Tema: Tehnica de interventie la incendiu

Tehnica de interventie: totalitatea mijloacelor care se utilizeaza pentru stingerea incendiului, salvarea
persoanelor, lucrari de descarcerare si lucrari auxiliare.

Criterii de clasificare autospecialelor:

- Auxiliare
- Special
- De baza

Clasificarea automobilelor dupa destinatie

1. Automobilele de baza – sunt destinate pentru transportarea efectivului, substantelor stingatoare si

utilajului tehnic si stingerea incendiului.

2. Automobilele speciale – sunt destinate pentru executarea lucrarilor special la incendiu, nu ajuta la
stingerea incendiului.

3. Automobilele auxiliare – sunt destinate pentru executarea lucrarilor auxiliare si nu participa la

stingerea incendiului.

Fazele la incendiului

1.Anuntarea

2.Deplasarea la locul incendiului

3.Cercetarea

4.Desfasurarea de lupta

5.Localizarea

6.Inceperea stingerea incendiului

7.Deplasarea la unitate

Clasificarea echipamentelor tehnice de interventie:

1.Echipamentul pentru pompieri

- casca, coiful

- masca (anti-gaz, izolante)

- costumul de lupta (salopeta, geaca, tricoul)

- manusi (cu 2 degete, 5 degete)

- ciubote

- centura (toporas, lanterna)

2.Echipament de descarcerare

- topor

- farfece

- elevator

- scarile

3.Echipament hidraulic

-furtunuri

-distribuitor

-colector

-tevele

-coloana de incendiu

-hidroelevator

-generatoarele de spuma

CAPITOLUL I: Echipamente hidraulic

Tema: Notiuni generale. Utilaje tehnice de specialitate

Totalitatea utilajelor tehnice de specialitate care servesc pentru livrarea substantelor de stingere in
focarul incendiului constau din: echipament hidraulic si furtunul de interventie. Utilizarea acestor
echipamente permite formarea sistemului pompo-furtun cu scopul asigurarii livrarii substantelor
stingatoare. Elementele sistemului hidraulic sunt cele mai des utilizate la stingerea incendiului.
Cunoasterea caracteristicilor tactica-tehnice si constructia echipamentelor hidraulice vor fi utilizate
pentru ridicarea randamentului stingerii incendiului.

§1. Furtunurile de interventie

Furtunurile – sunt conducte elastic utilijate la capete cu racorduri destinate pentru transportarea
substantelor de stingere.
Clasificarea furtunurilor

Substantele de stingere ( apa) este refulanta prin intermediul pompelor sau motopompelor din diferite
surse de apa. Cea mai simpla schema de refulare este din cistern prin intermediul furtunurilor
magistrale si celor de lucru spre focarul incendiului. Furtunurile prin care apa trece sub presiune se
numesc furtunuri de refulare. In cazul captarii apei din surse deschise se utilizeaza furtunuri de
absortie. In cazul captarii apei din reteaua central de apa se utilizeaza furtunul refulare-absortie.

§1.1 Furtunuri de absortie

Furtunuri de absortie – sunt destinate pentru captarea apei din sursele deschise de apa.

Constructia furtunului de absortie consta din:

-camera interioara de cauciuc

-2 straturi materiale textile

-spirala metalica

-stratul intermediar caucicar

Stratul de cauciuc asigura furtunului impermiabilitate si elasticitate.

Spirala metalica mareste rezistenta mecanica si serveste pentru pastrarea formei furtunului sub actiunea
presiunii atmosferice.

La capetele furtunurilor sunt amplasate manjete elastic care serveste pentru facilitate conexiunilor cu
alte tipuri de echipamente hidraulice. Fiecare furtun are o marcare stricta care consta din:denumirea
uzinei producatoare, numarul standardului, tipul, diametrul interior,presiunea de lucru,lungimea si data
fabricarii.

Caracteristicile tactic – tehnice a furtunului de absortie

Parametrii Ø 75 Ø 125 Ø 200

Lungimea manjetei (mm) 100 150 150
Grosimea stratului cauciucat interior, Interior: 2 2 2,2
exterior (mm) Exterior: 1,5 1,5 1,5
Lungimea furtunului (mm) 4000 4000 4000
Raza minima de incovoiere (mm) 400 600 900
Presiunea de lucru (MPa) 0,5
- -
Presiunea vidului (MPa) 0,08 0,08 0,08
Masa (Kg) 3,1 6,3 13,5
 Lungimea furtunului de absortie se stabileste de particulalitatile automobilelor de interventie.
Penarul pentru transportarea si pastrarea furtunurilor de absortie de regula este amplasat pe partea
superioara a caroseriei automobilului si are lungimea mai mare de 4m. Penarul permite scurgerea si
uscarea furtunului datorita constructiei sale inclinate si perforate.

Orice furtun inainte de a intra in dotarea servantului de lupta trece incercarea, dupa incercare
furtunul se marcheaza cu numarul special al unitatii. Furtunurile se trateaza la ermecitate si la actiuni
mecanice. Furtunurile de absortie trec incercarile periodice in timpul deservirii tehnice nr.1.

§1.2 Furtunurile de refulare

Furtunurile de refulare sunt destinate pentru transportarea substanteloe de stingere sub presiune si pot fi
utilizate la instalatii de stingere stationara sau la automobile de interventie.

Constructia furtunului de refulare consta din urmatoarele elemente:

- carcasa armata (husa)

- statul interior hidroizolant

- stratul exterior hidroizolant

Carcasa armata de regula este confectionata din ate naturale (bumbac) sau artificiale. Carcasa se
formeaza din tesetura atelor sub unghiul de 900.

Dupa parametrii climaterice furtunurile de refulare se clasifica in 2 tipuri:

1. Cu rezistenta la temperatura mediului intre -400C +400C

2. Cu rezistenta la temperatura mediului intre -500C +450C

La autospeciale de interventie sunt utilizate furtunurile de refulare cu lungimea de 20m si urmatoarele

diametere: 51, 66, 77, 89, 150.

Furtunurilor de refulare se impugn urmatoarele cerinte:

- duritatea inalta

- rezistenta la frecare

- protectia de la razele de soare

- protectia de la procesele de putrifactie

- protectia de la mediile agresive (acizi,saruri)

- protectia de la temperature inalte si joase.

Rezistenta hidraulica a curentilor de apa trebuie sa fie cat mai mica.

Cerintele economice fata de furtunurile de refulare

- masa mica

- gabaritele mici ale rurourilor

- elasticitate

Caracteristicile tactic-tehnice a furtunurilor de refulare

Parametrii Ø 51 Ø 66 Ø 77 Ø 89 Ø 150

Presiunea de
lucru (atm) 15 15 15 12 10

Presiunea de
rupere (atm) 30 30 30 25 20

Grosimea
stratului 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35
interior (mm)

Masa
furtunului 18 21 26 30 42
(kg)

Furtunurile de refulare cu diametrele 77mm si mai mari se utilizeaza pentru tratarea liniilor de furtunuri
magistrale iar furtunurile cu diametrele de 51 si 66 se utilizeaza pentru linii de furtunuri de lucru.
Incercarea furtunurilor de refulare se efectueaza la intrarea servantului de lupta, se testeaza etansietatea,
presiunea si rezistenta. Fiecare furtun are pasaportul lui tehnic in care se inscrie perioada de exploatare,
numarul de ore lucrate, toate reparatiile executate asupra furtunului si toate incercarile periodice.
Furtunurile de refulare sunt supuse incercarilor periodice de 2 ori pe an.

§2. Sorbul

Sorbul este destinat pentru prevenirea scurgerii de sinestatatoare a apei din furtunurile de absortie si
protectia de la nimerirea impuritatilor in pompa.

Constructia Sorbului
 1. Corpul sorbului
2. Racordul
3. Supapa
4. Tija supapei
5. Plasa de protectie

In timpul absortiei apei din sursele deschise se creaza diferenta de presiune, apa ridica supapa si
nimereste in furtunul de absortie si ulterior in pompa. La oprirea lucrului pompei supapa se coboara si
linia de absortie ramane umpluta. Pentru a elibera linia de absortie de apa, este necesar de a ridica tija
cu ajutorul atei care va reactiona supapa si apa se va scurge.

Caracteristicile tactico – tehnice a sorbului

Parametrii 100A 125A

Diametrul de absortie (mm) 100 125
Coeficientul de rezistenta hidraulica ≥ 1,5 ≥1,5
Productivitatea l/s 20 40
Puterea necesara pentru deschiderea supapei (N) 176 250
Masa sorbului (kg) 3 3,8

§3. Colector

Colector – este destinat pentru unirea a doi curenti de apa din coloana de incendiu si transportarea apei
la record de aspiratie, a pompei de aspiratie, a pompei de interventie, deasemenea este utilizat in timpul
lucrului cu hidroelevatorul si in situatii de pomparea apei la distante mari.

Constructia colectorului

- este compus din corp triplu

- 2 racoarde de intrare cu diametrul de 80mm (pentru conectarea furtunurilor de refulare, refulare-
absortie si un record de iesire pentru conectarea furtunului de iesire.

In interiorul constructiei este amplasata subapa care permite blocarea unei sau celeilalte directii de
absortia apei in cazul aspirarii pe o singura linia de furtun.

§4. Distribuitor

Distribuitorul este destinat pentru separarea curentului de apa si reglarea volumului de substante
stingatoare refulata, transportata prin intermediul furtunurilor de refulare.

Independenta de numarul de rapoarte de iesire distribuitoarele pot fi de urmatoarele tipuri:

 - distribuitor in 3 directii ( PT-70 si PT-80)
- distribuitor in 4 directii ( PЦ - 150)

Constructia distribuitorului: toate tipurile de distribuitoare au o constructive similara, corpul

distribuitorului cu racoartele de intrare si de iesire, mineral distribuitorului si vanele de inchidere.

Caracteristicile tactico – tehnice a distribuitoarelor

Parametrii PT-70 PT-80 PЦ - 150

Diametrul de intrare (mm) 70 80 150

Diametrul de iesire (mm) Centrale 70 80 80

Laterale 50 50 80

Presiunea de lucru (atm) 1,5 1,5 1

Masa (kg) 5,3 6,3 15

§5. Tevele de refulare

Tevele de refulare – este un echipament care se instaleaza la capatul liniilor de furtunuri si este destinat
pentru formarea si reglarea jetului de apa si a altor substante de stingere.

Tevele independent de capacitatea lor se impart in:

- Tevi manual
- Tevi cu afet (tunuri)

Independenta de substanta de stingere refulata, se impart in urmatoarele:

- Cu apa
- Cu spuma
- Combinate
-

§5.1 Tevele manuale

Tevele manuale sunt destinate pentru formarea si directionarea jetului de apa compact si
dispersat, deasemenea in cazul ajustarii de spuma si pentru formarea spumei aero-mecanice de
divizibilitate mica.

Jeturile au urmatoarea forma:

 -compact

-dispersat

-pulverizat

Teava A -7 l/s

Teava B – 3,5 l/s

Dupa presiune si regimul de lucru Tevele se impart in:

-Tevi de presiune inalta

-Tevi de presiune normala

Tevi de presiune normala lucreaza de la 0,5 atm in sus iar Tevele de presiune inalta lucreaza de la 2 atm
in sus.

Tevele manuale pot avea o gama larga de intrebuintare.

Constructia Tevei manual:

1. corpul tevei
2. Racord
3. Linistitor
4. Stratul de protectie
5. Curea
6. Ajustaj

Teava KP-Б destinata pentru reglarea volumului jetului de apa. Diferentele constructive fata de KPC
este prezenta vanei de inchidere.

Caracteristicile tactico – tehnice a tevelor manuale

Parametrii PC-50 PC-70 KP-Б

Diametrul duzei (mm) 13 19 13

Productivitatea in l/s 3,6 7,4 3,3

Lungimea jetului de Pina la 28 Pina la 32 Pina la 22

apa (m)

Masa (kg) 0,7 1,5 1,7

Dirijarea formei geometrice a jetului-aceste tipuri de tevi se numesc tevi manuale universale,
incorporeaza in ele toate functiile sus mentionate.
Constructia tevelor manual universale:

1. corpul tevei
2. Racord
3. Linistitor
4. Stratul de protectie
5. Curea
6. Ajustaj
7. Maneta
8. Tija

Principiul de lucru:

In cazul pozitionarii manetei in fata, tija nu creaza obstacol pentru apa si se formeaza jetul compact.

