetru. La sondele de mica presiune
la care raportul intre presiunea din conducta de gaze si
presiunea dupa separator este mai mare decat 0,55
(valoarea critica), debitul de gaze se masoara cu un
debitmetru 5. La sondele de presiune medie si mare la care
valoarea raportului presiunilor este mai mica decat 0,55,
debitul de gaze se masoara cu un disc calibrat 6. La sondele
de medie si mare presiune, ventilul coltar se monteaza
inaintea separatorului poentru a-l putea izola de capul de
eruptie si a-l scurge la presiunea mai mica a conductei.
Daca, la trecerea prin dispozitivul de masura, gazele se
racesc mult, atunci caloriferul se monteaza dupa dispozitiv
(varianta c); in caz contrar, caloriferul se monteaza inainte
de dispozitiv (variantele a si b); nu se prevede calorifer in
varianta d folosita, de exemplu, la sondele cu temperaturi de
fund ridicate, la care gazele nu se racesc sub o temperatura
la care se pot forma dopuri de gheata in conducta
(criohidrati).
Uneori se mai prevad la instalatiile de extractie a
gazelor ;
- o duza dupa capul de eruptie, pentru limitarea debitului
de gaze in caz de avarie la gura sondei;
- o duza fixa inaintea caloriferului, pentru laminarea
gazelor pana la presiunea conductei;
- doua separatoare, unul inainte si unul dupa calorifer, in
cazul cand fluidul care iese din sonda contine mult
lichid (apa, respectiv condensat), iar al doilea cand
caloriferul nu poate vaporiza tot lichidul ce se formeaza
dupa laminarea gazelor.
 b.Separarea impuritatilor solide si lichide la
sonde si campuri (etapa I). Impuritatile solide si lichide
continute de gaze sunt constituite din particule de roca,
granule de nisip, apa de zacamant sau apa filtrata din
noroiul de foraj, condensat sau gazolina. Separarea acestora
se face in separatoare de acelasi tip cu cele folosite in
parcurile de titei, dar si de constructii speciale. Principiul
care sta la baza constructiei acestor separatoare este
separarea sub actiunea fortei gravitationale, atunci cand
viteza de circulatie scade sub viteza critica.
Pentru cresterea eficientei separarii, acest principiu
este combinat si cu altele, si anume :
- separarea prin inertie care se realizeaza prin schimbari
bruste de directie;
- separarea ca efect al fortei centrifuge;
- separarea prin contactul dintre gaze si o suprafata
lichida sau umeda;
- separarea prin filtrare.
Separatoarele folosite la sonde si parcuri pot fi montate
dupa duza (ventil coltar) sau inainte.
Prima metoda consta in mentinerea in separator a unei
presiuni suficiente transportului gazelor pe conducta sau
alimentarii statiilor de compresoare intermediare. In acest
caz prin detenta de la duza (scaderea brusca a presiunii), se
produce o crestere a volumului si se creeaza conditii de
evaporare a apei continute de gaze. Avantajul acestei
metode consta in aceea ca separatoarele pot fi construite
pentru presiuni mici.
Cea de-a doua metoda este mai des folosita deoarece
din cauza presiunii mai mari nu se favorizeaza evaporarea
apei, separarea acesteia fiind mai eficienta datorita vitezelor
mici de circulatie. Presiunea de separare fiind egala cu
presiunea sondei, constructia separatoarelor trebuie sa fie
mai robusta.
Dispozitivul pentru reglarea gazelor la sondele
de gaz metan se foloseste pentru reglarea si, in special,
pentru inchiderea comoda a sondei in apropierea parcului.
Se executa in mod normal in dimensiunile nominale 76,2 si
101,6 mm ( 3 si 4 in) dar la cerere se pot executa si
dimensiuni mai mici, pentru presiunile de 70, 140, 210 si 350
bar.
Separatoare pentru impuritati. Pentru separarea
impuritatilor (gazolina, condensat, apa, noroi, particule de
marna) din gaze se utilizeaza separatoare de tipuri diferite.
Separatorul vertical se utilizeaza, in special, la sonde
cu debite si presiuni mici.
Separarea lichidului din gaze se realizeaza prin efectul
fortei gravitationale si al fortei de inertie a particulelor de
lichid care, iesind prin racordul de intrare, sunt conduse spre
fundul separatorului.
Separatorul combinat se compune dintr-o spirala de
tevi de 4 in, asezate pe un cilindru orizontal; separatorul
functioneaza pe baza efectelor combinate ale fortelor
centrifuge si gravitationale. Efectul fortei centrifuge se
realizeaza in cele patru spirale, care comunica prin niste
fante cu cilindrul orizontal, in care se produce efectul fortei
gravitationale asupra particulelor de lichid. Acest separator
se poate construi pentru presiuni pana la circa 100 bar. La
un capat al spiralei se afla o pereche de flanse intre care
este montata o placa din tabla de otel, cu grosimea astfel
calculata incat se sparge la depasirea presiunii maxime de
