Sunteți pe pagina 1din 49

MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR Nesecret

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Ex. nr.

OR D I N U L
INSPECTORULUI GENERAL AL INSPECTORATULUI GENERAL
PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
Nr.1014 /I.G. din 28.03.2007

privind Tematica pregătirii de specialitate, militare şi fizice


a subofiţerilor cu funcţii operative din unităţile şi subunităţile subordonate inspectoratului general

Având în vedere prevederile art.25 din Ordinul inspectorului general nr.1008/I.G. din 20.02.2007
privind organizarea şi desfăşurarea pregătirii subofiţerilor din unităţile/subunităţile operative,
În temeiul prevederilor art.14 alin.(3) din Hotărârea Guvernului României nr.1490/2004 pentru
aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru
Situaţii de Urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare,

Inspectorul General emite următorul

ORDIN:

Art.1 Începând cu data prezentului ordin intră în vigoare „Tematica pregătirii de specialitate,
militare şi fizice a subofiţerilor cu funcţii operative din unităţile şi subunităţile subordonate
inspectoratului general”, prezentată în anexa nr.1.
Art.2 Inspectorii şefi/comandanţii vor impune centrelor operaţionale planificarea temelor şi
exerciţiilor în funcţie de: specificul zonei de competenţă (raioanelor/obiectivelor de intervenţie); dotarea
subunităţilor subordonate cu autospeciale, utilaje şi accesorii; existenţa şi complexitatea poligoanelor de
instrucţie din subunităţi sau ale altor unităţi de pe plan local. De asemenea, vor acţiona pentru
perfecţionarea şi diversificarea formelor, metodelor şi tehnicilor de pregătire, în vederea creşterii
nivelurilor de performanţă ale activităţii specifice referitoare la profesionalism, operativitate şi
eficacitate.
Art.3 Modificările privind conţinutul tematicii, formele şi metodele de instruire, se vor face
funcţie de evoluţia legislaţiei, a structurilor şi nevoilor de pregătire, precum şi la propunerea unităţilor
subordonate, prin ordin al inspectorului general, modificându-se corespunzător şi bibliografia stabilită.
Art.4 Anexa nr.1 face parte integrantă din prezentul ordin.

INSPECTOR GENERAL
General locotenent
Vladimir SECARĂ

AVIZAT PENTRU LEGALITATE


ŞEF SERVICIU JURIDIC ŞI CONTENCIOS
Col.
Constantin RADU

Nesecret
1 / 49
Anexa nr.1 la nr.1014/I.G. din 28.03.2007

TEMATICA PREGĂTIRII DE SPECIALITATE, MILITARE ŞI FIZICE


A SUBOFIŢERILOR CU FUNCŢII OPERATIVE DIN UNITĂŢILE ŞI SUBUNITĂŢILE
SUBORODNATE INSPECTORATULUI GENERAL

PRECIZĂRI GENERALE

Tematica pregătirii de specialitate, militare şi fizice a subofiţerilor cu funcţii operative din


unităţile şi subunităţile subordonate inspectoratului general va fi parcursă anual, în vederea însuşirii
cunoştinţelor, formării şi perfecţionării deprinderilor necesare îndeplinirii atribuţiilor în cadrul
echipajelor şi gărzilor de intervenţie, pentru executarea cu operativitate şi eficienţă a acţiunilor de
intervenţie în situaţii de urgenţă.
Tematica a fost elaborată ţinându-se cont de schimbările survenite în legislaţia din domeniul
managementului situaţiilor de urgenţă, a modificărilor structurilor organizatorice şi încadrarea acestora
cu personal, precum şi de diversificarea misiunilor ce ne revin. De asemenea, s-au avut în vedere
propunerile formulate de unităţi, pe baza bogatei experienţe dobândite în instruirea şi educarea
efectivelor şi a concluziilor rezultate din îndeplinirea misiunilor ce le-au executat.
Prin conţinut şi obiectivele stabilite la fiecare disciplină, tematica urmăreşte desfăşurarea în mod
unitar a pregătirii efectivelor care execută serviciul la tură din toate unităţile şi subunităţile operative ale
serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă.

I. PREGĂTIREA DE SPECIALITATE

Pregătirea de specialitate asigură cunoaşterea şi mânuirea tehnicii, aparaturii, instalaţiilor,


mijloacelor, accesoriilor din dotare şi materialelor specifice; formarea şi perfecţionarea deprinderilor
necesare executării salvărilor, autosalvărilor şi îndeplinirii îndatoririlor la intervenţii; acordarea primului
ajutor medical persoanelor aflate în pericol; cunoaşterea şi aplicarea regulilor şi măsurilor specifice de
protecţie a muncii pe timpul intervenţiilor; dezvoltarea capacităţii organismului de a rezista la eforturi
fizice şi psihice prelungite.

I.1. PREGĂTIRE POTRIVIT SPECIFICULUI LOCULUI DE MUNCĂ

I.1.1. INSTRUCŢIA LA TEHNICA DE INTERVENŢIE

Obiective de realizat
Însuşirea caracteristicilor tehnico-tactice şi a regulilor de mânuire, exploatare şi întreţinere a
accesoriilor, utilajelor şi autospecialelor, precum şi formarea deprinderilor necesare mânuirii cu precizie
şi în barem a acestora pe timpul intervenţiilor în situaţii de urgenţă.
Învăţarea îndatoririlor servanţilor la toate autospecialele şi utilajele de intervenţie, precum şi
întrunirea acţiunilor servanţilor în cadrul echipajelor, în vederea reducerii timpilor de realizare a
dispozitivelor de intervenţie.
Formarea, dezvoltarea şi perfecţionarea deprinderilor servanţilor pentru realizarea dispozitivelor
de intervenţie, fără şi în barem, la autospecialele şi utilajele pe care sunt încadraţi.
Perfecţionarea deprinderilor servanţilor pentru executarea variantelor de dispozitive complexe în
condiţii grele (cu efective reduse, lipsă de apă, vânt puternic, pe timp de iarnă, noaptea, în prezenţa
substanţelor toxice şi explozive).

Precizări organizatorice şi metodice


Şedinţele de instrucţie la tehnica de luptă se organizează şi se conduc nemijlocit de către
locţiitorul comandantului de subunitate şi/sau de comandantul gărzii de intervenţie.
Nesecret
2 / 49
Pentru pregătirea şi desfăşurarea şedinţelor de instrucţie, instructorul va desfăşura, de regulă,
următoarele activităţi teoretice:
- studierea documentelor de bază care reglementează modul de organizare şi desfăşurare a
instrucţiei, a ordinelor eşaloanelor superioare şi a bibliografiei;
- stabilirea obiectivelor de îndeplinit pentru fiecare şedinţă şi a modului de executare a acestora,
în funcţie de nivelul de pregătire al comandanţilor de echipaje, baza materială de instrucţie, timpul la
dispoziţie, condiţiile de anotimp şi meteo;
- precizarea atelierelor şi subatelierelor ce se organizează în cadrul şedinţei de pregătire;
- stabilirea bazei materiale şi a responsabilităţilor pentru asigurarea acesteia;
- întocmirea documentelor de organizare şi conducere a instrucţiei.
Pentru desfăşurarea şedinţelor de cunoaştere şi mânuire a accesoriilor se va proceda, de regulă,
astfel: se arată din ce grupă de accesorii face parte şi la ce foloseşte; locul pe autospecială şi cine îl
mânuieşte; se descriu şi se arată părţile componente ale accesoriilor sau numai se prezintă (accesoriile
foarte simple sau cele care sunt montate pe maşini şi nu se mânuiesc de servanţi); se arată practic modul
şi regulile de mânuire; se explică funcţionarea accesoriilor şi regulile pentru asigurarea funcţionării
permanente (implicit şi regulile de securitate); se execută antrenament în lucru, sub îndrumarea şi
supravegherea permanentă a instructorului, iniţial fără, apoi în barem.
Învăţarea îndatoririlor la autospeciale şi utilaje se va executa în cadrul mai multor exerciţii
succesive, urmând, ca în primul rând, să fie însuşite îndatoririle servanţilor ce contribuie la realizarea
dispozitivului premergător de intervenţie, apoi îndatoririle servanţilor ce participă la realizarea
dispozitivului complet de intervenţie. Pentru aceasta, se prezintă de către instructor, model cu scurte
explicaţii, îndatoririle servanţilor, individuale până la comandantul de echipaj, după care sunt executate
pe rând cu fiecare servant (pe grupe de servanţi), ceilalţi pregătindu-se la atelierele secundare.
După însuşirea îndatoririlor de către servant, succesiv se va trece la executarea individuală (câte
doi) a funcţiilor în realizarea dispozitivului premergător de intervenţie al echipajului, urmărindu-se în
primul rând precizia, iar apoi se va trece la executarea îndatoririlor servanţilor în barem.
Antrenarea servanţilor şi subunităţilor se va face, de regulă, în cadrul variantelor de dispozitive,
urmărindu-se atingerea baremelor stabilite. Instrucţia în barem se va desfăşura şi pe timpul exerciţiilor
tactice pregătitoare de verificare şi a aplicaţiilor tactice.
Şedinţele de pregătire pentru executarea descarcerării şi acordarea primului ajutor în caz de
hemoragii, fracturi, asfixieri, arsuri, intoxicaţii etc., se organizează şi se conduc, de regulă, de
comandantul subunităţii (locţiitorul acestuia), cu sprijinul specialiştilor în domeniu (medic, asistent
medical), asigurându-se măsurile de prevenire a accidentelor de orice natură.
Pentru conducerea şedinţelor, instructorii întocmesc planuri de desfăşurare care cuprind datele
strict necesare organizării şi desfăşurării exerciţiilor (probleme de învăţat, durata, numărul de exersări,
baremul ce trebuie atins, locul de desfăşurare, asigurarea bazei materiale şi bibliografia).
Exerciţiile planificate pe timp de noapte se vor executa numai după desfăşurarea acestora pe timp
de zi.

Denumirea temelor şi conţinutul acestora


Tema 1. Accesorii pentru protecţie, salvare şi prim - ajutor
Descrierea, locul de pe autospeciale, mânuire, funcţionare, pregătirea pentru lucru, calculul
timpului de utilizare şi modul de folosire în cazul apariţiei defecţiunilor.
Exerciţiul 1. Masca contra fumului şi gazelor, costumul de protecţie contra apei, mănuşi de
protecţie, centura şi cârligul de siguranţă, casca, cizmele de cauciuc, cizmele de cauciuc cu tălpi
neperforabile.
Exerciţiul 2. Aparatul de respirat cu aer comprimat.
Exerciţiul 3. Costumul de protecţie anticalorică.
Exerciţiul 4. Exerciţii combinate de deplasare şi lucrul în subsoluri, spaţii înguste, casa scărilor,
încăperi inundate cu fum şi gaze toxice, folosind masca, aparatul de respirat şi costumele anticalorice.
Tema 2. Instrucţia echipajelor la autospecialele de lucru cu apă şi spumă
Exerciţiul 1. Organizarea echipajelor la autospecialele de lucru cu apă şi spumă. Formaţiile de
adunare şi de marş ale echipajelor.
Nesecret
3 / 49
Exerciţiul 2. Echiparea servanţilor pentru intervenţie (la alertare şi la locul intervenţiei).
Exerciţiul 3. Tubul de cauciuc pentru aspirarea apei; sorbul; coşul pentru sorb; cordiţa pentru
sorb; furtunuri de refulare a apei; faşa pentru furtunuri; cordiţa pentru legat furtunuri.
Exerciţiul 4. Întinderea şi strângerea furtunurilor (în rolă dublă şi simplă, panglică, de pe
căruciorul port - furtun); aplicarea feşilor; înlocuirea furtunurilor sparte; calculul necesarului de
furtunuri; reguli de respectat la întinderea liniilor de furtun.
Exerciţiul 5. Hidranţi portativi; cheia hidrant; mufe; colectorul; racorduri.
Exerciţiul 6. Proiectorul mobil de 1000 W; trepiedul; bobina de cablu; toporul târnăcop; ranga.
Exerciţiul 7. Executarea îndatoririlor servanţilor şofer şi hidrant, fără şi în barem.
Exerciţiul 8. Cangea; trusa electrică; mănuşile de cauciuc; cheia cofret; cazmaua; lopata; furca;
ciocanul şi şpiţul pentru spart beton; coturile pentru furtunuri; punţile de trecere; coarda de salvare.
Exerciţiul 9. Scara culisantă; amestecătorul de linie; tubul de cauciuc pentru aspiraţia lichidului
spumant; bidonul pentru lichid spumant; tubul prelungitor; capul deversor.
Exerciţiul 10. Distribuitorul; ejectorul pentru ape mici; reducţii; geanta cu chei şi feşi; ajutaje
tun-apă.
Exerciţiul 11. Ţeava lansatoare de spumă; ţevi generatoare de spumă.
Exerciţiul 12. Executarea îndatoririlor servantului 1, fără şi în barem.
Exerciţiul 13. Scara de fereastră; scara baston; reguli de respectat pe timpul folosirii scării.
Exerciţiul 14. Cordiţa de salvare; toporaşul; lampa electrică cu acumulatori; găleata din pânză;
ţevile de refulare a apei; ajutaje pulverizatoare şi reglabile.
Exerciţiul 15. Executarea îndatoririlor comandantului (ajutorul comandantului) de echipaj şi a
şefului de ţeavă , fără şi în barem.
Exerciţiul 16. Executarea îndatoririlor pe grupe de servanţi, fără şi în barem.
Exerciţiul 17. Executarea îndatoririlor servanţilor întrunit în cadrul unor variante de dispozitiv,
fără şi în barem.

Tema 3. Instrucţia echipajelor la autospeciale şi utilajele de stingere a incendiilor cu pulbere


şi azot sau dioxid de carbon
Exerciţiul 1. Organizarea echipajelor (echipelor). Formaţiile de adunare şi de marş.
Exerciţiul 2. Echiparea servanţilor pentru intervenţie (la alertare şi la locul intervenţiei).
Exerciţiul 3. Ţevile (pistoalele) de refulare a pulberilor stingătoare.
Exerciţiul 4. Executarea îndatoririlor servantului şofer, fără şi în barem.
Exerciţiul 5. Executarea individuală a îndatoririlor servanţilor, fără şi în barem.
Exerciţiul 6. Executarea îndatoririlor comandantului (ajutorului comandantului) de echipaj
(echipă).
Exerciţiul 7. Executarea îndatoririlor pe grupe de servanţi, fără şi în barem.
Exerciţiul 8. Executarea îndatoririlor servanţilor întrunit, în cadrul unor variante de dispozitiv,
fără şi în barem.

Tema 4. Instrucţia echipajelor la autospeciale pentru evacuarea fumului, gazelor şi pentru


iluminat
Exerciţiul 1. Organizarea echipajelor. Formaţii de adunare şi de marş.
Exerciţiul 2. Echiparea servanţilor pentru intervenţie (la alertare şi la locul intervenţiei).
Exerciţiul 3. Bobinele cu cablu; cutia cu becuri pentru proiector; proiectorul de 1000 W; cutia
de distribuţie a curentului electric; ghiarele pentru urcat pe stâlpi; foarfeca cu coadă pentru ridicat cablu;
plăci avertizoare de pericol; electroexhaustorul; electroventilatorul; pompa submersibilă.
Exerciţiul 4. Motofierăstrăul cu lanţ; palanul manual; grupul electrogen; aparatul de tăiat şi
sudat autogen; trusa pentru tăiat şi sudat autogen; generatorul (transformatorul) pentru sudură.
Exerciţiul 5. Executarea îndatoririlor şoferului, fără şi în barem.
Exerciţiul 6. Executarea individuală a îndatoririlor servanţilor, fără şi în barem.
Exerciţiul 7. Executarea îndatoririlor comandantului (ajutorul comandantului) de echipaj.
Exerciţiul 8. Executarea îndatoririlor servanţilor întrunit, în cadrul unor variante de dispozitiv.

Nesecret
4 / 49
Tema 5. Alimentarea cu apă a autospecialelor
Exerciţiul 1. Tehnica alimentării cu apă; alimentarea directă din surse naturale şi surse artificiale.
Exerciţiul 2. Alimentarea prin întreruperea continuităţii, în releu, navetă şi mixtă.

Tema 6. Executarea întrunită a îndatoririlor servanţilor în cadrul unor variante de


dispozitiv prevăzute în documentele de organizare şi desfăşurare a intervenţiei

Tema 7. Instrucţia gărzii de intervenţie. Executarea întrunită a operaţiunilor de desfăşurare


a intervenţiilor, întrunit, în cadrul unei situaţii tactice complexe

Tema 8. Instrucţia echipajelor (echipelor) la motopompa remorcabilă; electrogenerator;


hidrogenerator; stingătoare remorcabile şi transportabile
Exerciţiul 1. Organizarea echipajelor (echipelor). Formaţiile de adunare şi de marş. Echiparea
servanţilor (la alertare şi la locul intervenţiei).
Exerciţiul 2. Executarea individuală a îndatoririlor servanţilor, fără şi în barem.
Exerciţiul 3. Executarea îndatoririlor servanţilor pe grupe, fără şi în barem.
Exerciţiul 4. Executarea îndatoririlor comandantului de echipaj (echipă).
Exerciţiul 5. Executarea îndatoririlor servanţilor întrunit, în cadrul unor variante de dispozitiv,
fără şi în barem.

Bibliografie:
 O.M.A.I. nr.1134/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea,
pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale
serviciilor de urgenţă profesioniste.
 Regulamentul instrucţiei de specialitate a pompierilor militari, aprobat prin O.M.I.
nr.92/1990.
 Manual pentru cunoaşterea accesoriilor, utilajelor şi autospecialelor de stingere a
incendiilor, 1992.
 Metodica instrucţiei tactice de specialitate a subunităţilor de pompieri, vol. I şi II.
 Termeni şi expresii PSI – 1991.
 Buletinul Pompierilor.
 Instrucţiuni de securitate în muncă.
 Revista „Pompierii Români”.

I.1.2. STINGEREA INCENDIILOR


Stingerea incendiilor este disciplina de bază prin care se realizează pregătirea în vederea
îndeplinirii misiunilor principale ale pompierilor – salvarea persoanelor şi stingerea incendiilor, precum
şi intervenţia pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor şi accidentelor de orice natură,
independent sau în cooperare cu serviciile voluntare/private pentru situaţii de urgenţă sau alte forţe
stabilite prin planurile de intervenţie.

Obiective de realizat
Formarea deprinderilor de bază necesare tuturor servanţilor privind tehnica lucrului pentru
pătrunderea şi deplasarea în clădirile cuprinse de incendiu, dezvelirea şi demolarea construcţiilor,
evacuarea fumului, întreruperea curentului electric şi a gazelor.
Însuşirea corectă a poziţiilor şi procedeelor practice de lucru cu ţevile de refulare pentru limitarea
sau înlăturarea acţiunii factorilor ce determină arderea în scopul reducerii timpului de stingere a
incendiului şi diminuării pierderilor materiale.
Cunoaşterea şi aplicarea în orice situaţie a regulilor de tehnica securităţii servanţilor pe timpul
acţiunilor de intervenţie şi dezvoltarea capacităţii organismului de a rezista la eforturi fizice prelungite în
condiţiile folosirii mijloacelor individuale de protecţie.
Antrenarea militarilor pentru a fi în măsură să execute salvarea persoanelor şi evacuarea bunurilor
materiale din zonele afectate de explozii, incendii şi dezastre.
Nesecret
5 / 49
Precizări organizatorice şi metodice
Instrucţia pentru stingerea incendiilor se execută astfel:
─ cu servantul, prin exerciţii tactice pregătitoare şi şedinţe practice;
─ cu echipajul şi garda de intervenţie, prin exerciţii tactice pregătitoare şi exerciţii tactice de
verificare şi apreciere a stadiului de pregătire şi a coeziunii de luptă;
─ cu subunitatea (detaşament, secţie, staţie), prin aplicaţii tactice.
1. Şedinţele practice cu servantul au ca scop formarea deprinderilor de bază, necesare pentru
îndeplinirea misiunilor de stingere a incendiilor şi înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale şi a
catastrofelor.
2. Exerciţiile tactice pregătitoare cu servantul, echipajul şi gărzile de intervenţie au drept
scop, ca prin executarea repetată a unor mişcări şi acţiuni însuşite în mod treptat, să se asigure formarea
deprinderilor necesare executării corecte şi precise a îndatoririlor specifice funcţiilor pe care sunt
încadraţi, pentru salvarea persoanelor, stingerea incendiilor, înlăturarea urmărilor avariilor, exploziilor,
dezastrelor. Exerciţiile pregătitoare cu echipajul şi garda de intervenţie se conduc de către comandantul
gărzii de intervenţie, iar cele cu gărzile de intervenţie de către comandantul de subunitate.
Exerciţiile trebuie să fie cât mai variate ca formă, executate în situaţii cât mai apropiate de
realitatea situaţiei de urgenţă, cerându-se executanţilor să se obişnuiască cu eforturile prelungite în
condiţii deosebite.
În timp ce comandantul de subunitate execută exerciţiul cu un echipaj, celelalte vor fi instruite de
comandanţii acestora prin executarea unor părţi pregătitoare de tehnica lucrului din cadrul aceluiaşi
exerciţiu. Echipajul care a fost instruit de comandantul subunităţii va continua pregătirea sub conducerea
comandantului de echipaj pentru antrenamentul servanţilor în rezolvarea situaţiilor tactice învăţate.
3. Exerciţiile tactice de verificare şi apreciere cu echipajul şi gărzile de intervenţie se execută
în scopul perfecţionării deprinderilor comandanţilor pentru conducerea subunităţilor în acţiunile de
stingere a incendiilor, limitare şi înlăturare a urmărilor dezastrelor, verificării şi aprecierii gradului de
pregătire şi a coeziunii subunităţilor la intervenţii.
4. Aplicaţiile tactice constituie forma superioară de instruire a subunităţii şi au ca scop pregătirea
acesteia în vederea desfăşurării unor acţiuni de intervenţie complexe, eficiente, în condiţii des
schimbătoare, pe timp de zi şi de noapte. Ele reprezintă forme complexe de perfecţionare a pregătirii
comandanţilor şi a deprinderilor servanţilor, de realizare a coeziunii subunităţilor, precum şi de
materializare în obiective sau localităţi a concepţiei de acţiune a forţelor şi mijloacelor prevăzute în
planurile de intervenţie.
Aplicaţiile tactice se execută, de regulă, la aceleaşi obiective la care s-au executat şi exerciţiile
tactice pregătitoare, într-o altă situaţie tactică sau în alt obiectiv de aceeaşi natură.
Conceperea, organizarea şi conducerea cu randament maxim a exerciţiilor tactice pregătitoare şi a
aplicaţiilor, presupun: pregătirea temeinică a comandanţilor şi a servanţilor în vederea executării
acestora, alegerea variantei în care se va acţiona, stabilirea situaţiei tactice generale şi a situaţiilor
ulterioare, astfel încât să se asigure instruirea intensivă şi completă a întregului efectiv al subunităţii.
Situaţiile tactice ale exerciţiilor pregătitoare şi ale aplicaţiilor trebuie să creeze întotdeauna
posibilitatea abordării unor scopuri şi probleme de învăţat, legate de aplicarea metodelor, procedeelor şi a
regulilor de tehnica stingerii incendiilor, limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor.
În vederea desfăşurării cu eficienţă maximă a exerciţiilor pregătitoare şi aplicaţiilor tactice se vor
lua măsuri, în perspectivă, privind pregătirea teoretică a participanţilor prin studiul materialului
bibliografic, prezentarea dispozitivelor de luptă din planurile de intervenţie, folosind planşe, machete,
diafilme, diapozitive şi filme, executarea unor activităţi de pregătire în obiectivul respectiv (teme de
instrucţie la tehnica de intervenţie, prevenirea incendiilor etc.), executarea recunoaşterilor preliminare
sau a studiilor tactice şi întocmirea planului de desfăşurare.
Aplicaţiile tactice se vor planifica de la începutul fiecărui an, urmărindu-se să fie cuprinse
principalele obiective importante şi vulnerabile din raioanele de intervenţie ale subunităţilor. La aceste
aplicaţii vor fi antrenate forţele şi mijloacele prevăzute în planurile de intervenţie.
La toate şedinţele practice şi aplicaţiile tactice executate, servanţii vor lucra complet echipaţi cu
accesoriile prevăzute pentru funcţiile ce le îndeplinesc.