In cazul pozitionarii manetei la 900 tija se apropie maxim de orificiul de refulare si apa se refuleaza in
diferite directii.

Principiul analogic de lucru sta la baza tevelor manual universale PCП-50, РСП-70. Teava РСК3-
70 permite formarea perderii de productie.

Caracteristicile tactico – tehnice a tevelor manual universale

Parametrii RCK-80 PCП-50 РСП-70 РСК3-70

Productivitatea
-jet compact 2,7 2,7 7,4 7,4
-jet dispersat 2,7 2,0 7,0 7,0
-jet de protective - - - 2,3

Lungimea
-jet compact 30 30 32 32
-jet dispersat 12 11 15 15

Unghiul jetului de 1200

protective - - -

Masa (kg) 2,2 1,6 2,8 3,0

Cele mai functionale se considera cele combinate care permit formarea jetului de apa si jet de spuma.
Caracteristicile tactic – tehnice

Parametrii Jet compact Jet dispersat

Productivitatea (l/s) 2,7 2,0
Lungimeajetului (m) 30 14
Presiunea de lucru la formarea 0,5 0,5
spumei (atm)

Consumul de spuma (l/s) 5,5 4,6

Divizibilitatea spumei 10 10
Lungimea jetului de spuma (m) 25 25

Masa (kg) 1,9 1,9

§5.2 Tevi cu afet ( Tunuri )

Tevi cu afet – destinate pentru formarea jetului compact, jet dispersat, pierdere de protective si spumele
cu vizibilitate mica.

Dupa modul de utilizare tevele cu afet se clasifica in urmatoarele categorii:

- Stationare
- Montate pe autospeciale
- Montate pe remorgi
- Transportabile

Tevi cu afet transportabile intra in dotarea servantului de lupta a autocisternelor si a statiilor de

pompare.

Constructia Tevei cu afet:

1. Rocoarde de intrare
2. Tripedul
3. Maneta de dirijare
4. Camera de amestec
5. Teava
6. Linistitor cu 4 palete
7. Duza

Tevele cu afet sunt utilizate la stingerea incendiilor de proportii. In aceste situatii poate aparea
necesitatea de a schimba liniile de furtun care deserves aceasta teava. Pentru neintreruperea lucrului
acesteea, ea este dotata cu supape la racordarea supapei. Pentru formarea spumei se utilizeaza o duza
speciala care se amplaseaza la capatul tevei ПЛС-20
Caracteristicile tactico – tehnice a tevei ПЛС-20

Parametrii Ø 22 Ø 28 Ø 32
Presiunea de lucru (atm) 7 7 7
Productivitatea tevei (l/s) pentru apa 19 23 30
Lungimea jetului pentru apa (m) 61 67 68
Lungimea jetului pentru spuma (m) - 32 -
Productivitatea tevei (m3/mm) pentru spuma - 12 -
§6. Tevi generatoare de spuma

Spuma aeromecanica este destinata pentru stingerea substantelor combustibile lichide (B) si celor
solide de clasa (A). Spuma in sine reprezinta un sistem de dispersie care consta din bule de aer sau de
gaz invelite cu un strat ingust de lichid. Principala proprietate de stingere a spumei este intreruperea
accesului gazelor si vaporilor in zona de ardere ce duce nemijlocit la stingerea focarului. Un rol
important il joaca si proprietatea de racier a spumei care se atribuie spumei de divizibilitate joasa, care
contine un volum mare de lichid.

Divizibilitea este un parametru important al spumei. Ea poate fi de 3 tipuri:

1. Divizibilitate joasa – pina la 10m

2. Divizibilitate medie – 10-200m
3. Divizibilitatea inalta – mai mare de 200m

Divizibilitatea este repartul dintre volumul de spuma si volumul spumogen (spuma care este in final,
spuma care am utilizato pentru a o crea).

Tema 2. Generatoarele de spuma

Pentru obtinerea spumei aeromecanice de vizibilitate medie din amestecul de spumogen si apa, si
livrarea lui in focarul incendiului se utilizeaza generatoarele de spuma de vizibilitate medie in
dependent de volumul spumei produs, putem diferentia urmatoarele tipuri de generatoare de spuma.
ГПС- 200, 600, 2000

G.S.M- generator de spuma cu vizibilitate medie.

Generatorul de spuma ГПС-200, 600 au constructia indentica si se diferentiaza doar prin marimele
geometrice a corpului si a generatorului.

Generatarul reprezinta un aparat de tip ejector care consta din urmatoarele parti component:

-Corpul generatorului cu maner

-Plase

-Pulverizator

-Racord

-Colector
Caracteristicile tactico – tehnice a generatoarelor de spuma

Parametrii ГПС-200 ГПС-600 ГПС-2000

Productivitatea (l/s) 200 600 2000

Divizibilitatea spumei 80…100

Consumul de spumogen (l/s) 1,6…2,0 5,0…6,0 16…20

Lungimea de refulare a spumogenului (m) 6 10 12

Diametrul racordului 60 70 80

La colectorul generatorului prin intermediul a 3 tije (bare) se fixeaza corpul pulverizatorului care este
unit la racordul de refulare.

Dimensiunile plasei sunt de 0,8mm. Pulverizatorul are 6 ferestruici amplasate sub un unghi de 1200C,ce
permite rotirea amestecului de lucru , ce permite formarea jetului dispersat.

Spuma aeromecanica se formeaza la amestecarea in generator in anumite proportii a 3 componente:

-lichid (apa)

-spumogen

-aer.

Curentul amestecului de spumogen sub presiune se rivreaza sub pulverizator in momentul injectarii
amestecul este aspirat cu aer, si se formeaza amestecul din toate cele 3 componente. Dupa aceasta
amestecul cade pe plase. Pe plasa picaturile formeaza un system de pelicule intinse care formeaza bule
in prima etapa si in a 2 etapa masa de spume.

Tema 3. Hidroelevator

Hidroelevatorul este destinat pentru absortia apei in contitie in care celelalte metode nu sunt posibile.

-Malurile imolite sau abrupt

-Distanta mare pina la sursa de apa

-Lipsa retelei de alimentare cu apa

-Lipsa sursei centralizate de apa.

Constructia Hidroelevatorului

-Racord de intrare

-Racord de iesire

-Injector

-Camera de amestec

-Plasa

-Cotul

Principiul de lucru

Apa din autocisternei prin furtunul de refulare cu diametrul de 6mm este pompata spre
hidroelevatorul. In camera de amestec injectorul formeaza un jet de apa cu presiune ridicata ce
favorizeaza aparitia dispersiei. Apa din mediul se absoarbe in camera de amestec datarita presiunii
scazute. Amestecul de apa intra in cot, viteza lui se mareste si este transportat prin intermediul
racortului de iesire si a furtunului de refulare cu diametrul de 77 in autocisterna. Presiunea de lucru de
la 2 atm in sus. Productivitatea este mica, se utilizeaza 550 l apa pe minut si se produc 600 l apa pe
minut. Distanta maxim pe orizontala la care poate functiona hidroelevatorul este 100m, iar adincimea
maxima de 20m.(minimum 5 atm la distante maxime)

Inafara de destinatia principala de absortie a apei hidroelevatorul se mai foloseste la curatarea

fantanilor si la evacuarea apei din subsoluri.
Capitolul II. Echipamente individuale de protectie a pompierului
Tema 1. Echipamente individuale de protectie
§1. Tinutul de lupta
Stingerea incendiilor de regula se produce in circumstante specifice si este caracterizata de un
sir de factori negative care pot afecta lucrul pompierilor. Din acesti factori periculosi fac
parte:(temperature inalta, flacara deschisa, prezenta in aer a produselor de ardere, actiunile mecanice
asupra pompierului de la elementele constructiei care se pot prabusi). Aceste circumstante se numesc
factorii periculosi ai incendiului.
Daca acesti parametrii depasesc unele linii critice pot produce traumarea pompierului,
intoxicarea pina la deces. Pentru micsorarea actiunii factorilor periculosi ai incendiului pentru pompieri
este elaborate o sistema de protectie.
Din acest sistem fac parte mijloacele individuale de protective a cailor respiratorii, evacuatoare
de fum si tinuta de protectie de fum.
In complectul unui pompier intra urmatoarele:
- casca
- coif
- tinuta de lupta a pompierului
- mijloace de protectie a mainilor
- incaltaminte speciala.

In situatii complicatii la incendiu se utilizeaza tinuta de lupta de tip izolant si tinuta de lupta
contra actiunilor temperaturilor inalte (anticaloric).
Orice tinuta de lupta a pompierului trebuie sa fie confectionata din materialele cu urmatoarele
proprietati:
-rezistenta mecanica sporita
-impermiabilitate
-rezistenta la caldura
Aceste proprietati a materialelor asigura protectia pielii omului de la factorii periculosi ai
incendiului si de la factorii climaterici ai incendiului.
Tinuta de lupta a pompierului asigura posibilitatea utilizarii ei cu alte tipuri de echipament pomperesc: (
centura, casca, mijloace de protectie a sistemului respirator, mijloace de protectie a mainilor,
incaltaminte specializata, statie radio, tinuta de lupta de tip izolant si calorica).

Tinuta de lupta a pompierului consta din 3 straturi:

1. Stratul superior
2. Stat impermiabil
3. Stratul termoizolant

Tinuta de lupta a pompierilor este formata din:

- Pantaloni sau salopeta
- Semisalopeta
- Geaca
 Constructia lor permite echiparea cat mai rapida cu echipamentele de protectie, timpul de echipare
este stabilit in normativ. Constructia tinutei de lupta nu permite patrunderea apei intre straturi.
Solutia caloristica a tinutei de lupta poate fi urmatoarea:
Stratul de regula este albastru sau negru cu benzi reflectorizante si florescente ce permite depistarea
pompierului in conditii de vizibilitate redusa: ( fum, lipsa de iluminat).

Tinuta de lupta dupa nivelurile de protectie contra actiunilor calorice poate fi de 3 niveluri:
Nivelui I – asigura protectia de la temperaturile inalte, actiuni calorice de intensitate mare si posibile
emanari a flacarii. Este confectionata din materiale termoizolante imbibate cu substante speciale.
Nivelul II – asigura protectia contra temperaturilor inalte si curentilor calorici.
Nivelul III – asigura protectia de la actiuni calorice de intensitate joasa si de regula se face din piele
artificiala.

Tinuta de lupta este facuta de 2 tipuri:

1. Pentru corpul de comanda
2. Pentru corpul de lupta

Ele se diferentiaza prin anumite elemente constructive, linii, abtibilduri cat si alte semne
distinctive.Tinuta de lupta de regula se confectioneaza de 3 marimi conventionale.

Caracteristicile tactico-tehnice a tinutei de lupta

Parametrii Nivelul I Nivelul II Nivelul III

Rezistenta la curentul caloric 15 KV/m2 240secunde 240secunde

40 KV/m2 5 sec - -
Rezistenta la flacara deschisa Nu mai putin de 15 Nu mai putin de 5 Nu mai putin de 5 sec
sec sec

Temperatura acceptabila de lucru

0
C -40+3000C -40+2000C -40+2000C

Rezistenta la temperaturi: -300

0
C 300 sec - -
0
-200 C - 240 sec 180 sec
2
Termoconductibilitatea Vat/m s 0,06 0,06 0,06

Rezistenta la contact cu o
suprafata incalzita la 400 0C 7 sec 3 sec -
Masa , Kg 5-7 6 5

Termenul mediu de exploatare 2 ani 2 ani 2 ani

 §2. Casca
Casca este mijloc individual de protectie care asigura protectia capului, gatului fata pompierului
de la actiunea factorilor termici si mecanici a mediului agresiv, a apei si a conditiilor climaterice
nefavorabile.

Constructia castii:
1. Corpul
2. Vizorul
3. Pelerina
4. Amortizatorul
5. Cureaua de fixare

Pelerina protejeaza gatul de la iradieri calorice, flacara deschisa si scantei.

Amortizatorul asigura fixarea castii in cap si impreuna cu corpul castii asigura distribuirea uniforma a
sarcinei simicsoreaza energia cinetica a paliturii.

