Sunteți pe pagina 1din 42

MANUAL PENTRU ACTIUNI DE CUTARE-SALVARE Argument Prevenirea i solutionarea urgenelor devine tot mai mult parte integrant a politicilor

i strategiilor de dezvoltare securitate i stabilitate la toate nivelurile si in toate domeniile de interes .Se impune mai mult ca oricnd s fie clarificate mai bine rolurile i responsabilitile diferitelor entitai angrenate in managamanetul urgenelor s fie reanalizate si intrite strcuturile de pregtire si raspuns pentru asemenea situaii. Protecia civil este component a sistemului securitii nationale cu atribuii deosebit de importante cu poziie cheie in sistemul de managament al urgenelor generate de hazarde naturale si antropice. Ca atare , noua viziune privind evoluia structurilor si misiunilor protecie civile in scopul adaptarii acestora la nevoile de raspuns eficient ce trebuie contrapus ameninarilor, riscurilor i provocrilor specifice domeniului lor de aciune . Ca intreaga societate romneasc, i protecia civil este cuprins in amplul proces de adaptare si modernizare, de reproiectare sub aspect structural de remodelare a misiunilor si responsabilittilor in cadrul cruia dezvoltarea conceputului-normativ adecvat noiilor condiii si integrarea acesteia in concepiile i practicile internationale constituie un obiectiv prioritar . Lucrarea pe care o propunem atentie specialistilor si tuturor celor interesai abordeaz un segment din ansamblul de actiuni cu profund caracter umantitar desfasurate in scopul limitarii si inlaturarii efectelor manifestari unor hazarde - aciunile de cutare i salvare a oamenilor aflati in imposibilitatea de a actiona adecvat in condiiile generate de dezastru.Ea incearc sa completeze un gol ce se face resimit in literatura de specialitate din ara noastr. Nu se dorete a fi o instruciune de specialitate, ci, mai mult o sursa de documentare, un punct de plecare in dezbateri, elaborari si perfectionari ulterioare. Continutul sau sub aspect conceptual si procedural este conform cu standardele internaionale in domeniu, baza de plecare fiind recomandariile Grupului International de Consultanta pentru Cautare si Salvare (INSARAG), compatibil cu conceputul MCDA (Faciliti Militare si de Aprare Civil) adoptat de NATO si utilizeaz cu precardere terminologia de specialitate adoptat de sistemul internaional (ONU-OCHA) de rspuns si asisten umanitar. Manualul prezint detaliat metode tehnici i procedee de aciune verificate sub aspectul eficienei i siguranei rezultate din cercetrile specialitilor si din experient structurilor romaneti si internaionale.Scopul su este de a pune la dispoziia celor interesai in constituirea unor echipe de cutare-salvare o orientare de principiu, iar componenilor echipelor existente (fie ei profesioniti sau voluntari) un instrument util in instruire . pregatire si indeplinire a misiunilor specfifice. Capitolul I ACTIUNI DE CUTARE SI SALVARE COMPONENT ESENTIAL A RASPUNSULUI LA DEZASTRE Manfifestrile extreme ale unor fenomene naturale (cutremure puternice, erupii vulcanice, furtuni, inundaii) la care se adaug hazardele tehnologice, situaiile conflictuale, indeosebi conflictele armate iar in ultima vreme actiuni asimetrice nonclasice de natura terorist cu influene imediate sau in timp directe sau indirecte asupra vietii fiecrui individ uman si asupra societaii omeneti in ansamblu au ca efect un mare numar de vicitme umane si distrugeri materiale de mari proporii. Dezvoltarea tehnologic in ritm susinut i tendinele evidente de accelelrare a acesteia pentru viitor genereaza pe de o parte posibilitai sporite de prevenire i limitare a efectelor negative ale unor hazarde naturale si antropice iar de pe alta sporete gradul de incertitudine privind sigurana si securitatea comunicaiilor precum i vulnerabilitatea acestora infulenata i de cresterea populatiei, urbanizare si dispunerea asezrilor omeneti

in zone nefavorabile expuse producerii unor fenomene extreme ca urmare a dezechilibrelor tot mai accentuate a mediului. Salvarea de viei omeneti i asistena umanitar acordat victimelor acestora fenomene extreme este o prioritate absoluta i se constituie in componenta eseniala a managementului dezastrelor naturale sau provocate de om.Exigene deosebite se fac resimite mai ales cand este vorba de oameni surprini i blocai sub daramturi in spaii nguste izolai de comunitate sau cunoscui cu viaa sau sntatea pus in pericol care nu pot aciona n nici un fel pentru a contracara pericolul la care sunt expusi despre care nu se poate stabili unde i n ce stare se afl. Cutarea si salvarea acestor vicitme se constituie in componena de maxim nsemntate a complexului de msuri operative urgene de intervenie dup declanarea fenomenelor periculoase cu urmari deosebit de grave. Realizarea acestui obiectiv este deosebit de dificila pe de o parte datorit medicului haotic i deosebit de periculos n care urmeaz s se desfsoare aciunile specfifice iar pe de alta parte datorit incertitudini obligatoriu de asumat ce marcheaz atat palierul decizional ct si pe cel operational. Experienta acumulat pan n prezent in acest domeniu scoate in evident faptul c oparaiile specifice necesita un cadru organizatoric instituionalizat un efort sustinut posibil de desfurat numai ntr-o concepie coerent cu personal echipamente dupa proceduri i cu tehnologii strict si inalt specializate i care n multe situai necesit resurse i fore suplimentare posibil de constituit si utilizat numai prin cooperare i intrajutorare inclusiv la nivel regional continental sau internaional. Numeroase ri inclusiv Romnia i-au constituit n acest scop in cadrul sistemelor de protecie civil, structuri specializate in operatiuni de cutare i salvare pe care le utilizeaz la nevoie pe plan intern sau in aciuni de cooperare international in raspunsul la dezastre devenite tot mai necesare din considerente de oportunitate i de insuficiena a resurselor specializate de rspuns n plan intern n cazul unor dezastre de mare amploare sub aspectul efectelor i ariei de manifestare a acestora. Structura operational de baz pentru raspunsul specializat este echipa de cutare-salvare (echipa SAR) structura multifuncional profesionista compus din specialiti n diferite domenii instruit si dotat adecvat pentru cercetarea zonelor sau structurilor afectate de dezastre localizare victimelor aflate n imposibilitate de a-i proteja viaa sau integritatea fizic i psihic scoaterea acestora n afara aciunii factorilor de risc i acordarea ajutorului umanitar de urgent cu precdere n mediul urban sau zone dens populate Gradul nalt de specializare impus in operaiile de cutare-salvare de rspunsul adecvat la riscurile deosebite generate de mediul haotic si uneori ostil de nevoile de cooperare si interoperabilitate impun statuarea i respectarea unor principii i criterii clar formulate privind constituirea i standardele de performant ale unor astfel de structuri implementarea unor proceduri operaionale standardizate, realizarea si meninerea permanent a unui nivel corespunztor de capacitate, compatibilitate i interoperabilitate. Capitolul II ECHIPA DE CUTARE-SALVARE (ECHIPA SAR) 1.Destinaie, misiuni Echipa SAR este o structur multifuncional flexibil destinat pentru rspuns specializat la aciunile de asisten umanitar n situaii de urgen generate de dezastre preponderent umanitara n situaii de urgen generate de dezastre preponderent n mediul urban sau regiuni dens populate. Aceasta echip este inclus n ansamblul de componente ale strcuturii ce se mobilizeaza pentru realizarea masurilor complexe de intervenie operativ pentru limitarea i nlturarea efectelor dezastrelor, este destinat i utilizat pentru limitarea i nlaturarea efectelor dezastrelor este destinat i utilizat pentru realizarea unui obiectiv bine precizat n ansamblul de obiective urmrite n teren i acioneaz mpreun cu cellalte fore din teren i n multe situaii cu sprijin tehnic si logistic din partea acestora. Operaiile specializate desfurate de echipa SAR sunt strict necesare mai ales in situaia de dezastru de mare amploare cu efecte deosebit de severe n care posibilitile de rspuns ale autoritiilor locale sunt insuficiente

raportate la numrul mare de victime i capacitate de supravieuire a acestora n condiii de izolare sau imposibilitatea de reacie. Misiunile pe care le poate ndeplini (n totalitate sau mai multe din ele) echipa SAR Cercetarea i evaluarea zonei afectate de dezastru : Cutarea localizarea i scoaterea victimelor de sub aciunea factorilor de risc ; Acordarea primului ajutor medical de urgen la locul interveniei ; Evacuarea persoanelor salvate din zona de lucru i orientarea lor spre formaiunile medicale specializate ; ndepartarea sau consolidarea elementelor de construcii avariate n scopul facilitarii aciunilor de cutaresalvare; Controlul materialelor periculoase; Sprijin in deblocarea comunicaiilor i restabilirea utilitilor publice indinspensabile pentru supravieuirea sinistrailor. 2 . Organizarea si dotarea de principiu Organizarea de principiu Echipele de cutare salvare sunt structuri de intervenie de protecie civil care trebuie sa fie caracterizate prin rapiditate mobilitate si eficient. Pentru a rspunde acestor cerine, echipa va fi o structur flexibil si modular O structur organizatorica de principiu cuprinde : - modul de management ; - modul de cercetare ; - modul de cutare ; - modul de deblocare-salvare ; - modul medical ; - modul de suport tehnic ; Modulul de management asigura funciunile de conducere si sigurant ; Modulul de cercetare , modulul de cutare de deblocare-salvare si medical sunt capaciti funcionale ce se constituie in seciunea de operaii ; Modulul de suport tehnic cuprinde logistica i comunicaiile. ncadrarea minimal cu personal a unei echipe capabile s indeplineasc toate funciunile necesare intr-o organizare modular deosebit de flexibil este de 12-15 persoane i 1-2 cini de cutare. O variant de organizarea posibil n aceast concepie este Sef echip ; Ajutor sef echip (securitatea interveniei) ; Asistent medical (specialist n traumologie) ; Cercetas ( aparatur electronic de detecie a victimelor); Cercetas (aparatur de cercetare chimic i de radiatie) ; 2 specialisti cutare canin ; Salvator (mecanic); Salvator (electromecanic); Salvator (sudor); Salvator (electrician); Salvator (instalator) ; Salvator (fierar-betonist); Sanitar ; Pentru a putea indeplini misiunile specifice i a folosi cu eficiena mijloacele de intervenie din dotare, toi componenii echipei trebuie: - s cunoasc caracteristicile, modul de funcionare i intreinere a acestora ; - s fie pregatii n a doua specialitate - s cunoasc modul de acordarea a primului ajutor n toate situaiile n care ar putea sa apar pe timpul interveniei (stop cardio-respirator, arsuri degeraturi , nec electrocutare, asfixii, fracturi, plagi, hemoragii .etc).

Dotarea de principiu Echipa de cutare salvarea trebuie dotat cu aparatur i mijloace de intrevenie performante cu care s poat actiona pentru localizarea si salvarea persoanelor afectate de efectele diferitelor tipuri de dezastre i aflate n situaii critice diverse . Aceste mijloace se pot gsi fie pe autospeciale de protecie civil (AFAC, AID), pentru intervenie n zone relativ apropiate i care permit deplasarea pe roi, fie containerizate pentru a putea fi transportate maritim feroviar sau aerian. O echipa de cutare-salvare trebuie s aib, ca dotare minimal : - aparatur de monitorizare (substante toxice, radiaii, inflamabile, concentraia oxigenului etc.) ; - aparatur de detectare a persoanelor surprinse sub drmturi (acustice, termice, cu ultrasunete, cu camer video i monitor, cu fibr optic etc.) ; - mijloace de marcare (banda de marcaj, stegulee, vopsea spray etc.) ; - generatoare electrice portabile (s asigure 220V / 50Hz.. ) ; - unelte electrice pentru performare, spargere si tiere a structurilor construciilor avariate ; - echipamentu pentru ridicat i tractat (vinci manuale cu cremalier, perna pneumatic, cric etc. ) ; - mijloace de iluminare rapoartelor de intervenie (proiectoare, lampi portabile lanterne etc. ) ; - unelte (cazma, lopata, tarnacop,ranga,baros,ciocan,fierstru,cleste, topor) ; - mijloace pentru salvarea persoanelor surprinse la etajele superioare ale construciilor avariate (scri culisante i fixe, frnghii,diferite complete cu tub expandabil, couri de salvare, funiculare) ; - aparatur pentru comunicaii (intre membrii echipei, cu cele lalte echipe, cu centrul de coordonare a interveniei, cu ealoanele superioare ) ; - mijloace pentru acordarea primului ajutor i transportul rniiilor ; - echipament de protecie pentru salvatori ; - corturi, saci pentru dormit, cazarmament, mijloace pentru pregtirea hranei ; - hran i ap pentru 10 zile Posibilitile operaionale de principiu , la nivelul cerinelor minimale formulate de INSARAG , sunt - structura managerial capabila s asigure permanent conducerea operaiilor i securitatea ; - timpul de pregtire pentru intervenie s nu depaeasc 6 ore din momentul alarmrii ; - sustinerea interveniei minim 14 zile, din care, din resurse proprii cel putin 10 zile ; 3. Principi si norme privind recrutarea si pregatirea personalului echipei SAR 3.1. Selectionarea membrilor echipei : Criteri de selectionare : - medical ; - profesional : - calitai morale . Criteriul medical Avnd n vedere complexitatea misiunilor, condiiile deosebite n care acestea se desfasoar i gradul lor de periculozitate, vrsta maxima la ncadrare va fi de 30 ani pentru cei din structurile de executie i de 40 de ani pentru cei din structurile de coamnda. Pentru a putea fi incadrai, toi candidai trebuie fi declarai api din punct de vedere medical n urma unui control riguros i a unui test psihologic complex. Nu vor fi admi cei care sufer de diferite fobii care iar impedica sai desfsoare activitatea corespunztor (claustrofobie acrofobie, hidrofobie, arahnofobie,nosofobie,hematofobie,tenatofobie,aicmofobie,zoofobie rupofobie). De asemenea nu vor fi declarai admii cei care au fost sau au tulburri anxioase (team nelamurit, far obiect sau de posibilitatea apariii unui pericol iminent sau inscuces). Criteriul porfesional In primul rand, candidati vor sustine o proba eliminatorie la pregtire fizic. n urma acesteia vor fi declarai admii doar cei care au rezisten fizic bun, n concordan cu complexitatea misiunilor ce urmeaza a fi indeplinite. O alta proba eliminatorie o constituie examenul de specialitate care va consta n : - verificare teoretic (scris) i practic a candidaiilor ;

