4

Echipamentul sondelor cu adâncime

medie, respectiv mare
Obiective

Clasificarea capetelor de erupṭie;

Descrierea capetelor de erupṭie şi a dispozitivelor de susţinere a ţevilor de
extracţie;
Clasificarea şi prezentarea caracteristicilor ţevilor de extracţie;
Clasificarea și descrierea modului de acţionare a unor tipuri de packere;
Echipamentul de fund al sondelor de mare adâncime.

4.1. Echipamentul de suprafaṭă

Echipamentul de suprafaṭă al sondelor de medie adâncime exploatate
prin erupṭie naturală se compune din:
• Capul de erupṭie;
• Dispozitivul de susṭinere al ṭevilor de extracṭie(tubing head).

4.2 Capete de erupṭie

Capetele de erupṭie reprezintă echipamentele de suprafaṭă ale sondelor
exploatate prin erupṭie naturală și eruptie artificială, montate fiind deasupra
dispozitivelor de suspendare a ṭevilor de extracṭie care al rândul lor sunt
montate pe fla
Ele împreună cu dispozitivele de suspendare a ṭevilor de extracṭie
(tubing head) au următoarele roluri :

26
 • realizarea etanșării între ṭevile de extracṭie și coloana de
exploatare;
• dirijarea în deplină securitate a fluidelor din sondă la suprafaṭă
și invers;
• controlul curgerii fluidelor prin ṭevile de extracṭie;
• închiderea sondei;
• măsurarea presiunii și temperaturii fluidelor.
Tubing head-ul se montează pe flanşa coloanei de exploatare şi are
două ieşiri laterale diametral opuse. Pe una dintre ele este montat
manometrul pentru determinarea presiunii în coloană, iar pe cealaltă sunt
montate un ventil care permite izolarea, ruclag-ul(ventilul cu sens unic) şi
flanşa oarbă care închide această ieşire. Această ieşire poate fi în
comunicaţie sau nu cu braţul drept al capului de erup\ie prin intermediul
bastonului.
Tubing head-ul asigură suspendarea ţevilor de extracţie prin
intermediul pietrei şi etanşează spaţiul inelar dintre ţevi şi coloană.
Siguranţa pietrei împiedică deplasarea pietrei în sus în cazul în care
presiunea din spa\iul inelar este mare.
Protectorul serveşte la protejarea filetului de la partea superioară a
pietrei. În acest filet se montează bucata de manveră pentru extragerea
ţevilor de extracţie.
Capul de erupţie propriu-zis este montat deasupra tubing head-ului. El
este un ansamblu de robinete şi arm[turi care se construieşte în diferite
variante în funcţie de mediul şi presiunile de lucru şi tipul complet[rii
sondei.
În funcţie de mediul de lucru capetele de erupţie se clasifică în :
Capete de erupţie montate ]n mediul onshore(pe uscat);
Capete de erupţie montate ]n mediul offshore care la rândul lor pot fi:
• Capete de erup\ie montate pe platformele marine- capete de
erupţie monobloc – CEM.
• Capete de erupţie submarine.
Capetele de erupţie montate pe uscat pot fi:
Capete de erupţie asamblate cu un braţ (CEA1);
Capete de erupţie asamblate cu două braţe(CEA2);
Din punct de vedere al presiunilor de lucru, capetele de erup\ie se
construiesc în urm[toarele variante: 140; 210;350;700;1050 bar.
Din punctul de vedere al completării sondei capetele de erupţie pot fi:
• Simple- în cazul unei garnituri unice de ţevi

27
 • Duale- în cazul a două garnituri de ţevi cu ajutorul cărora se
exploatează simultan şi separat două strate.
Duzele capului de erupţie permit reglarea debitului fluidelor produse
de sondă. Ele pot fi fixe sau reglabile.
Bastonul face legătura între ieşirea laterală a tubing-head-ului şi braţul
drept al capului de erup\ie.
Rücslagul permite curgerea numai într-un singur sens, împiedicând
astfel o eventuală manifestare eruptivă a sondei prin spaţiul inelar atunci
c`nd se pune în producţie sau se omoară sonda prin circulaţie.
Ventilele de pe braţe permit izolarea unui braţ, dirijând astfel
producţia pe celălalt braţ.
Ventilul principal permite închiderea sondei pe ţevi în caz de urgenţă.
În condiţii de funcţioanre normală a sondei este total deschis, având
deschiderea egală cu diametrul interior al tubingului.
Ventilul pentru pistonat se activează atunci când se face o operaţie de
punere în producţie prin pistonare sau când se introduc sau se extrag
diverse scule în sondă cu ajutorul instalaţiei de operat cu sârma.
Ventilele capului de erupţie pot fi acţionate manual sau de la distanţă
atunci când capul de erupţie este automatizat.