Casca rezista la o palitura verticala cu un obiect plat cu o energie pana la 80J. In cazul paliturii cu o
energie de 50J forta transversala de casca catre corp va fi 5 KN sau aproximativ 5 kg.
Casca isi pastreaza proprietatile de protectie la temperatura de 50 0C timp de 30 min iar la 200
0
C doar 3 min.
Casca poate rezista la curentul caloric de 5 KV/m 3 timp de 4 min si 40 KV/m3 timp de 5 sec. In aceste
situatii temperatura sub casca nu depaseste temperatura de 50 0 C. Casca isi mentine proprietatile la
actiunea apei, uleiurilor, spumogenilor… si la alte substante posibile incendiilor.

§3. Coiful

Coiful este mijloc secundar de protectie destinat pentru protectia capului de la actiunile
temperaturilor inalte si flacara deschisa pe o perioada scurta de timp.

Constructia Coifului
- Curea
- Pelerina
- Amortizator
- Vizor (care se deschide in interior)

Coiful este caracterizat de o amortizare a palituri cu o energie pina la 50J si cu o rezistenta la

stapungere cu energia pina la 30J. El rezista la actiunea curentului termic nu mai mare de 5
KW/m2 . Are masa de 1,2 kg si poate fi utilizat la temperatura de la -40+ 1500C.
§4. Incaltamintea specializata

Incaltamintea specializata este caracterizata de un complex de insusiri ergonomice si fizologo-

igienice care asigura lucrul sigur la stingerea incendiului, lucrarilor de salvare-deblocare si protectia de
la actiunile climaterice . Stratul superior de regula este confectionat din piele cu proprietati de
impermiabilitate si termorezistenta sau din alte materiale cu aceleasi proprietati.
Incaltamintea specializata asigura protectia partii frontale a talpii pompierului la temperaturi nu
mai mici de 200 0C si curentul termic 5W/m2 timp de cel putin 5 minute.Masa incaltamintei este in jur
de 3 kg. Diapazonul de marimi este de la 38 - 47.

§5. Mijloacele individuale de protectie a mainilor

Mijloacele individuale de protectie a mainilor asigura protectia mainilor pompierului de la

factorii periculasi ai incendiului a actiunii factorilor si factorilor climaterici nefavorabili.
Materialul din care sunt confectianate are urmatoarele proprietati:
- Termoizolarea
- Impermiabilitate
- Igineizare
De aceea acestea sunt confectionate in 3 straturi.
Mijloacele individuale de protectie a mainilor pot fi de 2 forme:
1. Manusi cu 5 degete
2. Manusi cu 2 degete

Ambele tipuri se fixeaza la incheietura mainii. Principala cerinta functionala este posibilitatea efectuarii
tuturor tipurilor de lucrari la stingerea incendiului si lucrul cu mijloacele de protectie a organelor
respiratorii.

Caracteristicile tactico-tehnice

- Rezista la temperaturi nu mai mici de 300 0C.

- Rezista la flacara deschisa nu mai putin de 5 secunde.
- Rezista la curentul termic de 5 kw nu mai mic de 224 secunde.
- Rezista la curentul termic de 40 kw nu mai mic de 5 secunde.

§6. Costumele termoizolante si termoreflectoare

In circumstantele complicate si conditiile speciale a incendiului se utilizeaza tinuta de lupta de

tip izolant si contra actiunilor temperaturilor inalte costumul anticaloric.

Protejeaza pompierii de la urmatorii factori:

- Iradiere calorica de intensitate mare

- Temperaturi inalte a mediului
- Contact de scurta durata cu flacara deschisa
- Factorii periculosi ai incendiului
- Factorii nefavorabili climaterici
 Tinuta de lupta contra actiunilor temperaturilor inalte poate fi de 3 tipuri:

- Usoara
- Medie
- Grea

Caracteristicile tactico-tehnice a tinutei de lupta contra tempreraturilor inalte

Parametrii Grea Medie Usoara

Temperatura ( 0C ) 200…800 200 200
Timpul de lucru (sec) 960…20 600 480
Rezistenta la curentul caloric KW/m2 18…40 10…18 10
Timpul de actiune (sec) 960…120 900…600 480
Timpul de rezistenta la flacara deschisa (sec) 30 20 15
Constructia costumului permite utilizarea lui impreuna cu mijloacele individuale de protectie a
organelor respiratorii, utilaj tehnic de specialitate, statie radio si incaltaminte specializata.

Tinuta de lupta de tip grea consta din cel putin 3 straturi:

- Stratul interior
- Stratul termoizolant
- Stratul superior

Primele 2 pot fi combinate intr-un singur stat. Stratul superior se confectioneaza din materiale
termoreflectoare si metalizante.

Costumul anticaloric are urmatoarele parti componente:

- Salopetul
- Gluga cu iluminator
- Manusi
- Ciubote de protectie

Tinuta de lupta de tip grea se utilizeaza la temperaturi incepind de la -40 0C, masa este mai mare de 18
kg, timpul de echipare cu ajutorul a 2 asistenti este nu mai mare de 3 minute.

Tinuta de lupta de tip medie

Partile componente a tinutei de lupta de tip medie sunt:

- Geaca
- Pantalon
- Glugacu sticla
- Manusi cu 3 degete
- Bahilii
La necesitate cu acest complect se pot utiliza mijloace individuale de protectie de tip izolant. Masa nu
mai mare de 10 kg si timpul de echipare nu mai mare de 70 secunde.

Tinuta de lupta de tip usoara

Tinuta de lupta de tip usoara este reprezentata de un set de mijloace de protectie locala, prin
intermediul acestei tinute se asigura protectia suplimentara a mainilor, a capului si a organelor
respiratorii.

In setul respectiv intra urmatoarele :

- Gluga
- Manusi cu 3 degete
- Bahilii

Se utilizeaza impreuna cu tinuta de lupta a pompierului simpla. Masa nu depaseste 3 kg, timpul de
echipare 30 secunde.

§7. Tinuta de lupta de tip izolant

Tinuta de lupta de tip izolant este destinata pentru izolarea pompiarului de la actiunile
nefavorabile a diferitor factori periculosi ai mediului si a actiunilor climaterice.

Seturile acestui tip de tinuta se impart in 2 tipuri:

1. Fara protectie calorica (temparatura de lupta pina la 40 0C)

2. Cu protectie calorica ( care asigura protectia la temperaturi inalte)

1.Fara protectie calorica- acest set specializat asigura protectia impotriva iradierilor ionizante, iradieri
penetrante, poluarea radioactiva a suprafetei pielei si prin organele respiratorii si tractul digestiv.

In acest set intra urmatoarele:

- Salopeta de protectie
- Sort
- Gluga
- Coif
- Manusi cu 5 degete
- Scafandru cu iluminizator
- Lingerie igienica
- Chiloti
- Ciubote de protectie

Setul asigura diminuarea de cel putin 2 ori a iradierei gama cu energie de 200 KeV, si diminuarea de
cel putin 50 de ori a iradierelor beta cu energia de 2 MeV. Timpul la care costumul nu isi pierde
calitatile de protectie la temperatatura mai mica de 100 0C este doar 10 minute. Masa setului este pina
la 20 kg. Timpul de echipare este 300 secunde.

2. Tinuta de lupta cu protectie calorica este destinata pentru protectia de la actiunile calorice si protectia
de la mediile chimice agresive. Aceasta tinuta poate rezista la actiunile diferitor amestecuri chimice a
acizilor (amoniac, clor ). Acest set poate fi utilizat la curentul caloric nu mai mare de 5 KV/m 2 . Timpul
de lucru la temperaturi de la -40 0C + 40 0 C nu mai mare de 40 minute. La temperaturi mai mare de
100 0C nu mai mare de 20 secunde. Timpul de protectie la contactul direct cu flacara este de 3 secunde.

In set intra urmatoarele:

- Scafandru exterior
- Manusele pentru el
- Salopeta termoizolanta cu coif
- Manusi cu 3 degete
- Ciubote speciale

Masa setului este de 9 kg, timpul de echipare cu ajutorul unui asistent este nu mai mare de 3 minute.

Tema 2. Clasificarea scarilor

§1. Scarile manuale

Scarile manuale sunt destinate pentru ridicarea efectivului la inaltime, evacuarea sinistratilor de
la etajele superioare a cladirilor, unele dintre ele pot fi utilizate si in interiorul cladirilor pentru diferite
tipuri de lucrari.

§2. Scara baston

Scara baston este destinata pentru ridicarea coborirea sinistratilor si a efectivului la primul nivel. Poate
fi utilizata ca targa pentru evacuarea persoanelor, ca punctele de trecere intre 2 inaltimi si ca
echipament de deblocare.

Constructia scarii baston

Scara baston este confectionata de regula din aluminiu sau modele mai vechi din lemn. Consta din 2
lomgeroane care se intersecteaza din trepte. La capetele longeroanelor sunt prezente articulatiile
speciale care faciliteaza lucru la deblocare si nu permit alunecarea scarii la urcarea pompierului.
Unghiul de lucru cu scara este 600-700 .

Caracteristicile tactico-tehnice a scarii baston

Parametrii Pozitia de lucru Pozitia de transportare

Lungimea scarii (m) 3,1 3,4

Greutatea (kg) 15 15
 §3. Scara de fereastra

Scara de fereastra este destinata pentru ridicarea pompiarilor la etajele superioare a cladirilor
prin intermediul golurilor de fereastra, balcoanelor si lodjilor agatinduse printr-un carlig special.

Constructia scarii de fereastra

Scara de fereastra este facuta din trepte, carlig,fire de rezistenta. In comparatie cu scara baston este mai
usoara si mai ingusta fiindca este utilizata doar de o singura persoana.

Se mai intrebuinteaza la desfacerea acoperisurilor pentru evacuarea fumului.

Caracteristicile tactico-tehnice a scarii de fereastra

Parametrii

Lungimea (m) 4,1

Latimea (mm) 270

Greutatea (kg) 7

§4. Scara culisabila

Scara culisabila este destinata pentru ridicarea coborarea efectivului la nivelul 3 sau acoperisul
cladirilor, pentru utilizarea ei sunt necesare cel putin 2 persoane.

Constructia scarii culisabile: este formata din 3 tronsonuri care aluneca unul pe celalalt, fiecare
fiind format din 2 longeroane si trepte, armaturi metalice pentru ghidarea segmentelor in timpul
intinderii precum si pentru marirea segmentului.

Caracteristicile tactica-tehnice a scarii culisabile

Parametrii

Lungimea scarii in stare de transportare (m) 4,3

Lungimea scarii in stare de lucru (m) 10,6

Latimea treptelor pe tronsoane (mm) 480/ 400/ 340

Masa (kg) 60
§. Generalizarea scarilor
Orice scara manuala trebuie sa fie supusa incarcarilor. Prima incarcare se face dupa fabricarea scarii,
urmatoarea incercare se face la intrarea in servantul de lupta, incercarile se fac periodice.

Tema2. Specificul amplasarii utilajului tehnic de specialitate

Nomenclatorul utilajului tehnic de specialitate amplasat pe autocisterna de interventie de regula

depaseste 50 de unitati. La automobilele speciale (U.T.S.) este de regula mai mic. Rata intrebuintarii a
diferitor tipuri de (U.T.S.) este foarte variata. Pompele de interventie sunt puse sub fuctiune la fiecare
incendiu. Furtunurile de absortie in dependenta de dezvoltarea retelei de alimentare centralizata se
utilizeaza de la 4 % - 10% din incendiu. Furtunurile de refulare de limita 51 se utilizeaza in 80 % din
cazuri iar cele de 77 se utilizeaza 20%. Hidroelevatorul se utilizeaza 1,1% din cazuri.
U.T.S. are mase diferite, diferite dimensiuni si respectiv spatiul pe care il ocupa diferit. U.T.S. care
intra in dotarea autocisternei de interventie are greutatea de 250-300 kg si ocupa 40 % din volumul
boxelor.