- cursul de calificare n construcii, instalai, mecanic utilaje, sanitar etc. Comisia de examinare va pune accent pe cunoasterea caracteristicilor materialelor i aparaturi din dotare, mod de explatare, intreinere i msuri de sigurant (norme de tehnic a securitai munci) pe timpul desfurri interveniei. Subiectele propuse spre rezolvare (att cele teoretice, ct si cele practice) vor fi legate de atribuiile funciei pe care candidatul urmeaz a fi ncadrat. Se va ine cont n special de cunostinele teoretice i abilitile practice ale fiecruia Caliti morale Aceasta latur este deosebit de important n activitatea salvatorilor. Avnd n vedere condiiile speciale n care si desfoar activitatea, acestea trebuie s posede caliti morale inconetstabile, prezentate in seciunea Codul deontologic al salvatoruluidin capitoulu III 3.2. Pregtirea echipelor de cutare salvare Activitatea de pregtire de cutare-salvare se realizeaz n 2 forme specifice : pregtire de rutin, n vederea menineri i ridicri nivelului de profesionalism i a capacitii operaionale i pregtire pentru misiune. Principale categori de pregtire de rutin necesare realizri scopului propus sunt : - pregtire fizic ; - cunoaterea limbilor strine ; - pregtire psihologica ; - pregtire de specialitate . Pregtirea fizic Tinnd cont de condiiile deosebite n care se acioneaz, toi membri echipei trebe s fie ntr-o form fizic foarte bun .Deacea , programu de pregtire a echipelor cutare-salvare trebuia s conin sptmnal minimum 4 ore de pregtire fizic . Se va pune accent pe trecerea n barem a pistelor cu obstacole specifice situaiilor probabile de intervenie . Deasemena , exerciiile si antrenamentele vor urmri s dezvolte mobilitate i s mareasc capacitatea de efort fizic a salvatorilor. Cunoasterea limbilor strine Echipele de cutare-salvare trebuie s fie pregtite s actioneze att pe teritoriul naional cat i pe teritoriul altor state in cazul producerii unor dezastre.n vederea realizri interoperabilitaii cu structuri de cutaresalvare din alte tri este necesar ca membrii echipelor de cutare salvare s poat comunica intr-o limb de circulaie internaional. Conform modelului de evaluare STANAG 6001, considerm necesare urmtoarele nivele de performan lingvistic; - pentru structurile de comand NIVEL 3 minim profesionist; - elementele de baz sunt bine intelese i sunt utilizate structuri gramaticale suficient de complexe : - n scris, se nregistreaza greeli accidente, nsa n ansamblu mesajul este redat corect ; - pronunia nu influeneaz inteligibilitatea mesajului transims ; - cunoaste multe cuvinte utilizate n terminologia de specialitate - pentru structuri de intervenie NIVEL 3 satisfctor (limitat de lucru) - elementele de baz sunt intelese i sunt utilizate structuri gramaticale simple ; - n scris, ntelesul este redat corect gramatical n propozii simple ; - cunoaste cuvinte pentru nevoi elementare profesionale (denumiri de obiecte sau unelte, prile anatomice ale corpului uman etc.) Pentru satisfacerea acestor cerine este necesar ca personalul echipelor de cutare-salvare sa fie pregatit centralizat i s-i completeze nivelul de cunoastere prin studiu individual. Pregatirea psihologica O latura foarte importanta a pregatirii salvatorilor este cea psihologica. Aceasta incepe inca de la selectionarea lor si trebuie sa se aprofundeze pe tot parcursul pregatirii. Dezastrele de orice tip au un impact psihologic foarte puternic atat asupra populatiei, cat si asupra salvatorilor.De aceea, pregatirea lor psihica se face de catre specialisti psihologi sau psihosociologi. Aceasta vizeaza intarirea coeziunii intre membrii aceliasi echipe precum si intre echipele de salvatori .Scopul acestui tip de pregatire este de a ajuta salvatorii sa se degajeze de cruzimea realitatii cu care intra in contact sa-si autosuprime emotiile pentru a putea tine sub control situatia.

Salvatori trebuie sa cunoasca realitatea cruda cu care se vor confrunta.De aceea ei trebuie sa participe la cat mai multe actiuni de salvare a vatamatilor in accidente de munca , in accidente majore pe caile de comunicatie, incendii,inundatii si in alte situatii care au ca efect ranirea sau decesul unor persoane . De regula salvatorii implicati intr-o astfel de experienta au reactii intarziate (reactie de stres postraumatic)aceasta se manifesta sub forma de iritare oscilatii emotionale puternice, deprimare, retinere in a vorbi despre ce s-a intamplat, dificultatea de a adormi cosmaruri care in evolutie normala dispar in timp.In formele mai grave sau persistente este necesara interventia specialistilor. Cele mai frecvente tulburari de stres intarziat se manifesta prin : - imagini vizuale ale intamplarii (halucinatii) ; - dificultatea de a adormi, somn intrerupt, cosmaruri ; - repetarea in vis a celor vazute ; - evitarea activitatilor ce amintesc de cele petrecute; - reducerea interesului de natura profesionala ; - autoexcludere din colectiv (izolare fata de altii) ; - sentimentul ca viitorul este scurt ; - reactii de spaima la zgomote puternice ; - probleme de concentrare ; De aceea, imediat dupa incheierea actiunilor de interventie este necesara o evaluare din punct de vedere psihologic a salvatorilor.Aceasta poate fi facuta in prima faza de catre seful echipei de cautare-salvare in urma unor discutii cu salvatorii (debriefing) pe tema experientei traite .IN aceste discuti este bine ca fiecare dintre participanti sa-si expuna temerile,sentimentale,opiniile despre cele intamplate.Daca se constata ca apar tulburari de stres intarziat este bine sa se apeleze la ajutorul specialistilor.Modul de organizare, desfasurare si valorificare a rezultatelor debriefingului este detaliat in sectiunea rezervata participarii echipei SAR la actiuni internationale de cautare-salvare. Pregatirea de specialitate Pregatira de specialitate urmareste dobandirea si perfectionarea cunostintelor, formarea si dezvoltarea deprinderilor abilitatilor necesare ducerii cu succes a actiunilor de interventie. In proiectarea si desfasurarea pregatirii de specialitate a membrilor echipei SAR se va avea in vedere, printre altele, si : - necesitatea diferentierii pregatirii pe categorii de personal si pe functiile indeplinite de elementele de structura ; - diferentiere intre pregatirea continua de rutina si pregatira specifica pentru misiunea curenta ; - mentionarea fiecarui membru a echipei si a structuri la nivelul standarelor de calificare si operationale. Tematica stabilita pentru pregatirea de rutina, alaturi de cea pentru celalalte categorii de pregatire se inscrie in Programul pregatiriipentru interventie, si cuprinde : - cunostinte de baza privind operatiile de cautare-salvare , recomandabil proceduri INSARAG ; - cunoasterea tehnicii, mijloacelor si aparaturi de interventie ; - utilizarea corecta si eficienta a echipamentului din dotare inclusiv acelui destinat pentru protectie sau pentru identificarea si inlaturarea resturilor specifice interventiei ; - cunoastere si aplicarea masurilor de siguranta si a normelor de protectie a muncii pe timpul interventiei ; - cunostinte privind risurile,materialele de risc si proceduri de lucru, sau in prezenta situatiilor si materialelor de risc ; - cunoasterea si aplicarea metodelor si procedeelor de acordare a primului ajutor ; - tehnici de supravietuire in mediul ostil - codu deontologic ; - intretinere fizica si psihica Pregatirea de specialitate este eficienta numai in conditiile desfasurarii sale proponderent aplicativ-practice intr-un cadru mai apropiat de realitate celui care se va desfasura interventia. Ca urmare, recomandam ca metodele de desfasurare demonstratia, exersarea, antrenamentul iar ca loc de desfasurare, inclusiv pentru pregatirea psihica si cea mai mare parte a pregatirii fizice , poligoane special amenanjate care,prin utilitatile lor, sa asigure antrenarea personalului in conditii cat mai aproape de cele posibil a fi intalnite in situatii reale.

Un poligon de pregatire, in principiu, trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele obiective dotari utilizabile permanent : - adaposturi (incaperi) subterane in care salvatorii sa patrunda prin procedee specifice pentru salvarea peresoanelor prinse sub daramaturi - tunele subterane blocate prin care sa se exerseze procedeele de transport al ranitilor ; - cladiri avariate (daramaturi) in care sa se exerseze procedeele de patrundere prin spargerea zidurilor (planseelor) si modalitatile de executarea a sprijinelor ; - platforme inalte de pe care sa se execute diferite procedee de salvare a persoanelor aflate in situati reale la etajele superioare ale unor cladiri avariate ; - platformele prevazute cu sisteme de conectare si evacuare a apei dupa executarea contaminarii ; - incaperi destinate pentru verificarea mijloacelor de protectie individuale in atmosfera contaminata ; - retele de utilitate publica (apa,electrice,gaze termoficare) simulate in vederea antrenarii pentru depistarea si remedierea avariilor ; - pista cu obstacole ; - zona pentru antrenarea cainilor de cautare ; - dotari pentru simularea situatiilor posibile pe timpul interventiei (incendii, explozii,zgomote, font sonor specific focarului de dezastru, manechine, diferite mijloace de marcare.). O problema deosebit de importanta circumscrisa pregatirii componeniilor echipei SAR o constituie evaluarea.Acesta trebuie sa functioneze permanent, sub toate formele sale (evaluare,autoevaluare, initiala, curenta,sumativa etc.) si constituie baza de plecare in proiectarea organizarea si desfasurarea pregatirii echipei.Nivelul de pregatire contificat pentru fiecare component si pentru echipa, in ansamblu, se compara cu standardele stabilite si se evidentiaza in documentul de capacitate al echipei, mentinerea actualizata a acestui document fiind una din obligatiile specifice modului de management. Capitolul III ACIUNILE ECHIPEI SAR. STRATEGII,METODE,TEHNICI PROCEDEE Aciunile specifice echipei SAR se pot desfsura n cadrul unei forte de intervenie mai cuprinztoare din care face parte, care actioneaza pantru limitarea i inlaturarea urmrilor unui dezastru de proporii, sau independent, n cazul cooperrii internaionale sau cnd numai echipa sa pentru intervenie specializat intr-o zon de dezastru in care structura de intervenie nu dispune de asemenea echipa specializat, In prima situaie, activarea echipei se va face odata cu cea a structurii din care face parte, aciunile sale fiind conduse de seful formaiunii integratoare ; in cea de-a doua situaie se ectiveaza numai echipa SAR. Ordinu (dispoziia) de activare, emis de seful ierahnic competent, se transimite de catre structura operativ permanent. Pentru echipele profesioniste din sistemul proteciei civile i in situaia participari la raspuns internaional de cutare-salvare, ordinul de intervenie se transmite numai prin Punctul de Comand operativ al Comandantului Proteciei Civile (care,conform recomandari INSARAG este Punctul National Focal). Activitatea desfaurat de seful echipei SAR i componenii acestuia din momentul primirii misiunii si pana la incheierea acesteia este prezent in detaliu in cap.VII, VII. 2 si VIII . 3 .b. Interventia echipei SAR cuprinde cercetarea zonei de operaii , cutarea, salvarea. 1 . Cercetarea Activitatea de cercetare se organizeaz i se desfasoar in scopul asigurarii necesarului din formaii pentru analiza situaiei concrete din baza de operaii repartizate echipei SAR si adoptari deciziei privind intervenia.Cupruinde recunoasterea terenului iedntificare shi evaluarea caracteristicilor raioanelor de distrugere, cat i a evolutiei acestora in timp.Este o activitate care se desfasoar pe tot timpul interveniei, nu numai nainte de acesta, ulterilor necesitnd mai multa porfunzime si precizie.