Nesecret
6 / 49
Denumirea temelor şi conţinutul acestora
Tema 1. Organizarea gărzii de intervenţie
Misiunile şi compunerea gărzii de intervenţie; denumirea funcţiilor; echiparea militarilor la
alertarea pentru intervenţie; formaţiile de adunare şi de marş ale gărzii de intervenţie; reguli de respectat
pe timpul deplasării.

Tema 2. Operaţiuni pentru pregătirea şi desfăşurarea intervenţiei. Exerciţiu tactic pregătitor


Acţiunile servantului pentru executarea operaţiunilor de pregătire şi desfăşurare a intervenţiilor:
alertarea pentru intervenţie (ordinul de marş), informarea personalului de conducere asupra situaţiei
create, deplasarea la locul intervenţiei, intrarea în acţiune a forţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea
dispozitivului premergător de intervenţie, transmiterea dispoziţiilor preliminare, recunoaşterea, analiza
situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţie, evacuarea, salvarea şi/sau protejarea
persoanelor, animalelor şi bunurilor, realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie,
stingerea incendiului (atacul şi manevra de forţe şi mijloace), lichidarea efectelor evenimentului,
retragerea forţelor şi mijloacelor la subunitate şi restabilirea capacităţii de intervenţie.

Tema 3. Incendiul şi dezvoltarea lui. procedee şi substanţe de stingere a incendiilor. Arderea


materialelor. Clase de incendiu. Substanţe de stingere a incendiilor şi procedee de întrerupere a arderii.

Tema 4. Tehnica executării îndatoririlor de către servanţi la incendii


Exerciţiul 1. Tehnica deschiderii uşilor şi ferestrelor. Deschiderea uşilor cu un singur canat, al
celor cu două canaturi, a celor masive din lemn, a ferestrelor, a uşilor şi ferestrelor prevăzute cu lacăte,
cu rulouri de protecţie din metal sau grilaje metalice.
Exerciţiul 2. Dezvelirea acoperişului, desfacerea şi dislocarea parţială sau totală a elementelor de
construcţie, asigurarea materială a lucrărilor, ordinea şi metodele de executare a acestora.
Exerciţiul 3. Consolidarea provizorie a zidurilor şi planşeelor, desfacerea şi demolarea pereţilor
interiori neportanţi, desfacerea pardoselilor, desfacerea şi demolarea planşeelor, dislocarea sau demolarea
pereţilor portanţi, demolarea structurilor de rezistenţă, reguli de respectat la executarea lucrărilor de
dezvelire, desfacere, demolare şi dislocare a elementelor de construcţie.
Exerciţiul 4. Tehnica evacuării fumului, întreruperii curentului electric şi a gazelor.
Exerciţiul 5. Tehnica apărării construcţiilor şi materialelor de acţiunea distructivă a apei.

Tema 5. Tehnica securităţii servanţilor


Exerciţiul 1. Tehnica securităţii servanţilor pe timpul recunoaşterilor.
Exerciţiul 2. Tehnica securităţii servanţilor pe timpul lucrului la clădirile înalte, instalaţiile în aer
liber, pe timpul lucrului în hale industriale mari, la întreruperea curentului electric, pe timpul stingerii
incendiilor.
Exerciţiul 3. Reguli specifice de protecţia muncii pe timpul intervenţiilor.

Tema 6. Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor de substanţe combustibile solide


Identificarea substanţelor combustibile solide după culoarea flăcării, caracteristicile fumului,
viteza de propagare a arderii etc., modul de deplasare în vederea ocupării poziţiilor de lucru, condiţii pe
care acesta trebuie să le asigure, asigurarea pe scări sau suprafeţe înclinate, reguli de lucru.
Exerciţiul 1. Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor de materiale lemnoase.
Exerciţiul 2. Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor de păioase şi plante tehnice (in şi
cânepă).
Exerciţiul 3. Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor de hârtie, celuloză, bumbac, ţesături,
fire şi fibre naturale şi sintetice.
Exerciţiul 4. Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor de cereale (depozitate în magazii,
silozuri etc.).
Exerciţiul 5. Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor la mase plastice.

Nesecret
7 / 49
Tema 7. Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor de lichide şi gaze combustibile.
Identificarea substanţelor care ard după culoarea flăcării, caracteristicile fumului, viteza de propagare a
arderii etc., modul de deplasare în vederea ocupării poziţiilor de lucru, condiţii pe care acesta trebuie să
le ofere, reguli de lucru.
Exerciţiul 1. Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor de lichide combustibile (ţiţeiul şi
derivatele sale, alcooli).
Exerciţiul 2. Stingerea unor compuşi chimici care se aprind şi reacţionează în contact cu apa
(peroxizi).
Exerciţiul 3. Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor de gaze combustibile depozitate în
rezervoare şi recipiente, la presiunea atmosferică sau lichefiate.

Tema 8. Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor de prafuri combustibile şi pulberi


metalice. Identificarea substanţelor care ard, modul de deplasare în vederea ocupării poziţiilor de lucru,
condiţii pe care acesta trebuie să le ofere, substanţe stingătoare, reguli de lucru.

Tema 9. Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor la echipamente electrice. Identificarea


substanţelor care ard, modul de deplasare în vederea ocupării poziţiilor de lucru, condiţii pe care acesta
trebuie să le ofere, substanţe stingătoare, reguli de lucru.
Exerciţiul 1. Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor la generatoarele de curent electric şi
transformatoare.
Exerciţiul 2. Tehnica lucrului pentru stingerea incendiilor la echipamente electrice de înaltă şi
joasă tensiune.

Tema 10. Acţiunile servantului, ale echipajului şi gărzii de intervenţie pentru stingerea
incendiilor în clădiri de locuit şi social - culturale
Exerciţiul 1. Stingerea incendiilor în subsoluri. Definiţie, caracteristicile constructive şi destinaţia
subsolurilor, caracteristicile incendiilor; substanţe de stingere şi modul de folosire; tehnica pătrunderii în
subsoluri, reguli de lucru pentru localizarea şi lichidarea incendiului; răcirea elementelor portante;
evacuarea materialelor care favorizează propagarea incendiului sau se degradează datorită temperaturii şi
fumului; evacuarea fumului. Folosirea mijloacelor individuale de protecţie. Reguli de securitate.
Lichidarea efectelor incendiului.
Exerciţiul 2. Stingerea incendiilor la etajele clădirilor. Definiţie, caracteristicile constructive şi
destinaţia etajelor. Caracteristicile incendiilor; substanţe de stingere şi modul de folosire; recunoaşterea
incendiului; salvarea persoanelor folosind coarda şi cordiţa; modul de lucru pentru localizarea şi
lichidarea incendiilor; protejarea bunurilor, lichidarea efectelor incendiului; reguli de securitate.
Exerciţiul 3. Stingerea incendiilor în podurile clădirilor. Definiţie, caracteristicile constructive ale
podurilor cu elemente combustibile. Caracteristicile incendiilor; substanţe de stingere şi modul de
utilizare; recunoaşterea incendiilor; reguli de lucru pentru localizarea şi lichidarea incendiilor; executarea
dezvelirii acoperişului pentru introducerea ţevilor; evacuarea fumului şi limitarea propagării incendiului.
Reguli de securitate a servanţilor pe timpul lucrului în pod şi pe acoperiş.
Exerciţiul 4. Stingerea incendiilor la clădiri înalte cu funcţionalităţi multiple. Definiţie,
caracteristicile constructive ale clădirilor înalte. Caracteristicile incendiilor; substanţe de stingere şi
modul de utilizare; salvarea persoanelor cu ajutorul mijloacelor din dotare, a ascensoarelor şi a scărilor
exterioare; particularităţi de realizare a dispozitivelor pentru localizarea şi lichidarea incendiilor; măsuri
de protecţie a servanţilor; modul de lucru al servanţilor pentru localizarea incendiului; măsurile pentru
limitarea propagării incendiului pe căi ascunse şi evacuarea fumului; lichidarea efectelor incendiului.
Reguli de securitate a servanţilor.
Exerciţiul 5. Stingerea incendiilor în sălile de spectacol. Definiţie, caracteristicile constructive ale
sălilor de spectacol, caracteristicile incendiilor; substanţe de stingere şi modul de utilizare. Salvarea
persoanelor. Particularităţile realizării dispozitivelor de intervenţie; reguli de amplasare a ţevilor şi modul
de lucru al servanţilor pentru localizarea şi lichidarea incendiilor. Tehnica evacuării fumului când
incendiul a cuprins scena; lichidarea efectelor incendiului. Reguli de securitate a servanţilor.

Nesecret
8 / 49
Exerciţiul 6. Stingerea incendiilor în instituţii medicale. Definiţie, caracteristicile constructive;
caracteristicile incendiilor din încăperile instituţiilor medicale. Recunoaşterea, metodele şi mijloacele
folosite la salvarea bolnavilor. Substanţe de stingere şi modul de utilizare. Particularităţile realizării
dispozitivelor de intervenţie; reguli pentru localizarea şi lichidarea incendiilor, reguli de securitate a
servanţilor.
Exerciţiul 7. Stingerea incendiilor în instituţiile de învăţământ. Definiţie, caracteristicile
constructive ale instituţiilor de învăţământ. Caracteristicile incendiilor izbucnite în clădirile instituţiilor de
învăţământ, substanţe de stingere şi modul de utilizare. Salvarea persoanelor, prevenirea panicii,
evacuarea fumului şi gazelor. Evacuarea şi protejarea instrumentelor şi aparatele din dotarea
laboratoarelor şi claselor; modul de lucru al servanţilor pentru localizarea şi lichidarea incendiului.
Lichidarea efectelor incendiului. Reguli de securitate a servanţilor.

Tema 11. Acţiunile servanţilor în cadrul echipajului şi gărzii de intervenţie pentru stingerea
incendiilor în obiectivele industriale. Definiţie, caracteristici constructive; descrierea procesului
tehnologic şi a instalaţiilor; debitul, presiunea şi modul de manifestare a erupţiei; sisteme de întrerupere a
gazelor, energiei electrică , lichide combustibile; caracteristicile incendiilor; substanţe de stingere şi
modul de utilizare; locul de amplasare a servanţilor, modul de manevrare; executarea recunoaşterii;
salvarea persoanelor; reguli de lucru pentru localizarea şi lichidarea incendiilor; protecţia servanţilor
împotriva fumului, gazelor toxice şi temperaturilor ridicate; schimbarea periodică a servanţilor; reguli de
securitate a servanţilor.
Exerciţiul 1. Stingerea incendiilor în obiective chimice şi Petru-chimice.
Exerciţiul 2. Stingerea incendiilor la erupţii de ţiţei şi gaze.
Exerciţiul 3. Accidente chimice industriale.
Exerciţiul 4. Stingerea incendiilor la centrale şi staţii electrice.
Exerciţiul 5. Stingerea incendiilor în obiective din industria uşoară.
Exerciţiul 6. Stingerea incendiilor în obiective siderurgice şi metalurgice.
Exerciţiul 7. Stingerea incendiilor la obiective din industria alimentară.
Exerciţiul 8. Stingerea incendiilor la obiective din industria lemnului.
Exerciţiul 9. Stingerea incendiilor la magazine comerciale şi la depozite de mărfuri.
Exerciţiul 10. Stingerea incendiilor la centre de telecomunicaţii, transmisiuni şi de calcul
electronic.

Tema 12. Stingerea incendiilor în obiectivele agricole. Definiţie; caracteristici constructive;


caracteristicile incendiilor; mijloace şi metode de salvare ale animalelor, de localizare a incendiilor în
lanuri; descrierea procesului tehnologic; substanţele de stingere şi modul de utilizare; desfacerea şirelor;
localizarea şi lichidarea efectelor incendiilor; reguli de securitate a servanţilor.
Exerciţiul 1. Stingerea incendiilor în sectoare zootehnice (adăposturi de animale).
Exerciţiul 2. Stingerea incendiilor la depozite de cereale, silozuri, fabrici de nutreţuri concentrate.
Exerciţiul 3. Stingerea incendiilor la lanuri de cereale.
Exerciţiul 4. Stingerea incendiilor la depozite de furajere.

Tema 13 Stingerea incendiilor în localităţile rurale. Caracteristicile construcţiilor şi ale


incendiilor, substanţele de stingere şi modul de utilizare, localizarea şi lichidarea incendiilor. Reguli de
securitate a servanţilor.

Tema 14 Stingerea incendiilor la păduri. Caracteristici generale ale pădurilor, felul incendiilor
de pădure (de litieră, de coronament, mixte); mijloace şi metode de localizare şi lichidare a incendiului,
organizarea detaşamentelor de intervenţie (frontal, lateral şi din spate). Reguli de securitate a servanţilor.

Tema 15 Particularităţile intervenţiei în raioanele de distrugere cu armele de nimicire în


masă

Nesecret
9 / 49
Exerciţiul 1. Accidente nucleare. Definiţie, felul accidentelor nucleare, formele contaminării
mediului şi efectele asupra oamenilor, măsuri de prevenire şi reguli de comportare a personalului.
Organizarea acţiunilor pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor accidentului nuclear.
Exerciţiul 2. Subunitatea de pompieri împreună cu formaţiuni de protecţie civilă în acţiuni de
limitare şi înlăturare a efectelor în raioanele de distrugere provocate de armele de nimicire în masă şi
mijloacele incendiare. Definiţie, caracteristicile raioanelor de distrugere, măsuri de protecţie şi reguli de
comportare a personalului. Acţiunile subunităţii pentru salvarea persoanelor, stingerea incendiilor,
tratarea persoanelor şi tehnicii de luptă. Metode de acţiune pentru stingerea mijloacelor incendiare.

Tema 16 Intervenţia pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor


Exerciţiul 1. Dezastre. Definiţie, clasificări, măsuri de prevenire şi de protecţie, reguli de
comportare a personalului pe timpul şi după producerea dezastrului. Organizarea şi ducerea acţiunilor de
intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor provocate de dezastre.
Exerciţiul 2. Recunoaşterea localităţilor şi clădirilor afectate de dezastre. Compunerea grupei
(echipei) de recunoaştere. Primirea şi însuşirea misiunii, modul de organizare a recunoaşterii unui sector
(construcţii), procedee de informare şi de stabilire a existenţei supravieţuitorilor, raportarea situaţiilor.
Exerciţiul 3. Acţiunile gărzii de intervenţie (subunităţii de pompieri). Înlăturarea urmărilor
dezastrelor. Recunoaşterea zonei (obiectivului) afectate, stabilirea existenţei supravieţuitorilor folosind
detectoarele din dotare şi alte mijloace, întreruperea instalaţiilor de alimentare cu energie electrică,
termică, apă şi gaz. Salvarea persoanelor surprinse sub dărâmături, prin îndepărtarea manuală a acestora,
sau cu mijloace simple, umectarea prafului. Scoaterea persoanelor accidentate şi transportul acestora cu
şi fără targă.
Exerciţiul 4. Acţiunile gărzii de intervenţie (subunităţii de pompieri) în cooperare cu alte
formaţiuni pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor inundaţiilor. Recunoaşterea zonei sinistrate.
Stabilirea efectelor produse asupra oamenilor, animalelor, construcţiilor, instalaţiilor, căilor de acces,
reţelelor telefonice, energetice, de alimentare cu apă etc. Mijloace folosite pentru recunoaştere
(elicoptere, ambarcaţiuni, vehicule amfibii etc.). Limitarea extinderii dezastrelor, executarea de şanţuri,
diguri, evacuarea apei din obiective. Procedee de salvare a persoanelor cu ajutorul bărcilor pneumatice
din dotare sau mijloace improvizate. Reguli de spălare a utilajelor din obiectivele industriale în vederea
repunerii în stare de funcţionare. Pregătirea tehnicii de intervenţie, transportul şi distribuirea apei
potabile.
Exerciţiul 5. Acţiunile gărzii de intervenţie (subunităţii de pompieri) în cooperare cu alte
formaţiuni pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor rutiere, feroviare şi aeriene.
Recunoaşterea zonei unde a avut loc accidentul, salvarea persoanelor afectate (blocate), realizarea
dispozitivului de intervenţie, stingerea incendiului de la vagoanele deraiate, evacuarea vagoanelor
neincendiate şi participarea la deblocarea liniei de cale ferată (metrou).

Tema 17 Aplicaţii tactice de stingere a incendiilor la obiectivele din zona de competenţă


(raioanele de intervenţie)

Tema 18 Stingerea incendiilor în condiţii nefavorabile


Exerciţiul 1. Stingerea incendiilor pe timp de iarnă.
Exerciţiul 2. Stingerea incendiilor pe timp de vânt puternic.
Exerciţiul 3. Stingerea incendiilor pe timp de noapte.

Tema 19. Stingerea incendiilor izbucnite la mijloacele de transport rutier şi feroviar


Exerciţiul 1. Stingerea incendiilor la garaje şi la autovehicule.
Exerciţiul 2. Stingerea incendiilor la mijloacele auto care transportă substanţe periculoase pe
căile rutiere.
Exerciţiul 3. Stingerea incendiilor la mijloacele de transport în comun de persoane (rutier).
Exerciţiul 4. Stingerea incendiilor la garniturile de tren şi la depourile de locomotive.

Tema 20. Stingerea incendiilor izbucnite pe mijloacele de transport maritim şi fluvial


Nesecret
10 / 49
Exerciţiul 1. Stingerea incendiilor pe navele de transport de mărfuri generale.
Exerciţiul 2. Stingerea incendiilor la bordul navelor petroliere.
Exerciţiul 3. Stingerea incendiilor pe navele care transportă substanţe periculoase.
Exerciţiul 4. Stingerea incendiilor în şantierele de construcţii şi reparaţii navale.

Tema 21. Particularităţile intervenţiei în caz de accident chimic.


Exerciţiul 1. Substanţe periculoase.
Exerciţiul 2. Accidentul chimic. Noţiuni generale.
Exerciţiul 3. Accidentul chimic pe timpul transportului substanţelor periculoase.
Exerciţiul 4. Desfăşurarea acţiunilor de limitare, înlăturare şi neutralizare a urmărilor unui
accident chimic pe timpul transportului substanţelor periculoase.

Bibliografie:
 O.M.A.I. nr.1134/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea,
pregătirea, organizarea, desfăşurarea şi conducerea acţiunilor de intervenţie ale
serviciilor de urgenţă profesioniste.
 Regulamentul instrucţiei de specialitate a pompierilor militari, aprobat prin O.M.I.
nr.92/1990
 Stingerea incendiilor, Pompiliu Bălulescu, Ed. Tehnică Bucureşti, 1981
 Tactica stingerii incendiilor, vol. I, Serviciul editorial şi cinematografic, 1979
 Acordul european referitor la transportul internaţional de mărfuri periculoase A.D.R.
 Substanţe...Pericole...Măsuri, Comandamentul Pompierilor, ed.1972
 Instrucţiuni de securitate în muncă

I.1.3. ASISTENŢĂ MEDICALĂ DE URGENŢĂ ŞI DESCARCERARE


Însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor necesare executării descarcerării şi acordării
primului ajutor medical persoanelor, în cazul opririi respiraţiei, hemoragiilor, asfixiere şi intoxicare,
fracturi, arsuri etc.
Tema 1. Acordarea primului ajutor medical
Exerciţiul 1. Noţiuni de anatomie. Anatomia sistemului respirator. Anatomia sistemului circular.
Anatomia sistemului osteo – articular.
Exerciţiul 2. Fracturile şi imobilizarea lor. Fracturile membrelor inferioare. Fracturile membrelor
superioare. Fracturile bazinului. Entorsa şi luxaţia.
Exerciţiul 3. Traumatisme ale părţilor moi. Contuzii şi plăgi. Hemoragia şi hemostaza. Aplicarea
pansamentelor.
Exerciţiul 4. Mobilizarea/imobilizarea şi transportul. Traumatizantului pe targă.
Exerciţiul 5. Arsurile şi electrocutarea.
Exerciţiul 6. Primul ajutor în caz de înec şi hipotermie.
Exerciţiul 7. Intoxicaţii. Eliberarea căilor aeriene superioare.
Exerciţiul 8. Resuscitarea cardio – pulmonară.
Exerciţiul 9. Gulerul cervical.
Exerciţiul 10. Defibrilatorul semiautomat.
Exerciţiul 11. Ventilaţia pe balon şi mască.