Amplasarea utilajelor trebuie sa satisfaca un sir de cerinte:

1. Capacitatea de desfasurare de lupta in cel mai scurt timp posibil
2. Sa nu diminuieze posibilitatea de miscare operationala
3. Amplasarea lor trebuie sa fie neaccidentala

Trebuie sa fie luate in consideratie urmatoarele posibilitati de amplasare a utilajului in boxa:

1. Gruparea elementelor utilajelor dupa functionalitate.

2. Amplasarea dupa prioritate (cat este de important utilajul pentru efectuarea unor operatiuni)
3. Amplasarea optimala a utilajului dupa masa si volum
4. Consecutivitatea utilizarii utilajului in procesul de lucru
5. Elementele cele mai des utilizate trebuie sa fie amplasate in cele mai comode locuri
6. Accesibilitate rationala pentru utilizare luind in consideratie inaltimea pompierului

Pentru satisfacerea tuturor conditiilor de amplasare a utilajului la autospeciala se recomanda ca

greutatea totala a automobilului sa fie nu mai mica de 25 la 100 pe axa principala, iar diferenta de
greutate dintre rotile din dreapta si stanga sa nu fie mai mare de 2%. Pentru aceasta se interzice
reutilarea si reamplasarea de sinestatatoare a utilajului tehnic de specialitate.
Capitolul III. Autospecialele de interventie

Tema 1. Autocisternele de interventie (A.C.I.)

Autocisternele de interventie (A.C.I.) au destinatia de a transporta la locul incendiului s-au

avariei efectivul servantului de lupta, utilajul tehnic de specialitate si accesoriu, utilajul de descarcerare,
substantele de stingere si lansarea substantelor de stingere in focarul incendiului cu ajutorul pompelor
sau motopompelor, iluminarea incendiului pe timp de noapte, evacuarea fumului si gazelor toxice si
salvarea persoanelor de la inaltimi mici.

In majoritatea cazurilor incendiile ce se produc se localizeaza si se lichideaza cu ajutorul

cisternei, din acest motiv autocisternele de interventie formeaza partea fundamentala a intregului parc
de autospeciale de interventie la stingerea incendiilor.

Autocisternele se impart in 2 grupe mari:

1. Autocisterne pentru stingerea incendiilor in orase si localitati rurale (se da prioritatea

automobilului cu cele mai bune calitati de manevrare si dimensiuni exterioare.
2. Autocisterne pentru stingerea incendiilor la obiectivele economiei nationale, in paduri,locuri
greu accesibile pentru transportul dat, la aerodromuri si la stingerea sondelor petroliere.

Pentru indeplinirea sarcinilor de baza autocisternele sunt dotate (tancuri, rezervor, cisterna) pentru apa,
pentru spumogen si pentru pulbere. Datorita acestui fapt autocisternele se mai pot clasifica in
urmatoarele categorii:

1. Usoare – cu capacitatea tancului pina la 2000 l.

2. Mijlocii – cu capacitatea tancului de la 2000 – 4000 l.
3. Grele – cu capacitatea tancului mai mare de 4000 l.

Datorita acestor rezerve de substante de stingere A.C.I. au posibilitatea de a lichida si localiza

majoritatea incendiilor ce se produc in orase si in localitati rurale. La incendii de proportii si cele
complicate autocisternele se instaleaza la sursele adaugatoare de apa: ( hidranti, rezervoarele de
incendiu, lacuri, riuri, fantani, bazine ) sau se folosesc adaugator statiile de pompare cu capacitate de
pompare 110 l/s si distanta de 2500 m. Posibilitatile de realizare injectiva A.C.I. la incendiu si
caracteristicile tactico-tehnice in majoritatea cazurilor nu depinde de utilajul cu care sunt dotate
autocisternele, calificarea echipei de pompieri si modul de folosire si pastrare a autocisternei. Pentru
lucru stabil in diferite conditii climaterice la A.C.I. sund adaugate adaugator sistemul de racire a
motarului de vara ( apa rece din cisterna trecand prin pompa si tevele sistemului de racire mentine
temperatura normala de lucru acestora) si sistemul de incalzire a cisternei, a camerii unde este montata
pompa si a cabinei destinate pentru servantul de lupta ( prin intermediul sistemului de echipament a
gazelor ce se elimina in urma functionarii permanente a motorului pe timp de iarna) .

Cu ajutorul acestor sisteme A.C.I. sunt rezistente pe perioade indelungate in timpul lucrului sub cerul
liber la diferite temperaturi climaterice -40 0C + 40 0C. Cu ajutorul pompelor instalate la autocisterne se
poate refula un anumit debit de apa sau de spuma cu presiune de la o atmosfera pana la capacitatea
maxima a pompei. Cu ajutorul formei centrifuge se poate de captat apa prin absorbtie de la adancime
pana la 7m si cu ajutorul hidroelevatorului pina la 20m. Tot cu ajutorul pompei si hidroelevatorului
A.C.I. au posibilitatea de a absorbi apa de pana la 100m pe linia orizontala din raurile si lacurile a caror
maluri sunt inamolite, abrupte si nu sunt prevazute cai speciale pentru accesul autocisternelor.

A.C.I. au posibilitatea de a pompa apa la distante mari ( pina la 1000m) in cazurile in care in apropierea
incendiului nu sunt alte surse de apa. Daca distanta este mai mare de folosesc cateva autocisterne sau
statii de pompare cu autospeciale, cu furtunuri care in majoritatea cazurilor sunt dislocate in aceeasi
subdiviziune.

Contitiile de utilizare si instalare A.C.I si modul de stingere a focului se decide de conducatorul

stingerei incendiului. Fiecare membru al echipei din componenta servantului de lupta are obligatiunile
sale si poarta obligatiunile sale de un anumit utilaj sau accesoriu ce se afla in dotarea autocisternei cat si
de starea acestora , pentru starea tehnica a autocisternei este responsabil conducatorul auto si
tehnicianul superior al subdeviziunii. Pentru mentinerea in stare satisfacatoare A.C.I. utilajului si
accesoriile din dotarea lor sunt stabilite 6 feluri de deservire tehnice:

1. Deservirea tehnica zilnica

2. Deservirea tehnica la incendiu
3. Deservirea tehnica dupa incendiu
4. Deservirea tehnica nr.1
5. Deservirea tehnica nr.2
6. Deservirea sezoniera (primavara – vara si toamna – iarna )

Fiecare deservirea tehnica a A.C.I. are sarcinile, modul si enumerarea lucrarilor bine determinata care
sunt obligatorii pentru indeplinirea atit de personalul tehnic cat si de membrei echipei autospecialei
date.

Schemele de alimentare cu apa:

a. Alimentare cu apa de la hidrant

1. Autocisterna
2. Furtunde refulare magistral
3. Distribuitor
4. Furtunde refulare (de lucru)
5. Furtun de absortie
6. Coloana de incendiu
7. Hidrant
b. Absortia apei din bazinele deschise
1. Autocisterna
2. Furtunde refulare magistral
3. Distribuitor
4. Furtunde refulare (de lucru)
5. Furtun de absortie
6. Sorbul
c. Schema de alimentare cu apa cu ajutorul hidroelevatorului
1. A.C.I.
2. Furtunde refulare magistral
 3. Distribuitor
4. Furtunde refulare (de lucru)
5. Furtun de absortie
6. Hidroelevator
d. Schema de pompare a apei la distante mari pe o linie de furtun din pompa in pompa (≥2000m)
e. Schema de pompare a 2 linii de furtunuri din pompa in pompa
f. Pomparea apei la distante mari din pompa in cisterna
g. Folosirea statiilor de pompare

In orase si localitati rurale unde sunt dervoltate retelele de apeducte conform cerintelor si normativelor
in vigoare 100m-150m si la obiective economice conform calculelor se instaleaza hidrantii de incendiu.

A.C.I. in timpul incendiului de proportii si cele indelungate au posibilitatea de a se alimenta cu apa din
retelele apeductului cu ajutorul coloanei de incendiu si furtunurilor de absortie cu diametru de 77mm.

Conform calculelor apelor din R.M. serviciul de salvatori si pompieri I se permite in caz de incendiu
alimentarea autocisternei cu apa din toate sursele existente indiferent de forma lor de proprietate si
apartenenta, cu exceptia bazinelor de la institutiile medicale care se folosesc in procesele medicinale ale
institutiilor. Este necesar de mentionat ca toate incendiile indiferent de locul unde sau produs, dar dupa
substantele si materialele combustibile se impart in 5 clase:

1. Clasa A – incendii cu ardere a substantelor solide in majoritatea lor de origine organica, arderea
carora este insotita de mocnire (hartia, materiale textila, lemnul ).
2. Clasa B – incendiile cu arderea lichidelor combustibile sau a substantelor fusibile.
3. Clasa C – incendii cu arderea gazelor.
4. Clasa D – incendii cu arderea metalelor si aliajele lor.
5. Clasa E – incendii cu arderea instalatiilor electrice. (stingere cu pulbere)

Datorita acestei clasificari si dupa determinarea posibilelor focare in zonele de deservire a

subdiviziunilor se planifica modelul, numarul si capacitatile autospecialelor necesare pentru servantul
de lupta in zona respectiva. In cazul in care sunt posibile focare combinate dupa clase de incendiu se
prefera alegerea autospecialelor cu destinatie de stingere combinata si a celui mai universal din
domeniul de aplicare. In comparatie cu celelalte automobile A.C.I. la incendii sunt dodate cu un sistem
suplimentar de iluminare:

1. Girofarele (care reflecta apartenenta la serviciile operative).

2. Iluminarea cabinei de destocare a servantului de lupta.
3. Iluminarea locului de instalare a pompelor si accesoriilor.
4. Iluminarea boxelor pentru utilajul tehnic de specialitate.
5. Doua faruri anticeata.
6. Indicatorul pe cisterna pentru aprecierea nivelului de apa.
7. Doua panouri de indicatoare, una in cabina soferului si cealalta la locul instalarii pompei.
§1.1 A.C.I. – 40 (130)

40 – productivitatea

(130) – sasiurile pe baza careea este facut.

A.C.I. – 40 (130) este destinata pentru urmatoarele:

- transportarea la locul incendiului a efectivului, utilajului rezervei de apa si spumogen.

- stingerea incendiului cu apa si spuma mecanica.

- alimentarea cu apa din rezervoare si retele de apeduct.

Autocisterna poate fi folosita ca unitate independenta de lupta cat si in combinatie cu alte autospeciale
la pomparea apei la distante mari. Ea este capabila sa activeze la temperaturile de la – 40 0C + 40 0C.

Constructia autocisternei

1. Motorul
2. Cabina soferului
3. Cabina servantului
4. Tancul sau rezervorul pentru apa
5. Rezervorul pentru spumogen
6. Pompa
7. Boxele pentru utilaj

Caracteristicile tactico – tehnice

Tipul sasiului ZIL 160

Tipul tractiunii 4ˣ2 punte spate

Viteza maximal 80 km/h
Numarul de locuri pentru efectiv 6 persoane
Volumul cisternei pentru apa 2300 l

Volumul rezervorului cu spumogen 165 l

Productivitatea pompei 40 l/s

Presiunea de lucru a pompei 10 atm.

Masa totala 11,200 kg

Gabaritele 7500 mm/ 2500mm/ 3100mm
Autocisterna mai este echipata cu o instalatie de semnalizare acustica si cu microfoane. Datorita
faptului ca autocisterna este dotata cu pompa cu productivitatea de 40 l/s si servantul de lupta din 6
persoane autocisterna are urmatoarele posibilitati:

1. De a lansa pe orizontala 2 tevi de refulare de tip A cu debitul de 7 l/s.

2. De a lansa pe orizontala 4 tevi de refulare de tip B cu debitul de 3,5 l/s.
3. De a forma 2 grupuri de protectori echipe de S.P.G.
4. De a lansa pe orizontala 2 generatoare de spuma.
5. De a lansa pe orizontala o teava portativa cu afet.

In conformitate cu regulamentul de lupta a serviciuluo de salvatori si pompieri in timpul indeplinirii

lucrarilor la inaltimi (pe scarile culisabile sau autoscari, pe acoperisuri…) se cere obligatoriu sa fie la
fiecare teava de refulare, sa fie seful de teava si ajutorul sefului de teava. In asa mod posibilitatea
echipelor la autocisterna se reduc de 2 ori. In cazul cand la actiunea de stingere sunt alertate mai multe
echipe sau unitati si este un numar suficient de efectiv, atunci autocisterna poate fi folosita in deplina
forta. Folosind efectivul si utilajul de la alte echipe, autocisterna va avea urmatoarele posibilitati:

1. De a lansa pina la 11 tevi de refulare de tip B.

2. De a lansa pina la 5 tevi de tip A.
3. De a lansa 4 generatoare de spuma.
4. De a lansa 2 tevi portative cu afet.

Tema 2. Automobilele de stingere cu spuma (A.S.S.)