Se poate efectua terestru, prin realizarea observrii directe de catre echipele special instruite si dotate, sau aerian, prin fotografiere sau transmisie de imagini video.Cercetarea terestra prin observare directa ofera mai multe opurtanitai, semnificativa fiind in acest sens culegerea din formaii din interviurile luate supravieuitorilor. Aceasta modalitate de executare a cercetrii ofera i posibilitatea de interveni oportun pentru evacuarea din zona a persoanelor neafectate de dezastrul si acordarea de ajutor rnitilot vazui i auzii. Sunt necesare informaii privind :caracteristiciile de ansamblu ale zonei cu distrugeri ; evaluarea somar a urmririlor dezastrului ; aprecierea sumar a volumului de lucrari de blocare-salvare necesare ; locurile in care este posibil sa existe supravieuitori ; avariile la sistemele de alimentare cu ap , energie electric, gaz, la celalalte unitati publice ; identificare si evaluarea sumar a surselor de risc din zona si de la obiective specifice ; constructiile avariate si spaiile acesibile in acestea. Echipa care executa cercetarea prin observare directa realizeaza i instaleaz marcajele i semnalizarile necesare. Zona cu distrugeri, orientarei echipei de intervenie se poate realiza utilizand reperele stabilite din timp si identificate in perioada executrii recunoaterii si cercetrii, cum sunt: castelele de ap , cldiri inalte, cu schelete de beton armat, alte repere rezistente la actiunea hazardului natural sau antropic generator de distrugeri. Deosebit de importante sunt informaiile privind : - posibilitile de acces in construcii avariate ; - spaiile goale din cadul construciilor care mai stau in pozitia initial,in deosebi cele create in interiorul drmturilor - spaiile blocate sub drmturi sub casa scri sau la etajele sifundatiile partial distruse ; - pozotia si starea daramaturilor ; - starea adaposturilor cu destinatie punct de coamnda de protectie civila, precum si a adaposturilor colective destinate populatiei si avariate (proprietar in situatii de conflict armat, cand distrugerile sunt porvocate de atacul inamicului). 2 Cautarea Este o actiunde de baza care se desfasoara dupa efectuarea recunoasterilor si cercetarii in teren, in scopul localizarii victimelor deastrului .Pentru a fi eficienta, trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerintele minimale : - sa fie sistematica si riguroasa ; - sa fie evitate suprapunerile si dublarile intuite de efort si resurse ; - sa imbine mai multe tipuri, metode, tehnici si procedee posibile ; - sa asigure oportuni si complet informatiile necesare salvarii vicitimelor . Capacitatea de a detecta si localiza victimele determina numarul de persoane salvat.Seful echipei trebuie sa intaocmeasca un plant de evacuare care va cuprinde . - obiective si proprietati ale cautatrii ; - strategiile care urmeaza a fi folosite ; - resurse umane si materiale repartizate ; - masuri de siguranta si securitate ; - masuri pentru realiarea coordonarii; - mijloace de comunicatii. Structuile de cautare trebuie sa fie dotate cu urmatoarele materiale si echipamente : - echipamente electronice de vizualizare ; - echipamente (dispozitive) electronice de ascultare ; - detectoare pentru monotarizare subsnatelor periculoase (toxice, inflamabile etc.) ; - dispozitive de avertizare sonora ; - echipament medical de prim ajutor ; - mijloace usoare de interventie (ciocan,rotopercutor,flex,unelte cricuri) ;

Privind strategiile, metodele si procedeele de efectuare a cautarii , se porneste de la cerinta ca ele sa asigure detectarea si localizarea unui numar cat mai mare de vicitme intr-un timp cat mai scurt. Sunt utilizate doua strategii de cautare : Cautare initiala : este rapida, mai putin in adancime ;partial se executa simultan cu cercetarea ; tehnicile si procedeele utilizate sunt ; Cautare fizica deplasarea de-a lungul zonei, chemare voca si ascultarea cererilor de ajutor , interviuri cu supravietuitorii pentru a obtine informatii privind eventuali supravietuitori blocati sub daramaturi etc ; este un procedeu traditional de cautare ;se executa de regula in module de cate trei salvatori care se deplaseaza in in triunghi in zona data ;se marcheaza ariile in care se desfasoara ; Cautare cu ajutorul cainilor se utilizeaza caini dresati si special antrenati pentru depistarea persoanelor vii ;se executa combinat cu cautarea fizica traditionala. Cautarea principala (totala) : se desfasoara in adancime ;pe langa localizarea victimelor rezolva si probleme privind recunoasterea si evaloarea completa a zonei, trierea structurilor, evaluarea riscurilor stabilirea proportiilor privind salvarea. Sunt utilizate : Cautarea traditionala : se procedeaza la fel ca si la cautarea initiala, dar centrata pe obiectiv ; Cautare canina :se executa de catre module specializate, formate , de regula,din trei oameni (din care unul este seful)si 2-3 caini ;modulul poate actiona separat sau impreuna cu modulul de cautare fizica traditionala, indeplinind si sarcini specifice acestora ;conducatorul cainelui are in vedere : - stabilirea impreuna cu seful echipei, a ariei de cautare ; - impartirea in arii mici care pot fi cercetate istematic ; se evita suprasolicitarea - stabilirea si respectarea regimului si programului de lucru al cainelui;cautarea se poate face cu cainele liber sau in lesa; - dirijarea cainilior spre orice locuri unde sunt posibili curenti de aer ;goluri, guri de ventilare sau aerisire,fisuri in cladiri sau elemente ale acestora,guri de canalizare etc. - repetarea cautari de catre alt caini cu aprobarea sefului echipei,daca se constata mai multe erori de localizare. Durata cautari canine trebuie sa tina cont de experienta si modul in care au fost antrenati caini de cautare.Singurul care poate stabili regimul de lucru al cainelui este conducatorul, care participa activ la operatiunile de cautare.Cainii trebuie evaluati permanent din punct de vedere al oboselii, hidratarii si expunerii la diferite pericole. Cautare cu mijloace tehnice de detectie (de ascultare, electro-optice etc.) :presupune o localizare prealabila, chiar aproximativa, a posibilelor victime, se desfasoara de catre module construite pe tipuri de aparate, compuse in principiu din trei persoane (un sef si 2 echipieri cu aparate) ;organizarea cautarii porneste de la premisa ca fiecare aparat de captare a vibratiilor emise de victiem acopera aproximativ o raza de 20m. 3.1. Salvarea Operatiile de salvare se desfasoara dupa cele de cautare si se concetreaza pe eliberearea celui mai mare numar de victime in cel mai scurt timp cu putinta.Prioritate au intodeauna salvarile tehnice, care nu pot fi efectuate cu resurse locale, necesitand interventie specializata.Ca urmare, pe baza resurselor cautarii, se planifica ordinea de prioritatea a lourilor de salvare, tipul si cantitatea resurselor angajate, precum si conceptia de reunire si coordonarea a eforturilor. Este organizata si se desfasoara in mod sistematic, urmarind realizarea urmatoarelor obiective : Crearea unui mediu singur pentru actiunile salvatorilor,prin : - evaluarea zonei/obiectivului (stabilitate, pericole,utilitati,necesarul de masuri de siguranta si securitate); - cercetare si explorare goluri si spatii accesibile ;indepartarea molozurilor si altor obstructii dupa localizarea victimelor ; - executarea lucrarilor de consolidare, asiguraresprijinire temporara a structurilor avariate ; - alte lucrari premegatoare scoaterii victimelor, impuse de sitauatia concreta.

Operatiunile de salvare necesita, in mod obligatoriu, crearea mediului sigur de lucru.Cea mai pretioasa viata din zona de actiune etse cea a salvatorului ; ea nu trebuie riscata inutil ; salvarea salvatorului aflat in pericol este prioritate absoluta ! Scoaterea victimelor din locurile unde au fost blocate/imobilizate Prim ajutor,triaj sistabilizare a victimelor Evacuarea victimelor din zona/aria de interventie. Grupul de salvare cuprinde,delimitate precis sub aspectul responsabilitatilor,patru componente functionale management, salvare,siguranta,medical precum si elementele functionale de sprijin specializate in constructi civile si structuri, materiale periculoase, logistica,ridicari grele,resurse locale,doctori, interpreti/translatori.

3.2. Metode si procedee de salvare de la inaltimi


Funicularul Aceasta metoda se intrebuinteaza in special in cazul cand,din diverse motive, nu este posibila coborarea targi la baza cladirii. In aceasta situatie se poate realiza un sistem funicular format dintr-un cablu din sarma pe care aluneca un scripete de care este fixata targa.La acest sistem este obligatoriu sa se verifice ; - ancorarea capetelor cablului la teren si la partea superioara (etajul de la care se coboara ranitul) ; - intinderea cablului support ; - fixarea targii pe dispozitivul de deplasare (scripete) Operatiunile trebuie executate astfel incat sa fie exclus orice pericol de accident. Ancorarea caopataului sistemului funicular la inaltime se poate realiza in diferite moduri, in functie de posibilitatile de la fata locului (cosuri de fum rezistente, pereti interiori nedeteriorati, grinzi de beton armat etc.). Ancorarea sistemului funicular trebuie sa se realizeze fie de o cladire invecinata, fie prin tarusi fixati in sol, stalp de iluminat etc . Intinderea cablului sistemului funicular nu trebuie sa fie exagerata, deoarece in acest fel se poate produce o suprasolicitare a acestuia. O intindere corecta se verifica de catre un salvator care se agata la 5-6m de punctul inferior de ancorare sa determine o sageata a cablului de cel putin 30cm.Targa se asigura impotriva balanasrii cu trei franghii de dirijare ;manevrele se vor executa cu atentie pentru ca metoda este destinata salvari de la inaltime a politraumatizatilor. Personalul necesar procedeului este format dintr-un sef si sase salvatori Masuri de siguranta si protectia muncii Seful procedeului se va asigura de ancorarea corecta a capetelor cablului la teren si la partea superioara precum si de intinderea cablului support si fixarea targii pe dispozitivul de deplasare (scripete) ;sub se va verifica asigurarea targi impotriva balansarii cu ajutorul franghiilor de dirijare ;sub personalul va purta obligatoriu casca si mansui de protectiel ; Salvatori care executa operatiunile de interventie la inaltime vor purta obligatoriu centuri de siguranta ; Vicitma va fi asigurata prin legare de targa cu ajutorul a 3 cordaje (la nivelul picioarelor,bazinului si toracelui). Cosul de salvare Aceasta metoda permite coborarea unei persoane care nu a suferit leziuni grave, asezata intr-un cos din material textil rezistent. Metoda consta in coborarea unui cos cu ajutorul fraghiei si a unui scripete care se afla dispus pe un support metalic fixat la inaltime.Procedeul se poate aplica cu succes chiar de la nivelul etajelor 6-8, in functie de lungimea franghiilor. Suportul trebuie sa fie rezistent si bine fixat, iar cosul se va asigura in timpul coborariicu o franghie de dirijare pentru a se evita lovirea acestuia de peretii cladirii. Personalul necesar procedeului este format dintr-un sef si sase salvatori Masuri de siguranta si protectie a muncii Seful procedeului se va asigura ca suportul (cadru metalic)sa fie rezistent si bine fixat (ancorat) ;