Tema 2. Instrucţia echipajelor la autospeciale pentru descarcerare


Exerciţiul 1. Organizarea echipajelor. Formaţiile de adunare şi de marş.
Exerciţiul 2. Echiparea servanţilor pentru intervenţie (la alarmă şi la locul intervenţiei).
Exerciţiul 3. Utilaje şi accesorii pentru descărcare: pompa hidraulică; depărtătorul; foarfecele
hidraulic şi manual; unealta combinată; cilindrul hidraulic; furtunuri de presiune; pompa hidraulică
manuală; dispozitivul special pentru uşi; pernele pentru înaltă şi joasă presiune; butelii cu aer comprimat;
vinciul TILFORT; pistolul cu jet pentru stins incendii IFEX3000; dispozitivul de extracţie KED;
dispozitivul SECUNET.
Nesecret
11 / 49
Exerciţiul 4. Motogeneratoare hidraulice şi electrice; aparate de tăiat cu disc abraziv, cu pânză
sau tip circular; cuţite pentru decopertat; cabestan cu cabluri şi lanţuri; aparat de tăiat lemn; proiectorul
electric telescopic cu trei lămpi; bobina cu cablu electric. Alte tipuri de utilaje şi accesorii.
Exerciţiul 5. Platforma pentru dezastre. Compunere şi descriere.
Exerciţiul 6. Executarea individuală a îndatoririlor ajutorului comandantului de echipaj şi ale
şoferului, fără şi în barem.
Exerciţiul 7. Executarea îndatoririlor comandantului de echipaj.
Exerciţiul 8. Executarea îndatoririlor servanţilor întrunit, în cadrul unor variante de dispozitiv.

Tema 3. Tehnica executării îndatoririlor servanţilor la intervenţiile pentru descarcerare


Exerciţiul 1. Operaţiuni pentru desfăşurarea intervenţiilor; alertarea pentru intervenţie; deplasarea
la locul intervenţiei; intrarea în acţiune a forţelor (semnalizarea <balizarea> zonei de intervenţie,
recunoaşterea, abordarea victimei şi acordarea primului ajutor medical, analiza situaţiei şi luarea
hotărârii, asigurarea protecţiei personalului care realizează intervenţia şi a victimei, dispozitivul de
intervenţie, executarea descarcerării şi acordarea asistenţei medicale de urgenţă, evacuarea şi transportul
victimei); retragerea forţelor şi mijloacelor; restabilirea capacităţii de intervenţie.
Exerciţiul 2. Tehnica lucrului servanţilor la intervenţii: îndepărtarea parbrizelor şi a geamurilor
laterale; forţarea şi deschiderea portierelor (uşilor); tăierea stâlpilor şi decopertarea; manevrarea şi
îndepărtarea scaunelor; ridicarea şi îndepărtarea coloanei de direcţie şi a bordului; scoaterea
autoturismelor de sub vehicule grele; distanţarea părţii frontale a vehiculului; îndepărtarea unor părţi a
vehiculului.
Exerciţiul 3. Intervenţia la vehiculele răsturnate sau aflate în echilibru instabil. Operaţii pentru
dezmembrarea vehiculelor comerciale.
Exerciţiul 4. Securitatea servanţilor pe timpul acţiunii de descarcerare.
Exerciţiul 5. Executarea îndatoririlor servanţilor pentru descarcerare, întrunit, în cadrul unei
situaţii tactice create.

Tema 4. Scoaterea victimelor rămase blocate în autoturisme


Exerciţiul 1. Scoaterea victimelor prin înlăturarea uşilor.
Exerciţiul 2. Scoaterea victimelor prin înlăturarea părţilor laterale ale autovehiculului.
Exerciţiul 3 Scoaterea victimelor prin decopertare parţiala.
Exerciţiul 4. Scoaterea victimelor prin decopertare totala.
Exerciţiul 5. Depărtarea tabloului de bord prin rabatare.
Exerciţiul 6. Crearea spaţiului pentru accesul la pedalier.

Tema 5. Scoaterea victimelor rămase blocate în vehicule grele


Exerciţiul 1. Vehicule grele de marfă.
Exerciţiul 2. Autobuze, microbuze.

Tema 6. Modul de intervenţie, salvarea şi acordarea primului ajutor la autovehicule aflate sub
apa

Tema 7. Salvarea şi acordarea primului ajutor în caz de calamităţi şi catastrofe naturale


Exerciţiul 1. Cutremure
Exerciţiul 2. Inundaţii
Exerciţiul 3. Alunecări de teren

Tema 8. Scoaterea victimelor rămase blocate în spatii închise


Exerciţiul 1. Canale; săli cu aglomerări de persoane
Exerciţiul 2. Lifturi; apartamente

Tema 9. Modul de intervenţie al echipajului de descarcerare la incendii (sprijin)


Exerciţiul 1. Iluminarea zonei
Nesecret
12 / 49
Exerciţiul 2. Crearea accesului către focar prin:
a. deblocare
b. decopertare
c. taiere; spargere
Exerciţiul 3. Modul de salvare a persoanelor şi a bunurilor materiale surprinse de incendiu

Tema 10. Cooperarea între forţele participante la intervenţie

Tema 11. Principalele reguli ce trebuiesc respectate pentru o bună desfăşurare a


intervenţiei la accidentele rutiere
Organizarea echipajului; siguranţa zonei de intervenţie prin balizare; stabilizarea autovehiculelor

Bibliografie:
 Curs de prim ajutor, elaborat de Societatea de Medicină de Urgenţă şi Catastrofă din
România.
 Primul ajutor (ediţia a II-a revăzută) – poate fi procurat gratuit de la Societatea
Judeţeană de Cruce Roşie.
 Manualul de descarcerare, Ed. M.I. – 2001.
 Cartea tehnică a autospecialei de descarcerare.
 Manual pentru acţiuni de prim ajutor premedical în situaţii de dezastre sau la
accidente, Filiala Judeţeană de Cruce Roşie Arad.
 Instrucţiuni de securitate în muncă

I.1.4. SALVĂRI DIN DIFERITE MEDII

Tema 1. Instrucţia echipajului la autospeciala de intervenţie şi salvare de la înălţimi


Exerciţiul 1. Organizarea echipajelor. Formaţiile de adunare şi de marş.
Exerciţiul 2. Echiparea servanţilor la alertare şi la locul intervenţiei.
Exerciţiul 3. Executarea individuală a îndatoririlor servanţilor, fără şi în barem.
Exerciţiul 4. Executarea îndatoririlor servanţilor întrunit, fără şi în barem.
Exerciţiul 5. Antrenament combinat în lucrul servanţilor de pe autospecialele de intervenţie cu
apă şi spumă şi de pe autospeciala de intervenţie şi salvare de la înălţimi.
Exerciţiul 6. Coşul de salvare, tubul expandabil de salvare, perna pneumatică, targa pliantă,
completul de salvare de la înălţime.
Exerciţiul 7. Executarea îndatoririlor servanţilor individual şi întrunit pentru mânuirea coşului de
salvare.
Exerciţiul 8. Executarea îndatoririlor servanţilor pentru mânuirea tubului expandabil de salvare
şi a tărgii pliante.
Exerciţiul 9. Executarea îndatoririlor servanţilor individual şi întrunit pentru mânuirea pernei
pneumatice de salvare şi executare a salvărilor.

Tema 2. Tehnica executării salvărilor şi evacuărilor


Exerciţiul 1. Salvarea din subsoluri, de sub dărâmături şi alte spaţii înguste. Metode şi procedee
de salvare; metode şi procedee de ridicare cu mijloacele din dotare sau improvizate.
Exerciţiul 2. Salvarea persoanelor îngropate sub dărâmături sau blocate în subsoluri.
Descoperirea şi identificarea persoanelor blocate, îndepărtarea dărâmăturilor, acordarea primului ajutor,
ridicarea şi transportul răniţilor.
Exerciţiul 3. Salvarea persoanelor de la înălţimi (etaje, acoperişuri, instalaţii tehnologice etc.).
Coborârea răniţilor cu ajutorul tărgii, corzilor, scripeţilor, funicularului şi a scărilor din dotare.
Exerciţiul 4. Salvarea în cazuri speciale. Salvarea persoanelor electrocutate, căzute în puţuri,
canale, gropi etc.
Exerciţiul 5. Salvarea animalelor.
Nesecret
13 / 49
Exerciţiul 6. Evacuarea bunurilor materiale.

Alpinism
Tema 3. Noţiuni introductive despre alpinism
Exerciţiul 1 Scurt istoric al alpinismului. Alpinismul în lume.
Exerciţiul 2 Asigurarea zonelor periculoase. Responsabilitatea alpinistului.

Tema 4. Operaţii de baza în alpinism


Exerciţiul 1 Protecţia zonei periculoase. Identificarea si protecţia punctelor fixe de asigurare si
autoasigurare.
Exerciţiul 2 Protecţia echipamentului individual.

Tema 5. Norme de protecţie în alpinism


Exerciţiul 1 - Factori de risc. Măsuri tehnice de protecţia muncii.
Exerciţiul 2 - Masuri organizatorice de protecţia muncii.

Tema 6. Echipament specific alpinismului (caracteristici, mânuire, întreţinere)


Exerciţiul 1 Coarda semistatică. Coarda dinamica. Cordelina. Carabiniera.
Exerciţiul 2 Dispozitive de coborâre / urcare.
Exerciţiul 3 Centura complexă.
Exerciţiul 4 Dispozitive de oprire a căderii, absorbante de energie.
Exerciţiul 5 Dispozitive de ancorare, ridicare si mijloace de legătura.
Exerciţiul 6 Targa de salvare.

Tema 7. Noduri utilizate in alpinism


Exerciţiul 1 Noduri de legare/ancorare in coardă.
Exerciţiul 2 Noduri pentru legarea a 2 corzi.
Exerciţiul 3 Noduri pentru urcare in coarda.
Exerciţiul 4 Modalităţi de strângere a corzilor.

Tema 8. Echipamente de protecţie


Exerciţiul 1 Echipament colectiv.
Exerciţiul 2 Echipament individual.

Tema 9. Componenta unei echipe de alpinişti (numirea, rol, atribuţiuni)

Tema 10. Asigurări şi autoasigurări


Exerciţiul 1 Asigurările capului de coarda.
Exerciţiul 2 Asigurările intermediare ale capului de coarda.
Exerciţiul 3 Autoasigurările capului de coarda.

Tema 11. Comenzi si coduri (semnale)

Tema 12. Sisteme specifice de lucru la înălţime


Exerciţiul 1 Definiţii si domenii de aplicare. Poziţionarea operatorului.
Exerciţiul 2 Coborârea în rapel.
Exerciţiul 3 Urcarea în coardă.
Exerciţiul 4 Sisteme de oprire a căderii.

Tema 13. Procedee de salvare si autosalvare de la înălţime


Exerciţiul 1 Procedee de salvare a persoanelor rănite.
Exerciţiul 2 Procedee de autosalvare.
Exerciţiul 3 Procedee de acordare a primului ajutor.
Nesecret
14 / 49
Tema 14. Procedee tehnice de căţărare
Exerciţiul 1 Căţărare libera.
Exerciţiul 2 Căţărare artificiala.

Tema 15. Tehnologie tip pentru lucrul pe pereţi (reguli de bază, procedee de lucru)

Tema 16. Tehnologie tip pentru lucrul la clădiri civile şi industriale (reguli de bază,
procedee de lucru)

Tema 17. Tehnologie tip pentru lucrul pe structuri metalice (reguli de bază, procedee de
lucru)

Tema 18. Tehnologie tip pentru lucrări de fasonare şi tăieri de copaci (reguli de bază,
procedee de lucru)

Tema 19. Tehnologie tip pentru lucrul pe zăpadă şi gheaţă (reguli de bază, procedee de
lucru)

Subunităţi de scafandri

Tema 20. Cunoaşterea echipamentului de bază (masca, snorkel, labe, vesta de salvare)
caracteristici, mânuire, întreţinere.

Tema 21. Cunoaşterea echipamentului de scufundare


Exerciţiul 1 Butelie, detentor, surse alternative de aer, unităţi de rezerve alternative de aer si
independente, consola de scufundare, manometru, profundimetru.
Exerciţiul 2 Instrumente adiţionale de scufundare - ceas, computere de scufundare, instrumente
de rezerva, sisteme de lestare, veste compensatoare.

Tema 22. Costume de scufundare


Exerciţiul 1 Tipurile, caracteristicile, mânuirea şi întreţinerea costumelor de scufundare.
Exerciţiul 2 Dispozitive ataşabile (cuţit, geanta echipament, steaguri, balize, trusa prim ajutor,
jurnale de scufundare).
Exerciţiul 3 Echipare, pregătirea echipamentului pentru utilizare. Respiraţia prin snorkel.
Intrările de la suprafaţă.

Tema 23. Asamblarea unităţii SCUBA (echipamentul de scufundare)


Exerciţiul 1 Intrarea şi ieşirea din apă, verificarea finala a echipamentului.
Exerciţiul 2 Exerciţii de mânuire a echipamentului sub apa (golirea măştii, scoaterea şi repunerea
măştii, respiraţia cu masca inundata sau fără mască, golirea detentorului, recuperarea detentorului)

Tema 24. Exerciţii subacvatice


Exerciţiul 1 Umflarea orală a vestei, monitorizarea rezervei de aer, flotabilitatea la suprafaţă,
flotabilitatea sub apa.
Exerciţiul 2 Coborârea (controlată şi liberă), ascensiunea, norme de securitate.

Tema 25. Respiraţia


Exerciţiul 1 Metode de împărţire a aerului cu alt scafandru (octopus tandem), urcările de urgenţă
independente (urcarea în balon, urcarea de urgenţă controlată).
Exerciţiul 2 Sistemul de echipă. Proceduri şi tehnici de păstrare a contactului cu coechipierul.

Tema 26. Comunicarea sub apă şi la suprafaţă

Nesecret
15 / 49
Exerciţiul 1 Metode de comunicare subacvatice (tactil, sonor, cu lanterna, semne internaţionale),
metode de comunicare la suprafaţă (cu mâna, fluier).
Exerciţiul 2 Mânuirea echipamentului de scufundare în apă, scoaterea şi repunerea unităţii
SCUBA la suprafaţă şi sub apă, scoaterea şi repunerea centurii de lestare la suprafaţă şi sub apă.

Tema 27. Abilităţi de navigaţie


Exerciţiul 1 Navigaţia naturală. Repere naturale sub apă. Navigarea cu busola.
Exerciţiul 2 Caracteristicile aerului şi apei. Densitatea şi efectele sale. Compoziţie. Rezistenţa la
înaintare.
Exerciţiul 3 Vederea sub apă, culorile, auzul, pierderea căldurii.

Tema 28. Flotabilitatea. Timpul de flotabilitate


Exerciţiul 1 Factori ce afectează flotabilitatea, verificarea flotabilităţii.
Exerciţiul 2 Presiunea (apa sărată, apa dulce, unităţi ale presiuni), sistem închis, sistem deschis,
efectul presiuni asupra densităţii, influenta presiunii asupra consumului de aer.
Exerciţiul 3 Factori ce influenţează consumul de aer, monitorizarea consumului de aer.

Tema 29. Anatomia scafandrului


Exerciţiul 1 Comprimările, blocările (urechea medie, sinusurile, spatiile cu aer din organism,
efectele presiunii)
Exerciţiul 2 Leziuni datorate suprapresiunii pulmonare. Cunoaşterea riscurilor. Embolia gazoasă,
pneumotorax, emfizemul tisular, respiraţia şi circulaţia, efectele dioxidului de carbon asupra
organismului.

Tema 30. Efectele indirecte ale presiunii


Exerciţiul 1 Acumularea şi eliminarea azotului, boala de decompresie, narcoza cu azot,
toxicitatea oxigenului, toxicitatea monoxidului de carbon.
Exerciţiul 2 Efectele termice ale scufundării, umiditatea şi temperatura, buteliile de aer şi
temperatura.

Tema 31. Decompresie. Tabele de scufundare şi computere de scufundare


Exerciţiul 1 Azotul şi scufundările, inhalare cu azot, exhalare cu azot, prezentarea tabelelor de
scufundare, termeni, regulile tabelelor de scufundare.
Exerciţiul 2 Organizarea scufundării, intervalul timpului de suprafaţă, scufundările repetate. Fişa
de planificare a scufundărilor. Planificarea scufundărilor repetate, mărirea timpului de scufundare.

Tema 32. Scufundările repetate respectând tabelele de scufundare


Exerciţiul 1 Limitarea adâncimii. Oprirea preventivă de decompresie, palier de siguranţă,
scufundări reci sau solicitante.
Exerciţiul 2 Planificarea intervalelor de suprafaţă. Scufundarea la altitudine. Folosirea
computerelor de scufundare.

Tema 33. Planificarea unei scufundări


Exerciţiul 1 Planificarea pe termen lung. Pregătirea scufundării. Plan de urgenţă. Supravegherea.
Plan de rezervă.
Exerciţiul 2 Înregistrarea scufundării.

Tema 34. Mediul de scufundare


Exerciţiul 1 Tipuri de locaţii. Caracteristici fizice ale mediului, vizibilitate, starea fundului apei,
temperatura.
Exerciţiul 2 Apa în mişcare şi efectele ei. Valurile, curenţii, flora şi fauna.

Tema 35. Activitatea de salvare şi autosalvare


Nesecret
16 / 49
Exerciţiul 1 Controlul flotabilităţii scafandrului şi victimei, asistarea victimei.
Exerciţiul 2 Stresul, sentimentul de teamă, anxietate, depresie.
Exerciţiul 3 Controlul mulţimii. Asumarea riscului. Capacitatea generală de scufundare.

Tema 36. Expunerea în adâncime la aer


Exerciţiul 1 Pericole. Narcoza cu azot. Norme de protecţie. Planificarea şi pregătirea pentru o
scufundare la adâncime.
Exerciţiul 2 Plan de siguranţă. Trusa de prim ajutor. Coordonarea planului de scufundare.

Tema 37. Reducerea riscurilor generale de scufundare


Exerciţiul 1 Probleme decizionale. Evaluarea propriei condiţii fizice de scufundare, controlul
propriilor decizii. Egalizarea dificultăţilor. Evitarea presiunilor şi blocajelor.
Exerciţiul 2 Probleme obişnuite privind echipamentul, mijloace de asigurare a flotabilităţii,
sisteme de asigurarea a echilibrului.

Tema 38. Pericole naturale şi artificiale


Exerciţiul 1 Prinderea sub apă, curenţi, epave, agăţări în plase de pescuit. Norme de securitate.
Exerciţiul 2 Curenţi de ţărm, trafic acvatic. Termoclima.

Tema 39. Stresul si pericolul


Exerciţiul 1 Recunoaşterea stresului excesiv. Comportamente legate de stres. Managementul
stresului personal.
Exerciţiul 2 Semne ale pericolului, autosalvare. Semne de pericol sub apa. Realizarea salvării.

Tema 40. Acţiuni de salvare sub apă


Exerciţiul 1 Responsabilitate. Evaluarea riscurilor. Victima conştientă sau inconştientă. Panica
sub apă. Monitorizarea victimei
Exerciţiul 2 Atacul sub apă.

Tema 41. Acţiuni de salvare la suprafaţa


Exerciţiul 1 Evaluarea riscului, apropierea, asigurarea flotabilităţii, asigurarea respiraţiei,
respiraţia prin snorkel.
Exerciţiul 2 Înfruntarea panicii la suprafaţă. Eliberarea, apărarea, remorcarea victimei.

Tema 42. Scoaterea victimei din apa


Exerciţiul 1. Folosirea flotabilităţii. Plăcile de spate. Urcarea în barcă.
Exerciţiul 2. Metode de ridicare. Transportul victimei.

Tema 43. Managementul accidentelor


Exerciţiul 1. Planul de siguranţă înainte de scufundare. Comunicaţiile.
Exerciţiul 2. Proceduri de urgenţă în managementul accidentelor.

Tema 44. Probleme legale şi etice legate de salvare


Exerciţiul 1. Înţelegerea conceptului de responsabilitate. Definiţia neglijenţei. Asumarea
riscurilor în activitatea de salvare.
Exerciţiul 2. Standardele îngrijirilor şi îndatoririlor.

Tema 45. Metode de căutări în ape cu vizibilitate redusă


Exerciţiul 1. Căutare cu fir ghid (circular, semicerc, poligon).
Exerciţiul 2. Căutare în linie dreaptă.

Tema 46. Scufundări pe timp de noapte. Căutare. Recuperare.

Nesecret
17 / 49
Exerciţiul 1. Stabilirea poziţiei de intrare ieşire. Poziţionarea luminilor pe ţărm, semne şi
semnale cu lanterna.
Exerciţiul 2 Căutare folosind busola (triunghi, pătrat, steag).

Tema 47. Întreţinerea si verificarea buteliilor


Exerciţiul 1. Transport. Inspecţii periodice. Verificarea.
Exerciţiul 2. Starea generala a butelii, masa si capacitatea, presiunea hidraulica,verificarea
inscripţionării.

Tema 48. Fizica luminii sub apă şi consecinţele asupra vederii


Exerciţiul 1. Refracţia, difuzia, absorbţia.
Exerciţiul 2. Lumina insuficienta. Consecinţe.

Tema 49. Căutare în condiţii de stres


Exerciţiul 1. Mediu ostil. Tehnici de căutare. Măsuri de securitate.
Exerciţiul 2. Temperatura scăzută. Semne şi simptome ale hipotermiei.

Tema 50. Activitatea si comportamentul


Exerciţiul 1 Caracteristici structurale ale comportamentul. Conceptul de sistem om – echipament
– mediu.
Exerciţiul 2 Structura psihologică a activităţii de scafandru.
Exerciţiul 3 Atenţia, rolul ei în reglarea comportamentului pe timpul scufundării.