A.S.S. – sunt destinate pentru stingerea incendiilor de proportii a substantelor inflamabile si lichidelor
usor inflamabile cu spuma de divizibilitate mica. Domeniul de aplicare a lor se rasfrange asupra
obiectivelor de prelucrare a petrolului, de extragerea petrolului si depozitarea petrolului. In principiu
sunt putine diferente constructive fata de A.C.I. La aceste autospeciale pompele, utilajul tehnic de
specialitate si comunicatiile hidraulice sunt identice cu cele de la autocisterne. La autospecialele mai
contemporane pot fi introduse unele inovatii constructive. La automobilele de stingere cu spuma lipsesc
rezervoarele pentru spumogen. Constructia identica a A.C.I. si A.S.S. permite stingerea incendiilor nu
doar cu spuma dar si cu apa, daca aceasta este alimentata cu dansa. In prezent de regula se utilizeaza
mai multe tipuri de automobile de stingere cu spuma.
Caracteristicile tactico – tehnice a A.S.S.

Parametrii A.S.S. – 40 (5557) A.S.S. – 40 (53213)

Tipul sasiului URAL KAMAZ

Formula rotilor 6ˣ6 6 ˣ4

Puterea motorului (c.p) 200 175

Viteza maxima (km/h) 75 80

Numarul efectivului 7 3

Tipul pompei Пн – 40 Пн – 1200

Productivitatea pompei (l/s) 40 20

Lungimea coloanei de apa,jet (m) 100 800

Capacitatea cisternei ( l ) 4000 7000

Numarul de generatoare de spuma care 5 5
pot sa lucreze simultan

Capacitatea tunului ( l/s ) 20 -

§ 2.1 A.S.S. – 40 (5557)

A.S.S. – 40 (5557) este destinat pentru livrarea la locul incendiului a spumogenului si a ( U.T.S. ) si
pentru refularea spumogenului catre amestecatoarele de spuma. Acest automobil poate fi utilizat in
combinatie cu alte autospeciale pentru refularea spumogenului catre amesticatoarele de spuma
magistrale sau ca o unitate de lupta independenta cu capacitatea de absortie a apei din diferite surse.
Cisterna este confectionata din otel, confectionata din mai multe parti. Nivelul spumogenului este
controlat de 5 detectoare care semnalizeaza nivelul in cabina si in sectia pompei. Deasupra cisterna este
dotata cu un orificiu pentru umplere si verificarea starii tehnice, in partea de jos este dotata cu un
colector pentru umplerea cisternei cu apa sau evacuarea lichidului din aceasta. Cisterna suplimentar
este dotata cu un sistem de incalzire special. Umplerea cisternei poate fi efectuata prin 2 metode:

1. Metoda manuala ( cu caldari).

2. Prin intermediul pompei.

 Schema functionala a automobilului A.S.S. – 40 (5557)

1. Pompa
2. Vana de inchidere cu ø 70
3. Pompa de tip injectata
4. Vana de inchidere cu ø 80
5. Teava cu afet
6. Cisterna
7. Vana de inchidere cu ø 50
8. Vana de inchidere cu ø 100
9. Racord de aspiratie
10.Amestecatorul de spuma

Schema masinii

Refularea substantelor de stingere este posibila prin diferite modalitati. In cazul cand A.S.S. este
instalat la o sursa cu apa, substantele de stingere pot fi refulate prin tun sau racoardele de iesire fix ca la
A.C.I. Daca cisterna este umpluta cu spumogen ce se regleaza catre pompa prin amestecatorul de
spuma, mai departe acest amestec este transportat catre liniile de furtunuri, tevi si generatoare de
spuma. Amestecul de spuma utilizat este de tipul ПС – 5. El poate asigura refularea spumei de
divizibilitate mica in volum de ( 10 – 20 m3/min ) in timpul lucrului a 5 generatoare de spuma ГПС –
600. Productivitatea maxima a furtunului poate ajunge la 20 m3/min. In cazul necesitatii de un volum
mai mare de spuma ( mai mult de 5 generatoare de spuma ) este necesar de a folosi dozatorul
amesticator.
 Schema lui de utilizare

La livrarea spumogenului catre dozator este nevoie de a mentine o presiune mai mare de 0,5 atm decat
cea a pompei care livreaza apa.

§ 2.2 A.S.S. – 20 (53213)

A.S.S. – 20 (53213) este destinat pentru livrarea la locul incendiului a servantului de lupta, a
U.T.S. , a spumogenului si refularea substantelor de stingere catre focar prin intermediul liniilor de
furtunuri. Angrenajul pompei este efectuat de catre motorul principal dar productivitatea lui este marita
prin intermediul arborilor cotiti, pompa este amplasata in spate. Pentru pastrarea si transportarea
substantelor de stingere la automobil sunt instalate 3 cisterne cu capacitatea cumulativa de 7000 l. Inte
ele sunt efectuate conexiuni prin intermediul conductelor elastice. Fiecare cisterna in parte este
termoizolanta. In fiecare cisterna sunt instalate cate 3 detectoare de nivel. Semnalizatoarele de nivel la
fel sunt instalate in cabina si in sectia pompei. Sistema hidraulica a automobilului nu are amesticator de
spuma nici cisterne aparte destinate spumogenului. Cisterna poate fi alimentata atit cu apa cat si cu
spumogen prin orificiul de umplere sau prin intermediul pompelor.
Schema de lucru a A.S.S. – 20 (53213)

1. Pompa
2. Supapa de presiune
3. Racord de iesire
4. Amesticator de spuma
5. Vana de inchidere cu ø 50
6. Vana de inchidere cu ø 60
7. Cisterna
8. Racord de intrare
9. Vane de inchidere
Stingerea incendiilor se produce prin urmatoarele metode:

1. Cu spuma aeromecanica ( livrarea apei se produce din hidranti sau din sursa deschisa iar cea a
spumogenului din sursa deschisa ).
2. Cu spumogen ( livrarea lui se efectueaza catre amesticatoarele de spuma magistrale sau catre
ridicatoarele de spuma ).

In dotarea automobilului sunt 6 generatoare de spuma ГПС – 600 un generator de spuma ГПС – 2000,
un amestecator de spuma transportabil si 2 ridicatoare de spuma. Pentru crearea unui volum mare de
spuma se utilizeaza amesticatorul de spuma transportabila. Spumogenul este livrat din cisterna prin
intermediul pompei iar apa vine de la alta autocisterna de interventie sau statie de pompare.

Tema 3. Automobilele de stingere cu pulbere ( A.S.P.)

A.S.P. sunt destinate pentru incendiilor la intreprinderile industriale chimice, extractoare de

gaze si petrol, la statiile atomo electrice, statiile de distribuire energetice si aeroporturi.

La exploatarea acestor automobile trebuie de tinut cont ca timpul de lucru a instalatiilor cu pulbere este
foarte mic si suprafata maximala a incendiului care poate fi stinsa de asemenea este limitata de
capacitatea pulberului refulat prin intermediul tunului sau tevelor manuale.

Catre A.S.P. sunt inaintate cerintele urmatoare:

- Instalatia cu pulbere se monteaza de regula pe sasiul automobilului, cu o capacitate de trecere

sporita.
- Parametrele sasiurilor sunt alese independenta de masa pulberului transportat.

Principalul element al acestei instalatii este vasul pentru transportarea pulberului. Aceste vase sunt
montate cu orificii in partea superioara si inferioara pentru umplerea si evacuarea pulberului. Instalatia
de stingere poate sa contina unul sau mai multe vase, cu cat capacitatea vaselor este mai mare respectiv
creste si numarul de tunuri. Pulberele poate fi refulat catre focarul incendiului prin intermediul
furtunurilor de presiune cu lungimea pana la 20 – 60 m. Productivitatea tunurilor poate varia intre 20 –
100 kg/s. Tunurile au capacitatea de rotire la 3600 pe orizontala si manevrare pe verticala de la -150 +
750. Capacitatea maxima a tevelor manuale nu depaseste de 5 kg/s. De regula automobilele sunt dotate
cu cel putin 2 tevi manuale. Furtunurile de presiune sunt mereu racordate la tevi si la sistem de stingere
cu pulbere.

Principiul de lucru a automobilului de stingere cu pulbere este bazat pe principiul impingerii pulberului
din vase pe conducte de comunicatii sau pe linii de furtun. Pulberele trece in stare de pseudolichifiere,
obtine capacitatea de vascozitate si posibilitatea de a transporta. Amestecul dintre gaz si pulbere care
curge sub presiune la capatul tevei este sub forma de jet, care este directionat spre focarul incendiului.

Independenta de modul de livrare si transportare a pulberului pot fi divizate urmatoarele tipuri de

instalatii:

I. Cu pseudolichifiere a pulberului si livrarii neintrerupta a gazului comprimat catre vas prin

elementele poroase.
II. Cu pseudolichifiere a pulberului si livrare neintrerupta a gazului comprimat prin intermediul
injectoarelor.
III.Cu pastrarea concomitenta a pulberului si a gazului sub presiune in acelasi vas.

Schema de lucru cazul I

1. Baloanele cu gaz comprimat

2. Vana de inchidere
3. Reductor
4. Colector
5. Supapa inversa
6. Vasul pentru pulbere
7. Elementele poroase
8. Conducta de evacuare
9. Robinet
10.Teava
11.Supapa de siguranta
12.Capacul vasului
 Schima de lucru cazul II

1. Baloanele cu gaz comprimat

2. Vana de inchidere
3. Reductor
4. Colector
5. Supapa inversa
6. Vasul pentru pulbere
7. Injector
8. Conducta de evacuare
9. Robinet
10.Teava
11.Supapa de siguranta
12.Capacul vasului
 Schima de lucru cazul III

1. Compresor
2. Supapa inversa
3. Pulbere
4. Conducta de evacuare
5. Vana de inchidere
6. Teava cu afet
7. Filtru
8. Detector de presiune
9. Reglor automat

Din tunuri di tevi manuale se efectueaza sub presiune constanta in vas.

Principiul de lucru a instalatiei de tipul II este analogic cu primul numai ca lichifierea se produce prin
intermediul injectoarelor. Al II tip de instalatie este mai larg aplicat la stingerea incendiilor. Inatalatiile
de tipul III pulberele si aerul comprimat se afla concomitent in vasul recipient sub presiune inalta,
curgerea amestecului se datoreaza schimbului de presiune.

Principiul de lucru al instalatiilor

La instalatiile de tipul I si tipul II aerul comprimat se pastreaza in baloane sub presiunea de 15 – 20

atm. La deschiderea ventilelor gazul comprimat patrunde in reductor in care presiunea scade pina la
presiunea de lucru si mai departe prin placa poroasa si respectiv injectoare, aerul nimereste in vas.
Aerul sub presiune agita pulberele si il transforma in stare de pseudolichifiere. La atingerea presiunii de
lucru, instalatia este gata pentru refulare, se deschid vanele de refulare si amestecul este refulat prin
intermesiul tunului sau a tevelor manuale. La terminarea stingerii incendiului vanele de refulare se
inchid si aerul comprimat curata conductele de evacuare de restul pulberului.

Principiul de lucru a instalatiei de tipul III este diferit constructiv. Aerul comprimat si pulberele se
pastreaza sub presiunea de 3,5 atm. In unele situatii in cazul de ermetizari presiunea poate sa scada, in
aceasta situatie blocul de comanda porneste compresorul pentru ridicarea presiunii. Cand presiunea
ajunge inapoi la presiunea de lucru, compresorul incetineste. In timpul garzii compresorul este mereu
conectat la sursa de curent electric. La necesitatea lansarii amestecului de stingere compresorul creaza
presiune schimbatoare. La terminarea stingerii incendiului, curatarea conductelor se efectueaza cu aerul
comprimat din partea superioara a vasului.

In instalatiile de primul tip se utilizeaza la automobilele: (A.S.P. – 3 ( 130 ) ; A.S.P. – 5 ( 23213 ) ).

presiunea de lucru este de 0,5 atm. Instalatiile de tipul doi se utilizeaza la automobilele : ( A.S.P. – 5 –
40 (53213) pe baza de CAMAR.