Cosul se va asigura in timpul coborarii cu o fragnhie de dirijare pentru evitarea lovirii acestuia de peretii cladirii ; Salvatorii vor purta obligatoriu casthi si manusi de protectie ; Salvatorii nu se vor pozitiona sub cos la coborarea acestuia. Tubul expandabil Aceasta metoda permite salvarea personalelor surprinse la inaltime in situatia in care scarile nu pot fi folosite. Metoda este destinata salvarii rapide a persoanelor surprinse la etajele superioare a cladirilor, care nu au suferit leziuni.Metoda se poate aplica pana la o inaltime de 12 14 m (3 4 etaje cel mult). Sistemul de coborare este format dintr-un support (cadru metalic)fixat la inaltime, de care se afla prins si asigurat un tub expandabil din material care permite alunecarea persoanei salvate in conditii de siguranta. Personalul necesar procedeului este format dintr-un sef si cinci salvatori. Masuri de siguranta si protectia muncii Seful procedeului verifica rezistenta cadrului metalic, daca este bine fixat, precum si modul de prindere a tubului expandabil cadru prin intermediul chingilor de asigurare ; Salvatorii trebuie sa ia masuri astfel in cat locul unde se va face evacuarea persoanelor sa fie lipsit de denivelari (degajata de daramaturi). Salvatori vor putea casthi si manusi de protectie Coborarea targii prin inclinarea treptata a scarii Metoda se poate aplica pana la o ianltime de maxim 8 9 m (trei etaje cel mult). Metoda consta in coborarea victimei asezata pe o targa prin inclinarea treptat a scarii. Victima este asigurata de targa cu ajutorul a 3 cortaje, targa fiind legata la un capat de partea superioara a scarii, iar celalalt capat este asigurat cu doua franghii care vor fi ghidate de catre salvatori de la etaj. Masuri de siguranta si protectia muncii Seful procedeului va verifica modul cum sa executat asigurarea targii la ambele capete ; Se va verifica stabilitatea scari la partea inferioara ; Victima va fi asigurata prin legarea de targa cu ajutorul a 3 cortaje (la nivelul picioarelor,bazinului si toracelui). Salvatorii de la etaj vor executa manevra de coborare a targii treptat, astfel in cat aceasta sa fie in permanent paralela cu solul ; Salvatorii vor purta obligatoriu casthi si manushi de protectie. Coborarea targi pe doua scari paralele Aceasta metoda permite coborarea victimei pe targa in pozitie orizontala, pe doua scarii fixate paralel pe un perete. Personalul necesar procedeului este format dintr-un sef si 4 salvatori (2 salvatori la etaj si 2 salvatori pe scara) Cei doi salvatori de la etaj vor lega cortajele la fiecare extremitate a targii si vor ajuta la mentinerea acestei in pozitie orizontala, coborarea targi si a salvatorilor facanduse concomitent. Masuri de siguranta si protectia muncii Seful procedeului va verifica modul cum sa executat asigurarea targii la capete ; Se va verifica stabilitatea scarilot la partea inferioara ; Victima va fi asigurata prin legarea de targa cu ajutorul a trei cortaje (la nivelul picioarelor, bazinului si toracelui) ; Salvatori vor purta obligatoriu casthi si manushi de protectie. Coborarea targii cu ajutorul scripetelor Aceasta metoda permite coborarea unei victime asezate pe o targa asigurata. Sistemul de coborare este format dintr-un scuport (cadru metalic) fixat la inaltime pe care se afla dispus un scripete, iar de franghie este agatata o targa. Targa se deplaseaza intre doua franghii ce o ghideaza in plan inclinat.DE targa este fixata o siguranta pentru a o ghida pe franghie si a evita lovirea ei de peretii. Personalul necesar procedeeului este format dintr-un sef si sapte salvatori. Masuri de siguranta si protectia muncii Seful procedeului se va asigura ca suportul (cadrul metalic) este bine fixat (ancorat) ;

In timpul coborarii se vor urmari cu atentie franghiile pe scripete si se va pastra paralelismul lor : Salvatori nu se vor pozitiona sub targa ; Salvatorii vor purta obligatiriu casthi si manusi de protectie. Coborarea targi cu ajutorul a doi (patru) salvatorii Aceasta metoda permite coborarea victimei pe o targa,in pozitia orizontala,printr0un gol practicat in planseul incaperii. Este necesar ca victima sa fie legata de targa,apoi la cele patru manere ale targii se prin franghii de sustinere, bine intinse si pregatite astfel desfasurarea sa se faca liber. La coborare, salvatorii nu trebuie sa lase fragnhiile sa alunece liber.Coborarea targi se face lin, prin miscari sucesive si sincronizate ale bratelor salvatorilor. Metoda se realizeaza cu ajutorul a doi salvatori care actioneaza la cele doua capete ale targii sau cu ajutorul a patru salvatori, in vederea realizari unei coborari mai rapide. Masuri de siguranta si protectia muncii Salvatorii sevor asigura ca legaturile franghiilor la capete targii au fost corect executate si prezinta siguranta ; Asigurarea victimei se realizeaza prin legarea de targa cu ajutorul a trei cortaje (la nivelul picioarelor,bazinului si toracelui) ; Coborarea targii de catre salvatori se va executa treptat si simultan de catre toti salvatorii, astfel in cat aceasta sa fie mentinuta permanent paralela cu solul ; Salvatorii vor purta obligatoriu casthi si manusi de protectie.

3.3. Procedee de salvare de salvarea a persoanelor blocate in spatii libere aflate sub drmaturi
Pentru salvarea persoanelor aflate in cldiri afectate de dezastre, echipele de cutare-salvare vor incerca in primul rand deblocarea iesirilor,pentru a scoate raitii pe aceasta cale.In cazul cand intrrile sunt blocate si nu se poate ajunge pana la rniti se vor lua msuri urgente pentru asigurarea cu aer a incaperilor prin perfoarrea pereilor sau planseelor.Daca salvarea celor blocati necesit un timp mai indelungat se vor lua msuri pentru a li se asigura apa i medicamente. Dupa terminarea interveniei de prim urgen se vor studia posibilitaile ajungeri la rnitii, aleganduse metoda cea mai rapid. Alegerea locului si a procedeului de patrundere trebuie sa se faca de asa natura incat sa se evite producerea unor efecte colaterale distructive (prbusirea unor structuri,avarierea unor reele de utiliate public care nu au fost afectate de dezastru) care s pun in pericol atat viaa persoanelor blocate, cat si a salvatorilor. Cazul I In apropierea spaiilor blocate exista o incapere al carei tavan este usor avariat. Dupa ce se patrunde in aceasta incapere, se va executa o spargere in zidul comun cu spatiul blocat. Spartura in zid se va face cat mai jos in imediata apropiere a fundatiei i in portiunea in care este mai subtier. Cazul II Nu exist incapere alaturat in care sa se poata intra in spaiul blocat.Planseul spatiului blocat nu s-a prabusit. Salvarea ranitilor se incepe prin degajarea daramaturilor pe o anumita portiune a planseului. Se executa o spargere a planseului atat cat este necesar, astfel in cat salvatori sa poata intra in incaperea blocata si sa aiba posibilitatea de a scoate persoanele ranite prin diferite procedee. Cazul III Planseul spatiului blocat s-a prabusit in intregime si nu exista nici o incapere alaturata prin care sa se poata patrunde pentru salvarea ranitilor.

Rniii vor putea fi salvai prin executarea unui tunel oblic care pleac de la marginea drmaturilor in jos spre drmturile din interiorul subsolului . Ajungndu-se la un punct din interiroul subsolului se pot gsii spaiile libere in care se afl rniii. Cazul IV Planseul spatiului blocat sa prabuit si nu exist nici o incpere alatruart prin care sa se paota intra, iar in jurul i in interiorul construciei avariate exist o cantitate mare de drmturi. In acest caz se procedeaz ca i in situaia precedent, cu deosebirea ca tunelul de acces se face sub forma de rampa de la o anumita distanta de incaperea blocata. Cazul V Planseul incperi sa prabusit complet iar cantitatea de drmtur este foarte mare. In acest caz, metoda cea mai buna pentru a salva ranii este de a spa un an sau un put langa zidul incperii i apoi un tunel de la partea de jos a puului pan la spaiile libere unde s-ar putea gsi rniii. Pentru aceasta, se vor inltura mai inti drmturile din jurul cldiri. Sapartura propriu-zis nu reprezint nici o greutate. Exista in cazul cand pmntul este destul de tare (taluz vertical) trebuie s execute sprijiniri. In toate aceste cazuri in afara de executarea tunelului, se pune problema spargeri zidului incperii pentru a putea patrunde in spatiile libere din interiorul drmturilor, unde s-ar putea afla ranii care trebuie salvai. Dupa descoperirea acestor spaii libere trebuie s se ia msuri pentru sprijinirea elementelor de drmturi care amenin cu prbusirea. Msuri de siguran i protecia munci Pentru a evita producerea de accidente, intreg personalul de intervenie trebuie s respecte cu strictete urmtoarele reguli : - echipamentul de lucru trebuie sa fie ajustat pe talie ; - s poarte intodeauna ochelari i masca anti praf, casca de protecie i manui n timpul executrii tunelurilor sub drmturi ; - flacara oxiacetilenica se va folosi numai in locurile in care, in urma verificarilor, nu sa semnalat prezena unor substane sau materiale inflamabile care prezint pericol de explozie ; - s evite atingerea conductorilor electrici sub presiune, pentru a nu provoca electrocutri sau scntei acolo unde este pericol de explozie ; - la executarea tunelurilor, ct i la lucrarile pentru accesul sub drmturi sa se ia msuri urgene pentru ventilarea tunelurilor introcunduse aer proaspt de afara ; - s lucreze cu atenie pentru a nu provoca prabusiri care ar putea sa astupe spaiile libere aflate sub ele unde, eventual s-ar afla persoane ; - s se ia msuri de sprijinire a zidurilor, planseelor,elementelor de construcii care amenin cu prbusirea pentru a evita accidentarea salvatorilor sau al persoanelor blocate sub drmturi. 3.4. Procedee de scoatere si transport al rniilor Regului generale - accidentatul s fie miscat ct mai puin posibil ; - miscarea accidentatului s fie facut astefl inct sentimentul format de cap,gt,trunchi,bazin s rmn nemicat, ca un ax rigid, pentru a prevenii mobilizarea intenpensiva a unei eventuale fracturi de coloana vertebrala ; - miscarile sa fie line si bine coordonate ; nu se alearga ; - salvatorii ishi desemneaza un conducator care sa dea comenzile pentru evitarea manevrelor inexacte ; - accidentatul sa fie permanent supraveghiat ; - targa sa ramana constant orizontala. Pentru degajarea de urgenta/scoatere accidentatului se procedeaza astfe : daca este un singur salvator aceasta va scoate victima tragando de picioare, pastrand axul corpului (fig 1) ; daca sunt doi salvatori al doilea va sustine ceafa si barbia accidentatului (fig 2)

daca accidentatul este scos dintr-un vehicul avariat, salvatorul strecoara atebratul sau pe subsuoara si i sustine barbia, capul basculandu-i-l usor pe spate pentru al rezema de umarul sau ;cea lalta mana a salvatorului se strecoara pe sub cea lalta subsoara si apuca mana stanga a victimei deasupra articulatiei pumnului (fig 3) pentru scoaterea undei victime dintr-un spatiu ingustat se poate folosi o cravata sau batista cu care se leaga mainile accidentatului la nivelul articulatiei pumnului ; salvatorul se plaseaza deasupra victimei in genunghi, trece capul printre mainile victimei, apoi se deaplaseaza pe maini si genunghi impreuna cu victima (fig 4) ;functie de spatiu si starea victimei, se poate proceda si ca in fig 5 si 6 ; Transportarea victimei se poate efectua cu targa standard , targa improvizata sau fara targa.Pentru aceasta , salvatori trebuie sa cunoasca procedeele corecte de ridicare a acidentatului de la sol si asezare pe targa, de transport fara targa, de oricare mijloc de transport si sa controleze pozitia accidentatului in toate situatiile. Transportarea victimelor cu targa Pentru ridicarea de la sol si asezarea accidentatului pe targa pot fi utilizate : Procedeul in puncte : necesita patru salvatori ; trei salvatori, cu gambele indepartate, se plaseaza deasupra accidentatului ; doi privesc catre fata ranitului, unul cel de la cap spre picioarele acestuia ; salvatorul de la cap plaseaza o mana sub ceafa, iar celalalt sub omoplatii ranitului ; sal ;vatirul de la mijloc amenanjeaza mainile sub talia ranitului iar cel de la picioare strecoara o mana sub fese si alta sub gambele ranitului ; la comanda conducatorului, care sustine capul ranitului, se ridica si tot se comanda se aseaza pe targa. Procedeul cu translatie (puntea olandeza) : 3 salvatorii se aseaza ca pentru procedeul in punte cu deosebirea ca cei doi salvatori la capetele targii tin fiecare cate un picior catre interiorul batului targii,care este catre accidentat ; salvatorul de la mijloc pune un picior la mijlocul celui lalt bat al targii, opus ranitului ; la comanda se executa ridicarea si asezarea pe targa Procedeul salvatorii alternanti : se foloseste cand este un ranit mai greu si trebuie dus pe targa ; sunt necesari patru salvatori , care se dispun in genunghi , cate doi de fiecare parte a ranitului ; salvatori departeaza si aseaza alternant mainile sub accidentat. Procedeul in lingura : se foloseste cand trebuie adus la targa un ranit care este accesibil numai de o singura parte ; sunt necesari minim trei salvatori, care se peseaza pe partea libera a ranitului, cu un genunghi pe pamant si palmele si anterbarele sub ranit ; salvatorul de la cap pune o mana sub talie si alta sub fese ; al treilea salvator introduce o mana sub gambe se alta sub genunghi ; la comanda , se ridica ranitul si se fac cativa pasi pana la targa sau , daca spatiul permite, al patrulea salvator introduce targa sub ranit. Pozitia ranitului pe targa se stabileste in functie de starea acesteia si poate fi culcat pe spate cu picioarele intinse si mai ridicate (raniti in stare de soc cu hemoragii sau politraumatizati), culcat pe spate cu picioarele indoite de la genunghi (la plagi abdominale), culcat pe o parte si ridicat la 45 0 (traumatisme toracice), culcat pe spate sau pe burta (fracturi ale coloanei vertebrale). Fixarea accidentatului pe targa se efectueeaza cu benzi, fese sau materile improvizate (centuri, cravate, esarfe, fulare etc.), in zona gleznelor , coapsleor, soldurilor si eventual la cap. Benzile nu se vor fixa pe regiunea lezata si nu trebuie sa jeneze respiratia ; nu se pun benzi la partea inferioara a toracelui, in talie si la gat . Transportul ranitilor cu targa - targa purtata de doi salvatori : se recomanda si folosirea chingilor, care se fixeaza pe capetele barelor targi si se trec in gatul salvatorilor ;pornirea se face simultan la comanda , salvatorul din fata cu stangul, cel din spate cu dreptul ; - targa purtata de patru salvatori : doi slavatori sunt la capetele targi , ceilalti doi pe laterare ; se pleaca la comanda, salvatorul din spate cu dreptul , cei lalti cu stangul ; - trecerea unui obstacol cu targa purtata de doi salvatori : poate fi trecut un sant de 1m latime sau un gard de 1,5 m inaltime ; la distanta de 1 m de obstacol se aseaza targa pe pamant ; ceo doi salvatori apuca de mijloc , de o parte si de alta , si o ridica pe obstacoli cu partea din fata ; apoi nusca mainile simultan pana la capatul celalalt al targi , care este preluat de un salvator ce preia toata greutatea ; ceilalti salvatori trece obstacolul si preia partea din fata ; la comanda se muta targa pana se sprijina pe obstacol partea din spate ; trece obstacolul si cel deal doilea salvator si isi prea locul , dupa care , la comanda se continua deplasarea ;