Fig.4.1 Capul de erupţie cu un braţ automatizat.

28
 Robinet cu ac

Manometrul

Ventile pe braţ Duza fixă

Flanşa oarbă

Blocul ventilelor

Linia hidraulică

Flanşă dublă
şi agăţătorul de tubing

Fig.4.2 Capul de erupţie monobloc.

4.3 Garnitura de ţevi de extracţie

Ţevile de extracţie sau tubingul sunt utilizate la toate sistemele de exploatare

a sondelor. Ele îndeplinesc următoarele roluri:
• susţin echipamentul de fund specific sistemului de exploatare;
• asigură ascensiunea fluidelor din strat până la suprafaţă;
• protejează coloana de exploatare împotriva acţiunii corozive şi
abrazive a fluidelor în mişcare;
• protejează coloana de acţiunea presiunilor mari realizate în
timpul unei operaţii de injecţie sub presiune(atunci când se
foloseşete şi packerul ).

Fig.4.3 Teavă de extracţie.

29
 Fig.4.4 Mufă de imbinare pentru ţevile de extracţie fără capete îngroşate.

Ţevi de extracţie cu mufe detaşabile (Coupled Joint):

• ţevi de extracţie cu capete neîngroşate (Non-upset tubing)
• ţevi de extracţie cu capete îngroşate (External-upset tubing)

Ţevi de extracţie cu mufe din corp (integral joint):

• folosite la sondele de mare adâncime şi au îmbinări speciale de
tip Extreme Line, Omega, Hydrill care permit o etanşare mult
mai bună decât în cazul ţevilor de extracţie cu mufe detaşabile.
Oţelurile din care sunt confecţionate ţevile de extracţie sunt: H-40; J-
55; C-75; C-95; P-105 .
Cifra care urmează după litera din simbol reprezintă rezistenţa minimă
la curgere, σ c în 103 pounds/in2.
De exemplu pentru o\elul H-40,
3 5 5 2
σ c = 40 ⋅ 10 psi = 40000 ⋅ 0,0703 ⋅ 10 = 2812 ⋅ 10 N/m

Ţevile de extracţie au următoarele dimensiuni:

d e , in 1,05 1,315 1,660 1,900 2,063 2 3/8 2 7/8 3 1/2 4 4 1/2

d i , in 0,5 0,815 1,379 1,5 1,751 2 2 1/2 3 3 1/2 3 3/4

Ţevi de diametru mic Ţevi cu diametrele

denumite =i “macaroane” cele mai utilizate

Lungimile ţevilor de extracţie variază între 6,10 m-9,75 m.

30
 Sabotul sau şiul ţevilor de extracţie se montează la partea inferioară a
garniturii de ţevi de extracţie. El protejează capătul inferior al garniturii de
ţevi constituind în acelaşi timp şi un ghidaj la introducerea acesteia ]n sondă.
De asemenea, reţine sculele scăpate accidental în sondă, însă permite
trecerea prin el a manometrului de fund şi a altor aparate introduse în sondă
pentru prelevarea probelor;

d2

d1

d3

Fig.4.5 Șiul ţevilor de extracţie

4.4 Packere

Packerele sunt dispozitive care se montează la partea inferioară a

garniturii de ţevi de extracţie şi au rolul de a împiedica circulaţia între ţevi şi
coloană.
Tipuri de packere:

Packere

După modul de
acţionare: După numărul
garniturilor de ţevi pe După locul de După modul de După destinaţie:
- Mecanice armare: utilizare: - Împachetări cu
care etanşează:
- Hidraulice - Simple - De coloană - Recuperabile pietriş(gravel
- Termice - Duale - De formaţie - Permanente packer)
- Electrice

31
 Ele se utilizează la:
• stimularea sondelor;
• completarea sondelor în erupţie naturală şi erupţie artificială;
• izolarea diferitelor intervale productive;
• testarea stratelor;
• împachetări cu pietriş ale filtrelor.

6.2 Tipuri uzuale de packere

• Packerul Posi-Test
• Packerul permanent
• Packerul cu mufă încrucişată
Packerul Posi-Test

Repere
1-ţeava packerului
2-bolţ
3-canal J
4-patine
5-arcuri
6-bacuri
7-conus
8-garnituri de cauciuc
9-felinar
10-mufa de legătură cu
ţevile de extracţie.