Schema de lucru la automobilul A.S.P. – 5000 – 40 (53213)

1. Buteliile cu gaz comprimat si colectorul

2. Robinet pentru alimentarea buteliilor
3. Robinet pentru evacuarea gazului
4. Manometru
5. Filtre
6. Supapa de siguranta
7. Robinet de refulare
8. Tun ( teava cu afet)
9. Vasul cu pulbere
10.Robinete de refulare catre tevele manuale
11.Bobinele cu furtunuri
12.Tevele manuale
13.Injectoarele
14.Robinet de suflare a tevelor
15.Robinet de actionare a gazului catre vas
16.Robinet de evacuare a gazului
17.Reductor
18.Robinet de refulare a gazelor catre reductor
Descrierea automobilului

Sistemul de lansare a pulberului este instalat pe sasiul automobilului cu o cabina singulara, din aceasta
cauza servantul de lupta inclusiv soferul este format din 3 persoane. Pe sasiuri sunt instalate 3 vase si
compartimentele necesare. Volumul fiecarui vas este de 1,9 m3. Capacitatea pulberului care incepe in
fiecare vas e 1667 kg. Sectiunea gazului comprimat este formata din 15 butelii a cate 40 l fiecare,
presiunea gazului comprimat este de 15 atm. Deasupra cabine este instalat tunul cu productivitatea de
40 kg/s. Dirijarea tunului se face manual. Toate partile componente ale instalatiei sunt conexe intre ele.
Boxele sunt dotate cu usi glisante, buteliile sunt protejate de panouri speciale. Pe partile laterale a
sasiurilor sunt instalate scarile care ajuta la deservirea automobilului si permit lucrul cu tunul. In
sectiunile laterale sunt instalate 2 bobine cu furtunuri de presiune a cate 40 m fiecare cu diametrul de
20mm. Capacitatea maxima a tevelor de refulare manuale este de 5 kg/s. In cazul exploatarii
automobilului de stingere cu pulbere este important ca sa fie petrecut la timp deservirea tehnica, numai
in acest caz este posibila buna functionare a instalatiei. Fiecare vas cu pulbere este alimentat separat
prin intermediul sistemului de vid. La necesitatea lansarii amestecului fiecare vas poate fi actionat
autonom. In deservirea tehnica a acestui automobil intra : verificarea zilnica a starii cu utilajul,
verificarea periodica cantitatii gazului in butelii si calitatii pulberii, verificarea vasului care lucreaza sub
presiune.

Tema 4. Automobilele cu stingere combinata (A.S.C.)

A.S.C. sunt destinate pentru stingerea incendiilor la intreprinderile de constructoare de masini,

obiectivele de prelucrare chimica si de petrol, la transporturile avia si de alte tipuri, la fel si in localitati.

Sensul stingerii combinate combinate consta in refularea intermitenta sau continua catre focarul
incendiului a 2 sau a mai multor substante de stingere. Cele mai raspindite A.S.C. sunt cele care
transporta pulbere si spumogen. Combinatia aceasta este considerata una din cele mai puternice fiinda
pulberele lichideaza rapid focarul principal la incendiu iar spuma aeromecanica inpiedica aparitia
focarelor noi si termina stingerea focarelor locale.

Avantajele acestui tip de stingere sunt:

- Rapiditatea stingerii si utilizarea rationala a substantelor de stingere.

Clasificarea A.S.C. depinde de mai multi factori:

- Contributia sasiului de baza si combinarea instalatiei de stingere, de ergula ele se monteaza pe

sasiurile automobilelor cu capacitate sporita. Sasiurile se alege in dependenta de necesitatile
obiectivului sau zonei in care va fi dislocat. Din acest motiv capacitatea , cantitatea substantei
de stingere poate varia foarte mult de la un automobil la altul si masa totala a lor poate fi de la
1000– 10000kg.
La A.S.C. usoare, sunt combinate instalatiile de pulbere combinate cu cele de spuma, fara pompa. In
aceasta situatie pentru refularea spumogenului din vas catre generatoarele de spuma este utilizata
energia gazelor comprimata care se pastreaza in butelii sub presiune. La automobilele de stingere
combinata medie se utilizeaza aceeasi combinatie de substante de stingere numai ca spumogenul este
livrat prin intermediul pompei.
Un exemplu a A.S.C. usor poate fi A.S.C. 1/1 pe baza sasiului URAL 4320. Aceasta autospeciala are
cabina singulara, servantul de lupta consta din 3 persoane, inclusiv soferul. Pe sasiuri sunt instalate 2
vase, unul destinat pentru pulbere altul pentru spumogen. Pulberile si spumogenul sunt refulate catre tevi
cu ajutorul aerului comprimat care se pastreaza sub presiunea de 15 atm. In 6 butelii a cate 60 l fiecare.
Gazul comprimat reglat la presiunea de lucru in raductor nimereste in vasele de lucru si impinge
substantele de stingere catre interior. La deschiderea ventilelor la un vas sau celalalt substanta de
stingere este refulata prin tun. Tunul poate fi manevrat la 1500 in stanga in dreapta si pe orizontala si pe
vertical -150+600. In fiecare vas se incarca 900 kg de pulbere si 1000 l de spumogen. Tunul poate refula
ambele substante de stingere stationar si din mers. Tunul este actionat manual. Din cauza ca acest
automobil nu are sistem automat de incalzire pe timpul de iarna nu este recomandat sa se afle in aer liber
mai mult de 15 minute. Acest automobil la necesitate poate fi transformat in automobil de stincere cu
spuma sau cu pulbere doar prin ajustarile necesare la nivel de comunicatie si respectiv vor aparea 2
tipuri de automobile noi cu capacitate dubla. Un exemplu de automobil de stingere combinat este A.S.C.
– 6 /1000 – 80/20 (52339).
A.S.C. – 6 /1000 – 80/20 (52339) acest automibil poate refula in focarul incendiului pulbere, spuma
aeromecanica si apa. Un avantaj este prezenta cabinei duble cu capacitate de 7 persoane inclusif soferul.
Acest numar de presoane asigura utilizarea la maxim a posibilitatii acestui automobil.
In spatele cabinei este instalata unitatea pentru pulbere, elementul principal este vasul in care pot fi
incarcate 100 kg de pulbere. Presiunea de lucru a acestei instalatie este de 1,5 atm. Vasul este
confectionat din otel in forma cilindrica, partea superioara si inferioara este de forma elipsoidala. Vasul
este dotat cu gura de deschidere pentru incarcarea pulberului. La fundul vasului sunt montate injectoare
care permit pseudolichifierea pulberului si transportarea amestecului catre tun sau tevi manuale. Gazul
comprimat care este utilizat la aceasta, este pastrat in butelii unite intre ele cu un colector cu o presiune
inalta , gazul se pastreaza sub presiunea de 0,5 atm. Pulberele poate fi refulat prin intermediul tevelor
manuale sau a tunurilor care este amplasat pe acoperisul automobilului si are o productivitate de 20 kg/s.
Dirijarea lui se efectueaza manual. Tevele manuale sunt amplasate lateral in nemijlocita apropiere a
vasului cu pulbere. Fiecare teava este conectata la furtun de presiune cu lungimea de 20m si diametrul
interior de 20mm. Productivitatea tevelor variaza de la 3 – 5 kg/s.
In spatele vasului cu pulbere sunt montate rezervoarele pentru spumogen, volumul total al acestor
rezervoare trebuie sa fie nu mai mic de 2000 l . In spatele acestor rezervoare se amplaseaza si cisterna cu
apa. Refelarea apei este asigurata de pompa cu o productivitate de pina la 90 l/sec si lungimea jetului
pina la 100 m. Pentru refularea apei sau a spumei aeromecanice poate fi utilizat tunul combinat
productivitatea careea se ridica la 60 l/sec de apa sau amestec de spuma. Ambele tunuri se rotesc in
prejurul axei la 3600 pe orizontala si de la -150+750 pe verticala. De asemenea apa si amestecul de spuma
poate fi refulat prin intermediul tevelor manuale. Pentru formarea spumei se utilizeaza tevele cu
productivitate de 4 m3/min. Spuma de divizibilitate medie poate fi refulata in intermediul generatoarelor
de spuma ГПС – 600.
Concluzii: utilizarea automobilelor de stingere combinata depinde de intreprinderile la care sunt utilizate
si deservirea tehnica efectuata dupa incendiu. Pentru buna functionare a lor este necesar de a creea
unitati speciale pentru efectuarea in ele a urmatoarelor operatiuni:
1. Receptionarea mecanica si pastrarea substantelor de stingere (spumogen, pulbere ).
2. Incarcarea mecanizata a automobilului de stingere cu pulbere si a automobilelor cu stingere
combinata.
3. Alimentarea cu spumogen sau amestec de spumogen A.S.P. si A.S.C.

Pentru diminuarea timpului de deservire automobilele post incendiu, aceste operatiuni pot fi comasate.

TEMA5. Automobilele de stingere cu gaz. A.S.G.

A.S.G.-sunt destinate pentru stingerea incendiilor in spatiile deschise in care sunt prezente obiectele de
valoare. La aceste incaperi pot fi atribuite muzee, arhive, banci. De asemenea ele pot fi utilizate la
stingerea incendiilor la instalatiilor electrice, instalatii de acumulatoare si in tuneluri de cominicatii.
Principiul de stingere consta in crearea la obiectele respective a mediului care nu permite arderea. Un
avantaj al acestui tip de stingere de interventie rapida, consta in posibilitatea prevenirii exploziei si
formarilor amestecului exploziv din vapori si gaze. Substanta de stingere in aceasta metoda este gazul
enert. Cele mai des utilizate gaze sunt: CO2 si NO2.

La A.S.G. de regula se instaleaza buteliile a 40 litri in care pot fi incarcate de 25-35kg de substanta
stingatoare. Coeficientul de umplere 0,62-0,70. Presiunea de lucru a CO2 este 15atm. Presiunea
maxima nu trebuie sa depaseasca 25atm.

Schema constructiva a A.S.G.

1. Butelii cu gaz
2. Ventil
3. Colector
4. Bobina
5. Furtun armat
6. Teava
 La deschiderea ventilelor buteliilor gazul patrunde in collector, la deschiderea urmatorului ventil
gazul trece in furtunul armat spre teava. La capatul furtunului pot fi folosite 2 tipuri de tevi;
manuala sau ranga. Ventilul de linga teava lucreaza pe principiul apararii pentru comoditatea
diminuarii fluxului de gaze. Volumul de gaz transportat si numarul de butelii pot varia in
dependenta de necesitatile obiectivelor sau a garnizoanelor.

Caracteristicile tactico – tehnice

Parametrii A.S.G. – 025 A.S.G. – 06 A.S.G. – 1

Tipul sasiului UAZ 3303 GAZ 3309 ZIL 4331

Numarul de efectiv a servantului de lupta 2 2 3

Volumul de CO2 (kg) 250 600 1000

Viteza maxima (km/h) 85 80 95

Numarul de butelii 9 24 40

Numarul liniilor de furtunuri 2 4 4

Formula de roti 4 ˣ2 4 ˣ2 4 ˣ2

Lungimea furtunului (m) 25 25 20 – 40

Masa automobilului (kg) 2700 7100 12000

Orice automobil de stingere cu gaz este format din urmatoarele parti:

- Sasiul automobilului
- Caroseria
- Sectia pentru butelii
- Bobinele furtunurilor
- Colectoare de lucru

A.S.G. – 025 – in spatele soferului sunt amplasate buteliile orizontal la 150 indreptate spre colector,
aceasta permite a micsora inaltimea instalatiei si a raspandi uniform sarcina pe suprafata caroseriei. In
asa mod sunt amplasate 5 butelii iar celelalte 4 in spatele automobilului deasupra utilajului tehnic de
specialitate.
Bobinele sunt amplasate in spatele automobilului sub butelii. Sistemul de lansare a substantelor de
stingere permite utilizarea a numarului necesar pentru butelii la stingerea incendiului, la necesitate pot
fi utilizate o singura butelie sau toate 9 butelii.

A.S.G. – 06 –instalatia de stingere este formata din 4 sectii pentru butelii a 6 butelii fiecare, amplasate
uniform in caroserie. Fiecare butelie este unita la colector prin intermediul supapei inverse, sistemul de
lansare actioneaza simultan in 3 butelii. La mijlocul caroseriei sunt amplasate 4 butelii cu furtunuri cite
2 bucati in fiecare parte. Pe bobine sunt puse furtunuri de diferite lungimi fiind intrebuintate la
necesitate. Furtunurile sunt dotate cu ventile care permit utilizarea doar a furtunurilor necesare. La
capatul furtunului se unesc tevele manuale sau teava ranga.