lucru (in loc de supapa de siguranta).
Separatorul-ciclon lucreaza sub efectul fortei
centrifuge. La acest tip, fluidul extras este condus cu viteza
mare de-a lungul unui element elicoidal. Datorita
constructiei si a dimensiunilor mici, acest separator poate fi
folosit la presiuni inalte (200 bar si mai mult), precum si
pentru fluide cu multe impuritati.
Separatorul din burlane (gunbarrel) se poate executa
pentru presiuni pana la 200 bar din burlane de 139,7 mm
(51/2 in) si mai mari, cu lungimea de la 1 pana la 8 m.
Separatorul este de tipul celor folosite la conductele de gaze;
se monteaza ingropat in pamant si are o eficienta mare,
motiv pentru care se utilizeaza, in ultimul timp, in locul
separatoarelor obisnuite.
Separatorul functioneaza sub influenta fortei
gravitationale, separarea particulelor de lichid producandu-
se pe toata lungimea burlanului din care ele curg in burlanul
inferior, de unde sunt evacuate.
Se mai folosesc separatoare cilindrice verticale de
constructie similara cu separatoarele folosite la extractia
titeiului.
Pentru separarea lichidului din gazele extrase se aplica,
uneori, si procedeul de laminare a curentului de gaze printr-
un orificiu producand si destindere, combinat cu un efect de
racire intensiva care duce la aglomerarea picaturilor fine de
lichid din gaze si la o lichefiere partiala a hidrocarburilor
grele.
O separare mai completa a lichidelor se realizeaza prin
procedeul de uscare a gazelor : gazele trec printr-un strat de
substanta solida (de exemplu, silicagel) care adsoarbe
particulele lichide sau trec printr-o coloana.
Caloriferele folosite la incalzirea gazelor pentru a
impiedica formarea si depunerea lichidelor pe conducta sunt
alcatuite din : un vas umplut cu apa, de dimensiuni
corespunzatoarte (corpul cazanului) in care sunt montate :
un sistem de tevi 7 prin care trec gazele de ardere de la
focar la un cos si un sistem de tevi 3 prin care trec gazele ce
urmeaza a fi incalzite, deci apa este agentul intermediar
principal care transfera caldura de ardere la gaze.
Datorita acestei constructii, caloriferele pot fi executate
si pentru trecerea gazelor cu presiuni inalte (pana la 140 bar
si chiar mai mari). In schelele noastre se folosesc trei tipuri
de calorifere care au capacitatea de 83000, 336000 si
762000 kJ/h (25000, 80000 si 160000 kcal/h).
Regulatoarele de presiune se monteaza pe
conductele de gaze si mentin presiunea constanta fie inainte
de regulator (amonte), fie dupa regulator (aval).
Regulatoarele de amonte mentin presiunea constanta la
gura sondei, respectiv debitul sondei; regulatoarele de aval
mentin constanta presiunea de alimentare cu gaze a
consumatorului.
Regulatorul de amonte este construit astfel incat pe
partea superioara a diafragmei elastice 5 apasa presiunea
gazelor ce intra in carcasa diafragmei 3, 4 prin tubul de
legatura 2. Aceasta presiune cauta sa impinga in jos
supapele 11, legate de diafragma prin tija 7 si sa mareasca
deschiderea acestora. Efectul acestei presiuni este
contrabalansat de forta arcului 8, care cauta sa ridice
diafragma si sa micsoreze deschiderea supapelor. In conditii
normale de lucru exista un echilibru intre presiunea gazelor
si forta arcului, deschiderea supapelor corespunzand
debitului normal al sondei. Cand presiunea in amonte creste
dintr-un motiv oarecare, atunci presiunea gazelor depaseste
forta arcului, diafragma este apasata in jos si supapele se
deschid mai mult, ceea ce duce la scaderea presiunii in
amonte. Cand presiunea in amonte scade sub cea normala,
forta arcului inchide supapa.
Regulatorul de aval are aceeasi constructie ca si
regulatorul de amonte cu deosebirea ca la deschidere
supapele se deplaseaza de jos in sus, iar tubul 2 leaga
partea conductei de aval cu carcasa diafragmei. Cand
presiunea gazelor in partea de aval scade sub cea normala,
forta arcului 8 invinge presiunea gazelor, iar supapa se
deschide mai mult, debitul sondei se mareste si astfel se
restabileste presiunea in aval. Cand presiunea gazelor in
aval creste peste cea normala, presiunea gazelor depaseste
forta arcului si deschiderea supapei se micsoreaza, ceea ce
duce la micsorarea debitului sondei si, in consecinta, la
micsorarea presiunii in aval.
Exista si regulatoare la care presiunea gazelor pe
diafragma este contrabalansata cu ajutorul unei parghii cu
contragreutati sau cu ajutorul unor dispozitive-pilot cu valve.
Se mentioneaza ca domeniul principal de folosire a
regulatoarelor de presiune nu sunt sondele, ci statiile de
alimentare cu gaze a consumatorilor.
 4.NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN
MUNCA