Tema 51. Contraindicaţii pentru scufundare

Tema 52. Calificarea şi clasificarea scafandrilor


Exerciţiul 1 Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de scufundare. Norme de protecţia muncii.
Exerciţiul 2 Răspunderi şi atribuţiuni ale personalului cu funcţii în activitatea de scufundare.
Asumarea răspunderii.

Tema 53. Instrucţia echipajului la barca pneumatică


Exerciţiul 1. Organizarea echipajului şi echiparea servanţilor pentru intervenţie (la alertare şi la
locul intervenţiei).
Exerciţiul 2. Barca pneumatică: părţi componente, descriere, asamblare, funcţionare.
Exerciţiul 3. Executarea îndatoririlor servanţilor pentru montarea bărcii în vederea lansării la apă,
lansarea la apă.
Exerciţiul 4. Executarea îndatoririlor servanţilor pentru lansarea bărcii la apă, îmbarcarea
oamenilor şi a materialelor, navigaţia şi acostarea.

Bibliografie:
 Manual de pregătire pentru intervenţie şi acţiuni de salvare în mediu acvatic, Bucureşti
2006.
 Curs pentru lucru la înălţime şi alpinism utilitar – 2004
 Manual pentru cunoaşterea accesoriilor, utilajelor şi autospecialelor de stingere a
incendiilor, 1992.

I.1.5. PROTECŢIE CIVILĂ

I.1.5.1. NOŢIUNI GENERALE DE PROTECŢIE CIVILĂ


Această disciplină trebuie să asigure cunoaşterea armelor de nimicire în masă şi mijloacelor
incendiare, formarea deprinderilor pentru folosirea eficientă a mijloacelor de protecţie împotriva
acestora şi ducerea acţiunilor de luptă în condiţiile folosirii de către inamic a acestor arme.
Nesecret
18 / 49
Obiective de realizat
Însuşirea cunoştinţelor necesare despre dezastre (cutremure, alunecări de teren, incendii,
fenomene meteorologice periculoase, avarii, accidente etc.) şi a modului de acţiune corespunzător în
cazul producerii acestora.
Cunoaşterea principalelor caracteristici şi efecte ale armelor de nimicire în masă şi a mijloacelor
incendiare, a indicilor exteriori ai atacului nuclear, biologic şi chimic, precum şi a măsurilor de protecţie
şi de prim-ajutor.
Instruirea militarilor pentru cunoaşterea mijloacelor de protecţie individuală şi de tratare
specială, precum şi a modului de întrebuinţare a acestora.
Formarea deprinderilor şi priceperilor în folosirea posibilităţilor de protecţie ale terenului,
tehnicii de luptă şi clădirilor, de întrebuinţare corectă şi în barem a mijloacelor de protecţie individuală,
de intervenţie operativă şi cu profesionalism în caz de conflict armat sau în situaţii de urgenţă.

Precizări organizatorice şi metodice


O parte din teme şi exerciţii se pot executa şi pe timpul altor categorii sau discipline de
pregătire sau alte activităţi executate în subunităţi (alarmare, controale de fond, tematice, aplicaţii tactice
etc.) sau pe plan local cu alte formaţiuni de protecţie civilă.
Verificarea mijloacelor de protecţie a căilor respiratorii (măşti, aparate de respirat etc.) în camere
de fum sau atmosferă infectată se va executa numai în prezenţa medicului (asistentului medical) unităţii.
Instructorii vor acorda o atenţie deosebită respectării regulilor şi măsurilor specifice de protecţia
muncii pe timpul organizării şi desfăşurării exerciţiilor şi demonstraţiilor practice.
Pentru imprimarea unui pronunţat caracter practic-aplicativ şi creşterea eficienţei şedinţelor de
pregătire se va folosi întreaga bază materială din dotare şi se va apela la sprijinul logistic din partea altor
unităţi şi formaţiuni de pe plan local.

Denumirea temelor şi conţinutul acestora


Tema 1. Protecţia civilă în România
Exerciţiul 1. Definiţia, rolul şi misiunile protecţiei civile; organizarea protecţiei civile;
atribuţiile structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor pe linia protecţiei civile.
Exerciţiul 2. Protecţia populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi factorilor de mediu
în situaţii de urgenţe.

Tema 2. Armele de nimicire în masă şi protecţia împotriva efectelor acestora


Exerciţiul 1. Arma nucleară şi protecţia împotriva ei. Noţiuni generale despre arma nucleară
(muniţia nucleară, termonucleară şi cu neutroni); felurile exploziei nucleare şi indicii exteriori ai
acesteia, mijloacele de întrebuinţare; factorii distructivi ai exploziei nucleare şi efectele lor asupra
personalului şi tehnicii de intervenţie; protecţia împotriva factorilor distructivi ai exploziei nucleare,
boala de iradiaţie, norme maxime admise de iradiere şi infectare radioactivă, nivelurile de radiaţie
admise pentru traversare (pe jos şi în tehnica de intervenţie); dezactivarea personalului, echipamentului,
tehnicii de intervenţie, a clădirilor şi terenurilor.
Exerciţiul 2. Arma chimică şi protecţia împotriva ei. Noţiuni generale despre arma chimică;
principalele grupe de substanţe toxice de luptă; mijloacele şi procedeele de întrebuinţare şi indiciile de
descoperire ale începutului atacului chimic; proprietăţi fizice ale principalelor substanţe toxice de luptă
şi modul lor de acţiune asupra organismului omenesc; detecţia substanţelor toxice de luptă; modul de
realizare a protecţiei personalului şi măsurile de prim-ajutor; degazarea personalului, echipamentului,
armamentului şi tehnicii de intervenţie.
Exerciţiul 3. Arma biologică şi protecţia împotriva ei. Noţiuni generale despre mijloacele
biologice ; mijloacele şi procedeele de descoperire ale atacului cu arma biologică; căile de pătrundere în

Nesecret
19 / 49
organism a mijloacelor biologice şi modul de acţiune în raioanele contaminate cu mijloace biologice;
măsuri de protecţie a personalului şi modul de executare a dezinfectării.
Exerciţiul 4. Protecţia prin adăpostire. Tehnici de ajutor şi îngrijiri în caz de dezastre.

Tema 3. Mijloacele de protecţie individuală din dotarea subunităţilor


Exerciţiul 1. Masca contra gazelor. Destinaţie, descriere şi principiul de funcţionare; alegerea
taliei; asamblarea şi verificarea funcţionării; poziţiile de purtare, înlăturarea accidentelor (defecţiunilor
survenite la mască), verificarea măştii în atmosfera infectată; întreţinerea şi păstrarea măştii contra
gazelor.
Exerciţiul 2. Completelor de protecţie nr. 1, 2 şi 3. Destinaţie, compunere şi proprietăţile de
protecţie; poziţiile de purtare şi reguli de folosire; învăţarea îmbrăcării corecte a completului de protecţie
nr. 1, 2 şi 3; scoaterea completului de protecţie infectat; împachetarea şi păstrarea completului de
protecţie; mijloace improvizate de protecţie individuală.
Exerciţiul 3. Îmbrăcarea mijloacelor de protecţie individuală din dotare în situaţii tactice.
Îmbrăcarea măştii contra gazelor şi a completelor de protecţie nr. 1, 2 şi 3 la atacul cu armele de nimicire
în masă în maşinile de intervenţie; reguli de ieşire din mijloacele de intervenţie ale subunităţilor aflate în
raioanele infectate sau după trecerea prin astfel de raioane; măsuri de siguranţă ce trebuie respectate pe
timpul intervenţiilor în raioanele infectate.

Tema 4. Mijloacele de tratare specială din dotarea subunităţilor şi regulile de folosire a


acestora
Exerciţiul 1. Executarea dezactivării şi degazării. Degazarea şi dezactivarea terenului,
instalaţiilor şi clădirilor din cadrul subunităţii cu ajutorul mijloacelor din dotare. Crearea de culoare pentru
ieşirea din, sau trecerea prin raioane infectate, prin executarea dezactivării şi degazării terenului şi
drumurilor.
Exerciţiul 2. Executarea tratării speciale prin folosirea mijloacelor şi materialelor existente în
zonă; executarea tratării personalului, echipamentului, mijloacelor de protecţie individuală,
armamentului şi tehnicii de intervenţie.

Tema 5. Mijloace incendiare şi protecţia împotriva lor


Noţiuni generale despre mijloacele incendiare şi modul de folosire a lor de către inamic.
Stingerea echipamentului şi a mijloacelor de protecţie individuală incendiate. Principalele substanţe şi
amestecuri incendiare, mijloacele de întrebuinţare şi stingere a acestora, procedee de stingere.

Tema 6. Acţiunile militarului la atacurile cu armele de nimicire în masă şi mijloacele


incendiare
Exerciţiul 1. Învăţarea modului de acţiune a militarului la atacul cu armele de nimicire în masă
şi cu mijloacele incendiare. Modul de folosire a proprietăţilor de protecţie ale tehnicii de intervenţie din
dotare, terenului şi lucrărilor genistice specifice subunităţilor proprii, îmbrăcarea mijloacelor de protecţie
individuală, continuarea acţiunilor de intervenţie în raioanele infectate şi ieşirea din aceste raioane,
executarea tratării parţiale a personalului, echipamentului şi armamentului.
Exerciţiul 2. Verificarea modului în care militarii subunităţilor sunt în măsură să acţioneze la
atacurile cu armele de nimicire în masă şi mijloacele incendiare.

Tema 7. Acţiunea grupei şi plutonului la atacurile cu armele de nimicire în masă şi


mijloace incendiare
Exerciţiul 1. Învăţarea modului de acţiune a grupei şi plutonului în atacurile cu armele de
nimicire în masă şi cu mijloacele incendiare. Acţiunea subunităţilor sub conducerea comandantului de
grupă (pluton) la atacurile cu armele de nimicire în masă şi cu mijloacele incendiare sau la primirea
semnalului de înştiinţare despre atacul chimic; folosirea proprietăţilor de protecţie ale tehnicii de
intervenţie din dotare şi ale terenului; îmbrăcarea mijloacelor de protecţie individuală, concomitent cu
continuarea misiunii; modul de conducere şi de acţiune a subunităţii la traversarea (ieşirea, trecerea)

Nesecret
20 / 49
raioanelor infectate, executarea în cadrul subunităţii a tratării speciale parţiale sau totale a personalului,
echipamentului şi a tehnicii de intervenţie cu mijloacele din dotare.
Exerciţiul 2. Verificarea modului de acţiune a grupei şi plutonului la atacurile cu armele de
nimicire în masă şi cu mijloacele incendiare.

Tema 8. Cunoaşterea şi folosirea mijloacelor de cercetare de radiaţie şi chimică


Îndatoririle generale ale personalului pentru executarea cercetărilor de radiaţie şi chimice.
Mijloacele folosite pentru executarea cercetărilor de radiaţie şi chimice, descriere, funcţionare,
întreţinere.

Tema 9. Fenomene naturale distructive.


Exerciţiul 1. Cutremurele de pământ.
Exerciţiul 2. Alunecări de teren, prăbuşirile şi rostogolirile, curgerile de noroi.
Exerciţiul 3. Inundaţiile şi fenomenele meteorologice periculoase.
Exerciţiul 4. Reguli de comportare şi măsuri de protecţie la dezastre.

Bibliografie:
 Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă
 Legea nr.212/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.481/2004
 HGR nr.547/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale de protecţie civilă
 HGR nr.95/2003 pentru controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore,
în care sunt implicate substanţe periculoase
 Legea nr.92/2003 pentru aderarea României la convenţia privind efectele transfrontaliere
ale accidentelor industriale
 Legea nr.31/1994 pentru aderarea României la Acordul european referitor la transportul
rutier internaţional al mărfurilor periculoase (A.D.R.)
 A.N.- 9. Regulamentul protecţiei împotriva armelor de nimicire şi mijloacelor incendiare.
 Arma nucleară (manual). C.5-1975.
 Arma nucleară (scurt memorator). C. 151; 1974.
 Substanţe chimice de luptă. C. 12; 1971.
 Metodica pregătirii trupelor pentru cunoaşterea armelor de nimicire în masă, al
mijloacelor incendiare şi protecţia împotriva lor C. 19/1979.
 Instrucţiuni pentru cunoaşterea şi folosirea mijloacelor de protecţie individuală. C.
8/1979.
 Instrucţiuni pentru tratarea specială a trupelor şi degazarea (dezinfectarea) terenului C
10/1978.
 Instrucţiuni pentru cercetarea de radiaţie şi chimică C. 7/1972.
 Cercetarea de radiaţie, chimică şi bacteriologică. Prezentarea aparatului de cercetare;
1986.
 Manual tehnic de apărare civilă; 1983.
 Röentgenometru R.D.I. model 62-C-31/1974.
 Indicatorul de radioactivitate A.D.-32, model 62-C-31; 1977.
 Detectorul semiautomat de substanţe toxice de luptă. C. 21; 1973.
 Avertizorul automat de substanţe toxice de luptă AUZ STL-C-38; 1973.
 Radiometru ─ röentgenometru A.D.-11, model 66-C-38; 1967.
 Detectorul de substanţe toxice de luptă; model 1971-C-18; 1981.

I.1.5.2. CĂUTARE – SALVARE

Obiective de realizat

Nesecret
21 / 49
Formarea şi perfecţionarea deprinderilor practice pentru folosirea cu randament maxim a
mijloacelor şi tehnicii din dotare şi a celor ce se pot realiza (confecţiona) sau adapta pe plan local pentru
îndeplinirea unor misiuni de intervenţie; perfecţionarea deprinderilor în căutarea şi scoaterea victimelor
de sub dărâmături, din adăposturi blocate, salvarea victimelor de la înălţimi, remedierea avariilor de la
reţelele de gospodărie comunale, consolidarea clădirilor care ameninţă cu prăbuşirea; executarea de
treceri printre şi peste dărâmături spre obiectivele de intervenţie, asigurarea cu apă potabilă necesară
personalului, precum şi iluminarea punctelor de lucru, raioanelor de dispunere şi intervenţie.
Însuşirea procedeelor şi formarea deprinderilor pentru limitarea şi înlăturarea urmărilor atacului
din aer şi dezastrelor, pentru căutarea şi scoaterea răniţilor şi a persoanelor surprinse sub dărâmături;
deblocarea adăposturilor, salvarea răniţilor şi persoanelor surprinse la etajele superioare ale clădirilor
avariate şi executarea diferitelor tipuri de sprijiniri, executarea culoarelor prin şi peste dărâmături;
refacerea unor drumuri, poduri şi treceri, executarea unor lucrări de fortificaţii şi baraje neexplozive.

Precizări metodice
Instruirea subunităţilor va avea un pronunţat caracter practic-aplicativ.
Exerciţiile referitoare la restabilirea şi repararea drumurilor şi podurilor se vor executa pe
drumurile şi podurile existente în unitate şi în poligon, precum şi la podurile şi pe drumurile existente în
zonă. La temele de cunoaştere, exploatare şi întreţinere a tehnicii de intervenţie specifice, se va asigura
executarea integrală a operaţiunilor şi lucrărilor practice.
Temele se vor executa într-un cadru tactic specific ducerii acţiunilor de intervenţie la dezastre.
Se va urmări închegarea coeziunii subunităţilor în vederea îndeplinirii misiunilor independent
sau în cooperare cu alte subunităţi.

Denumirea temelor şi conţinutul acestora


Tema 1. Adăposturi pentru protecţia civilă.
Exerciţiul 1. Generalităţi despre adăposturile de protecţie civilă. Clasificare, compartimentare şi
utilare. Dotarea şi descrierea instalaţiilor interioare.
Exerciţiul 2. Executarea unor tranşee acoperite şi căptuşite pentru protecţia civilă (alegerea
locului, trasarea, executarea săpăturilor, căptuşirea, acoperirea şi mascarea unor porţiuni de tranşee).

Tema 2. Deblocarea adăposturilor şi salvarea răniţilor.


Exerciţiul 1. Metode şi procedee de deblocare a adăposturilor în vederea salvării răniţilor.
Exerciţiul 2. Metode şi procedee de salvare a răniţilor şi persoanelor surprinse în adăposturile
blocate sau sub dărâmături.

Tema 3. Acţiunea echipei de căutare - salvare pentru salvarea răniţilor şi a persoanelor


surprinse la etajele superioare ale clădirilor şi executarea lucrărilor de sprijinire a construcţiilor
ce prezintă pericol de prăbuşire.
Exerciţiul 1. Acţiunea echipei de căutare - salvare pentru executarea lucrărilor de sprijinire a
construcţiilor ce ameninţă cu prăbuşirea.
Exerciţiul 2. Acţiunea echipei de căutare - salvare pentru salvarea răniţilor de la etajele
superioare ale clădirilor avariate.

Tema 4. Acţiunea echipajului autostaţiei de iluminat pentru iluminarea pe timp de noapte a


punctelor de lucru şi adăposturilor blocate.

Tema 5. Acţiunea echipajului autostaţiei de iluminat pentru asigurarea iluminatului pe


timp de noapte a punctului de decontaminare.

Tema 6. Tehnica executării sprijinirilor la construcţii.


Exerciţiul 1. Generalităţi despre executarea sprijinirilor. Tipuri de sprijiniri şi materiale folosite.
Exerciţiul 2. Executarea practică a sprijinirilor oblice, suspendate şi verticale.
Exerciţiul 3. Tehnica consolidării clădirilor avariate.
Nesecret
22 / 49
Tema 7. Cunoaşterea, mânuirea şi întreţinerea mijloacelor specifice pentru lucru în spaţii
înguste. Descrierea generală a fiecărui utilaj, funcţionare, mânuire şi reguli de întreţinere.
Exerciţiul 1. Aparate şi utilaje pentru tăierea şi perforarea elementelor de construcţie (armături
metalice).
Exerciţiul 2. Accesorii pentru ridicat şi deplasat greutăţi (scripeţi, vinciuri, cricuri, dispozitiv de
tracţiune, dispozitiv de întindere).
Tema 8. Avarii la reţelele de gospodărie comunală.
Exerciţiul 1. Generalităţi despre instalaţiile de canalizare, termoficare, de distribuţie apă, gaze şi
energie electrică. Principalele avarii ce se pot produce la instalaţii.
Exerciţiul 2. Noţiuni despre instalaţiile industriale.
Exerciţiul 3. Tehnici de înlăturare a avariilor la reţelele de gospodărie comunală şi la instalaţiile
industriale.
Tema 6. Cunoaşterea, mânuirea şi întreţinerea utilajelor specifice acţiunilor de limitare şi
înlăturare a efectelor provocate de inundaţii.
Exerciţiul 1. Vesta de salvare, masca izolantă şi costumul acvatic. Destinaţie, descriere şi date
tehnico-tactice. Modul de întrebuinţare şi măsuri de protecţie pe timpul lucrului.
Exerciţiul 2. Barca pneumatică. Destinaţie, descriere, date tehnico-tactice ale bărcii şi
motopropulsorului. Pregătirea bărcii pentru lucru şi navigaţie. Măsuri de securitate pe timpul navigaţiei.

Bibliografie:
 Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă
 Manual pentru acţiuni de căutare – salvare, Ed. M.A.I. 2003.

I.1.5.3. CERCETARE N.B.C.R.

Obiective de realizat
Însuşirea principalelor caracteristici ale aparaturii de cercetare chimică şi de radiaţie, ale
autospecialelor din dotare şi formarea deprinderilor pentru folosirea lor corectă şi în bareme conform
normativelor în vigoare.
Însuşirea modului de lucru cu aparatura din dotare şi formarea deprinderilor în vederea
descoperirii prezenţei şi măsurarea nivelului de radiaţie pe teren (pe sol şi în aer), tehnica militară,
echipament, alimente, lichide, precum şi măsurarea gradului de contaminare a acestora şi a dozelor
primite de personal, marcarea zonelor contaminate.
Formarea deprinderilor privind executarea cercetării itinerariilor de deplasare şi raioanelor de
intervenţie, descoperirea muniţiei rămase neexplodate, stabilirea gradului de avariere a podurilor,
drumurilor şi a celorlalte căi de acces, a instalaţiilor de gospodărie comunală şi raportarea la timp a
datelor cercetării şi observării.
Cunoaşterea substanţelor, soluţiilor şi suspensiilor de decontaminare radioactivă şi chimică şi
formarea acestora.
Cunoaşterea modului de organizare a activităţilor în punctele de decontaminare care se iau şi
formarea deprinderilor militarilor în executarea decontaminării personalului, armamentului, tehnicii
militare, terenului, clădirilor, utilajelor şi instalaţiilor, precum şi a echipamentului.

Precizări metodice
Temele se vor executa folosind toate tipurile de aparatură şi tehnică din dotarea subunităţii,
planşe, machete, diapozitive şi instrucţiuni.
Antrenamentul în lucrul practic cu aparatura de specialitate se organizează şi desfăşoară sub
forma unor exerciţii în complex, având îmbrăcate în poziţia de luptă mijloacele de protecţie individuală.
Instrucţia de specialitate va avea preponderent un caracter practic-aplicativ.

Nesecret
23 / 49
Temele şi exerciţiile acestei categorii de pregătire trebuie planificate înaintea exerciţiilor tactice
pregătitoare de specialitate, astfel încât militarii să-şi însuşească, în prealabil, problemele necesare
rezolvării situaţiilor care vor fi create în cadrul exerciţiilor respective. Antrenamentele pentru realizarea
baremelor privind folosirea autospecialelor din dotarea subunităţii se vor desfăşura pe ateliere în cadrul
exerciţiilor executate în poligon.

Denumirea şi conţinutul temelor


Tema 1. Organizarea, rolul şi misiunile cercetării în caz de atac cu mijloace nucleare,
bacteriologice şi chimice la dezastre.

Tema 2. Metode şi procedee de determinare a factorilor exploziei nucleare şi de executare a


cercetării de radiaţie în cazul întrebuinţării armei nucleare şi în cazul accidentului nuclear.
Exerciţiul 1. Metode şi procedee de determinare a parametrilor exploziei nucleare şi
determinarea direcţiei de deplasare a norului radioactiv. Mijloace din dotare pentru determinarea
parametrilor exploziilor nucleare şi accidentelor nucleare, centralizarea şi raportarea determinărilor
efectuate.
Exerciţiul 2. Antrenament în determinarea corectă şi rapidă a parametrilor exploziilor şi
accidentelor nucleare.