trecerea peste un obstacol cu targa purtata de patru salvatori : pot fi trecute obstacole de 2 m inaltime ; nu se mai aseaza targa pe pamant ; salvatori de la mijloc se intorc cu fata la targa si o sustin cu ambele maini in timp ce primul salvator sare obstacolul si preia capatul din fata al targii ; sar obstacolul salvatori de pe laterala si preiau targa ; sare obstacolul si salvatorul din spatele targi . - purtarea targi pe un teren accidentat : trebuie sa fie mentinuta targa in permanenta in pozitia orizontala ; accidentatul se tine cu capul in directia deplasarii ; cand se coboara o panta mai lunga , se recomanda ca accidentatu ; sa fie cu picioarele spre inainte. Incarcarea in mijlocul de transport : targa se aseaza cu portiunea din fata pe sasiul masinii cu capul ranitului inainte ; un salvator urca in masina pentru a prelua targa . Transportarea victimelor fara targa Se poate executa de unul , doi sau mai multi salvatori . Cand se executa de catre un singur salvator, acesta poate folosi unul din procedeele ilustrate in fig de mai jos, respectiv prin sprijinire, in brate, pe umar,cu chinga . Pentru transportul facut de doi sau trei salvatori , se pot folosi procedeele : - transport prin sprijinire accidentatului este sprijinit de ambele parti - transportul pe brate , cu mainile facute scaun se pot folosi trei maini pentru scaun , a patra fiind sprijinita pe spatele ranitului, sau se pot folosi pentru scaun toate cele patru maini .(vezi fig.) , in aceasta situatie realizanduse o siguranta mai redusa pentru ranit ; - transportul prin procedeul unul dupa altul un salvator etse in spatele ranitului si il prinde de subsori , iar celalalt, cu spatele la ranit, intre picioarele acestuia , il prinde de sub genunghi ; cu trei salvatori pot fi transportati doi raiti simultan , in aceasta situatie salvatorul din fata tinand in fiecare mana picioarele ranitilor - transportul cu chinga chinga se aseaza in forma de opt si se trece pe sub sezutul ranitului ; cei doi salvatori isi pun cate un ochi al chingi pe umar si sprijina cu bratele spatele ranitului. - Transportul cu scaunul se executa in general pe distante mai mici ; un salvator se aseaza in spatele scaunului si il apleaca pe spate pentru ca salvatorul din fata care se dispune cu spatele la ranit , sa poata prinde picioarele scaunului ; se recomanda viiteza de deplasare moderata Capitolul IV PIM AJUTOR MEDICAL 1. Principi generale Prin masurile pe care le aplica , salvatorul realizeaza o actiune limitata, dar strict necesara si in marea majoritate a cazurilor, suficiente pentru salvarea vieti celui aflat in suferinta ca urmare a produceri unui dezastru. Obligatia suprema care revine salvatorului este acea de a preveni agravarea stari victimei sau moartea acesteia in timpul operatiuni de salvare ; salvatorul nu este pregatit sa acorde ingrijiri medicale complete, ci numai primul ajutor menit sa inlature cauzele care pun in pericol imediat viata vicitimelor. In actiunea de salvare a victimei,. salvatorului nu este permis sasi pericliteze viata si propria sanatate. La locul dezastrului , cea mai pretioasa viata este cea a salvatorului si in salvator actiunea lui, sunt incredintate vietile celorlallti. De acea , salvatorul trebuie : - sa cunoasca regurile de acordare a primului ajutor si sa aiba deprinderi temeinice de aplicare a lor in situatiile specifice in care actioneaza la dezastre ; - sasi pastreze calmul in toate situatiile ; - sa actioneze energic, rapid si eficace, fara a uita nici un moment ca a actiona cu orice pret , atunci cand situatia nu depaseste, este o grava eroare. La descoperirea undei vicitme care necesita ajutor medical sau la accidentarea unui coechipier , interventia medicala de urgenta a salvatorului are in vedere :

analizarea rapida a situatiie; protejarea victimei (victimelor) prin eliminarea cauzelor immediate care ar putea genera alte pericole; examinarea victimei (victimelor) ; anuntarea situatiei ivite si solicitarea de ajutor/interventie de specialitate; acordarea primului ajutor ; supravegherea vicitimei (victimelor) si asteptarea sosiri echipei de specialitate (modulul medical) prima obligatie a salvatorului este acea de a asigura securitatea victimei si de a elimina orice cauza imediata care ar putea actiona in defavoarea ei. In acest scop va lua masuri pentru avitarea pericolelor posibile (explozi,electrocutare,strivire, intoxicare etc.), precum si pentru indepartarea persoanelor care, prin agitatie, actiuni sau sfaturi nepotrivite, aglomerarea la fata locului etc. Pot dauna salvari vicitimei ; in acest sens se recomanda instituirea unui baraj de securiate marcat corespunzator in jurul victimei. Primul ajutor se acorda la fata locului imediat ce se constata .victima va fi deplasata numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea . cand nu este pregatit pentru acordarea primului ajutor, salvatorul nu va interveni cu orice pret , ci va anunta situatia in acre se afla si va cere ajutorul de specialitate. 2 Actiunile salvatorului 2.1. Analiza situatiei Inainte de orice interventie asupra victimei, salvatorul trebuie : - sa determine cu exactitate ce sa petrecut (natura accidentului), prin interogrea marturilor sau victimei (daca este posiibil) sau cercetarea elementelor materiale semnimificative. ; - sa stabilieasca daca mai exista vreun pericol si de ce natura este acesta ; - sa stablieasca daca poate fi inlaturat acest pericol fara risc : - daca da , sa il inlature personal sau impreuna cu alti ; - daca nu , sa interzica accesul in zona periculoasa, sa dea alarma si sa ceara ajutor . Numai asa poate evita extinderea accidentari sau noi acidente carora lear fi victime alte persoane sau chiar salvatorul. 2.2. Protejarea victimei Salvatorul va desfasura urmatoarele actiuni : - identifica sursele de riscuri reale sau presupuse in situatia data - repereaza persoanele care ar putea fi expuse la riscurile identificate - stabileste masurile ce trebuie luate pentru a inlatura/diminua riscuril ; - identifica/repereaza materialele adecvate pentru actiunea ; - actioneaza pentru inlaturarea pericolului sau pentru prevenirea expuneri altor persoane ra riscuri identificat; daca nu poate inlatura sau izola riscul identificat , actioneaza pentru degajarea si deplasarea victimei fara a se expune inutil si fara a pune in pericol mai mult decat este viata victimei 2.3. Examinarea victimei identifica si recunoaste prezenta uneia sau mai multor semne care indica faptul ca viata victimei este in pericol :sangerarea abundetna, inconstienta , dificultati de respiratie, activitate cardiaca anormala etc. prefigureaza mintal rezultatele interventiei sale ; stabileste ordinea de prioritate a interventiilor si rezultatelor pe care se asteapta sa le obtina ; in cazul existentei ami multor victime , efectueaza triajul acestora (victimele ale caror functi vitale sunt deteriorate grav se abandoneaza , acordanduse prim ajutor celor cu sanse de supravietuire).

2.4. Anuntarea accidentului Se impune ca prioritate in situatia in care victima este unul din membri echipei SAR si se executa inaintea treceri la acordarea primului ajutor ; cand salvatorul etse depasit de situatie (nu este in masura sa acorde ajutor

victimelor dezastrului deaorece este nevoie si de alte interventi specializate) marcheaza locul unde se afla victimele , anunta modulul de conducere al echipei SAR si isi continua misiunea 2.5. Acordarea primlui ajutor Conditia de baza ce trebuie indeplinita in vaz de acordare a primului ajutor a constituie capaciattea salvatorului de a executa interventia in sucesiune corecta a manevrelor si corespunzator stari victimei. Pentru acesta , salvatorul : - va hotara ce interventie trebuie sa efectueze ; - va efectua interventia folosind tehnicile cunoascute si exersate de el ; - va verifica, supraveghind vicitma, daca rezultatul obtinut este cel asteptat si daca se metine pana la preluarea victimei de catre personalul destinat acestui scop. Decizia si actiunile salvatorului depind de starea victimei : - vicitma nu vorbeste sau este inconstienta, dar respira are puls : sunt necesare in pozitie de siguranta , acoperire, supraveghiare , a circulatiei, stari de inconstienta , respiratiei ; - victima nu vorbeste/raspunde nu respira, dar ii bate inima : sunt necesare degajarea/eliberarea cailor respiratorii, manevrarea cu Heimlich (compresii/apasari abdominale), respiratia artificiala ; - vicitma nu raspunde, nu respira, nu are puls : este nevoie de reanimare cardio-respiratorie.In situatias interventiei la dezastre membri echipei de cautare-salvare initiaza aceasta procedura de prim-ajutor numai in cazul in care victima este un salvator sau situatia din baza de operatii permite acest lucru fara a se diminua sansele de a fi descoperite si salvate alte victime cu sanse mai mari de supravietuire - victima sangereaza abundent : se aplica o compresie manuala locala , pansament comprensiv sau compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inginala) ; - victima prezinta arsuri provocate : - foc sau caldura : spalare pentru a se evita progresarea arusri si pentru racorire ; - substante chimice : spalarea abundenta cu apa ; nu se va incerca neutralizarea acidului cu o baza si invers ; - vitima vorbeste, dar nu poate efectua unele miscari : se va actiona ca si cum victima ar avea o fractura, evitandu-se deplasarea si cautandu-se semne de deformare la nivelul coloanei vertebrale, mebmrelor etc. - victima prezinta plagi ; - grave :asezare in pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputat, compresie pentru oprirea sangerarii etc ; - simple :curatirea si pansarea plagii 2.6. Supravegherea victimei (victimelor) Consta in urmarirea semnelor vitale ale victimei ( prezenta respiratiei, a pulsului, starea de constienta etc) si a efectelor primului ajutor acordat. Se asigura interventiile necesare daca survin modificari in starea victimei. Se executa de catre salvatori pana la preluarea victimei de catre personalul specializat de la P.A.R. organizat de structura de interventie in care este inclusa echipa SAR. Salvatorul va nota pe cat posibil toate informatiile privitoare la actiunea sa si rezultatele obtinute , le va comunica pentru inscriere in Jurnalul operatiilor, precum si personalului medical care preia victima . 3. Tehnici i procedee de acordare a primului ajutor Situaiile in care victimele dezastrelor au nevoie de asisten i ajutor medical sunt multiple. Posibilitile fiecrui salvator i ale echipei SAR de acordare a primului ajutor medical sunt limitate, pe de o parte de nivelul de pregtire si dotare, pe de alta , de specificul misiunii. Ca urmare, vor fi prezentate , spre a fi cunoscute i incluse in pregtirea specific a componentilor echipei SAR cteva din cele mai simple procedee si tehnici de prim ajutor , aplicabile in situaii posibile pe timpul operaiilor de cuter-salvare, eficiente sub aspectul protejrii vieii victimelor pn la preluarea acestora de ctre servicii i personal, specializate in acordarea ingrijirilor medicale

Primul ajutor in caz de obstructie a cilor respiratorii Const in una sau mai multe din urmatoarele manevre, ce se execut funcie de cauza producerii obstruciei, vrsta si starea fizica a victimei - compresi (apasari) abdominale ; - compresii (apasarii) toracice ; - explorarea si scoaterea cu degetele a obiectului strin din gura ; - ventilarea plamnilor . Toate manevrele de mai sus pot fi periculoase i in pregtirea de rutin pentru misiuni ele nu se vor exersa pe persoane sntoase ci numai pe manechine . Compresii (apsri) abdominale (manevra Heimlic) Const in exercitarea undei compresiuni pe abdomen sub diafragma pentru a forta iesirea aerului din plamani si a produce o tusa artificiala. Nu se aplic la copii mici , gravide in ultimile luni de sarcina si persoane obeze victima constient stnd in picioare sau asezat