32
 Packerul Posi-Test este un packer mecanic recuperabil cu armare
prin compresiune care se introduce cu ţevile de extracţie. El se foloseşte la
operaţiile de testare ale stratelor, de stimulare etc.
Packerul este format din ţeava packerului pe care sunt montate toate
elementele care îl compun. La partea superioară a acesteia se află mufa de
legătură cu ţevile de extracţie. Pe exteriorul ţevei packerului, la partea
inferioară sunt practicate două canale în formă de J dispuse la 1800 unul
faţă de celălalt; unul numindu-se manual, iar celălat automat.
În interiorul acestor canale se deplasează bolţul 2 permiţând
efectuarea de la suprafaţă a operaţiei de armare respectiv de dezarmare a
packerului. Se menţionează că înainte de introducerea packerului în sondă
bolţul 2 se fixează fie într-un canal fie în celălat. Astfel, canalul J automat
se recomandă atunci când packerul urmează să treacă printr-un cap de
coloană pierdută sau când se evită rotirea la stânga pentru asigurarea
packerului.
Felinarul este deschis la introducerea packerului în sondă, permiţând
trecerea uşoară a packerului prin lichidul din sondă, evitându-se astfel
fenomenul de piston.
Garniturile de cauciuc asigură etanşarea packerului pe coloană.
Bacurile pot fi cu dinţi sau cu pastile din carbură de wolfram. Ele
sunt expandate în coloană de conusul 7. Patinele acţionate de arcurile 5 stau
fixe pe coloană atunci când se rotesc ţevile pentru declanşarea
mecanismului de armare sau dezarmare.
La introducerea packerului în sondă, patinele freacă pe coloană,
bacurile sunt retrase, iar felinarul deschis. Pentru armare se ridică packerul
în sus, apoi se rotesc ţevile la dreapta astfel încât la nivelul packerului să se
obţină ¼ tură, după care se coboară ţevile şi se lasă pe packer o parte din
greutatea garniturii de ţevi pentru umflarea garniturilor de cauciuc. Prin
urmare bolţul 2 trece succesiv prin poziţiile 1-2-3-4.
4
3

1
1

2
2 3
1/4

Dacă se foloseşte canalul J automat, pentru armare se ridică ţevile

după care se roteşete la dreapta în timp ce se coboară ţevile.

33
 Pentru dezarmare se ridică garnitura de ţevi pentru deschiderea
felinarului şi destinderea garniturilor de cauciuc. Dup aceea se rotesc la
stânga cu ¼ tură la nivelul packerului. Dacă se foloseşte canalul J automat
se ridică doar ţevile pentru dezarmare.

4.5 Echipamentul de fund al sondelor de mare

adâncime

13 14
1- Linia hidraulicǎ;
2-Valva de siguranţă;
3-Garnitura de ţevi ;
1
4-Niplul selectiv; 1 1
2
5-Valva de circulaţie laterală; 2
2
6-Coloana 5
3 5
7-Locatorul G şi niplurile de 12 11

4
etanşare în packer; 10
4
8-Packer permanent simplu; 9 15
5 9-Niplul neselectiv;
6 10-Packerul dual;
7 11-Garnitura de ţevi lungă;
6
12- Garnitura de ţevi scurtă; 5
8
13. Capul de erupţie simplu;
4 8
9
14. Capul de erupţie dual; 4
15. Blast joint. 9

a. b.
Fig.4.6 Scheme de completarea a sondelor de mare adâncime: a. pentru exploatarea unui
singur strat; b. pentru exploatarea a douǎ strate simultan și separat, c. pentru exploatarea
simultanǎ a mai multor strate.

Tabelul 4.1 Rolul dispozitivelor montate în garnitura de ţevi.

Dispozitivul
Niplul neselectiv sau cu prag (no-go nipple)
Niplul selectiv inferior fǎrǎ prag (selective
nipple)
Rolul
• Permite fixarea cu ajutorul unui
locator a unui manometru de fund
introdus pentru cercetarea
hidrodinamicǎ a sondei în timp ce
aceasta produce.
• Constituie sabotul garniturii de ţevi
de extracţie.
• Permite fixarea cu ajutorul locatorului
a unei duze de fund pentru prevenirea
criohidraţilor sau a unui manometru
de fund în vederea cercetării hidro-