Schema constructiva a instalatiei

1. Sectia cu butelii
2. Instalatia de lansare
3. Colector
4. Ventile
5. Bobine
6. Butelii

A.S.G. – 1 –este o copie geometrica mai mare a automobilului precedent, sunt prezente 4 sectii pentru
butelii a cate 10 bucati fiecare si sistemul de lansare include 5 butelii simultan.
 TEMA 6. Statii de pompare. ( S.P.)

Statiile de pompare sunt destinate pentru livrarea apei pe liniile magistrale catre urmatoarele
destinatii:

1. Tunur transportabile ( tevi cu afet )

2. Autospeciale
3. Pentru evacuarea apei in caz de inundatii
4. Sau catre locul incendiilor de proportii pentru crearea rezervei de apa

Statiile de pompare sunt montate pe sasiurile automobilelor cu capacitate de trecere ridicata ce permite
schimbarea locului de instalare si inceperea lucrului in cel mai scurt timp.

Acest tip de autospeciale pot asigura 3 sau 4 autocisterne cu productivitatea pompei de 30 – 40 l/sec.
Ele pot pompa apa la distante de pana la 2 km. In cazul utilizarii complexelor de conducte metalice
distanta poate fi majorata considerabil. La stingerea incendiului de proportii, statiile de pompare sunt
utilizate pentru automobilele cu furtunuri A.F. – 2 sau A.P. – 2 , automobilele de stingere cu spuma si
autocisternele de interventie. Ele sunt efectiv utilizate pentru stingerea incendiilor la depozite mari,
incendii de paduri, la care ste necesar un volum mare de apa. La stingerea sondelor petroliere S.P.
asigura lucrul automobilului de stingere cu jet reactiv. Sasiul ales pentru S.P. de regula este ZIL 131
sau CAMAZ , a caror formula de roti este 6ˣ6 si masa poate ajunge pana la 11000 kg. La S.P. sunt
instalate 2 motoare, motorul sasiului si motorul angrenajului pompei.

Diferenta de la autocisterna este ca motorul sasiului nu este suprasolicitat in ambele regimuri de lucru.
Angrenajul pompei este asigurat prin intermediului arborelui cotit. Sursa de energie pentru angrenaj
serveste motorul din 12 cilindre care lucreaza in 4 timpi pe combustibil DIESEL. Puterea motorului
poate ajunge la 250 caiputere, la 2100 turatii pe minut. Aceata instalatie este dotata cu un sistem de
racire suplimentar. Apa din pompa serveste ca agent de racire pentru motor . Acest motor are un sistem
de pornire pe baza de aer comprimat.

Schema constructiva:

1. Motorul
2. Rezervoare pentru combustibil
3. Butelii cu aer comprimat
4. Ambriajul pompei
5. Pompa
6. Organele de dirijare si control
7. Arborele cotit
8. Rezervorul pentru ulei

Pompele instalate la S.P. sunt de tipul PN-110 (ПН-110). Este o varianta marita a pompei ПН-40 si se
diferentiaza doar prin marime si masa. Are un racord de intrare de 200 mm si 2 de iesire de 100 mm.
ПН-110 asigura livrarea apei in volum de 110 l/sec si lungimea jetului pina la 100 m. Adincimea
maximala de absortie este de 7 m. Instalatia pompei este dotata cu amesticator de spume care poate
asigura lucrul simultan a 6 generatoare de spuma G.P.S. 600 si 4 generatoare de spuma G.P.S 2000.
Sistemul de umplere a pompei este analogic cu cel de la interventie. Pentru asigurarea lucrului eficient
statiile de pompare sunt dotate cu urmatorul utilaj:

1. 4 furtunuri de absortie
2. 2 sorburi
3. 2 distribuitoare in 4 directii
4. Stingator cu pulbere
5. Traliu

Caroseria autospecialei este dotata cu sistemul de iluminat care asigura lucrul acesteea.In cabina
soferului este instalat panoul care monitorizeaza lucrul tuturor sistemelor automobile.

Schema de lucru a statiei de pompare

Tema7. Automobil pentru furtunuri (A.F.)

Automobil pentru furtunuri sunt destinate pentru asigurarea livrarii unui volum mare de apa la
distante considerabile, de regula se utilizeaza cu statiile de pompare. A.F. este un automobil special
care este dotat special cu un numar mare de furtunuri de diametrele de 77 mm, 110 mm si 150 mm.
Lungimea totala a furtunurilor poate varia de la 2000–5000m. Sasiul automobilului cu furtunuri i se
impun mai multe cerinte : Trebuie sa fie tractiune integrala pentru asigurarea trasarii liniilor de
furtunuri din mers. La aceste autospeciale sunt instalate sisteme de stingere si incarcare a furtunurilor.
Furtunurile pot fi transportate pe acoperis sau pe caroseria automobilului. Pardoseaua caroseriei este
dotata cu un sistem de ventilare ce asigura pastrarea furtunurilor. Cabina este pe un singur rand si
permite transportatea a 3 persoane, deasupra ei este instalat tunul. Racordul lui este scos in partea
inferioara in asa mod automobilul pentru furtunuri poate efectua stingerea cu apa sau spuma prin
intermediul tunurilor. Acest automobil este dotat cu un sistemul de stingere a furtunurilor care pot fi
instalate sau in partea dreapta sau in partea stanga a automobilului.

Transportarea furtunurilor poate fi in 2 moduri:

1. Strans in rulou pe tije metalice

2. Stans pe rafturi

Tipul 1.

Caroseria este dotata cu tije metalice care la necesitate pot fi repede instalate. Ele formeaza sectiile
verticale simetrice care faciliteaza lucrul la trasarea liniilor de furtun. Furtunurile sunt unite intre ele si
se amplaseaza in forma de zig-zac imprejurul tijelor. La miscarea autospecialei linia de furtunuri usor
iese din caroserie.

Tipul 2.

Acest tip se utilizeaza in cazul deplasarii spre unitate, furtunurile sunt stranse in rulouri. Ele sunt
amplasate pe rafturi la diferite niveluri dupa diametre.
Caracteristicile tactico – tehnice a A.F.

Parametrii A.F – 2 (131) A.F. – 2 ( 4310)

Tipul sasiului ZIL 131 CAMAZ 4310

Formula de tractiune 6ˣ6 6ˣ6

Puterea motorului (KW) 110 155

Viteza maxima de deplasare ( km/h) 80 90

Numarul efectivului (persoane) 3 3

Lungimea furtunurilor ( m)
Ø 150 1340 800
Ø 110 1760 -
Ø 77 2040 1200
Tunul ( P.L.S -60) 1 1

Masa (kg) 10500 12000

TEMA 8. Automobilele speciale ( A.S.)

Automobilele speciale sunt destinate in primul rand pentru salvarea oamenilor la incendiu, fiindca pana
la 70 % din morti provin din cauza produselor de ardere si survin pina la 40 % traumatisme.

Din aceste motive primul grup de A.S. il constituie automobilele (A.S.P.G.F. ) a serviciului de protectie
impotriva gazului si fumului, (A.E.F. ) automobilele si remorcele pentru evacuarea fumului.

In a 2 grupa sunt incluse automobilele cu destinatie de salvare care asigura descarcerarea, deblocarea si
salvarea persoanelor de sub ruine, de asemenea ele asigura accesul catre focarul incendiului.

In a 3 grupa intra automobilele de transmisiuni si iluminat si automobilele operative. Ele sunt utilizate
la asigurarea procesului de comanda a actiunilor de lupta la incendiu si iluminarea locului incendiului
pe timp de noapte.

Cerintele tactico – tehnice catre automobilele respective se reduc la urmatoarele:

1. Completarea cu mijloace tehnice trebuie sa fie suficienta pentru indeplinirea lucrarilor stabilite.
2. Manevrabilitatea lor nu trebuie sa fie mai mica decat cea a automobilelor de baza.
3. Posibilitatile mijloacelor tehnice trebuie sa asigure executarea lucrarilor in cel mai scurt timp.

O grupa aparte a tehnicii de interventie o constituie trenurile, avioanele si helecopterele de

interventie. La aceasta grupa poate fi atribuita si tehnica adoptata la stingerea incendiilor.
 Automobilele a serviciilor de protectia impotriva gazului si fumului (A.S.P.G. ) de regula se
completeaza pe baza sasiului unui autobuz, un exemplu poate fi luat A.S.P.G.- 12 pe baza de PAZ
3205. Are formula de roti 4ˣ2, un motor cu capacitatea de 32 cai putere si poate accelera pina la 80
km/h. Servantul de lupta a acestui automobil este construit din 7 persoane. Sursa de energie a acestui
automobil il prezinta generatorul instalat pe axa spate a automobilului. Puterea motorului este transmisa
catre generator, angrenata prin intermediul arcului cotit si cutiei reductiei a puterii.

Pentru asigurarea frecventei permanente a turatiilor a arborelui catre generator in cabina soferului este
instalat reglator manual de turatii. La 1500 turatii generatorul are o productivitate de 12 KW, tensiunea
de 230 V, intensitatea 21 – 27 A si frecventa de 50 Hz.

Generatorul asigura lucrul iluminatoarelor, evacuatoarelor de fum, echipamentului de descarcerare si

instrumentelor electrice auxiliare. Energia electrica este livrata catre consumator prin intermediul
firerol strinse in bobina. In dotarea automobilului intra o bobina stationara cu lungimea firului pana la
100 m si 8 bobine transportabile cu lungimea firului pina la 36 m . Toate firele au conexiuni necesare
pentru asigurarea lucrului echipamentului electric. 3 bobine sunt destinate pentru conectarea la panoul
central iar celelalte 5 sunt utilizate ca prelungitoare. Legarea la pamînt a autospecialei este executata
prin intermediul firului de cupru cu sectiunea de 10 mm2 si lungimea de 20 m. Un capat al firului este
unit la panoul automobilului iar celalalt capat cu tija de legare la pamînt.

Sursele de iluminat a locului incendiului incled urmatoarele: pilon telescopic cu 2 iluminatoare si 3

iluminatoare transportabile.

Pentru asigurarea iluminarii locurilor inaccesibile autospecialei. Toate iluminatoarele au puterea de

1500 W. Inaltimea maxima de lucru a pilonului de iluminat este 8 m de la nivelul solului. Pilonul poate
fi rotit la 2600 imprejurul axei sale pe orizontala si la 300 pe verticala. Echipamentul principal de lucru
il constituie ferestraul electric si evacuatorul de fum. Echipamentul de fum este utilizat pentru
iluminarea din incaperi a produselor de ardere si a fumului. El mai poate fi utilizat pentru scaderea
temperaturilor la stingerea incendiilor prin alimentarea cu aer proaspat. Prin intermediul lui poate fi
generata spuma de divizibilitate mare. Productivitatea evacuatorului de fum este de 7000 m 3/h.
Echipamentul suplimentar cu care poate fi dodata autospeciala se decide la nivel de unitate
independenta de necesitatile zonei de deservire.

Schema de desfasurare de lucru a A.S.P.G. – 12

1. Bobina cu fire electrice

2. Panoul de distributie
3. Pilonul de iluminare
4. Cutia de distributie
5. Evacuator de fum
6. Prelungitor
7. Iluminator transportabil

Echipamentul pentru organizarea recunoasterii include in sine 8 aparate izolante, automobilul

serviciilor de protectie impotriva gazului si fumului in dotare completa poate executa mai multe sarcini:
 - Transportatea la locul interventiei la locul de lucru si a servantului si a utilajului tehnic.
- Asigurarea conditiilor de lucru a serviciului in mediul inundat de fum.
- Iluminarea locului incendiului
- Asigurarea cu curent electric a evacuatorului de fum , a iluminatoarelor si a altui tip de
echipament electric.

TEMA 9. Automobilele de evacuare a fumului ( A.E.F. )

Automobilele de evacuare a fumului sunt destinate pentru evacuarea fumului din obiectivele
incendiate si asigura conditiile de lucru pentru servantul de lupta si evacuarea sinistratiilor.