In tara noastra, protectia muncii constituie o problema

de stat. S-au eleborat legi, norme si instructiuni care
reglementeaza toata activitatea in industria extractive a
gazelor.
Personalul trebuie sa cunoasca : Normele
departamentale de protectie a muncii in domeniul specific
de lucru, Normele republicane de protectie a muncii,
Normele de prevenire si stingere a incendiilor, decizii,
ordine, etc.
Transportul, amplasarea, montarea si punerea in
functiune a instalatiilor mobile sau fixe se vor executa ca si
revizia si intretinerea acestora in conformitate cu
instructiunile elaborate de constructor. Instructiunile vor fi
extrase pe faze de lucrari (transport-amplasare, montaj-
demontaj, utilizare, intretinere,etc.) dotandu-se brigade cu
instructiuni corespunzatoare lucrarilor ce executa.
Toti omenii muncii trebuie sa cunoasca normele care au
contingenta cu locul de munca. In cazul in care normele nu
sunt respectate, pot avea loc accidente de munca.
La incadrare fiecare om al muncii trebuie sa fie supus
unui instructaj general si specific locului de munca, in scopul
insusirii cunostintelor necesare. La locul de munca se va face
un nou instructaj de protectie a muncii, specific lucrarilor de
executat.
Manometrele si toate aparatele indicatoare trebuie sa
fie in buna stare, sa aiba vizibil marcata cu rosu diviziunea
maxima si sa fie orientate cu cadranul spre locul unde
trebuie observat in mod normal.
La transportarea utilajelor in scopul montarii se va da
mare atentie ca dispozitivele ajutatoare si cablurile sa fie
verificate. Legarea cablurilor se va face sigur si nu
improvizat.
La instalatiile electrice intervine numai personalul
specializat (electricieni calificati).
Dupa executarea montarii unei instalatii se face in mod
obligatoriu receptia de catre o comisie si dupa avizarea
comisiei va fi instruit personalul de exploatare.
Inainte de inceperea oricarei reparatii, se opreste
instalatia sau utilajul, se asigura toate comenzile care ar
putea pune in mod accidental utilajul in functiune si numai
dupa aceea se incepe reparatia.
Inainte de repunerea in functiune a unui utilaj reparat
se vor monta toate aparatorile si dispozitivele de siguranta si
blocare, controlate sa fie in buna stare.
Instalatiile de prelucrarea si manipularea gazelor vor fi
montate in cladiri metalice sau din materiale neinflamabile.
Usile si ferestrele acestor cladiri se vor deschide catre
exterior. Usile vor fi prevazute pe pereti opusi.
Toate cladirile vor fi prevazute cu instalatii de aerisire
naturale, mecanice sau mixte, astfel dimensionate incat,
tinand seama de neetanseitati, sa nu se depaseasca
concentratia limita admisa de hidrocarburi.
Pardoseala cladirilor va fi din material neinflamabil.
Conductele a caror temperatura este mai mare de 60 0 C
se vor izola termic.
Toate aparatele electrice (telefoane, claxoane, sonerii)
si instalatia de iluminat vor fi in constructie incapsulata.
Nu se vor depozita in interiorul cladirii materiale
inflamabile.
In cazul declansarii unui inceput de incendiu se vor lua
masurile prevazute in instructiunile afisate in fiecare
instalatie, care cuprind, in mare, urmatoarele :
- se inchid robinetele de pe conductele de alimentare cu
gaze;
- se scurge presiunea din instalatie la cosul special
amenajat;
- se anunta forurile superioare si pompierii;
- se actioneaza pentru limitarea inceputului de incendiu
cu mijloace pompieristice din dotarea instalatiei.