Tema 3. Unităţi de măsură a radioactivităţii în sistemul internaţional de unităţi.

Tema 4. Indicatoare de radioactivitate.


Exerciţiul 1. Cunoaşterea indicatoarelor de radioactivitate. Pregătirea pentru lucru, lucrul,
exploatarea şi întreţinerea aparatului.
Exerciţiul 2. Antrenament în lucrul practic cu indicatoarele de radioactivitate.

Tema 5. Detectoare de substanţe toxice de luptă şi de substanţe toxice industriale.


Exerciţiul 1. Cunoaşterea detectoarelor de S.T.L.
Exerciţiul 2. Cunoaşterea detectoarelor de substanţe toxice industriale.
Exerciţiul 3. Antrenament în lucrul practic cu detectoarele de substanţe toxice de luptă şi
substanţe toxice industriale.

Tema 6. Radiometre - roentgenometre.


Exerciţiul 1. Cunoaşterea radiometrelor-roentgenometrelor.
Exerciţiul 2. Antrenament în lucrul practic cu radiometrele-roentgenometrele.

Tema 7. Avertizoare de substanţe toxice neuroparalitice.


Exerciţiul 1. Cunoaşterea avertizorului de substanţe toxice neuroparalitice.
Exerciţiul 2. Antrenament în lucrul practic cu avertizorul de substanţe toxice neuroparalitice.
Defecţiuni ce se pot ivi şi modul de remediere al lor pe timpul lucrului.

Tema 8. Completul meteorologic de campanie.


Exerciţiul 1. Noţiuni despre fenomenele meteorologice şi influenţa lor asupra substanţelor toxice
de luptă, temperatura aerului şi solului, direcţia şi viteza vântului, gradul de nebulozitate, umiditatea
aerului.
Exerciţiul 2. Cunoaşterea completului meteorologic de campanie. Determinarea elementelor
meteorologice cu ajutorul acestuia, înscrierea şi modul de raportare a datelor obţinute.
Exerciţiul 3. Antrenament în lucrul practic cu completul meteorologic de campanie.

Tema 9. Completul dozimetric


Nesecret
24 / 49
Exerciţiul 1. Cunoaşterea completului dozimetric, destinaţie, caracteristici tehnico-tactice,
descriere, pregătirea pentru lucru şi lucrul cu acesta.
Exerciţiul 2. Antrenament în lucrul practic cu completul dozimetric.

Tema 10. Autoturismul pentru cercetarea de radiaţie şi chimică.


Exerciţiul 1. Cunoaşterea autoturismului de cercetare de radiaţie şi chimică. Destinaţie,
descriere, caracteristici tactico-tehnice.
Exerciţiul 2. Dispunerea aparaturii în autospeciala de cercetare de radiaţii şi chimică. Algoritmul
activităţilor desfăşurate de militarii grupei pentru executarea misiunilor de luptă (atribuţiunile
echipajului.).
Exerciţiul 3. Lucrul cu aparatura montată pe autospecială.

Tema 11. Cunoaşterea completului de decontaminare nr.2. Destinaţie, caracteristici tactico-


tehnice, descriere, mod de lucru.

Tema 12. Metode şi procedee de decontaminare a personalului, echipamentului, terenului,


clădirilor şi utilajelor ca urmare a întrebuinţării armelor nucleare, bacteriologice şi chimice şi la
dezastre.
Exerciţiul 1. Metode şi procedee de decontaminare a personalului contaminat radioactiv, chimic
şi bacteriologic.
Exerciţiul 2. Metode şi procedeele de decontaminare a echipamentului şi alimentelor
contaminate radioactiv, chimic şi bacteriologic.
Exerciţiul 3. Metode şi procedee de decontaminare a armamentului, tehnicii de luptă şi utilajelor
contaminate radioactiv, chimic şi bacteriologic.
Exerciţiul 4. Metode şi procedee de decontaminare a terenului şi clădirilor contaminate
radioactiv, chimic şi bacteriologic.

Tema 13. Soluţii şi substanţe folosite pentru decontaminare.


Exerciţiul 1. Destinaţie, compunere şi principalele proprietăţi ale soluţiilor şi suspensiilor
folosite pentru decontaminarea personalului, armamentului, tehnicii, echipamentului, mijloacelor de
protecţie individuală şi terenului (caracterizare, mod de preparare).
Exerciţiul 2. Prepararea soluţiilor şi suspensiilor folosite pentru decontaminare. Norme de
consum.

Tema 14. Autospeciala pentru decontaminarea personalului (A.D.P.).


Exerciţiul 1. Cunoaşterea A.D.P. : destinaţie , caracteristici tactico-tehnice, descriere. Măsuri de
protecţie a muncii.
Exerciţiul 2. Compunerea şi atribuţiile echipajului, algoritmul activităţilor pentru folosirea
autospecialei, amenajarea terenului pentru decontaminarea personalului, remedierea defecţiunilor şi
întreţinerea autospecialei.
Exerciţiul 3. Antrenament în lucrul cu autospeciala A.D.P..

Tema 15. Autospeciala pentru decontaminarea tehnicii şi terenului A.D.T.T. - 4.


Exerciţiul 1. Cunoaşterea A.D.T.T. - 4. Destinaţie, descriere, caracteristici tactico-tehnice.
Compunerea şi atribuţiunile echipajului. Măsuri de protecţie în timpul lucrului cu autospeciala.
Exerciţiul 2. Lucrul cu autospeciala A.D.T.T. -4 decontaminarea totală a armamentului, tehnicii,
utilajelor şi instalaţiilor industriale; decontaminarea totală a personalului pe timp de zi şi de noapte.
Exerciţiul 3. Lucrul cu autospeciala A.D.T.T. -4 pentru decontaminarea terenului

Tema 16. Punctul de decontaminare.


Exerciţiul 1. Destinaţia, organizarea, utilarea, modul de instalare şi amenajare genistică a
punctului de decontaminare. Descrierea, instalarea, strângerea şi întreţinerea completului de materiale
auxiliare şi a celui de iluminat.
Nesecret
25 / 49
Exerciţiul 2. Activitatea în punctul de decontaminare pentru decontaminarea radioactivă, chimică
şi bacteriologică a personalului şi echipamentului ca urmare a întrebuinţării armelor nucleare,
bacteriologice şi chimice.

Bibliografie:
 Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă
 Legea nr.111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare, cu
modificările şi completările ulterioare
 OMAI nr.683/2005 privind aprobarea procedurilor generice pentru colectarea datelor,
validare şi răspuns pe timpul unei urgenţe radiologice
 OMAI nr.684/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificare,
pregătire aşi intervenţie în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică
 Legea nr.165/2005 privind ratificarea acordului dintre Comunitatea Europeană pentru
energia atomică (EURATOM) şi statele care nu sunt membre U.E. – ECURIE.

I.1.5.4. COMUNICAŢII RADIO

Obiective de realizat
Cunoaşterea mijloacelor de transmisiuni şi alarmare din dotare, instalarea, exploatarea,
strângerea şi întreţinerea acestora, în condiţii diferite de teren şi stare a vremii.
Învăţarea şi aplicarea corectă a masurilor de protecţie a tehnicii din dotare.
Însuşirea şi aplicarea riguroasă şi a regulilor serviciului de exploatare şi a măsurilor de protecţie
a transmisiunilor în lucru pe liniile şi căile realizate.
Perfecţionarea în vederea obţinerii şi menţinerii titlului de specialist de clasă.

Precizări metodice
Temele şi exerciţiile de cunoaştere a mijloacelor de transmisiuni vor preceda, de regulă pe cele
de exploatare, urmărindu-se realizarea unei juste corelări a activităţilor planificate şi înlănţuirea logică a
însuşirii cunoştinţelor, formării şi perfecţionării deprinderilor. Exerciţiile din cadrul diferitelor teme, al
căror conţinut impune participarea mai multor categorii de specialişti, vor fi planificate în acelaşi timp,
pentru executarea lor în comun.
La cunoaşterea tehnicii de transmisiuni se vor studia tipurile de tehnică existentă în unităţi,
comparativ cu celelalte tipuri compatibile, existente la stocul de mobilizare sau care urmează să fie
introduse în dotare.
În funcţie de conţinut, temele şi exerciţiile se vor executa de la simplu la complex, în săli de
specialitate, poligoane şi terenuri de instrucţie, ziua şi noaptea, urmărindu-se realizarea legăturilor la
distanţe reduse şi conform normelor tactice.
Temele şi exerciţiile din prezenta tematică au un conţinut general, valabil pentru toate tipurile de
tehnică. Problemele de învăţat din cadrul acestora se vor concretiza de către comandanţii de subunităţi în
funcţie de tipul tehnicii din dotare.
Exerciţiile cu conţinut complex se pot planifica şi executa în mai multe şedinţe. În acest caz,
comandanţii de subunităţi vor stabili problemele de învăţat pentru fiecare şedinţă.
Antrenamentul la instalarea(strângerea) aparaturii şi întinderea(strângerea) aparaturii şi
întinderea(strângerea) liniilor se vor executa cu subunităţile(grupa, echipă, echipaj) având efectivul
complet. Atunci când acest lucru nu este posibil, efectivul acestora se va completa cu militari din aceiaşi
specialitate.
În formarea specialiştilor de transmisiuni se vor respecta prevederile manualelor de specialitate.
Forma principală de organizare a instrucţiei va fi preponderent practică, iar metoda de bază
pentru organizarea desfăşurării activităţii militarilor, lucrul pe ateliere şi funcţiuni.

Nesecret
26 / 49
La începutul fiecărui exerciţiu de instalare, strângere, construcţii linii şi lucru practic la staţii
(aparate) se vor reaminti militarilor măsurile de prevenire a accidentelor, de igienă a muncii şi cele de
protecţie ecologică.
Radiotelegrafiştii se vor instrui – metoda recepţionării – după auz şi transmiterea la manipulator
a semnalelor în codul Morse.
Militarii încadraţi pe autospecialele care au în dotare transmiţătoare electronice cu claviatura în
cod Morse sau dispozitive de introducere şi transmitere a mesajelor îşi vor forma deprinderi şi în
transmiterea la aceste aparate.
Exerciţiile de învăţare a semnalelor Morse se vor planifica şi executa, de regulă, prin şedinţe cu
durata de 2 ore. În situaţiile când în cadrul aceleiaşi zile se planifică mai mult de 2 ore, acestea se vor
executa în 2 şedinţe la un interval de 1-2 ore.

Semnele codului telegrafic Morse sunt grupate astfel:


Grupa Compunere Grupa Compunerea Grupa Compunerea
1 1;6 8 N;Z;W 15 U;X
2 5;9;0 9 O;L 16 F;S
3 2;7;4 10 M;K 17 Punct;separaţie
4 3;8 11 G;V 18 !;virgulă
5 A;R;Q 12 I;B 19 Ci;Ü
6 Y;?;S 13 H;D 20 Ë;Ă
7 J;E;C 14 T;P

Concomitent cu învăţarea transmiterii şi recepţionării radiogramelor(telegramelor, fonogramelor)


şi a operaţiunilor de punere în funcţiune, verificare şi reglare a aparaturii, militarii îşi vor însuşi regulile
serviciului de exploatare la staţii şi modul de completare a documentelor de evidenţă şi de exploatare.
Lucrul la staţii, la distanţă redusă şi conform normelor tactice, se va executa după ce militarii şi-
au însuşit regulile şi operaţiunile de verificare şi punere în funcţiune a staţiilor(aparaturii) de stabilire a
legăturii şi reglare a căilor şi sunt în măsură să aplice corect regulile serviciului de exploatare la staţii şi
măsurile de protecţie împotriva acţiunilor adversarului.
Nu se admite lucrul la staţiile radio şi radioreleu, fără un control bine organizat. Pentru încălcarea
disciplinei de transmisiuni se vor lua măsuri severe, iar specialiştilor de clasă li se va retrage titlul.
Antrenarea specialiştilor de transmisiuni în lucrul la staţii (aparate) se va face şi în poligoanele de
specialitate, organizate la distanţe reduse, în care se va lucra în ture, ziua şi noaptea.
Denumirea şi conţinutul temelor
Tema 1. Curentul electric şi sursele de energie electrică
Exerciţiul 1. Curentul electric continuu şi alternativ. Definiţii, unităţi şi aparate de măsură.
Exerciţiul 2. Surse de energie electrică. Acumulatori, baterii şi pile electrice folosite pentru
alimentarea aparaturii de transmisiuni. Clasificare, descriere, procedee de conectare a acestora şi măsuri
de protecţie pe timpul lucrului cu acestea.
Exerciţiul 3. Generatoare de curent continuu şi alternativ. Componenţă, clasificare, tipuri şi
reguli de întrebuinţare.

Tema 2. Înştiinţarea şi alarmarea


Exerciţiul 1. Organizarea şi asigurarea înştiinţării. Mijloace de întrebuinţare.
Exerciţiul 2. Alarmarea populaţiei despre pericolul iminent al atacului din aer şi la dezastre.

Tema 3. Telefoane de campanie


Exerciţiul 1. Destinaţie, compunere, caracteristici, alimentarea şi verificarea telefonului.
Alfabetul telefonistului. Defecţiuni şi modul de înlăturare al acestora.
Exerciţiul 2. Destinaţie, descriere şi caracteristici ale cablurilor de campanie. Executarea
nodurilor de sfârşit de bobina, de ruptura şi de consolidare.

Nesecret
27 / 49
Tema 4. Materiale si accesorii pentru construcţia liniilor din cablu de campanie.
Caracteristici, descriere şi mod de întrebuinţare.

Tema 5. Mijloace de alarmare. Motosirena şi sirena de mână. Destinaţie, caracteristici,


descriere, funcţionare.

Tema 6. Centrale telefonice de campanie. Centrala telefonică manuală de capacitate mică.


Destinaţie, descriere, caracteristici tehnico-tactice, alimentare, defecţiuni şi modul lor de remediere. Mod
de lucru şi lucrul cu aceasta.

Tema 7. Staţii radio


Exerciţiul 1. Staţia radio de putere mică pe unde ultrascurte şi radiotelefonul. Destinaţie,
compunere, caracteristici, punere în funcţiune, verificare şi acordul staţiei.
Exerciţiul 2. Punerea în funcţiune. Defecţiuni frecvente şi modul de înlăturare al acestora.
Măsuri de prevenire a avariilor şi accidentelor.
Exerciţiul 3. Instalarea staţiei cu toate tipurile de antene. Regulile traficului radio în fonie şi
completarea documentelor de evidenţă şi exploatare.

Tema 8. Autostaţia radio de capacitate mică


Exerciţiul 1. Prezentarea autostaţiei instalate şi în funcţiune. Demonstrarea posibilităţilor de
lucru. Măsuri de protecţie a personalului şi a tehnicii.
Exerciţiul 2. Destinaţia, caracteristicile tehnico-tactice şi compunerea autostaţiei. Rolul şi
dispunerea elementelor componente.
Exerciţiul 3. Sursele şi instalaţiile de alimentare electrică a autostaţiei: tip, rol, descriere şi
conectarea acestora. Instalarea şi punerea în funcţiune a grupului electrogen (maşina de forţă).
Măsurarea şi distribuirea tensiunilor. Iluminatul dubei.
Exerciţiul 4. Antenele autostaţiei: tip, rol, caracteristici de propagare, descriere. Condiţii pentru
instalarea antenelor.

Lucrul la staţii radio


Tema 9. Învăţarea recepţionării după auz şi a transmiterii la manipulator a semnalelor în
cod Morse, a regulilor serviciului de exploatare la staţii şi a măsurilor de protecţie a
transmisiunilor radio.
Exerciţiul 1. Repartizarea militarilor pe locurile de lucru. Prezentarea modului de funcţionare a
instalaţiei sălii de specialitate, exerciţii pregătitoare de transmitere la manipulator (poziţia corpului, a
mâinii, apucarea butonului manipulatorului) apăsarea şi revenirea.
Exerciţiul 2. Antrenament la exerciţiile pregătitoare de transmitere. Învăţarea transmiterii
semnalelor lungi şi scurte. Învăţarea alfabetului telefonistului pentru legăturile interne şi internaţionale.
Exerciţiul 3. Transmiterea la manipulator a combinaţiilor de semne scurte şi lungi. Antrenament
la scrierea după dictare la viteza de 40-50 semne/minut. Regulile traficului radio în fonie.
Exerciţiul 4. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 1(1;6) separat şi în
combinaţii.
Exerciţiul 5. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 2 (5;9;0), separat şi în
diferite combinaţii. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor învăţate (grupele 1-2).
Exerciţiul 6. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 3 (2;7;4), separat şi în
diferite combinaţii. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor învăţate (grupele 1-3).
Exerciţiul 7. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 4 (3;8), separat şi în
diferite combinaţii. Antrenament la recepţionarea şi transmiterii a semnelor învăţate (grupele 1-4).
Exerciţiul 8. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor învăţate (grupele 1-4).
Verificarea militarilor la recepţionarea şi transmiterea acestor semne.
Exerciţiul 9. Documentele de evidenţă şi de exploatare ce se ţin la staţiile radio. Activităţile care
se menţionează în jurnalul staţiei radio, completarea corectă a acestuia. Prelucrarea radiogramelor şi
completarea preambulului. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor învăţate.
Nesecret
28 / 49
Exerciţiul 10. Învăţarea recepţionării şi transmiterii din grupa 5(A;R;Q), separat şi în combinaţii.
Învăţarea prescurtărilor uzuale din C.C.S.R.(Q;QRQ;QAR;RQ). Antrenament la recepţionarea şi
transmiterea semnelor învăţate (grupele 1-5).
Exerciţiul 11. Caracteristicile de lucru radio. Regulile pentru stabilirea legăturii radio şi
executarea traficului pe canale auditive. Stabilirea legăturii prin radio. Cererea şi transmiterea parolei.
Verificarea parolei. Antrenament la verificarea şi transmiterea semnelor învăţate.
Exerciţiul 12. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 6(Y;?;S), separat şi în
diferite combinaţii şi a prescurtărilor uzuale din C.C.S.R.(AS;QSA;QRS). Antrenament la recepţionarea
şi transmiterea semnelor învăţate (grupele 1-6).
Exerciţiul 13. Învăţarea recepţionării şi transmiterea semnelor din grupa 7(J;E;C), separat şi în
diferite combinaţii. Învăţarea prescurtărilor uzuale din C.C.S.R. (C; CQ;CR;CCY). Antrenament la
recepţionarea şi transmiterea semnelor şi a prescurtărilor uzuale învăţate.
Exerciţiul 14. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 8 (N;Z;W), separat şi în
diferite combinaţii. Învăţarea prescurtărilor uzuale din C.C.S.R. (NW;NR;CCZ;ZZC). Antrenament la
recepţionarea semnalelor (grupele 1-8) şi a prescurtărilor uzuale învăţate.
Exerciţiul 15. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 9(O;L), separat şi în
diferite combinaţii şi a prescurtărilor uzuale din C.C.S.R.(AL;NO;CCL;COO;OSL). Antrenament la
recepţionarea şi transmiterea semnelor (grupele 1-9) şi a prescurtărilor uzuale învăţate.
Exerciţiul 16. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor din grupele 1-9 şi a
prescurtările uzuale învăţate. Verificarea militarilor la recepţionarea şi transmiterea acestora .
Exerciţiul 17. Transmiterea şi confirmarea recepţionării radiogramelor. Repetarea şi corectarea
radiogramelor. Transmiterea şi confirmarea radiogramelor cu diferite grade de urgenţă.
Exerciţiul 18. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 10(M;K), separat şi în
diferite combinaţii şi a prescurtărilor uzuale din C.C.S.R.(K;SK;QRK;OON).
Exerciţiul 19. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor (grupele 1-10) şi a
prescurtărilor uzuale învăţate.
Exerciţiul 20. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 11(G;V) separat şi în
diferite combinaţii şi a prescurtărilor uzuale din C.C.S.R (GR;GA;QRV;SLV;QLV).
Exerciţiul 21. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnalelor (grupele 1-11) şi a
prescurtărilor uzuale învăţate. Verificarea militarilor la recepţionarea şi transmiterea acestora.
Exerciţiul 22. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 12 (I;B)separat şi în
diferite combinaţii şi a prescurtărilor uzuale din C.C.S.R.(AB;BN;NIL;BQ;BK).
Exerciţiul 23. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor (grupele 1-12) şi a
prescurtărilor uzuale învăţate.
Exerciţiul 24. Învăţarea recepţionării şi transmiterii din grupa 13 (H;D) separat şi în diferite
combinaţii şi a prescurtărilor uzuale din C.C.S.R.(DE;BLIND;QDC;SLD;QDA).
Exerciţiul 25. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor (grupele 1-13) şi a
prescurtărilor uzuale învăţate. Verificarea militarilor.
Exerciţiul 26. Activitatea radiotelegrafistului la primirea, transmiterea şi recepţionarea
semnalelor radio şi a semnalelor de serviciu. Trecerea pe frecvenţa de rezervă. Procedeele traficului
radio cu colaţionare şi confirmarea înmânării radiogramelor. Antrenament la recepţionarea şi
transmiterea semnelor (grupele 1-13).
Exerciţiul 27. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 14 (T;P) separat şi în
diferite combinaţii şi a prescurtărilor uzuale din C.C.S.R.(PG;RPT;PBL;QAT;QTC;QTR;QAP).
Exerciţiul 28. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 15 (U;X), separat şi în
diferite combinaţii şi a prescurtărilor uzuale din C.C.S.R.(TXT;CAU;QXX;XXX;GUHOR).
Exerciţiul 29. Trecerea de la lucrul în direcţie la lucrul în reţeaua radio şi invers. Antrenament la
recepţionarea şi transmiterea semnalelor (grupele 1-15).
Exerciţiul 30. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor (grupele 1-15) şi a
prescurtărilor uzuale învăţate. Verificarea însuşirii acestora.
Exerciţiul 31. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 16 (F;Ş), separat şi în
diferite combinaţii şi a prescurtărilor uzuale din C.C.S.R. (FM;QCF;ZFK;ZAI).