A.E.F. de regula se monteaza pe sasiul camioanelor cu 2 punti. Ele permit evacuarea fumului din
incaperi, livrarea aerului proaspat in ele si refularea spumei aeromecanice. La autospecialele respective
se instaleaza ventilatoare cu productivitatea de 90 mii m3/h. Angrenajul ventilatorului este efectuat de
motorul automobilului, cutiei de reductie a puterei. Un exemplu de A.E.F. este A.E.F. – 90 (66 ).

Caracteristicile tactico – tehnice a A.E.F. – 90 (66 )

Parametrii A.E.F. – 90 (66 )

Tipul sasiului GAZ 66

Formula de roti 4ˣ4
Puterea motorului (kw) 85
Numarul persoanelor in servantul de lupta 2
Masa totala (kg) 6100
Viteza maxima ( km/h) 95
Productivitatea ventilatorului ( m3/h) 90 000
Capacitatea rezervorului cu spumogen ( l ) 600

Scema constructiva a automobilului:

1. Cabina
2. Boxe pentru utilajul tehnic de specialitate
3. Rezervor pentru spumogen
4. Ventil
5. Record de intrare
6. Amesticatorul de spuma
7. Conducta pentru transportarea amestecului de spumogen
8. Pulverizator
9. Ventilator
10.Pasa
 Presiunea nominala a instalatiei de ventilare este de 1200 Pa. Spuma aeromecanica se creaza cu
ajutorul pulverizatorului, livrarea apei catre autospeciala de regula se efectueaza de la cisterna(
A.C.I.). In amestecatorul de spuma in cazul ventilului deschis la rezervorul de spumogen se
formeaza amestecul de spuma si apa care ulterior este transportat la pulverizator. In timpul lucrului
instalatiei se formeaza spuma cu divizibilitatea 500 si productivitatea de 1000 m3/min.

TEMA10. Automobilele aeroportuare ( A.A.)

Nivelul de securitate la incendiu a A.A. se inainteaza un sir de cerinte specifice. Ele sunt axate pe
necesitatea salvarii oamenilor din aeronave si stingerea incendiilor la acestea, apare necesitatea de a
stinge combustibelul revarsat in interiorul si in exteriorul cat si pe pista de aterizare. In unele situatii
apare necesitatea de acoperire a pistei de decolare cu un strat de spuma aeromecanica pentru usurarea
aterizarii a navelor avariate. Independenta de gabaritele avioanelor si intensitatea decolarilor si
aterizarilor aerodroamele se clasifica in 9 categorii. Pentru asigurarea securitatii la incendiu a
aerodromului trebuie sa fie prezente autospecialele cu un volum de substante stingatoare de cel putin 8
tone. Pentru categoria a 9 cel putin 2 autospeciale, numarul autospecialelor creste in corespundere cu
categoria. La aerodromului de categoria de la 1 la 4 trebuie sa fie cel putin 3 autospeciale de rezerva.
A.A. trebuie sa asigure volumul de substante de stingere refulate de la 6 – 220 l/sec. Posturile de
pompieri trebuie sa fie amplasate in asa fel ca deplasarea si desfasurarea de lupta sa nu dureze mai mult
de 3 minute. Dupa statistica 30% din avari se intampla pe pista de decolare – aterizare, 30 % din
nemijlocita apropiere a pistei si 16 % in exterior.
Conform cerintelor inaintate de arganizatia internatianala civile automobilele A.A. trebuie sa aiba
viteza mai mare ca 100 km/h si viteza de 80 km/h in cel mult 40 sec. Stingerea incendiilor la
aerodroame se efectueaza doar cu substantele stingatoare care se contin la A.A. se creaza pe baza de
automobile grele. O alta cerinta inaintata a acestor automobile este tractiunea integrala care faciliteaza
deplasarea automobilului pe pista aterizare – decolare si inafara lui.Sarcinile impuse la stingerea
incendiilor sunt de un deapazon mare din acest motiv numarul persoanelor in persoanele de lupta este
de regula de 3 – 4 persoane. Pentru stingerea incendiilor sau crearea pernei de protectie este nevoie de
un volum foarte mare de substante de stingere din aceste motive, instalatiile de stingere sunt dotate cu
angrenaj pneumatic sau hidraulic.
A.A. se clasifica in 2 :
- automobile de start.
- automobile de baza.
Cele de start se amplaseaza in asa mod ca sa ajunga in orice punct al pistei de decolare – aterizare
timp de 1 minut.
Cele de baza se amplaseaza la cel mai apropiat post de pompieri.
Orice automobil A.A. este dotat cu sistem de incalzire electric pentru mentinerea in stare de
functionare a tuturor substantelor de stingere. A.A. au substante suplimentare de stingere,stingatoare cu
pulbere cu volum pina la 100 ( l) si instalarea cu gaz cu capacitatea pina la 50 ( l)– 100 ( l ). Principalul
avantaj este timpul . A.A. sunt dotate cu furtunuri de refulare pina la 4 bucati si furtun de absortie. In
dotarea automobilelor se impun si aparate speciale de descarcerare electrice si pneumatice.
Particularitatile pompei de regula se amplaseaza pompele cu productivitatea sporita de la 60 – 80 l/sec.
Pompele sunt angrenate de un motor separat de cel a sasiului. Instalatiile de stingere este dotata cu
aparatul devid si amesticatorul de spuma.
 A.A. 7,2 /55 (4310) – acest automobil este montat pe sasiul URAL 4310. Angrenajul pompei este
asigurat pe un motor separat in dotarea lui intra instalatiile de stingere cu bioxid de carbon, pe caroseria
automobilului este instalat tunul cu dirijarea automata de derijor. Cisterna este amplasata intre motor si
pompa, la bara de protectie din fata sunt unite in seria 5 generatoare de spuma G.P.S. 600 pentru
crearea stratului de protectie. In dotarea lui suplimentara intra 16 generatoare de spuma G.P.S. 200, 6
furtunuri de refulare cu ø 77 si 4 furtunuri de refulare cu ø 51. O cerinta speciala inaintata tuturor A.A.
este dirijarea oportuna a instalatiilor de stingere. Manevrarea cu acestea trebuie sa fie manevrata cu
putina forta si in cel mai scurt timp. Rapiditatea acestor automobile in primul rand este necesara pentru
salvarea a cator mai multe vieti si nepermiterea razbandirii focarului pe corpul acestuia.

TEMA 11. Autoscarile si elivatoarele cu brat cotit.

In sectorul locativ, in cladirile administrative, in cladiri industriale incendiile pot aparea la

diverse inaltimi. In conformitate cu cerintele regulamentului de lupta a serviciului de salvatori si
pompieri urcarea la inaltime se efectueaza pentru protejarea si salvarea oamenilor, bunurilor materiale,
concentrarea fortelor si mijloacelor necesare la lichidarea incendiilor , la lansarea substantelor de
stingere si la executarea altor lucrari de stingere. Urcarea si coborarea la inaltime se realizeaza prin
intermediul cailor de evacuare din cladire si prin intermediul altor mijloace tehnice.

La mijloacele tehnice de salvare se raporteaza urmatorul echipament : furtun de salvare;

frunghii; scari speciale si manuale de incendiu. La mijloacele date se atribuie autoscarile mecanizate si
autoelivatoarele cu brat cotit.

Salvarea oamenilor si bunurilor materiale la lichidarea incendiilor sunt cele mai importante actiuni de
lupta. Principalele modalitati sunt transportarea oamenilor si bunurilor materiale, inclusiv urcarea si
coborarea la inaltimi destinate pentru lucrarile de salvare si transportarea acestora in locuri sigure si
protejate de la factorii periculosi ai incendiului. La realizarea acestor actiuni de lupta sunt antrenate
autoscarile mecanizate si autoelivatoarele cu brat cotit. Autoscarile de interventie la incendiu sunt
destinate pentru ridicarea – coborarea efectivului la lichidarea incendiilor la etajele superioare a
cladirilor, evacuarea persoanelor si bunurilor materiale de la inaltime, lansarea substantelor de stingere
prin intermediul tevelor si generatoarelor de spuma amplasate in partea superioara a scarii cat si pentru
ridicarea greutatilor la inaltime.

Autoscarile de interventie se clasifica independenta de lungimea scarii, numarul tronsoanelor si tipul

angrenajului.

I.Dupa lungine scarile, autoscarile se clasifica in 3 categorii:

-usoare (pina la 20m)

-medii (pina la 30 m)

-grele ( cu lungimea mai mare de 30 m)

 II.Autoscarile pot fi cu un numar diferit de tronsoane si anume:

-cu 3 brate

-cu 4 brate

-cu 6 brate

Marimea lungimii scarii este direct proportionala cu numarul tronsoanelor si duce nemijlocit la marirea
masei, vibratii si devierilor cat si pericolul de rasturnare a acestuia.

III.Dupa tipul de angrenaj autoscarile se clasifica in urmatoarele:

-cu angrenaj mecanic

-cu angrenaj hidraulic

-cu angrenaj combinat

Practica demonstreaza ca cele mai fiabile si cele mai usor utilizabile sunt autoscarile cu angrenaj
hidraulic. Marcarea autoscarilor de interventie se efectueaza prin intermediul cifrelor si literelor.

A.S. – 30 (131) unde A.S.-autoscara; 30- lungimea; 131 – sasiul.

Cerintele inaintate autoscarilor:

- Structura autoscarilor de interventie trebuie sa fie stabila si rigida ce asigura functionarea

performanta in timpul miscarii pe drumuri cu diverse tipuri de pavaje cat si pe teren adiacent.
- Autoscarile trebuie sa fie simple, sigure si comode in timpul executarii lucrarilor la inaltime si
lucrarilor de deservire tehnica.
- Dispozitivul de sprijin trebuie sa asigure stabilitatea scarii in cazul amplasarii acestea pe o
suprafata cu panta de inclinare pina la 60 si viteza vintului pina la 10 m/sec. si executarea
lucrarilor de lichidare a incendiilor cu ajutorul tunului amplasat pe scar.
- Timpul de ridicare, desfasurare si rotire a scarii trebuie sa fie minimal insa el este limitat de
capacitatea mecanismelor si duritatea dispozitivelor dar si de securitatea tehnica a autoscarilor.

La utilizarea autoscarilor este necesar de respectat urmatoarele viteze maxime:

-viteza de ridicare a tronsoanelor nu mai mult de 1,50/sec.

-viteza de desfasurare a tronsoanelor nu mai mare de 1,5 m/sec.

-viteza de rotatie in jurul axei nu mai mare de 60/sec.

Constructia autoscarii:

1. Sasiul automobilului si cabina soferului

2.Platforma cu echipament pentru unelte si coloana de sprijin din fata
3. Dispozitivul de sprijin(consta din urmatoarele:catrul de sprijin, rumenti spirotanti, arcuri deblocare a
mecanismului si coloanele culisabile).
4. Angrenajul pompei hidraulice
5. Tunul mecanismelor hidraulice (includ: motorul de ridicare coborire, de desfasurare, cadrul rotativ si
mecanismul lateral de aliniere a inclinarii bratului).
6. Dispozitivul deblocare si panoul de comanda
7. Echipament electric suplimentar.

Echipamentul care intra in dotarea autoscarii, autoscarile se clasifica in 4 grupe:

1. Accesorii pentru dirijarea elementelor principale
2. Utilaje si unelte pentru reparatii
3. Inventarul special antiincendiar
4. Uneltele si accesoriile ale conducatorului auto.

Inventarul si accesoriile inafara de cele de reparatie permanent se afla in dotarea autoscarilor si se

amplaseaza in compartimentul pentru echipamente.

Caracteristicile tactico – tehnice A.S. – 30 (131)

Parametrii A.S. – 30 (131)

Viteza maxima 80 km/h
Numarul efectivului 3 persoane
Inaltimea scarii ( sub unghiul de 750 30 m
Sarcina maxima 335 kg
Sarcina maxima de ridicare Nu mai mult de 500 kg
Deapazonul de ridicare 00 - 750
Unghiul de rotire imprejurul axei 3600
Unghiul minim de desfasurare a scarii 300
Timpul de desfasurare de lupta 50 sec
Masa 10300 kg

Constructia autoelivatorului cu brat cotit:

1. Leagan
2. Brate
3. Punctul de comanda
4. Sasiul
5. Coloanele de sprijin