34
 dinamice a sondei la închidere.
Locatorul • Permite instalarea unor dispozitive
(manometre, duze, valve, dopuri etc)
în niplurile selective, respectiv ne-
selective.
Țeava perforată • Realizeazǎ o filtrare a fluidelor din
strat.
• Permite pătrunderea fluidului în ţevile
de extracţie în timp ce se efectueazǎ
cerecetarea hidrodinamicǎ a sondei la
deschidere cu ajutorul unui
manometru de fund amplasat în niplul
neselectiv.
Packerul de tip permanent cu acţionare • Permite izolarea spaţiului inelar.
electricǎ, introdus, armat și etanșat pe
coloanǎ cu ajutorul unui dispozitiv de
lansare și a unui cablu electric.
Niplurile de etanșare în packer pot fi: • Realizeazǎ legătura dintre garnitura
• cu deplasare liberă în packer, având de ţevi și interiorul packerului.
lungimea mai mare decât lungimea
• Asigurǎ etanșarea în packer.
packerului, astfel încât sǎ etanșeze în
packer și în condiţiile deformării ţevilor
de extracţie.
• fixe în packer prin intermediul unui
sistem de bacuri elastice filetate. În acest
caz deformaţiile ţevilor de extracţie sunt
preluate de un dispozitiv telescopic
numit receptacol montat în garnitura de
ţevi.
Locatorul G are diametrul mai mare decât • Permite verificarea fixării packerului
diametrul interior al packerului, fiind în coloană.
montat la partea superioarǎ a niplurilor de
etanșare în packer.
Valva de circulaţie laterală cu acţionare • Permite comunicaţia ţevi-spaţiul
mecanicǎ prin intermediul unui dispozitiv inelar, în timpul omorârii sondei,
introdus cu instalaţia de operat cu sârma punerii în producţie, etc.
împreunǎ cu o tijǎ grea și o gealǎ de bǎtaie.
Are douǎ poziţii: închisǎ/deschisǎ.

35
Niplul selectiv superior se intercaleazǎ în • Permite fixarea cu ajutorul locatorului
garnitura de ţevi la o adâncime mai mare de
2000m pentru ca o eventualǎ operaţie de
pistonare sǎ se efectueze în condiţii bune.
Niplurile de rezistenţă(flow coupling) sunt • Sǎ reziste la acţiunea abrazivǎ și
tuburi cu pereţi groși lungi de 4-10 ft. Se
monteazǎ deasupra și sub niplului selectiv
superior.
Valva de siguranţă are acţionare hidraulicǎ.
Din punct de vedere constructiv poate fi: cu
bilǎ sau cu clapetǎ.
Se intercaleazǎ în garnitura de ţevi la 50-
100 m faţǎ de suprafaţǎ sau linia de mâl(în
cazul sondelor marine).
Blast joint cu lungimea între 2ft și 20ft se
monteazǎ în cazul exploatǎrii simultane sau
simultane și separate în dreptul
perforaturilor.
lansat în interiorul sǎu a urmǎtoarelor
dispozitive:
o duze de fund (pentru reglarea
parametrilor curgerii fluidelor
prin ţevi);
o dopuri (pentru stoparea curgerii
prin ţevi în vederea executǎrii
unor reparaţii de scurtǎ duratǎ la
suprafaţǎ);
o valve cu sens unic(pentru ca în
timpul operaţiilor de stimulare
sau spǎlare, sonda sǎ fie asiguratǎ
pe ţevi în cazul inversǎrii
sensului curgerii fluidelor).
corozivǎ a fluidelor care circulǎ prin
garnitura de ţevi care se accentueazǎ
atunci când se instaleazǎ o duzǎ de
fund în niplul selectiv.
• Permite închiderea sondei în caz de
accident la suprafaţă; fiind menţinută
în poziţie deschisă de presiunea din
linia hidraulică.
• Sǎ reziste la acţiunea erozivǎ
exterioarǎ a fluidelor care curg prin
perforaturi.

Bibliografie
1. Iannuzzi, M.: Environmentaly assisted cracking(EAC) in oil and gas
production, Stress Corosion Cracking. Theory and Practice, p.570-607,
Woodhead Publishing Limited, Cambrige, UK, 2011.
2. Maldonado, B.: Special design strategies vital as HPHT completion edge
toward 500oF, 30000 psi, Drilling Contractor, p.66-70, September/october
2005.
3. Marcu, M..: Extracţia petrolului, Editura Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești,
2018.
4. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia petrolului și gazelor asociate, vol.1,
Editura Tehnicǎ, București, 1993.
5. Wang, H., Ge, Y., Shi, L.: Technologies in deep and ultradeep well drilling.
Present status, challenges and future trend in the 13th Five Year Plan
period(2016-2020), Natural Gas Industry, Elsevier Vol4, No.5,p. 319-326,
2017.

36