Nesecret
29 / 49
Exerciţiul 32. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 17(punct ;-), separat şi în
diferite combinaţii şi a prescurtărilor uzuale din C.C.S.R.(ZBD;ZAA;ZOK;ZBB).
Exerciţiul 33. Îndatoririle radiotelegrafistului de serviciu. Schimbarea caracteristicilor de lucru
radio. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor (grupele 1-17).
Exerciţiul 34. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor (grupele 1-17) şi a
prescurtărilor uzuale învăţate. Verificarea însuşirii acestora.
Exerciţiul 35. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 18 (!;virgulă), separat şi
în diferite combinaţii şi a prescurtărilor uzuale din C.C.S.R.(ZAV;ZBE;ZOR;ZKA).
Exerciţiul 36. Completarea documentelor de exploatare şi evidenţă. Antrenament la
recepţionarea şi transmiterea semnelor învăţate.
Exerciţiul 37. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor (grupele 1-18) şi a
prescurtărilor uzuale învăţate. Verificarea însuşirii acestora.
Exerciţiul 38. Măsuri de protecţie împotriva acţiunilor de război electronic(cercetarea, bruiajul,
dezinformarea, diversiunea etc.). antrenament la recepţionarea, transmiterea semnelor învăţate.
Exerciţiul 39. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 19(Ci;Ü), separat şi în
diferite combinaţii.
Exerciţiul 40. Învăţarea recepţionării şi transmiterii semnelor din grupa 20 (Ë;Ā), separat şi în
diferite combinaţii.
Exerciţiul 41. Regulile traficului radio în teleimprimare. Antrenament la recepţionarea şi
transmiterea semnelor învăţate.
Exerciţiul 42. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor şi a prescurtărilor uzuale
învăţate.
Exerciţiul 43. Transmiterea radiogramelor circulare. Transmiterea radiogramelor prin staţii
intermediare. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnalelor învăţate.
Exerciţiul 44. Verificarea şi aprecierea nivelului de pregătire a militarilor.

NOTĂ : - în perioada învăţării recepţionării şi transmiterii semnelor la viteza de 40 semne/minut textele


se compun din grupe de câte 4 semne.

Tema 10. Creşterea vitezei de lucru la 65 semne/minut. Lucrul în direcţii şi reţele radio la
sală.
Exerciţiul 1. Creşterea vitezei de recepţionare şi de transmitere la 45 semne/minut.
Exerciţiul 2. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea la viteza de 45 semne/minut în condiţii
de bruiaj radio cu tăria de 1/5-1/4.
Exerciţiul 3. Antrenament la recepţionarea după memorie a indicativelor, semnelor şi
prescurtărilor. Antrenament la recepţionarea radiogramelor cu grupe formate dintr-un număr variabil de
semne.
Exerciţiul 4. Verificarea nivelului de pregătire a militarilor la recepţionarea şi transmiterea la
viteză de 45 semne/minut în condiţii de bruiaj cu tăria 1/5-1/4.
Exerciţiul 5. Creşterea vitezei de recepţionare şi de transmitere la 50 semne/minut în condiţii de
bruiaj radio cu tăria 1/4-1/3.
Exerciţiul 6. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea la viteza de 50 semne/minut în
condiţiile unui bruiaj radio cu tăria de 1/4-1/3. Lucrul în direcţii la sală. Completarea documentelor de
exploatare pe timpul traficului.
Exerciţiul 7. Verificarea recepţionării şi transmiterii la viteza de 50 semne/minut şi lucrului în
direcţii, la sală.
Exerciţiul 8. Creşterea vitezei de recepţionare şi de transmitere la 55 semne/minut.
Exerciţiul 9. Antrenament la recepţionarea radiogramelor şi prescurtărilor uzuale folosite în
traficul radio, la viteza de 55 semne/minut în condiţiile unui bruiaj radio cu tăria ¼-1/3. Lucrul în reţele,
la sală.
Exerciţiul 10. Verificarea recepţionării şi transmiterii la viteza de 55 semne/minut şi a lucrului în
reţele, la sală.

Nesecret
30 / 49
Exerciţiul 11. Creşterea vitezei de recepţionare şi de transmitere la 60 semne/minut, în condiţiile
unui bruiaj cu tăria de ¼-1/3. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea prescurtărilor uzuale folosite
în traficul radio.
Exerciţiul 12. Antrenament la recepţionarea şi transmiterea semnelor la viteza de 60
semne/minut.
Exerciţiul 13. Regulile traficului radio în fonie folosite în comunicaţiile internaţionale. Aplicarea
acestora la lucrul în direcţii şi reţele radio.
Exerciţiul 14. Lucrul la direcţii şi reţele la sală. Antrenament pentru călirea psihică pe durata de
cel puţin ½ din timpul afectat.
Exerciţiul 15. Antrenament pentru menţinerea deprinderilor în recepţionarea şi transmiterea
radiogramelor la viteza de 60 semne/minut,
Exerciţiul 16. Verificarea şi aprecierea nivelului de pregătire a militarilor.
Exerciţiul 17. Creşterea vitezei de recepţie şi de transmitere în condiţii de bruiaj radio de tăria 1/5-
1/4.
Exerciţiul 18. Verificarea şi aprecierea nivelului de pregătire a militarilor.

Tema 11. Instalarea, exploatarea şi strângerea autostaţiilor (staţiilor, receptoarelor) radio.


Exerciţiul 1. Prezentarea demonstrativă a instalării autostaţiei (staţiei) radio. Atribuţiile
membrilor echipajului. Măsuri de protecţie a personalului şi a tehnicii.
Exerciţiul 2. Învăţarea instalării antenelor. Antrenament la instalarea şi strângerea antenelor.
Exerciţiul 3. Instalarea autostaţiei(staţiei) radio cu toate tipurile de antenă.
Exerciţiul 4. Antrenament la instalarea şi strângerea autostaţiei(staţiei)radio, în barem, cu toate
tipurile de antenă, în diferite condiţii de teren şi stare a vremii.
Exerciţiul 5. Instalarea autostaţiei(staţiei) radio, pregătirea pentru lucru, stabilirea legăturii cu
corespondentul, la distanţe reduse. Strângerea autostaţiei (staţiei).
Exerciţiul 6. Instalarea autostaţiei (staţiei) radio, pregătirea pentru lucru, stabilirea legăturii cu
corespondentul. Executarea traficului radio în fonie. Strângerea staţiei radio.
Exerciţiul 7. Verificarea şi aprecierea gradului de formare a deprinderilor la instalarea, punerea
în funcţiune, stabilirea legăturii cu corespondentul şi strângerea staţiei.
Exerciţiul 8. Instalarea autostaţiei (staţiei) radio, pregătirea pentru lucru, stabilirea legăturii cu
corespondentul. Executarea traficului radio în fonie şi telegrafie auditivă. Strângerea autostaţiei (staţiei).
Exerciţiul 9. Instalarea autostaţiei (staţiei) radio într-un adăpost pregătit din timp, pregătirea
pentru lucru şi stabilirea legăturii cu corespondentul. Executarea traficului radio din maşină şi din
punctul de acţionare de la distanţă. Strângerea autostaţiei (staţiei).
Exerciţiul 10. Instalarea autostaţiei (staţiei) radio în cadrul centrului de transmisiuni.
Interconectarea cu staţiile elementelor centrului de transmisiuni şi lucrul în toate regimurile şi modurile
de lucru. Strângerea autostaţiei.
Exerciţiul 11. Antrenament la staţii radio în poligonul de specialitate în vederea susţinerii
examenului pentru obţinerii (ridicarea) clasei de calificare. Modul de protecţie a legăturii împotriva
acţiunilor de război electronic. Controlul traficului radio.
Exerciţiul 12. Susţinerea examenului pentru obţinerea (ridicare) clasei de calificare.
Exerciţiul 13. Antrenament în poligonul de specialitate în condiţii de campanie pentru
menţinerea calificării de clasă.
Exerciţiul 14. Verificarea şi aprecierea nivelului de pregătire a militarilor.

Bibliografie:
 Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă
 H.G.R. nr.1222/2005 privind stabilirea principiilor evacuării în situaţii de conflict armat
 OMAI nr.1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea
activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă

Nesecret
31 / 49
 OMAI nr.1352/2006 pentru aprobarea Metodologiei de organizare, asigurare a
activităţilor de evacuare a persoanelor, bunurilor, documentelor şi materialelor care conţin
informaţii clasificate, în situaţii de conflict armat
 OMAI nr.1259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea
activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă
 OMAI nr.886/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind sistemul naţional integrat
de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei
 Instrucţiuni tehnice de exploatare şi întreţinere a staţiilor radio de putere mijlocie pe unde
scurte – T2s
 Instrucţiuni pentru exploatarea radio şi indicaţii metodice pentru formarea
radiotelegrafiştilor – T2e

I.1.5.5. PIROTEHNIC

Obiective de realizat
Subunităţile pirotehnice vor fi pregătite temeinic pentru cunoaşterea amănunţită a muniţiei şi
focoaselor de aviaţie, artilerie şi rachete, urmărindu-se însuşirea operaţiunilor şi formarea deprinderilor
necesare pentru identificarea, dezamorsarea, ridicarea, transportul şi distrugerea muniţiei neexplodate în
timp de pace şi război, astfel ca fiecare militar să execute corect operaţiunile respective, cu îndeplinirea
strictă a măsurilor de securitate a muncii pe timpul lucrului.

Precizări metodice
Regulile pentru exploatarea corectă a aparaturii şi manipularea materialelor periculoase (capse,
explozibil, focoase) se vor învăţa odată cu normele de tehnica securităţii muncii pentru a preveni
accidentele.
Înainte de începerea lucrărilor practice privind folosirea explozivilor şi mijloacelor de aprindere
etc., se vor executa şedinţe pentru cunoaşterea regulilor de siguranţă şi a măsurilor de protecţie şi
securitate a muncii.
Temele la care se folosesc explozivi şi mijloace de aprindere reale se execută numai sub
conducerea ofiţerilor/subofiţerilor cu experienţă.
La toate exerciţiile de antrenament în lucrul cu aparatura şi tehnica din dotare se vor crea scurte
situaţii tactice.

Denumirea şi conţinutul temelor


Tema 1. Explozivi
Exerciţiul 1. Noţiuni generale despre explozivi, definiţie , clasificare, caracteristici ce trebuie sa
le îndeplinească aceştia.
Exerciţiul 2. Explozivii de iniţiere primară, generalităţi, caracteristici şi întrebuinţarea lor.
Exerciţiul 3. Explozivi brizanţi, generalităţi, caracteristici şi întrebuinţarea lor.
Exerciţiul 4. Explozivi deflagranţi sau lenţi (pulbere); noţiuni generale despre pulberi,
caracteristici şi întrebuinţarea lor.

Tema 2. Sisteme şi mijloace de aprindere


Exerciţiul 1. Noţiuni generale despre mijloace, sisteme şi dispozitive de aprindere.
Exerciţiul 2. Fitiluri folosite în lucrările de distrugere; fitilul ordinar. Aprinzătorul pirotehnic.
Descriere şi întrebuinţare.
Exerciţiul 3. Capse de aprindere şi capse detonante; capse de aprindere pentru cartuşe şi capse
detonatoare pirotehnice. Descriere, întrebuinţare şi depozitare.
Exerciţiul 4. Capse detonante şi aprinzători electrici.
Exerciţiul 5. Măsuri de siguranţă pe timpul pregătirii şi executării lucrărilor de distrugeri.

Tema 3. Lucrări pirotehnice cu mijloace de aprindere şi explozivi


Nesecret
32 / 49
Exerciţiul 1. Confecţionarea amorselor pirotehnice folosind capse de exerciţiu.
Exerciţiul 2. Confecţionarea încărcăturilor folosind trotilul cilindric de 100g.
Exerciţiul 3. Confecţionarea dispozitivelor de distrugere pe cale pirotehnică.
Exerciţiul 4. Confecţionarea dispozitivelor de distrugere pe cale electrică.

Tema 4. Lucrări de distrugeri


Exerciţiul 1. Determinarea încărcăturilor de exploziv pentru distrugeri în lemn.
Exerciţiul 2. Determinarea încărcăturilor de exploziv pentru distrugeri în metal.
Exerciţiul 3. Determinarea încărcăturilor de exploziv pentru distrugeri în cărămidă, piatră, beton,
beton armat.

Tema 5. Substanţe şi amestecuri incendiare. Mijloace pirotehnice cu acţiune apropiată şi de


marcare a focului

Tema 6. Muniţie de infanterie.


Exerciţiul 1. Cartuşe de infanterie. Cunoaştere.
Exerciţiul 2. Grenade de mână. Cunoaştere.

Tema 7. Cunoaşterea bombelor de aviaţie.


Exerciţiul 1. Bombe de avion.
Exerciţiul 2. Bombe brizante.
Exerciţiul 3. Bombe exploziv-medii.
Exerciţiul 4. Bombe exploziv-mamă.
Exerciţiul 5. Bombe de ruptură.
Exerciţiul 6. Bombe rachetă
Exerciţiul 7. Bombe incendiare.
Exerciţiul 8. Bombe cu bile tip lansator şi cu bilă sferică cu bombă-mamă.

Tema 8. Noţiuni generale despre minele fluviale, marine şi torpile


Exerciţiul 1. Noţiuni generale despre minele de râuri şi de litoral (mine marine de diferite
tipuri.)
Exerciţiul 2. Noţiuni generale despre torpile.

Tema 9. Focoasele muniţiei de avion


Exerciţiul 1. Noţiuni generale despre focoasele bombelor de avion.
Exerciţiul 2. Focoase mecanice de ogivă; caracteristici, descriere, funcţionare.
Exerciţiul 3. Focoase mecanice de fund.
Exerciţiul 4. Focoase chimice-mecanice
Exerciţiul 5. Focoase mecano-piro-electrice.
Exerciţiul 6. Focoase electrice. Executarea practică a operaţiunilor de amorsare (încărcare),
scurtcircuitarea focoaselor electrice folosind diferite procedee. Dezmembrări de focoase. Măsuri de
securitate.

Tema 10. Muniţie de artilerie


Exerciţiul 1. Noţiuni generale despre muniţia de artilerie.
Exerciţiul 2. Descrierea, funcţionarea şi neutralizarea loviturilor de la 32mm la 100mm.
Distrugerea proiectilelor. Măsuri de securitate.
Exerciţiul 3. Muniţia pentru aruncătoare de mine.
Exerciţiul 4. Lovituri pentru aruncătorul de grenade antitanc.
Exerciţiul 5. Muniţia de bord.

Tema 11. Focoase pentru muniţie de artilerie.


Exerciţiul 1. Noţiuni generale despre focoasele de artilerie.
Nesecret
33 / 49
Exerciţiul 2. Focoase cu aruncător percutant de cap.
Exerciţiul 3. Focoase fuzante.
Exerciţiul 4. Focoase pentru bombe de aruncător de mine.

Tema 12. Maşini şi utilaje pirotehnice. Autospeciala pirotehnică.

Tema 13. Mijloace de minare şi deminare.


Exerciţiul 1. Noţiuni generale despre mine; tipuri de mine, particularităţile plantării şi deplantării
minelor.
Exerciţiul 2. Mine antiinfanterie.
Exerciţiul 3. Mine antitanc.

Tema 14. Neutralizarea şi deplantarea minelor antitanc şi antiinfanterie. Măsuri de


securitate pe timpul plantării şi deplantării minelor. Noţiuni generale despre minele surpriză şi
minele capcană.

Tema 15. Executarea lucrărilor de asanare şi distrugere.


Exerciţiul 1. Cunoaşterea detectoarelor, caracteristici, mod de lucru, păstrare şi depozitare.
Indicii de recunoaştere a muniţiei descoperite.
Exerciţiul 2. Dezgroparea şi ridicarea muniţiei descoperite în pământ şi construcţii. Măsuri de
securitate pe timpul lucrului.
Exerciţiul 3. Dezamorsarea simplă a muniţiei rămasă neexplodată, reguli de dezamorsare în
raport de tipul focosului.
Exerciţiul 4. Transportul muniţiei la poligoanele de distrugere şi reguli ce trebuie respectate pe
timpul ridicării şi transportului muniţiei descoperite. Măsuri de tehnica securităţii muncii.
Exerciţiul 5. Poligoanele de distrugere a muniţiei, amplasare, amenajare şi reguli ce se impun a fi
respectate.
Exerciţiul 6. Distrugerea muniţiei rămase neexplodată în poligoane organizate. Aşezarea
muniţiei în gropi, amorsarea şi darea focului. Distrugerea muniţiei izolate. Aplicarea încărcăturii active
în raport de tipul şi categoria muniţiei.

Bibliografie:
 Legea nr.481/2004 privind protecţia civilă
 Legea nr.50/1991, republicată, privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
 Legea nr.126/1995 privind regimul materiilor explozive
 HGR nr.536/2002 Norme tehnice privind deţinerea, prepararea, experimentarea,
distrugerea, transportul, depozitarea, mânuirea şi folosirea materiilor explozive utilizate
în orice alte operaţiuni specifice în activităţile deţinătorilor, precum şi autorizarea
artificierilor şi a pirotehniştilor
 OMAI nr.707/2005 Instrucţiuni privind managementul activităţilor de intervenţie pentru
asanarea terenurilor de muniţiile rămase neexplodate.
 O.I.G. nr.1006/2007 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind structura şi conţinutul
documentelor de evidenţă în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă (IS – IP 004)
 RNTR 3/2006 – Reglementările privind omologarea, agrearea şi efectuarea inspecţiei
tehnice periodice a vehiculelor destinate transporturilor periculoase
 G4 – Instrucţiuni pentru trupele de geniu – lucrări de distrugere
 G4a – Mijloace noi pentru executarea lucrărilor de distrugeri
 Manualul pirotehnic pentru muniţie de avion, vol. I şi II
 A106 – Memorator pentru cunoaşterea muniţiilor de infanterie, aruncătoare, artilerie şi
rachete
 G3 - Baraje de mine. Instrucţiuni pentru trupele de geniu.

Nesecret
34 / 49
I.1.6. PREVENIREA INCENDIILOR

Prevenirea incendiilor reprezintă o componentă principală a sistemului integrat de măsuri tehnice


şi organizatorice, precum şi de acţiuni specifice, planificate şi realizate potrivit legii, pentru asigurarea
apărării împotriva incendiilor, a vieţii oamenilor şi a bunurilor materiale.

Obiective de realizat
Cunoaşterea actelor normative şi a reglementărilor tehnice din domeniul apărării împotriva
incendiilor în România.
Înţelegerea criteriilor minime de performanţă privind organizarea şi funcţionarea serviciilor
voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.
Cunoaşterea cauzelor de incendiu şi a măsurilor de prevenire a acestora.
Însuşirea noţiunilor generale despre construcţii şi instalaţii.

Precizări organizatorice şi metodice


Temele de prevenire a incendiilor se vor desfăşura, de regulă, practic în obiective economico –
industriale şi instituţii din raionul de intervenţie al subunităţii. Acestea vor fi conduse de comandantul
subunităţii, ofiţerii şi subofiţerii care au atribuţii de prevenire a incendiilor în cadrul subunităţii sau
ofiţerii şi salariaţii civili din serviciul/biroul de Prevenire a Incendiilor constituit la reşedinţa unităţii, care
au experienţa şi competenţa necesare susţinerii teoretice şi practice a temelor aferente programelor de
pregătire.
Temele care se referă la cunoaşterea legislaţiei în domeniul apărării împotriva incendiilor,
noţiunile de chimie şi fizică, se vor desfăşura, de regulă, în sală, în laboratoarele şcolare sau în societăţi
comerciale.

Denumirea temelor şi conţinutul acestora


Tema 1. Acte normative şi reglementări tehnice din domeniul apărării împotriva incendiilor
în România.

Tema 2. Criterii de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor


voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă
Exerciţiul 1. Organizarea şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.
Exerciţiul 2. Constatarea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.
Exerciţiul 3. Planificarea, organizarea, desfăşurarea şi finalizarea activităţilor de prevenire a
situaţiilor de urgenţă prestate de serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.

Tema 3. Noţiuni generale de fizică şi chimie


Exerciţiul 1. Oxidarea, arderea, aprinderea, autoaprinderea, inflamarea, autoinflamarea, explozia,
vaporizarea, fierberea.
Exerciţiul 2. Căldura şi transmiterea ei. Puterea calorică, sarcina termică, densitatea; servicii
tehnice, efectele curentului electric, electricitatea statică.

Tema 4. Noţiuni generale despre construcţii şi instalaţii


Exerciţiul 1. Clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de
comportare la foc. Riscul de incendiu.
Exerciţiul 2. Noţiuni generale referitoare la instalaţiile de încălzire şi măsuri de prevenire a
incendiilor la utilizarea acestora.
Exerciţiul 3. Noţiuni despre instalaţiile electrice de forţă şi iluminat. Reguli generale de prevenire
a incendiilor.
Exerciţiul 4. Noţiuni despre instalaţii de ventilaţie şi măsurile de prevenire a incendiilor.
Exerciţiul 5. Prevederi normative privind căile de acces şi evacuare.

Nesecret
35 / 49
Tema 5. Mijloacele tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor
Exerciţiul 1. Sisteme, instalaţii, aparate şi dispozitive de semnalizare, alarmare şi alertare în caz
de incendiu.
Exerciţiul 2. Sisteme, instalaţii şi dispozitive de limitare şi stingere a incendiilor. Instalaţiile
sprinkler, drencer, de apă pulverizată, de stingere cu spumă, cu bioxid de carbon, cu aburi, FM 200 etc.
Exerciţiul 3. Stingătoare şi alte aparate de stins incendii.
Exerciţiul 4. Instalaţii de alimentare cu apă la agenţii economici, instituţii şi localităţi. Reţele de
apă, hidranţi interiori şi exteriori, bazine, rezervoare, castele de apă etc.