5. BIBLIOGRAFIE

1. Interventii, reparatii si probe de productie la sonde,

N. Nicolescu, Ed. Tehnica, Bucuresti
 2. Masini, utilaje si instalatii pentru foraj-extractie, At.
Purcel, G. Mocuta, manual, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti
3. Extractia si transportul titeiului si gazelor, D. Duinea,
O. Pop, R. Dragulescu, manual, Ed. Didactica si
Pedagogica, Bucuresti
4. Manualul inginerului petrolist, N. Dragotescu, Ed.
Tehnica, Bucuresti
5. Extractia, tratarea si transportul titeiului si gazelor,
Metsc, R. Petcovici, Ed. Didactica si Pedagogica,
Bucuresti

6.PARTE GRAFICA

CUPRINS :

ARGUMENT
1.GENERALITATI
2.ECHIPAMENTUL SONDELOR DE GAZE
 2.1.Capete de coloana
2.2.Dispozitiv pentru suspendarea tevilor de
extractie
2.3.Capul de eruptie
2.4.Tevi de extractie
2.5.Packere
3.COLECTAREA SI EPURAREA PRODUCTIEI SONDELOR DE
GAZE
4.NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
5. BIBLIOGRAFIE
6.PARTE GRAFICA

ARGUMENT
 Urmatoarele obiective ale industriei extractive de
petrol, cum ar fi : intensificarea forajului pe structurile de
mare adancime si pe platforma continentala maritima ,
cresterea factorului final de recuperare a pierderilor din
zacamintele de petrol de la 30% la 40% , marirea gradului
de utilizare a fondului activ de sonde , punerea in productie
de sonde noi , si a sondelor cu interventii si reparatii
capitale, impun inceperea unei noi etape de dezvoltare ,
bazata pe un continuu progres tehnic , pe o pregatire
profesionala inalta , pe o participare unanima si eficienta a
tuturor lucratorilor din industria extractiva . Ridicarea
gradului de instruire profesionala se realizeza prin imbinarea
cunostiintelor teoretice capatate in diverse etape , cu cele
practice , insusite in santiere , ambele completate si
improspatate prin reciclari si perfectionari periodice .
Afluxul de titei din strat in gaura de sonda este
conditionat de presiunile sistemului strat – sonda care, in
decursul exploatarii se schimba in functie de evolutia
conditiilor de zacamant . Din aceasta cauza este necesar ca
sistemul cu care se extrage titeiul din strat si se aduce la
suprafata sa fie schimbat , deci sa se foloseasca mai multe
metode de extractie , si anume :
- Metoda de extractie prin eruptie naturala - este cea
mai ieftina si cea mai rationala . Sondele produc prin aceasta
metoda atat timp cat zacamantul are o presiune destul de
mare pentru a aduce prin tevile de extractie , titeiul la
suprafata .
- Metoda de extractie prin eruptie artificiala - este
aplicata adeseori in continuarea eruptiei naturale , cand
presiunea zacamantului este insuficenta pentru ridicarea
titeiului la suprafata. De asemenea metoda se mai aplica
atunci cand dupa perioada de eruptie naturala , debitul de
titei extras , adancimile la care produc sondele , sau alti
factori locali nupermit trecerea la exploatarea de adancime .
Pentru exploatarea prin eruptie artificiala se introduc gaze
sub presiune intre coloana de exploatare si tevile de
extractie , care ajungand la sabotul tevilor de extractie , se
amesteca cu fluidul produs de zacamant si impreuna se
ridica la suprafata . Echipamentul folosit in gaura de sonda si
la suprafata este acelasi , atat la sondele in eruptie
naturala , cat si la sondele in eruptie artificiala .
- Metoda de extractie prin pompaj de adancime - se
aplica de regula , atunci cand cantitatea de gaze introduse
pentru eruptia artificiala este prea mare fata de cantitatea
de titei extras sau atuci cand presiunea zacamantului este
prea mica . Astfel , la majoritatea sondelor , in faza finala de
exploatare , extractia titeiului se face prin pompaj , tara
noastra avand peste 85% din sondele productive exploatate
prin aceasta metoda . In acest sistem , titeiul se extrage din
pompe cu ajutorul unor pompe de adancime , actionate de la
suprafata , fie de unitati de pompare , prin intermediul unei
garnituri de prajini , fie de instalatiii hidraulice sau electrice .
Lucrarea de fata trateaza problema exploatarii sondelor
de gaze, abordand urmatoarele capitole :
Argument
1.Generalitati
2.Echipamentul sondelor de gaze
2.1.Capete de coloana
2.2.Dispozitiv pentru suspendarea tevilor de extractie
2.3.Capul de eruptie
2.4.Tevi de extractie
2.5.Packere
3.Colectarea si epurarea productiei sondelor de gaze
4.Norme de sanatate si securitate in munca
5. Bibliografie
6.Parte grafica
 CUPRINS :

ARGUMENT
1.GENERALITATI
2.ECHIPAMENTUL SONDELOR DE GAZE
2.1.Capete de coloana
2.2.Dispozitiv pentru suspendarea tevilor de
extractie
2.3.Capul de eruptie
2.4.Tevi de extractie
2.5.Packere
3.COLECTAREA SI EPURAREA PRODUCTIEI SONDELOR DE
GAZE
4.NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA
5. BIBLIOGRAFIE
6.PARTE GRAFICA