Mod de aciune din poziia stnd in picioare in spatele victimei aflate in stare de constien i se cuprinde talia cu mainile ; se localizeaz sternul cu degetul mijlociu al unei mini i ombilicul (buricul) cu degetul mijlociu celei lalte mini ; fr a se schimba poziia se rasuceste pumnul astfel ca degetul mare sa fie indreptat in jos , pe mijlocul abdomenului, intre buric si vrful sternului; se acoper pumnul cu cealalt mna si se apas rapid cu fora, pentru a disloca obstrucia ; se repeta apsrile pana la evacuarea obstacolului sau pn ce victima ia pierdut contiina victima inconstient asezat pe spate

Mod de execuie : se ingenuncheaz deasupra victimei cu genunghii de o parte i de alta a acesteia ; podul palmei se aseaz pe abdomen, deasupra buricului, cu degetele atingnd vrful sternului ; cealalt mn se aseaz deasupra, cu degetele paralele cu linia mediana a corpului ; degetele se menin intinse sau se strng in asa fel ca presiunea sa fie exercitat numai de podul palmelor ; se execut apsare rapid, intr-o serie de 6-10 apsrii dinstincte, urmate de ventilarea plmnilor pn se obine eliberarea cilor respiratorii. Compresii (apsrii) toracice. Se utilizeaz in cazul persoanelor adulte obeze i gravidelor.Se pot aplica persoanelor coonstinente, stnd in picioare sau asezat, sau, in cazul pierderii cunostinei, culcat pe spate. Mod de execuie : stnd in picioare in spatele victimei, se petrec minile pe sub braele acestiea si se poziioneaz pumnul unei mini avnd degetul mare in interior pe mijlocul sternului ;se prinde pumnul cu cealallt mn i se impinge cu forta spre spate ; se repeta pana la eliberarea cilor respiratorilor sau pana cand victima ii pierde cunostina . Cand victima este inconstient, se aseaz cu faa in sus pe o suprafata tare si plana cu bratele situate lateral ; se ingenuncheaz aproape de pieptul victimei , se identifica jumatatea inferioara a sternului i se aplic o serie de 6-10 apsri pe torace, lent i distinct, presnd sternul cu 3-5cm ; fiecare serie de apsri este urmat de explorri in gura victimei i incercri de ventilare a plamanilor. Explorarea i scoaterea cu degetele a obiectului strin din gura Este o manevr in dou etape, in cadrul creia se efectueaz urmtoarele : - degetul mare se plaseaz in gura victimei pentru a-i ine limba, iar cu cellalte degete ale aceleas mini se ine brbia - innd brbia si limba se trage mandibula (falca) pentru a se deschide mai mult gura - cu degetul arttor al celeilalte mini se exploreaz in adncime si se extrage corul strin Ventilaia pulmonara

Dup fiecare manevr de explorare cu degetul pentru scoaterea corpului strin se deschid cile respiratori pentru ventilarea plmnilor ; cnd cutia toracica nu se ridica se reiau apsrile sau se face respiraia artificial . Pentru respiraia artificial , cele mai recomandate metode sunt cele directe , respectiv gura la gura , gura la nas , de alfel ele fiind posibil de aplicat i in condiiile specifice bazei de operaii din aciunile de cutaresalvare Pentru a efectua respiarie gura la gura , dup ce salavtorul se convinge c sunt deschise cile respiratori, strnge nrile victimei intre degetul mare si arttor pentru a preveni pierderiile de aer i inspira adanc, deschide iar gura i o plaseaz deasupra gurii victimei ct ami etans , apoi sufla usor timp de 1-1.5 sec ; dup fiecare insuflare se ridica gura pentru a permite aerului s ias ; se continu operaiunile intr-un ritm de 12 respirai/min. Respiratia gura la nas se foloseste in cazurile cand exista vatamari ale gurii victimei sau cand nu este posibila acoperirea completa a acesteia. Se procedeaza la fel ca la respiratia gura la gura, dar erul se insufla pe nas ; pentru aceasta, se rastoarn capul victimei pe spate cu o mana , se ridica barbia cu cea lalta mana, folosind degetul mare pentru a inchide gura victimei , se acopera nasul victimei cu gura si se insufla aer. Se desfac, inainte de manevrele preentate, gulerul,cravata,centura si orice al articol de imbracaminte care ar putea jena respiratia Atentie ! Metodele de respiratie arificiala gura la gura si gura la nas Nu se utilizeaza in cadrul stopului respirator aparut in intoxicati cu gaze si vapori, deoarece se poate intoxica si salvatorul ! Primul ajutor in caz de soc Socul reprezinta o stare critica de reactie a organismului uman, caracterizata printr-o irigare insuficienta al tesuturilor.Poate fi fatala daca nu se iau masuri de prevenire a velutiei. Poate sa apara in una din urmatoarele imprejurari - sangerarea severa externa sau interna - arsuri combinate cu pierderi de plasma sanguina - dureri grave , striviri cu zdrobiri de tesuturi ce pot duce l pierderi de sange si plasma - crize cardiace - crize respiratori - ranirea coloanei vertebrale sau a traseelor nervoase care afecteaza controlul dimensiuni vaselor sanguine - reacti alergice severe produse de intepaturi de insecte, muscaturi de animale, alimente, medicamente etc. Primul ajutor in situati de soc constata in : - tratarea cauzelor evidente ale socului : sangerare, fracturi , arsuri - linistirea si incurajarea victimei - controlul pulsului si respiratiei - miscarea victimei cu grija pentru a nu-i provoca dureri ;pozitionarea acesteia in asa fel in cat sa i se asigure confort maxim pozitia ideala este pe spate , cu caoul mai jos si picioarele ridicate cu 15-30 cm ,cand ranile nu permit aceasta pozitie se aseaza victima orizontal pe targa si se ridica manerile acesteia ;victimele ranite la torace se aseaza semi culcat iar cele cu semne de voma in pozitie de recuperare (siguranta) - prevenirea pierderi calduri corpului victimei prin infasurarea in paturi. Nu se supra incalzeste victima si nu i se da nimica pe gura l ; daca se plange de sete i se umezesc buzele . Primul ajutor in caz de plagi si hemoragii Ingrijirea plagilor Obiectivele urmarite sunt :combatarea hemoragiei , prevenirea infectiei, combatarea dureri, prevenirea si combatarea socului.Sunt necesare comprese sterile, vata, leucoplast,alcool sanitar, tinctura de iod sau metosept, apa oxigenata sau perogen , solutie de cloramina , permanganat de potasiu , algolcalmin, antinevralgice etc.

Principala modalitate de protejare este aplicarea, pansamentelor , functie de intindeerea, profunzimea si localizarea plagilor .Inainte de aceasta se afce curatarea (toaleta) plagilor, pentru acre se va proceda astfel : - se curata zona cu o compresa sterila, pornind de la marginile plagii spre pielea sanatoasa din jur ; nu se utilizeaza cu vata pentru aceasta operatiune ! - se spala pielea din jur - se dezinfecteaza pielea din jurul plagii cu substante anti septice (alcool , tinctura de iod , rivanol), folosind comprese sterile ; - se toarna apa oxigenata pe plaga pentru a inlatura corpii straini si a dezinfecta plaga :corpii straini plasati superficial si care nu se inlatura la spalare pot fi scosi cu o penseta sterilal ; - se dezinfecteaza rana cu o solutie de cloramina, permangant sau rivanol ori din nou cu apa oxigenata - se acopera plaga cu un strat de comprese sterile, se adauga aventual un strat de vata si se efectueaza bandajarea in vederea mentineri pansamantului ; pentru ranile care sangereaza , stratul de comprese va fi ami gros, iar inainte d bandajare, peste stratul de comprese se aplica o fasa nederulata. Prim ajutor in caz de hemoragii Oprirea undei hemoragii hemostaza constituie un act de prim ajutor ce trebuie executat, chiar si provizoriu, cu cea mai mare urgenta, pana la internarea in spital.In hemoragiile mici, hemostaza poate realiza prin simpla compresiune realizata cu un pansament. In hemoragii medi si mari se executa hemostaza provizorie Atentie! - nu ridicati in picioare un acidentat cu hemoragie importanta , nu-l miscati ;asezati-l cu capul mai jos de cat restul corpului ! - nu creati panica , fiti calmi, linistit-l si insuflati-i incredere ! - nu comprimati rana cu ce va vine la indemana ! - metodele de realizare a hemostazei in hemoragiile externe sunt :pansamentul compresiv, compresiunea manuala si compresiunea circulara (cu ajutorul garoului). Pansamentul compresiv se utilizeaza in hemoragiile capilare si in cele venoase mici ; nu se utlizeaza daca in rana sunt corpuri straine ascutite ! Se realizeaza prin asezarea unui strat gros de compresie sterile peste primele comprese cu care se acopera rana si strangerea cu un bandaj compresiv. Compresiunea manuala se realizeaza prin apasarea arterei afectate pe un plan oso situat langa inima si leziune. Funcetie de marimea vasului si de profunzime se poate executa cu varful degetelor cu unul sau mai multe degete sau chiar cu pumnul. Punctele unde se poate executa compresia sunt : - in hemoragiile fruntii si pielii capului se preseaza arterele temorale, situate pe ambele parti ale fetei, inainte urechi shi deasupra pometilor obrajilor (1) - in hemoragiile fetei se preseaza cu degetul artera maxilara, aflata in santul de pe marginea maxilarului inferior (2) ; - in hemoragiile mari ale fetei si gatului se preseaza artera carodida, aflata pe fata antero-laterala a gatului, la baza acestuia (3) - in hemoragiile umarului si a bratului se apasa artera subclaviculara , cu degetul mare deasupra claviculei si comprimand artera pe arcul osos al primei coaste (4) - in hemoragia bratului si a cotului se comprima artera axilara cu mai multe degete in apropierea axilei, pe fata interioara a bratului (7) - in hemoragiile antebratului se comprima artera humerala , la brat (8) - in hemoragiile maine se comprima cu ambe degete mari arterele radiala si cubitala pe fata anterioara a antebratului, in dreptul pumnului (5) - in hemoragiile membrului inferior se comprima artera femurala (6) Punctele unde se execut compresi sunt prezentate in figurile urmtoare Compresiunea circular a tesuturilor se realizeaz cu ajutorul unui garou, iar in absena acestuia putnd fi utilizate un tub sau o band de cauciuc de 80-100cm lungime, o curea, cravat, faii de panz sau plastic.. etc.Nu se foloseste sfoara sau snur subire si nici sarma Pentru aplicarea garoului se respecta urmatoarele reguli : - garoul se foloseste doar in ultima instan sau pe timpul curtirii si pansrii rnii

se utilizeaz numai in cazuri rni membrelor compresiunea se realizeaz dupa ce membru rnit este ridicat in sus cateva secunde pentru a se goli o parte din sngele din vena - garoul nu se aplic direct pe piele ci peste un inveli textil (panz,vat) - se aplic acolo unde vasul de snge este mai la suprafa i trece peste un plan osos ;Nu se aplic pe antebra sau gamb ! Locul aplicari garoului depinde de natura hemoragiei : - cnd este venoasa, se aplica sub nivelul plgi - cnd este arteriala , se aplic deasupra plgi Caroul nu poate fi meninut mai mult de o ora ; de acea, trebuie notate ora i minutul aplicri sale pe un bilet atrnat de garou.In intervalul de timp de o ora trebuie s se faca hemostaza definitiva ; dac acest timp se depete, in timpul deplasri de ctre spital se slbete garoul fr al scoate, in timp de 1-2 min la un interval de 15-20 min , dup care , de fiecare dat se strnge din nou ; pe timpul slbiri garoului se efectueaz comprimarea pansamantului pe plag cu palma Prim ajutor in plgi abdominale deschise - dac organele nu sunt iesite in afara se aplica pansament pe rana i se bandajeaz strns - dac organele ies in afara , nu se introduc in abdomen ; se acoper rana i organele cu un pansament umed mare sau cu un prosop moale umed, apoi se aplic bandajul, fr al strnge - nu se da nimic ranitului pe cale bucal ! - daca ranitul tuete sau vomit se sprijin abdomenul cu bandaje late - se asigur transportul de urgen la spital Prim ajutor in cazul unor pari amputate parial sau complet . in situaia unei pri amputate parial : - se aseaz partea amputat partial ct mai aproape posibil de poziia anatomic normal - se acoper zona cu pansamente sterile, se bandajeaz strns i se sprijin - se pune o punga de ghea sau compresa rece impermeabil pe ran, dar i peste bandajele ce acoper rana in situaia unei prti amputate complet : - se acorda ajutorul necesar rnitului (oprirea hemoragiei, altei manevre) - se invelte partea amputat intr-un pansament curat i umed i se pune intr-o pung de plastic impermeabil - se sigileaz punga i se ataseaz un bilet pe care se inscrie data si ora - se pune intr-o alt pung de plastic sau alt container umplut parial cu gheaa sframata i se duce la spital impreuna cu ranitul Primul ajutor n fracturi i traumatizme Are rolul s previn complicaiile i leziunile ulterioare , s diminueaza durerea i unflarea zonei .Trebe s se ina seama de cteva reguli generale valabile indiferent de situaie : Ce nu trebuie fcut : - victima nu trebuie ridicat in picioare sau transportat inainte de imoblilzarea fracturi - nu se actioneaz brutal i nu se impun victimei miscri inutile . Ce trebuie facut : - acordarea primului ajutor la locul accidentului, exceptnd situaia in care persist un pericol pentru salvatori i victima fiind nevoie ca victima s fie deplasat i asezat in cel mai apropiat loc sigur- in caz de fractura deschis se procedeaz mai inti la oprirea hemoragiei i pansarea rnii ; orice os iesit se protejeaz cu fesi de jur imprejur, dar nu trebuie fortai s intre napoi n ran - se administreaz un calmant pentru a diminua durerea - se imobilizeaz focarul fracturi cu ajutorul atelelor confectionate special sau improvizate ; imobilizarea se face respectnd urmtoarele reguli:

imobilizarea trebuia s cuprind dou articulai(incheieturi) dedeasupra i dedesubtului focarului de fractur atelele se pun de o parte i de alta a focarului de fractur sau membrul se aseaz intr-o gutier special atelele se invelesc in vat sau in alte materiale moi nu se aplic atelele pe locuri unde osul vine in contact direct cu pielea unde atelele nu se muleaz pe legiunea imobilizat, se umplu golurile cu vat peste atele se trage o fas, la inceput circular, apoi erpuitoare ; aceasta nu trebuie s fie prea strns, dar nici prea slab ; nodurile sa fac peste atela, nu pe zona descoperit imobilizarea se execut de ctre cel puin dou persoane una ridic mebrul fracturat cu o mn, iar cea lalt sprijin locul fracturi cu palma, ce-a dea doua aplic atelele i trage fasa se transport rnitul la spital