Tema 6. Cauzele de incendiu şi prevenirea lor


Exerciţiul 1. Clasificarea cauzelor de incendiu în funcţie de natura lor, sursele de aprindere şi
mijloacele care produc aprinderea.
Exerciţiul 2. Surse de aprindere cu flacără.
Exerciţiul 3. Surse de aprindere de natură termică.
Exerciţiul 4. Surse de aprindere de natură electrică.
Exerciţiul 5. Surse de aprindere spontană.
Exerciţiul 6. Surse de aprindere de natură mecanică.
Exerciţiul 7. Surse de aprindere naturale.
Exerciţiul 8. Arson şi alte surse de aprindere.

Tema 7. Pericole, cauze de incendiu şi măsuri de prevenire acestora la instituţiile publice şi


clădirile cu mari aglomerări de persoane

Tema 8. Pericole, cauze şi măsuri de prevenire a incendiilor şi exploziilor la producerea,


transportul, depozitarea şi utilizarea gazelor combustibile

Bibliografie:
 Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.
 Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor.
 O.M.A.I. nr.718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura
organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă.
 O.M.A.I. nr.158/2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea,
încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă.
 O.M.A.I. nr.160/2007 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare,
desfăşurare şi finalizare a activităţii de prevenire a situaţilor de urgenţă prestate de
serviciile voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă.
 Ordinul nr.1822/394/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea şi
încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc.
 Colectiv - Noţiuni de fizică şi chimie pentru pompieri, ediţia 1970
 P118 - Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor.
 Pompiliu Bădulescu - Ionel Crăciun - Agenda pompierului, Editura tehnică - Bucureşti
1993
 I. Crăciun, S Calotă, V. Lencu - Stabilirea şi prevenirea cauzelor de incendii - Editura
tehnică, 1999.
 Normativele I5; I7; I13; I13/1; I18 şi NP086 - 05; STAS 1478.
 Norme specifice de apărare împotriva incendiilor emise de autorităţile administraţiei
publice centrale.
 P Bădulescu şi V. Călinescu - Instalaţii automate de detectare şi stingere a incendiilor.

I.1.7. PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ PENTRU INTERVENŢIE

Nesecret
36 / 49
Pregătirea psihologică constă în ansamblul de măsuri şi acţiuni desfăşurate într-o concepţie
unitară pentru întreţinerea rezistenţei şi stabilităţii psihice a efectivelor proprii, ridicarea moralului
acestora, identificarea şi contracararea presiunilor psihice care afectează capacitatea de intervenţie.
Pregătirea psihologică pentru intervenţie se execută permanent şi se realizează prin:
a) organizarea riguroasă a activităţilor;
b) prevenirea perceperii denaturate a pericolelor generate de intervenţiile în situaţii de urgenţă;
c) creşterea nivelului pregătirii de specialitate prin însuşirea cunoştinţelor şi formarea
deprinderilor necesare pentru a acţiona în situaţii de urgenţă;
d) motivarea personalului pentru acţiunile la care participă, cultivarea şi menţinerea spiritului de
ordine şi disciplină;
e) dezvoltarea capacităţii de efort, a încrederii în tehnica de intervenţie şi accesoriile din dotare;
f) contracararea zvonurilor şi propagandei ostile interesului naţional în situaţii tensionate sau în
caz de conflict armat, prin informarea operativă şi corectă asupra evenimentelor.
Pregătirea psihologică se va realiza permanent, pe timpul exerciţiilor şi aplicaţiilor tactice, a
intervenţiilor în situaţii de urgenţă, în situaţii complexe şi de efort prelungit în acţiunile de intervenţie,
prin antrenament în portul îndelungat al mijloacelor de protecţie, precum şi prin exerciţii de salvare şi
autosalvare, trecerea unor obstacole sau prin spaţii înguste etc.

Denumirea temelor şi conţinutul acestora


Tema 1. Argument pentru o pregătire psihică pentru intervenţie.
Tema 2. Introducere în problematica psihicului uman.
Tema 3. Necesitatea şi formele pregătirii psihologice a efectivelor pentru intervenţie.
Tema 4. Principalele tipuri de reacţii psihice în faţa pericolului.
Tema 5. Stări negative cu care se poate confrunta un individ după trecerea printr-un şoc
emoţional.
Tema 6. Stresul şi rezistenţa psihică în îndeplinirea atribuţiilor profesionale.
Tema 7. Noţiuni de psihologie socială.

Bibliografie:
 Curs de psihopedagogie şi educaţie, Ed. M.A.I. 2005.
 Ghidul psihopedagogic al comandantului de subunitate, Ed. M.I. 1997.
 Buletinul pompierilor.
 Revista "Pompierii Români".

I.2. PREGĂTIREA CU SPECIFIC MILITAR

Prin temele stabilite la pregătirea cu specific militar se asigură formarea şi perfecţionarea


deprinderilor de a executa corect, cu precizie şi rapiditate, individual şi în cadrul subunităţilor, poziţiile şi
mişcările la instrucţia de front, imprimarea spiritului de ordine şi disciplină, conduită regulamentară în
orice împrejurare.
Această categorie de pregătire asigură însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru
aplicarea în orice împrejurare a îndatoririlor militare, impunerea unei ţinute corecte, formarea şi
dezvoltarea calităţilor moral-volitive, de conduită, caracter şi voinţă.
Având în vedere că, de regulă, organizarea şi desfăşurarea şedinţelor de pregătire cu specific
militar se execută după prevederile regulamentelor militare generale editate de Ministerul Apărării, pe
timpul acestora, subunităţile se vor constitui în grupe, plutoane, companii, structuri corespunzătoare
echipajului, gărzii de intervenţie, staţiei, secţiei sau detaşamentului.

I.2.1. INSTRUCŢIA DE FRONT

Obiective de realizat
Nesecret
37 / 49
Formarea deprinderilor practice, până la reflex, de a executa corect, cu precizie şi vioiciune,
individual şi în cadrul subunităţii a poziţiilor (mişcărilor), imprimarea spiritului de solidaritate, ordine şi
disciplină, conduită strict regulamentară în purtarea corectă a uniformei militare şi acordarea semnelor
exterioare de respect în toate împrejurările.

Precizări organizatorice şi metodice


Pentru desfăşurarea şedinţelor de instrucţie de front se vor constitui subunităţi de valoare grupă,
pluton şi companie, conform prevederilor Regulamentului instrucţiei de front, fără a se ţine cont de
structura subunităţii prevăzută în statele de organizare.
La baza însuşirii instrucţiei de front va sta executarea practică a mişcărilor (poziţiilor) care se
învaţă mai întâi descompus, apoi întrunit, cu repetarea până la reflex, urmărindu-se atât corectitudinea,
cât şi rapiditatea în executarea acestora.
Metodele principale ce trebuie să se folosească în predarea instrucţiei de front sunt demonstrarea
şi exersarea. Fiecare problemă de învăţat se predă prin demonstrarea practică, însoţită de scurte
explicaţii, evitându-se teoretizarea problemelor.
Temele (exerciţiile) prevăzute pentru instrucţia de front se organizează şi se conduc de către
comandanţii de plutoane şi de grupă. În cadrul programului de instrucţie de front este indicat să se
planifice numai o temă (exerciţiu) cu durata de o oră.
Premergător desfăşurării şedinţelor de instrucţie, comandantul de pluton trebuie să execute o
instruire temeinică a comandanţilor de grupă, care în principiu trebuie să cuprindă:
- însuşirea prevederilor regulamentare;
- executarea mişcărilor (poziţiilor practic);
- învăţarea – prin repetare şi exersare a mişcărilor descompus, precum şi a
comenzilor regulamentare;
- stabilirea metodelor de predare şi a locului pentru instrucţie;
- stabilirea timpului ce se repartizează pentru fiecare mişcare (poziţie).
Comandanţii de plutoane şi grupe trebuie să fie buni executanţi ai instrucţiei de front şi să
cunoască în mod deosebit metoda de conducere a şedinţelor de la instrucţia de front, având în vedere
numărul redus al orelor afectate acestei categorii de pregătire.
Formaţiile în care se desfăşoară instrucţia de front pot fi:
- pentru exerciţiile predate de comandantul de pluton, cu plutonul, în linie pe un
rând sau în careu;
- pentru exerciţiile predate de comandantul de grupă, cu grupa în linie pe un rând
(cu intervalul normal sau mărit).
Comandantul de grupă va sta, de regulă, în faţa formaţiei (grupei), la o distanţă care să-i permită
să comande şi să observe executarea corectă a mişcărilor (aproximativ 5 – 7 paşi).
Comandantul de pluton se va găsi în faţa şi la centrul formaţiei la o distanţă care să-i permită să
dea diferite comenzi şi să ordone trecerea de la o mişcare (poziţie) la alta.
Activităţile comandantului de pluton pe timpul desfăşurării exerciţiilor conduse de comandanţii
de grupă, în principiu, pot fi:
- îndrumă comandanţii de grupă prin arătarea executării corecte a mişcărilor care nu se
execută regulamentar;
- arată personal executarea corectă a mişcărilor (poziţiilor) în faţa grupei, în această
situaţie va avea grijă să nu-l substituie pe comandantul de grupă şi să nu submineze
autoritatea acestuia;
- conduce nemijlocit desfăşurarea exerciţiului la o grupă, atunci când lipseşte
comandantul acesteia, fără însă a înceta să-şi îndeplinească atribuţiile ce-i revin.
Pentru îndreptarea greşelilor în executarea mişcărilor (poziţiilor) la instrucţia de front
comandanţii de plutoane şi grupe procedează, de regulă, după următoarele indicaţii metodice:
- observaţiile se fac prin voce, fără a pune mâna pe executant;
- greşelile se arată individual;
- se arată cauza pentru care mişcarea (poziţia) s-a executat greşit şi apoi demonstrează
executarea corectă a acesteia, însoţită de explicaţii;
Nesecret
38 / 49
- celui căruia i s-au făcut observaţiile, i se va ordona să repete mişcarea (poziţia) pentru
a se verifica executarea corectă a acesteia.
În vederea executării exerciţiilor la instrucţia de front comandantul de pluton îşi întocmeşte
planul de desfăşurare, pe care îl include în programul de pregătire al zilei şi cuprinde: timpul afectat
pentru exerciţii şi pentru fiecare mişcare (poziţie); locul unde se execută şedinţa de instrucţie respectivă
şi baza materială necesară.
La sfârşitul orei de instrucţie, comandantul de pluton, pe baza constatărilor făcute personal şi a
datelor raportate de către comandanţii de grupe, trage concluzia asupra modului cum au fost însuşite
mişcările predate şi evidenţiază executanţii care şi-au însuşit bine mişcările (poziţiile).
De asemenea, comandantul de pluton analizează separat cu comandanţii de grupe modul cum
aceştia au condus exerciţiile, scoate în evidenţă deficienţele constatate şi face recomandările necesare.
Pentru organizarea şi conducerea exerciţiilor de instrucţie de front se pot folosi următoarele
variante a căror formă şi conţinut nu trebuie considerate şablon.
Comandantul de grupă adună grupa în linie pe un rând, anunţă poziţia (mişcarea), comanda la
care se execută şi situaţia în care se pot găsi în vederea executării poziţiei (mişcării).
În continuare, comandantul de grupă concentrează atenţia executanţilor asupra sa prin indicaţia:
„Priviţi la mine!”, după care comandă şi execută mişcarea (poziţia), văzută din faţă, din profil şi din
spate. Apoi, prezintă din nou mişcarea (poziţia) descompus şi dă explicaţiile strict necesare înţelegerii
executării mişcării (poziţiei).
Comandantul de grupă trece grupa în formaţia cu intervale mărite şi se execută individual
mişcarea (poziţia), până la însuşirea corectă a acesteia.
După consumarea timpului planificat pentru învăţarea mişcării (poziţiei), comandantul de pluton
dă ordin pentru trecerea la învăţarea altei mişcări.
De reţinut că, pentru învăţarea mişcărilor se foloseşte metoda executării lor descompus.
Pentru aceasta, când componenţii grupei dispuşi la intervale mărite, încep executarea mişcării pe
care comandantul de grupă a prezentat-o model, inclusiv descompus, acesta trece prin faţa fiecăruia şi
comandă. Exemplu: „La dreapta, UNU, DOI!”.
După fiecare timp al mişcării, urmăreşte executarea corectă a acestuia, iar ceilalţi exersează
singuri.
Exersarea mişcărilor descompuse se mai face cu toată grupa deodată, la comanda comandantului
de grupă. Exemplu „Grupă - la dreapta UNU – DOI!”.
Comandantul de grupă, trece prin faţa fiecărui executant şi face observaţiile necesare.
După ce mişcarea a fost însuşită, pe părţi (timpi) şi au fost corectate greşelile, se poate trece la
executarea întrunită şi în mod obligatoriu se va folosi procedeul executării individuale.
La instrucţia de front a subunităţilor se va urmări pregătirea şi realizarea coeziunii pentru a
executa repede şi cu precizie mişcările (poziţiile) în diferite formaţii.
În scopul stabilirii gradului de însuşire a instrucţiei de front, lunar şi cu ocazia verificărilor, se
va executa revista de front.

Denumirea temelor şi conţinutul acestora


Tema 1. Instrucţia de front fără armă
Exerciţiul 1. Definiţii şi noţiuni. Probleme generale.
Exerciţiul 2. Poziţiile drepţi, pe loc repaus şi de voie, alinierea, descoperirea şi acoperirea.
Exerciţiul 3. Întoarcerile de pe loc.
Exerciţiul 4. Deplasarea militarilor. Pasul normal, pasul de defilare, pasul alergător şi fuga.
Oprirea.
Exerciţiul 5. Salutul militar, prezentarea onorului de pe loc şi din mişcare. Ieşirea militarului din
formaţie, prezentarea în faţa comandantului şi intrarea în formaţie.

Tema 2. Instrucţia de front a grupei/similare


Formaţiile de adunare şi de deplasare. Prezentarea onorului şi raportului cu grupa.

Tema 3. Instrucţia de front a plutonului/similar


Nesecret
39 / 49
Formaţiile de adunare şi de deplasare. Prezentarea onorului şi raportului cu plutonul. Îmbarcarea
în autovehicule, deplasarea şi debarcarea din autovehicule.

Tema 4. Instrucţia de front a companiei/similare


Exerciţiul 1. Formaţiile de adunare şi de deplasare. Prezentarea onorului şi raportului cu
compania/similare.
Exerciţiul 2. Revista de front a subunităţii.

Bibliografie:
 Regulamentul instrucţiei de front (R.G. – 5), ed. 2002 (cu modificările din 2004).

I.2.2. CUNOAŞTEREA LEGILOR ŞI REGULAMENTELOR MILITARE

Obiective de realizat
Cunoaşterea şi aplicarea cu fermitate, în toate ocaziile a îndatoririlor ce reies din legile ţării,
regulamente, instrucţiuni şi ordine. Cunoaşterea consecinţelor ce decurg din neîndeplinirea întocmai şi la
timp a obligaţiilor de serviciu.
Formarea de convingeri trainice privind necesitatea însuşirii, îmbogăţirii şi perfecţionării
cunoştinţelor, respectării necondiţionate, în orice împrejurare, a jurământului militar şi a ordinelor
comandanţilor.
Dezvoltarea simţului onoarei, datoriei, a spiritului de vigilenţă şi apărare a secretului, portul cu
demnitate în toate ocaziile a uniformei.
Respectarea regulilor de protecţie a muncii şi a măsurilor de securitate pe timpul activităţilor de
pregătire, precum şi pe timpul intervenţiilor.

Precizări organizatorice şi metodice


Temele de cunoaştere a legilor şi regulamentelor se conduc de comandanţii de subunităţi şi se
planifică astfel încât să preceadă şi să pregătească executarea practică, a îndatoririlor ce le revin în
serviciul de permanenţă şi pe timpul misiunilor.
Baza însuşirii prevederilor şi cerinţelor legilor şi regulamentelor o constituie aplicarea acestora în
practică. Viaţa şi activitatea în unităţi şi subunităţi vor fi organizate în strictă conformitate cu prevederile
legilor şi regulamentelor, pretinzându-se ca întreg personalul să le respecte întocmai.
La apariţia noilor regulamente generale, ordine şi instrucţiuni, se va trece la studierea
aprofundată şi aplicarea în practică a prevederilor acestora.

Denumirea temelor şi conţinutul acestora


Tema 1. Cunoaşterea regulamentului disciplinei militare
Exerciţiul 1. Elementele definitorii ale disciplinei militare. Obligaţiile şi răspunderile militarilor
ce decurg din regulile disciplinei militare.
Exerciţiul 2. Autoritatea militară şi obligaţiile care decurg din aceasta.
Exerciţiul 3. Recompensele şi sancţiunile disciplinare ce se pot acorda/aplica subofiţerilor.
Particularităţi privind aplicarea şi executarea sancţiunilor disciplinare.

Tema 2. Cunoaşterea regulilor de ordine interioară şi de executare a serviciului de


permanenţă
Exerciţiul 1. Îndatoriri şi relaţii între militari. Militarii şi relaţiile dintre ei. Îndatoriri generale.
Relaţiile între militari. Relaţiile între militari şi salariaţii civili cu funcţii de conducere. Gradele militare
şi semnele lor distinctive. Comportarea militarilor în diferite situaţii.
Exerciţiul 2. Atribuţiile persoanelor cu diferite funcţii în cadrul subunităţilor. Rapoartele
personale ale militarilor. Învoiri, permisii, concedii. Ţinuta militarilor. Întreţinerea cazărmilor.
Exerciţiul 3. Cazarea militarilor.

Nesecret
40 / 49
Exerciţiul 4. Activitatea zilnică în unitate. Programe şi activităţi. Particularităţile activităţilor în
tabere de instrucţie, în cartiruire şi pe timpul transporturilor militare. Sănătatea militarilor.
Exerciţiul 5. Personalul din serviciul de permanenţă.
Exerciţiul 6. Planificarea, numirea şi pregătirea personalului de serviciu. Controlul medical.
Apelul şi schimbarea personalului de serviciu. Echipamentul personalului de serviciu. Prezentarea
raportului personalului de serviciu.

Tema 3. Cunoaşterea reglementărilor cu privire la infracţiuni cuprinse în codul penal


Exerciţiul 1. Aspecte generale privind noţiunea de lege penală şi răspundere penală. Scopul
legii penale; trăsături esenţiale ale infracţiunii; modul de sancţionare. Prezentarea principalelor categorii
de infracţiuni cuprinse în Codul penal (în special infracţiunile contra persoanelor, contra avutului public,
contra autorităţii).
Exerciţiul 2. Aspecte generale privind infracţiunile contra capacităţii de apărare a patriei.
Prezentarea conţinutului infracţiunilor contra ordinii şi disciplinei militare, absenţa nejustificată,
dezertarea, încălcarea de consemn, insubordonarea, lovirea şi insulta superiorilor, lovirea şi insulta
inferiorului.

Tema 4. Răspunderea materială. stabilirea, urmărirea şi recuperarea pagubelor cauzate


unităţii. Aspecte generale privind noţiunea de răspundere materială (deosebirea de răspunderea penală).
Modalităţi de stabilire a răspunderii materiale şi persoanei vinovate. Urmărirea şi lichidarea debitelor
provenite din pagube materiale cauzate unităţii (subunităţii).

Tema 5. Despre normele de protecţia muncii şi tehnica securităţii muncii. Consideraţii


generale asupra scopului realizării protecţiei şi securităţii muncii în România. Obligaţiile şi răspunderile
ce revin şefilor/comandanţilor la locul de muncă şi participanţilor la procesul de muncă în legătură cu
luarea măsurilor de protecţie a muncii, conform prevederilor legilor în vigoare. Prezentarea infracţiunilor
la protecţia muncii.

Tema 6. Respectarea regulilor privind circulaţia pe drumurile publice. Consideraţii


referitoare la necesitatea respectării de conducătorii auto a regulilor privind circulaţia pe drumurile
publice. Prezentarea principalelor prevederi ale actelor normative privind circulaţia pe drumurile publice
şi ale regulamentelor pentru punerea acestora în aplicare. Infracţiuni la regulile de circulaţie pe
drumurile publice (prezentare).

Tema 7. Comportarea militarilor ce se deplasează pe autovehicule şi pe jos. Comportarea


militarilor pe timpul deplasării pe autovehicule şi pe jos. Comportarea în tramvaie, troleibuze, autobuze,
metrou, trenuri, vapoare şi avioane.

Bibliografie:
 R.G. – 3 Regulamentul disciplinei militare – Bucureşti 2000
 R.G. – 1 Regulamentul de ordine interioară în unitate – Bucureşti 2000
 O.M.I. 830/1999 privind răspunderea materială a militarilor şi evaluarea pagubelor
produse prin lipsuri sau degradări de bunuri aparţinând Ministerului de Interne,
modificat şi completat ulterior
 O.M.I. nr.459 din 27.05.2003 privind serviciul de permanenţă şi accesul în unităţile
Ministerului de Interne
 Regulamentul serviciului interior (R.G.-2), ed. 2002
 Dispoziţiile inspectorului general privind organizarea şi executarea serviciului de
permanenţă şi a accesului în unităţile din organică
 Norme de protecţie a muncii
 Codul penal

Nesecret
41 / 49
I.2.3. NOŢIUNI GENERALE DE TOPOGRAFIE MILITARĂ

Este disciplina care trebuie să asigure însuşirea cunoştinţelor privind terenul şi influenţa lui
asupra acţiunilor de luptă şi formarea deprinderilor pentru determinarea operativă a distanţelor,
unghiurilor şi pantelor în teren, precum şi învăţarea procedeelor expeditive de orientare în teren fără
hartă.

Obiective de realizat
Însuşirea cunoştinţelor referitoare la formele caracteristice de relief, proprietăţile tactice ale
terenului, determinarea sau măsurarea distanţelor, conţinutul orientării în teren şi determinarea punctelor
cardinale.
Formarea deprinderilor şi priceperilor în folosirea posibilităţilor de protecţie oferite de teren.

Precizări organizatorice şi metodice


Temele de topografie militară se vor executa preponderent practic – aplicativ în teren.
Conducerea şedinţelor de pregătire va fi asigurată de comandantul de subunitate
(locţiitorul/adjunctul comandantului) sau de ofiţeri din centrul operaţional/statul major al unităţii.

Denumirea şi conţinutul temelor


Tema 1. Cunoaşterea aparaturii de observare şi orientare. binoclul, busola, mijloace
improvizate şi folosirea lor în luptă.

Tema 2. Terenul şi importanţa lui în luptă.


Exerciţiul 1. Elementele topografice ale terenului. Formele caracteristice de relief, simple şi
compuse.
Exerciţiul 2. Proprietăţile tactice ale terenului. Importanţa terenului în luptă. Proprietăţile tactice
ale terenului în funcţie de relief şi detalii de planimetrie.
Exerciţiul 3. Proprietăţi de protecţie ale terenului faţă de efectele armelor de nimicire în masă.

Tema 3. Procedee expeditive pentru măsurarea sau determinarea în teren a distanţelor,


unghiurilor şi pantelor.

Tema 4. Procedee expeditive pentru orientarea în teren fără hartă.

Bibliografie:
 Topografie militară pentru maiştri militari, subofiţeri, gradaţi şi soldaţi - Bucureşti,
1975.

I.3. PREGĂTIRE GENERALĂ ÎN DOMENIUL ARMEI

I.3.1. SECURITATE NAŢIONALĂ ŞI ORDINE PUBLICĂ

Denumirea şi conţinutul temelor


Tema 1. Interesele naţionale de securitate ale României.
Tema 2. Obiectivele politicii de securitate naţională.
Tema 3. Mediul internaţional de securitate.
Tema 4. Factorii de risc la adresa securităţii României.
Tema 5. Direcţiile de acţiune în politica de securitate naţională.
Tema 6. Resursele politicii de securitate.
Tema7. Regimul stării de asediu şi a stării de urgenţă în România.
Tema 8. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale prevăzute în Constituţia
României.
Nesecret
42 / 49
Tema 9. Autorităţile publice prevăzute în Constituţia României.

Bibliografie:
 Strategia de securitate naţională a României.
 Constituţia României.
 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului României nr.1/1999 privind regimul stării de
asediu şi regimul stării de urgenţă.
I.3.2. PREGĂTIRE JURIDICĂ SPECIFICĂ

Denumirea şi conţinutul temelor


Tema 1. Răspunderea juridică – Formele şi condiţiile răspunderii juridice.
Tema 2. Răspunderea contravenţională – Aplicarea sancţiunii contravenţionale.
Tema 3. Elementele esenţiale ale contractului individual de muncă – Capacitatea juridică a
persoanei fizice care se încadrează în muncă.
Tema 4. Actul administrativ – Regimul juridic al actelor administrative.
Tema 5. Funcţia publică şi funcţionarul public – delimitări conceptuale.
Tema 6. Drept comunitar – Principiile care guvernează activitatea instituţiilor comunitare.
Tema 7. Prezentarea actelor normative nou apărute din domeniul de activitate.

Bibliografie:
 Introducere în teoria generală a dreptului, Ceterchi Ioan, Craiovan Ion, Ed. C.H.
Beck, Bucureşti.
 Ordonanţa Guvernului nr.2/2001 privind regimului juridic al contravenţiilor, cu
modificările şi completările ulterioare.
 Reglementarea contravenţiilor, ediţia a II-a, revizuită şi adăugită, Alexandru Ţiclea,
Ed. Lumina Lex, Bucureşti.
 Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
 Tratat de drept administrativ, vol. I, ediţia a IV-a, Antonie Iorgovan, Ed. C.H. Beck,
Bucureşti.
 Legea nr.53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare.
 Tratat de dreptul muncii, Alexandru Ţiclea, Ed. Wolterskluwer, Bucureşti.
 Manualul Uniunii Europene, ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Augustin Fuerea, Ed.
Universul juridic, Bucureşti.
 Acte normative nou apărute din domeniul de activitate.

II. TRAGERI CU ARMAMENTUL DIN DOTARE

Instrucţia tragerii cu armamentul din dotare vizează formarea şi perfecţionarea deprinderile de


trăgători, precum şi folosirea cu pricepere şi iscusinţă a acestuia în orice condiţii de teren şi stare a
vremii.

Precizări organizatorice şi metodice


Şedinţele pregătitoare la instrucţia tragerii vor fi conduse de comandantul (locţiitorul/adjunctul)
subunităţii – ofiţer.
Temele de cunoaştere şi întrebuinţare a armamentului vor avea caracter practic în vederea
formării deprinderilor necesare montării şi demontării acestuia, precum şi de prevenire şi de remediere
în timp scurt a incidentelor de tragere.
Înaintea executării şedinţelor individuale de tragere, pe timpul exerciţiilor de antrenament,
cadrele se verifică de către comandantul subunităţii, asupra gradului de cunoaştere şi remediere a
incidentelor de tragere, precum şi asupra cunoaşterii şi respectării regulilor de siguranţă pe timpul
tragerilor.

Nesecret
43 / 49
Temele care prevăd pregătirea şi executarea şedinţelor de tragere individuală vor fi împărţite, în
principiu, pe exerciţii, astfel:
Exerciţiul 1. Reguli de tragere cu armamentul de infanterie asupra obiectivelor prevăzute în
condiţiile şedinţei respective.
Exerciţiul 2. Operaţiunile pentru tragere (succesiunea activităţilor unei serii de tragere).
Exerciţiul 3. Executarea întrunită a operaţiunilor pentru tragere.
Exerciţiul 4. Antrenament în condiţiile şedinţei de tragere.
Exerciţiul 5. Executarea şedinţei de tragere cu cartuşe de război.

Denumirea temelor şi conţinutul acestora


Tema 1. Cunoaşterea, întrebuinţarea şi întreţinere armamentului din dotarea subunităţii
Exerciţiul 1. Rolul, proprietăţile tehnice şi de luptă ale armamentului din dotarea subunităţii;
muniţia folosită. Descrierea generală a armamentului; principalele piese şi mecanisme; demontarea şi
montarea; descrierea muniţiei folosite.
Exerciţiul 2. Funcţionarea şi întreţinerea armamentului. Funcţionarea pieselor şi mecanismelor,
incidente de tragere şi procedee practice de înlăturare a lor, reguli pentru curăţarea, ungerea şi păstrarea
armamentului, controlul zilnic şi pregătirea armamentului pentru tragere.
Tema 2. Noţiuni despre principiile de tragere
Exerciţiul 1. Noţiuni de balistică interioară. Arderea pulberii; fenomenul tragerii; viteza iniţială
a glonţului; rezistenţa la uzură a ţevii; reguli de tragere.
Exerciţiul 2. Noţiuni de balistică exterioară. Traiectoria şi elementele ei; noţiuni despre ochire;
forma traiectoriei şi însemnătatea ei practică; spaţiul periculos al terenului (traiectoriei); spaţiul periculos
al înălţătorului; spaţiul protejat; influenţa condiţiilor de tragere asupra traiectoriei glonţului.
Exerciţiul 3. Împrăştierea tragerii. Cauze şi măsuri pentru micşorarea influenţei împrăştierii;
determinarea punctului mediu al loviturilor; gruparea şi precizia tragerii; greşelile de ochire, felul focului
ce se execută cu armamentul din dotare.
Tema 3. Pregătirea şi executarea şedinţei 2 de tragere cu pistolul
Tema 4. Pregătirea şi executarea şedinţei 3 de tragere cu pistolul
Tema 5. Pregătirea şi executarea şedinţei 6 de tragere cu pistolul
Tema 6. Pregătirea şi executarea şedinţei 7 de tragere cu pistolul

Bibliografie:
 Instrucţiuni pentru cunoaşterea, întrebuinţarea şi întreţinerea pistolului, cal.7,65 mm.
 O.M.I. nr.1020/1999 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, pregătirea şi
executarea şedinţelor individuale de tragere de către cadrele Ministerului de Interne.

III. EDUCAŢIA FIZICĂ

Educaţia fizică constituie parte integrantă a procesului de pregătire continuă şi urmăreşte


formarea deprinderilor şi dezvoltarea capacităţii motrice a personalului în mânuirea cu precizie şi
rapiditate a accesoriilor şi tehnicii de luptă din dotare, ducerea de acţiuni energice, prelungite, în condiţii
de temperaturi ridicate, fum şi gaze toxice şi alţi factori nefavorabili care apar pe timpul intervenţiei.
Educaţia fizică a personalului cuprinde educaţia fizică generală şi de specialitate.

Obiective de realizat
Educaţia fizică generală, va asigura:
Formarea şi dezvoltarea calităţilor fizice de bază: rezistenţă, forţă, viteză, îndemânare, precum şi
a iniţiativei, ingeniozităţii, voinţei, hotărârii încrederii în forţele proprii, curajului, atenţiei şi capacităţii
de orientare.
Formarea deprinderilor de a acţiona rapid, precis şi în siguranţă, inclusiv în condiţii de oboseală
fizică şi psihică.
Nesecret
44 / 49
Obişnuirea personalului cu practicarea sistematică a exerciţiilor fizice şi stimularea resurselor
fizice şi psihice ale acestora.
Educaţia fizică de specialitate, va asigura:
Creşterea capacităţii organismului de a suporta acţiunile radiaţiilor calorice, gazelor toxice,
frigului şi a altor factori nefavorabili care apar pe timpul acţiunilor de intervenţie.
Mărirea capacităţii de a acţiona rapid, folosind accesoriile din dotare, în condiţiile ducerii
acţiunilor de intervenţie.
Formarea şi dezvoltarea rezistenţei pentru eforturi fizice îndelungate şi creşterea capacităţii de a
suporta timp îndelungat poziţiile statice şi de mobilitate redusă.

Precizări organizatorice şi metodice


Educaţia fizică a personalului se realizează prin următoarele forme:
- şedinţele de instruire şi antrenament la temele de educaţie fizică;
- antrenamentul fizic executat în cadrul celorlalte categorii de pregătire.
Educaţia fizică se desfăşoară prin exerciţii şi cuprinde teme şi şedinţe din:
- la educaţia fizică generală: atletism; gimnastică;
- la educaţia fizică de specialitate: exerciţii fizice specifice armei; pregătire fizică specifică.
Temele de educaţie fizică se vor desfăşura practic, prin şedinţe de învăţare, antrenament şi
verificare, planificate în concordanţă cu celelalte categorii de pregătire.
Nu se vor planifica în aceeaşi temă exerciţii de îndemânare şi viteză sau de forţă şi rezistenţă.
În scopul măririi intensităţii efortului şi dezvoltării rezistenţei fizice a personalului, şedinţele de
gimnastică la aparate vor cuprinde şi antrenamentele la alergarea în teren variat ce se vor executa la
sfârşitul părţii fundamentale a şedinţelor.
Pentru desfăşurarea şedinţelor de educaţie fizică de specialitate ce au ca tematică probele de
concurs ale serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, instructorul va folosi, de regulă,
următoarea succesiune metodică:
- anunţarea exerciţiului;
- prezentarea echipei (componenţă, echipare);
- prezentarea demonstrativă a exerciţiului;
- executarea descompusă a exerciţiului de către fiecare servant şi explicarea activităţilor
executate de acesta;
- repartizarea pe ateliere şi antrenament în execuţie.
Modul de organizare a probelor, descrierea acestora, ţinuta personalului şi măsurile ce se iau
pentru prevenirea accidentelor sunt precizate prin ordinul inspectorului general.
Pentru prevenirea accidentelor la educaţie fizică, înainte de începerea fiecărei şedinţe, instructorii
vor verifica starea de întreţinere şi folosire a instalaţiilor, aparaturii şi materialelor, precum şi pregătirea
comandanţilor de echipaje (şefilor de ateliere) în acordarea ajutorului şi asigurarea personalului pe
timpul executării exerciţiilor şi procedeelor.
Pentru organizarea, conducerea şi desfăşurarea temelor de educaţie fizică, instructorul va înscrie
în programul zilnic, planul de desfăşurare al lecţiei/şedinţei, împărţind timpul pe cele trei părţi
constitutive (partea pregătitoare, fundamentală şi de încheiere), stabilind atelierele, subatelierele şi
numărul de exersări în cadrul acestora.

Denumirea temelor şi conţinutul acestora

III.1. EDUCAŢIA FIZICĂ GENERALĂ

ATLETISM
Tema 1. Procedee de deplasare rapidă
Exerciţiul 1. Mersul în pas vioi şi alergarea uşoară.
Exerciţiul 2. Alergarea rapidă; alergarea şi deplasarea rapidă în teren variat.

Tema 2. Procedee de alergare


Nesecret
45 / 49
Exerciţiul 1. Alergarea de viteză, pasul de accelerare, pasul lansat.
Exerciţiul 2. Alergarea de semifond (800 – 3000 m).
Exerciţiul 3. Alergarea de fond (peste 3000 m).

Tema 3. Procedee de aruncare a grenadelor de mână


Exerciţiul 1. Aruncarea grenadei de mână din poziţia în picioare de pe loc.
Exerciţiul 2. Aruncarea grenadei de mână din mers, fără oprire.
Exerciţiul 3. Aruncarea grenadei de mână din alergare.

Tema 4. Procedee de executare a săriturilor


Exerciţiul 1. Săriturile cu sprijin.
Exerciţiul 2. Săriturile fără sprijin.
Exerciţiul 3. Săriturile de pe loc.

GIMNASTICA
Tema 5 Exerciţii de front, ordine şi formaţii
Exerciţiul 1. Exerciţii pe loc.
Exerciţiul 2. Exerciţii în deplasare.
Exerciţiul 3. Exerciţii de alcătuire şi desfăşurare a formaţiilor de adunare şi deplasare.

Tema 6. Exerciţii pentru dezvoltarea anumitor grupe musculare


Exerciţiul 1. Exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii centurii scapulare şi a braţelor.
Exerciţiul 2. Exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii trunchiului.
Exerciţiul 3. Exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii picioarelor.
Exerciţiul 4. Exerciţii de gimnastică cu partener.

Tema 7. Exerciţii acrobatice


Exerciţiul 1. Rostogoliri înainte şi înapoi.
Exerciţiul 2. Poziţia stând pe omoplaţi.
Exerciţiul 3. Poziţia stând pe cap.
Exerciţiul 4. Poziţia stând pe mâini cu sprijin.
Exerciţiul 5. Roata laterală.

Tema 8. Exerciţii la aparatele de gimnastică


Bara fixă:
Exerciţiul 1. Tracţiuni în braţe.
Exerciţiul 2. Tracţiuni în braţe cu ghemuirea picioarelor la piept.
Exerciţiul 3. Din atârnat urcare prin răsturnare.
Exerciţiul 4. Din atârnat trecere cu picioarele printre braţe în atârnat înapoi.
Bare paralele:
Exerciţiul 5. Îndoirea şi întinderea braţelor din balans.
Exerciţiul 6. Din sprijin deplasare înainte pe bare cu schimbarea alternativă a
mâinilor.
Scara fixă (spalier):
Exerciţiul 7. Exerciţii specifice din atârnat.
Exerciţiul 8. Exerciţii specifice din apucat.
Exerciţiul 9. Exerciţii specifice din sprijin.
Lada şi capra de gimnastică:
Exerciţiul 10. Sărituri cu picioarele depărtate peste ladă.
Exerciţiul 11. Sărituri cu picioarele depărtate peste capră.
Banca de gimnastică:
Exerciţiul 12. La (cu) banca de gimnastică pe perechi şi în grup.
La frânghie:
Nesecret
46 / 49
Exerciţiul 13. Căţărare în forţa braţelor.
Exerciţiul 14. Căţărare în forţa braţelor şi picioarelor.
Exerciţiul 15. Căţărarea pe frânghie cu picioarele sprijinite pe perete.
Exerciţiul 16. Legarea în frânghie.
Exerciţii cu mingi medicinale
Exerciţiul 17. Aplecări, extensii, răsuciri.
Exerciţiul 18. Aruncări, prinderi.
III.2. EDUCAŢIA FIZICĂ DE SPECIALITATE

EXERCIŢII FIZICE SPECIFICE ARMEI


Tema 9. Exerciţii utilitar – aplicative (escaladări, treceri)
Exerciţiul 1. Deplasări (treceri) pe suprafeţe de sprijin reduse.
Exerciţiul 2. Tehnica trecerii peste bârna de echilibru.
Exerciţiul 3. Tehnica escaladării căsuţei machetă cu ajutorul scării baston.
Exerciţiul 4. Tehnica escaladării gardului de 2 m. prin agăţare şi din forţă.
Exerciţiul 5. Tehnica urcării pe autoscara mecanică la înălţime.
Exerciţiul 6. Tehnici de trecere prin spaţii limitate.

Tema 10. Învăţarea pe segmente şi întrunit a probei „Scara de fereastră”


Exerciţiul 1. Tehnica parcurgerii traseului şi prezentarea demonstrativă a probei, întrunit şi cu
explicaţii.
Exerciţiul 2. Executarea descompusă a probei de fiecare servant în parte.
Exerciţiul 3. Executarea întrunită a probei.
Exerciţiul 4. Antrenament în executarea probei.

Tema 11. Învăţarea pe segmente şi întrunit a probei „Pista cu obstacole pe 100 m.”
Exerciţiul 1. Tehnica parcurgerii traseului şi prezentarea demonstrativă a probei, întrunit şi cu
explicaţii.
Exerciţiul 2. Executarea descompusă a probei.
Exerciţiul 3. Executarea întrunită a probei.
Exerciţiul 4. Antrenament în executarea probei.

Tema 12. Învăţarea pe segmente şi întrunit a probei „Ştafeta 4 x 100 m.”


Exerciţiul 1. Tehnica parcurgerii traseului şi prezentarea demonstrativă a probei, întrunit şi cu
explicaţii.
Exerciţiul 2. Executarea descompusă a probei pe schimburi.
Exerciţiul 3. Executarea întrunită a probei.
Exerciţiul 4. Antrenament în executarea probei.

Tema 13. Învăţarea pe segmente şi întrunit a probei „Realizarea dispozitivului de


intervenţie la motopompă”
Exerciţiul 1. Prezentarea demonstrativă a probei, întrunit şi cu explicaţii.
Exerciţiul 2. Executarea îndatoririlor pe grupe de servanţi şi rularea acestora.
Exerciţiul 3. Executarea întrunită a probei fără şi cu apă.
Exerciţiul 4. Antrenament în executarea probei folosind apa.

PREGĂTIRE FIZICĂ SPECIFICĂ


Tema 14. Culturism
Exerciţiul 1. Exerciţii cu greutatea propriului corp
Exerciţiul 2. Exerciţii cu gantere
Exerciţiul 3. Exerciţii cu haltere
Exerciţiul 4. Exerciţii cu extensoare şi benzi elastice
Exerciţiul 5. Exerciţii la aparate pentru dezvoltarea forţei
Nesecret
47 / 49
Tema 15. Înotul
Verificarea personalului la înot şi împărţirea pe grupe (începători/avansaţi) se execută în
prima şedinţă de pregătire.
Premergător începerii şedinţelor, se vor executa exerciţii de pregătire a organismului
pentru efort pe uscat (mers, alergare, sărituri, mobilitate articulară etc.) şi obişnuirea
organismului cu apa.
Exerciţiul 1. Procedee de salvare de la înec şi acordarea primului ajutor.
Exerciţiul 2. Antrenament în învăţarea procedeului de bras:
- începătorii: exerciţii de plutire şi coordonarea mişcărilor de braţe şi picioare cu
respiraţia, învăţarea întoarcerilor;
- avansaţii: antrenament la înot liber pe distanţa 25 – 50 metri.
Exerciţiul 3. Antrenament în învăţarea procedeului craul:
- începătorii: exerciţii de plutire şi coordonarea mişcărilor de braţe şi picioare cu
respiraţia, învăţarea întoarcerilor;
- avansaţii: antrenament la înot liber pe distanţa 25 – 50 metri.
Exerciţiul 4. Antrenament în învăţarea procedeului over:
- începătorii: exerciţii de plutire şi coordonarea mişcărilor de braţe şi picioare cu
respiraţia, învăţarea întoarcerilor;
- avansaţii: antrenament la înot liber pe distanţa 25 – 50 metri.
Exerciţiul 5. Traversarea cursurilor de apă cu mijloace improvizate.

Bibliografie:
 Regulamentul pregătirii fizice – 1984
 Metodica organizării şi desfăşurării pregătirii fizice a cadrelor din unităţile
Ministerului de Interne – 1989
 Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr.154 din 03.03.2004 privind
activităţile de educaţie fizică şi sport în M.A.I.
 Ordinul comandantului corpului pompierilor militari nr.111/C din 30.06.2004 privind
organizarea şi desfăşurarea educaţiei fizice şi sportului în marile unităţi/unităţile
Corpului Pompierilor Militari
 Ordinul inspectorului general nr.1107/I.G. din 31.05.2005 pentru aprobarea
regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor serviciilor
profesioniste pentru situaţii de urgenţă, cu modificările şi completările ulterioare
 Teoria şi metodica pregătirii în domeniul educaţiei fizice a personalului M.A.I. – 2005
 Instrucţiuni de securitate în muncă

Nesecret
48 / 49
CUPRINS

PRECIZĂRI GENERALE

I. PREGĂTIRE DE SPECIALITATE

I.1. Pregătirea potrivit locului de muncă


I.1.1. Instrucţia la tehnica de intervenţie
I.1.2. Stingerea incendiilor
I.1.3. Asistenţă medicală de urgenţă şi descarcerare
I.1.4. Salvări din diferite medii
I.1.5. Protecţie civilă
1. Noţiuni generale de protecţie civilă
2. Căutare – salvare
3. Cercetare N.B.C.R.
4. Comunicaţii radio
5. Pirotehnic
I.1.6. Prevenirea incendiilor
I.1.7. Pregătirea psihologică a efectivelor

I.2. Pregătire cu specific militar


I.2.1. Instrucţia de front
I.2.2. Cunoaşterea legilor şi regulamentelor militare
I.2.3. Noţiuni generale de topografie militară

I.3. Pregătire generală în domeniul armei


I.3.1. Securitate naţională şi ordine publică
I.3.2. Pregătire juridică specifică

II. TRAGEREA CU ARMAMENTUL

III. EDUCAŢIE FIZICĂ


III.1. Educaţie fizică generală
III.2. Educaţie fizică de specialitate

Nesecret
49 / 49