Prim ajutor in traumatizme ale toracelui in traumatisme penetrante : se impiedica accesul aerului in cavitatea toracica prin aplicarea unei bucati de plastic prinsa cu leucoplast in trei parti petru a forma o supapa care se inchide la intrarea aerului si permite iesirea acestuia din cutia toracica ; daca exista , nu se extrage obiectul infipt, ci se pune pansament in jurul lui pentru a se realiza o astfel de supapa ; se sprijina bratul de partea ranita cu o esarfa ; se aseaza ranitul in pozitia de maxim confort, recomandabil semisezand si aplicat spre partea ranita . Plagile penetrante sunt periculoase si pentru ca pot fi insotite de sangerari interne ascunse , ca urmare necesita interventia medicala de maxima urgenta. - in traumatisme produse de explozii se aseaza ranitul intr-o pozitie cat mai confortabila , semisezand , cu capul si umeri ridicati si sprijiniti ; se supravegheaza respiratia, se acorda primul ajutor cerut de starea ranitului (soc,hemoragie etc.), si se transporta cat mai repede la spital - in fracturi de coasta inchisa se transporta accidentatul in pozitite sezand ; in cele deschise , se panseaza mai intai rana, se sprijina bratul cu o esarfa si se transporta ranitul intr-o pozitie semisezand , inclinat spre partea ranita - in fracturile sternului se mentine ranitul cat mai nemiscat si intr-o pozitite in care sa poata respira usor ;se desfac obiectele de imbracaminte la gat , piept sau talie ; se acorda primul ajutor impotriva instalari socului ; se transporta pe o targa ; - in fracturi multiple ale toracelui se urmareste mobilizarea portiuni lezat, pentru a usura respiratia ; se fixeaza zona ranita prin asezarea bratului victimei peste rana si prinderea acstuia de piept cu o fasa lata ; se poate folosi pe post de atela un obiect mai tare sau o perna fixate cu leucoplast sau fes ;se transporta la spital pe targa sau cu autosanitara . Prim ajutor in traumatismele capului si a coloanei vertebrale in fracturi craniene - se imobilizeaza si se sprijina capul si gatul pentru a impiedica orice miscare ; se stabileste in eceptivitatea victimei si se verifica si restabileste respiratia ; se aplica un manson cervical ; daca exista scurgeri de sange sau fluid din ureche se aplica un pansament steril astfel in cat fluidul sa se poata scurge ; se protejeaza zonele de depresie, cucuiele sau plagile cu pansamente groase, compresibile si moi ; se aseaza victima sasi sufle nasul daca prin nas curge sange sau lichid ; nu se obstructioneaza scurgerea sangelui ! ; daca sunt fracturate oasele fetei si maxilarelor , se controleaza respiratia si sangerearea, se aseaza victima coonstienta in pozitie sezand, cu capul mult inainte pentru a permite drenarea libera a secretilor, victima inconstienta se aseaza in pozitite de recuperare , cu maxilarul mult inainte ; pe timpul transportului cu targa se va urmari continerea undei bune drenari a guri si nasului. In traumatismele coloanei vertebrale se are in vedere faptul ca orice msicare ulterioara poate avea ca rezultat realizarea in continuare a maduvei spinari si a nervilor, ducand la paralizie ; ca urmare , primul ajutor coonsta in imobilizare si sprijinire a capului si a gatului; se urmareste incontinuu respiratia victimei ; singura miscare permisa este realinierea capului pentru a degaja caile respiratori, aceasta manevra fiind executata foarte usor ; daca ajutorul medical este disponibil imediat se face numai ce este necesar pentru impiedicarea miscarii corpului si instalarii socului ; daca victima trebuie transportata , sunt necesare minim patru persoane (este de preferat sa fie mai multe) ; in acest caz, se va

folosi o scandura sau placa pentru pus la spatele victimei ;spatiile libere si golurile dealungul coloanei se umplu cu materiale moi si se aplica bandaje pentru imobilizare pe placa a victimei acoperita cu o patura Primul ajutor in caz de arsuri Scopul primului ajutor este de a prevenii si combate complicatiile ulterioare si de a administra durerea. - in arsuri termice se stinge focul cu extinctorul, aruncand peste victima o patura sau rostogolindo pe pamant ; se calmeaza durerile prin administrate de medicamente (algolcalmin,antinevralgice etc) ; se da victimei coonstiente apa minerala, ceai , sirop pentru compensarea pierderilor de lichide si saruri ; se face imersiunea partii lezate in apa rece ; daca acest lucru nu este posibil se acopera zona arsuri cu panza curata imbibata in apa rece sau alcoole ; se indeparteaza imediat din zona arsuri orice sursa de presiune (inele,bratari,imbracaminte si incaltaminte) inainte de aparitia inflamari ; se acopera arusura cu pansament curat lipsit de scame , de preferinta steril ; nu se aplica lotiuni , alifi , uleiuri , pansamente sau alte materiale murdare , nu se sparg basicile ! - in arsurile chimice in prima urgenta se indeparteaza substantele chimice prin inundarea din abundenta cu apa rece a zonei pe timpul indepartari imbracamintei si apoi pana la indepartarea completa a substaneti chimice de pe piele ; se aplica primul ajutor ca pentru arusa termica se acopera arsura cu pansament curat ; nu se utilizeaza agenti chimici neutralizanti (otet, sifon, alcool) ! - pentru arsuri la ochii se acopera plioapele cu pansament umed si rece , se asigura victima ca nu vede din cauza acestor pansamente si se transporta pentru acordarea asistentei medicale de specialitate Primul ajutor in caz de electrocutare Prima operatie ce se executa scoaterea accidentatului de sub actiunea sau influenta curentului electric.Pentru aceasta, salvatorul procedeaza astfel : Pentru instalati cu tensiune sub 1.000 V daca victima este in contact cu instlatia electrica si se afla la inaltime, se iau preventiv masuri de evitare a caderi prin sprijinire cu proptele izolate sau organizarea pierderi pe suporturi groase la sol (paie, textile, crengi etc) se intrerupe tensiunea de la interupator separator , prin scoaterea sigurantelor , scoaterea din priza etc ; daca scoaterea instalatiei de sub tensiune necesita timp, se scoate victima prin utilizarea oricaror materiale sau echipamente electroizolante la indemana .

Pentru instalati cu tensiune peste 1.000 V deconectarea instalatiei se paote face numai de catre persoana care cunoaste bine instalatia scoaterea victimei se executa numai de catre personal special instruit , dotat cu mijloace de protectie electroizolante ; - daca victimei i sau aprins hainele se va actiona pentru stingerea prin inabusire cu o patura , prelata etc. de preferat cu victima culcata la pamant Pentru acordarea primului ajutor se desfac hainele la gat, piept si in zona abdominala , se verifica si se restabileste respiratia ; in absenta pulsului se face reanimare cardio-respiratorie se acorda primul ajutor specific vatamarilor constatate (arsuri, traumatisme, fracturi etc) ; daca victima se simte rau se aseaza in pozitia culcat , cu picioarele ridicate ; orice electrocutat va fi transportat la spital pentru supraveghere medicala , chiar daca nu se simte rau, deoarece pot survenii ulterior tulburari de ritm cardiac ! 3.7.Pansamente si bandaje Pansamentul este un invelis protector apicat pe o rana petru a controla sangerarea, a absorbi sangele si a preveni contaminarea si infectarea acesteia.Un pansament trebe sa fie : - steril sau cat mai curat posibil - foarte absorband si poros , pentru a mentine rana uscata

compresibil , gros si moale in special pentru sangerari puternice , astfel ca presiunea sa se exercite uniform pe toata suprafata afectata neaderent si fara scame , pentru a reduce posibilitatea lipiri de rana.

Reguli generale privind pansarea inainte de pansare se opreste hemoragia se spala bine mainile inainte de a pansa o rana daca este posibil, se face si dezinfectare cu spirt, tinctura de iod, apa oxigenata etc ; nu se atinge parte de pansament care va veni in contact cu rana si nu se sufla peste ea se utilizeaza cel mai curat material posibil se utilizeaza pense si foarfece sterilizate se acopera complet rana si se intind manginile pansamantului dincolo de limitele ranii peste compresele de tifon se aplica bumbac, vata , fasa sau alt material nu se ideparteaza de pe rana pansamentul deja facut daca sangele a trecut prin el , si se acopera cu pansamanete supleimantare se fixeaza pansamanetul cu banda adeziva sau bandaje

Bandajele sunt materialele folosite pentru a fixa un pansament , a mentine compresiunea pe o rana , a sprijini un membru sau o articulatie , a imobiliza parti ale corpului si a fixa atelele Reguli generale privind aplicarea bandajelor se aplica suficient de strans , pentru a controla sangerarea sau a imobiliza ; un bandaj aplicat prea larg poate cadea de pe rana , prea strans poate impiedica circulatia sangelui se verifica din cand in cand daca sangele circula nu folosesc fesile ca umplutura sau c pansamente pentru rani se va efectua operatiunea cu grija pentru a nu provoca victimei dureri si misacri inutile.

Capitolul V IDENTIFICARE, SEMNALIZARE, MARCARE Considerente ce tin de specificul mediului in care se desfasoara operatiunile de cautare-salvare , de nevoia de cooerenta in actiunea si cooperarea cu alte forte in baza de operatii, la care se adauga si cele privind nevoile de siguranta si securitate impun instituirea si mentinerea unui sistem standarizat de identificare, semnalizare si marcare.Standardizarea in acest domeniu este o cerinta de baza pentru realizare interoperabilitati in toate situatiile de interventie specifica pe plan national si , mai ales in cadrul cooperari internationale privind raspunsul de cautare-salvare.Ca urmare, INSARAG recomanda un sistem standard de identificare , semnalizare si marcare pentru toate elementele si actiunile specifice interventiei echipelor SAR, dupa cum urmeaza ; Identificarea personalului Este necesara identificarea cu usurinta a personalului echipei SAR sub aspectul functiilor carora apartine fiecare membru al atributiilor permanente sau temporare indeplinite in baza de operatii precum si al apartenentei nationale (in miniunile de cooperare internationala).Ca urmare, se utilizeaza urmatoarele semne de identificare : - veste , chipii (casti), banderole color pe functiuni : - ALB pentru management - CRUCEA ROSIE - pentru modulul medical

PORTOCALIU pentru siguranta si securitate . Semnul dinstictiv international al protectiei civile si insemnul de nationalitate Denumirea echipei SAR (in limba engleza petru misiuni de cooperare internationala).

Marcarea zonei Pe harta : delimitarea zonei de responsabilitate ; nume pentru fiecare loc ; utilizarea semnelor conventionale din sistemul international . In teren, in baza de operatie - marcaje generale - cordoane, banere, steaguri etc.pentru marcarea obiectivelor sau zonelor de mici dimensiuni - baricade, garduri, patrule pentru zone mai mari Marcarea echipamentului Se utilizeaza steaguri, banere, baloane, inscripti etc.pt a evidentia : - identitatea echipei (ROSAR 1, ROSAR 2) - echipament medical - obligatoriu semnul de cruce rosie ; Pentru vehicule : marcaj cu numele echipei, functia echipei (grupului) ce utilizeaza vechiculul semnalizata prin inscriptie , steag ,semn magnetic etc. Marcarea si semnalizarea evaluari structurilor Zona sau cladirea identificate si evaluate se marcheaza cu o caseta de dimensiuni 1mx1m in primul punct de acces. Numerotarea fatadelor undei cladiri se face in sensul acelor de casornic, incepand cu unu pentru partea de adresa (side 1) .Zona sau cladirea se impart in qudrants, denumite A, B , C, D iar intrarea sau casa scari E.Pe cladiri, in caseta de 1m2 , se inscriu informatiile de interes pentru operatiunile de cautare-salvare. Modul de inscriere a informatiilor in caseta de marcare, distribuite pe campuri : A numele echipei SAR, data inceperi si a terminarii interventiei C tipul de hazard D numarul persoanelor gasite moarte E numarul persoanelor posibile de salvat B numarul persoanelor deja salvate Semnalizarea actiuni specifice Se pot utiliza semanle sonore de claxon, sonerie, sirena etc. Sunt recomandate de INSARAG urmatoarele semnale sonore Intre membri modulului de cautare , pentru a se comunica/interpreta rezultatul cautari prin ascultare se utilizeaza urmatoarele semne si semnale, avand semnificatia descrisa in dreptul fiecaruia : Identificare si marcare victime Se utlizeaza culori fosforescente pentru a inscrie pe stegulete , casete de marcare pentru cladiri sau locuri delimitate, urmatoarele simboluri cu semnificatia : V victima identificata sau potentiala, inclusiv o alarma canina L+nr numar de victime vii D+nr numar de morti ..etc.. Capitolul VI CERINTE PRIVIND SECURITATEA SI COMPORTAMENTUL SALVATORILOR 1. Securitatea actiunii si participantilor

Operatiile de cautare salvare se desfasoara todeauna intr-un mediu periculos si uneori ostil, pe care poate afecta sucesul misiuni si periclita starea de sanatate sau chiar viata membrilor echipei SAR . In principu , riscul raniri sau morti unui mebmru al echipei sau distrugeri de echipamente este mai ridicat in faza operatiilor de interventie specifice in teren.Totusi , nu pot fi neglijate nici riscurile specifice altor faze si momente, indeosebi cele din fazele si etapele de tranzit sau de stationare . Ca urmare se impun a fi stabilite si respectate cu strictete o serie de masuri de siguranta si securitate menita sa diminueaza aceste riscuri. Siguranta si securitatea sunt responsabilitati de maxima importanta ale managamentului echipei SAR cu toate acestea, fiecare membru al echipei este responsabil in egala masura de siguranta si securiatte personala si chemat sa contribuie la siguranta si securitatea celorlalti. Managementul echipei SAR trebuie sa rezolve problemele privind siguranta si securitatea individuala si colectiva a personalului inclusiv : - siguranta si securitate individuala si colectiva a personalului, inclusiv : - protectia munci - asigurarea si protectia psihologica - asistenta medicala - siguranta si securitatea echipamentelor si proviziilor ; - siguranta si securitatea documentelor - siguranta si securitatea actiunilor din baza de operatii. Pentru aceasta , modulul managerial al echipei planifica, organizeaza si desfasoara urmatoarele activitati : In faza de pregatire a misiunii se asigura ca membri echipei sunt apti fizic , profesional si medical sa execute misiunea sa asigurea ca exista si sunt corespunzatoare echipamentele de protectie individuala si colectiva ; executa instructajul echipei si se asigura ca personalul cunoaste si este in masura sa aplice normele de siguranta si securitate, inclusiv cele privitoare la utilizarea echipamentului de interventie si protectie stabileste si implementeaza masuri de siguranta si securitate a documentelor si comunicatiilor stabileste procedura de semnalare/raportare a riscurilor privind siguranta si securitatea. In fazele de tranzit de la punctul de origine pana la baza de operatie (si retur) stabileste si implementeaza procedurile adecvate pentru riscurile deosebite, generate de starea drumurilor, animale,zone de restrictie, vreme, acte criminale, tulburari civile etc. stabileste posibilitatile de utilizare a capacitatilor medicale proprii si locale de pe itinerarul de deplasare pentru urgenta sa asigure ca echipamentul si proviziile sunt in siguranta sunt instituite, suficiente si respectate procedeurile de igiena mentine ordinea si disciplina in cadul echipei Pe timpul desfasurari operatiilor de cautare-salvare : asigura continuitatea exercitari functiei de siguranta si securitate, ajutorul sefului echipei este desemnat responsabil cu securitatea interventiei asigura instructajul pe probleme de siguranta si securitate pentru fiecare actiune, loc de munca si risc identificat in zona de operatii si aria de responsabilitate stabileste si exerseaza procedeurile de siguranta si securitate pe faze si niveluri specifice instituie masuri, functie de situatia concreta din teren pentru ; controlul perimetrului locului de dispunere al pazei de operatii si locului activitatii paza si apararea locului de dispunere avertizare, alarmare, evacuare a personalului ; iluminarea bazei de operatii si a locului activitati decontaminare igiena si control biomedical cerceteaza si inregistreaza toate incidentele si accidentele monitorizeaza prognoza meteo asigura odihna, rotatia,hidratarea si hranirea membrilor echipei

Responsabilitatile fiecarui membru al echipei privind siguranta si securitatea cuprind : - cunoasterea si respectarea tutror regurilor de securitate stabilita - raportarea tuturor pericolelor constatate - respectarea normelor de comportament instituie prin codul deontologic. Msurile de securitate si protecie specifice pentru intervenia in structuri avariate, utilizarea echipamentelor tehnice, pentru metode i procedee de salvare, precum si cele de prim ajutor sunt prezentate pe larg in sectiunile n care sunt tratate acestea Probleme deosebite ridic pentru asigurarea siguranei securiti personalului i aciunilor de salvare cutare, situaia in care intervenia este impus de efectele unor aciuni teroriste sau n zona n care sa produs dezastrul este instalabil i , pe acest fond, pot s se manifeste acte teroriste care vizeaz explatarea siguranei n vederea impuneri propriilor scopuri .Se va avea n vedere faptul ca echipa poate fi inta unor acte teroriste sau se va incerca punerea ei n imposibilitatea de a aciona prin aciuni de haruire , intimidare ,blocarea cilor de aces i de evacuare,fragmentare a dispozitivul de intervenie,diminuarea posibilitilor operaionale prin determinarea alocrii unei pri mai mari din personal i resurse pentru securitate etc. In asemenea situaie, cooperarea cu alte elemente ale sistemului local sau international rspuns este absolut necesar. Se impune un control mai atent al surselor de risc i n deosebi al materialelor periculoase, tinnd seama de faptul c de multe ori ele sunt disimulate. Msurile suplimentare de securitate vizeaz : - definire , implementare i exersare de proceduri speciale pentru alarmare , protecie i evacuare a locului sau zonei periculoase ; - raportare prioritara a situaiilor periculoase sau susceptibile de a deveni periculoase limitarea strict a accesului in zona de operai i la locurile/punctele de lucru (numai personalul destinat)reprezentai autorizai i cunoscuti/identificai i verificai ai autoritilor ierarhice sau de coordonare. - Msuri suplimentare de protejare a victimelor dezastrului. 2.Codul deontologic al salvatorului Salvatorul este un profesionist.. In toate situaiile este perceput n aceast calitate i se asteapt de la el profesionalism De aceea, el trebuie : - s fie permanent preocupat de perfectionarea pregtiri sale profesionale - s acioneze oportun, eficient, profesional ; - s indeplineasc n totalitate i de calitate sarcinile ce-i revin , pentru a nu fi nevoie s revin asupra lor sau s fie ncredintate altcuiva. II. Efortul profesional, fizic i mintal al salvatorului este pus n slujba salvri vieii primejduite de dezastre i care nu se poate apara prin fore proprii.Munca lui este de maxim importan pentru om i societate.Salvatorii ii indeplinete misiunea : animat de cele mai bune intenii conform competentelor sale, raportnduse i limitnduse todeauna la propriile posibiliti far sai rite inutil viaa i sntatea ;ce-a mai preioas viata la locul aciuni , este cea a salvatorului , pentru ca de supravieuirea lui depinde salvarea multor victime ! Conduita salavtorului se fundamenteaz intodeauna pe afirmarea i promovrea urmatoarelor valori : inalt si profund umanism integritate respect pentru viata, ordine i lege solicitudine alturism imparialitate I.

III. -

responsabilitate loialitate profesialism corectitudine cinste . IV. Respecte de demnitatea umana, apara, sustine si incurajeaza in toate situatiile drepturile fundamentale ale omului ; nu comite si nu tolereaza nici un act care aduce prejudiciu acestor drepturi V. Actioneaza astfel in cat sa nusi compromita onoarea si demnitatea personala si sa nu aduca prejudici colectivului in care face parte VI. Respecta normele de comportament si convietuire, are un comportament decent si disciplinar. VII. Nu actioneaza conditionat si nici in interes personal satisfactia sa se fundamenteaza pe constiinta datoriei implinite fata de semenii in suferinta, pe care nici un avantaj material nu o poate inlocui ;salvatorul este speranta in toate imprejurarile critice, implinirea speriantei in limitele posibilului, niciodata profitor

Capitolul VII UNELE ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL ECHIPEI SAR Indiferent de modul in acre este constituita si in care functioneaza (de sine statatoare sau in compunerea unei structuri de raspuns mai complexe , o activitate permanenta sau temporara ca structura institutionalizata sau constituita din voluntari etc.), echipa SAR are o componenta de management care raspunde de intreaga supravietuire a actiunilor, precum si de securitatea si siguranta personalului si actiunilor. In principiu o echipa SAR aflata in actiunea este, sub aspect numeric, un colectiv restrans de specialisiti, minimul necesar pentru a indeplini in totalitate sarcinile ce decurg dintr-o misiune specifica desfasurata in mediul urban fiind 12-15 persoane.Ca atare si componenta de management va fi strict limitata din punct de vedere numeric , sarcinile de baza ale modulului fiind indeplinite cu pregatere de catre seful echipei si ajutorul sau, pentru unele aspecte fiind obligatorie delgarea de autoritate respectiv stabilirea nivelului competentei decizionale pentru fiecare component al echipei si asigurarea unui grad de libertate satisfacator , in deosebi privind alegerea metodelor si mijloacelor de actiune. Componenta manageriala a echipei indeplineste atributii privind : - planificarea - organizarea coordonarea personalului si indeosebi a activitatilor - asigurarea securitati si sigurantei - control si evaluare - compunicarea , relati si informare publica (relati cu masmedia, cu autoritatile si populatia) ; - repreentarea in relatiile cu celalalte elemente ale sistemului de raspuns la dezastru , Indeplinirea sarciniilor pe domeniile mai sus mentionate necesita un complex de masuri si activitati specifice setari in care se afla echipa si etapele de desfasurare a misiuni. Privind planificare se disting doua situati specifice - planificare pentru situatia in care echipa nu este angajata in misiune se afla la pregatire de rutina, in acest caz fiinf elaborate si puse in aplicare planurile si programele de pregatire ; este necesara elaborarea, mentinerea in actualitate si exersarea unui plan de imobilizare a echipei care va avea in vede : - structura pe functiuni - modalitate de anuntare si aducerea a echipei la locul de dispunere - stocurle de materiale si echipamente - graficul (sinopticul) activitatilor desfasurate de elementul peramnent operativ (tura de servici, ofiterul de serviciu etc.) si modulul managerial din momentul alarmari/activari

responsabilitati privind pregatirea si imbarcarea pentru transport a echipamentelor pentru toate variantele de transport si tranzit si misiuni (interne sau internationale) - persoane si puncte de contact - modul de raportare si informare - responsabilitati, momentul, locul participanti si structura de principiu a instrctajului initial privind misiunea - modul de verificare a capacitati operationale (concordanta dintre datele din fisa de capacitate a echipei Anexa si situatia concreta - organizarea/programare a operatiunilor pregatitoare pentru misiune privind personalul (control medical, imunizari/vaccinari, documente, dotare standar si obtionale etc.) si caini de cautare - alte aspecte considerate necesare de catre seful echipei - planificarea pentru misiune esentiala pentru succesul acesteia si este in exclusivitate atributul conponentei de management a echipei SAR , chiar si in conditiile in care gradul de supervizare din partea unui nivel ierarhic superior de autoritate este relativ ridicat ; se materializeaza in principiu intr-un plan de actiunie specific pentru misiunea primita, care include planul de deplasare (planul de transport si ordinul/dispozitia aferenta, organizarea conducerii, cercetarii, comunicatiilor, puncte si persoane/autoritati de contract/legatura etc ) , probleme de siguranta si securitate , logistica , organizarea , misiunile si modul de actiunde specifice echipelor/modulelor specializate (recunoastere,legatura/comunicatii , identificare a bazei de operatii si zonei de lucru etc.) , planul de cheltuieli neprevazute . Procesul de planificare pentru misiunea se initieaza in momentul primiri acestuia si cuprinde - insusirea misiuni (primita sau dedusa) - analiza situatiei - sistematizeaza informatiilor existente privind dezastrul, localizarea, situatia din zona afectata si situatia meto, caracteristicile terenului - datele de stare actualizate ale echipei ; identificarea personalului si tehnici necesare - calculul timpulul - determinarea necesarului de informatii ulterioare si oragnizarea obtinerilor - orientarea pentru planificare si indicatii/dispoziti preliminare - dezvoltarea actiunilor privind interventia - selectarea obtiuni adecvate, luarea hotarari, elaborarea/adaptarea si operationalizarea planului de deplasare - planificarea interventiei (elaborarea planului de interventie) - instruirea echipei Analiza situatiei este activitate cu caracter permanent si iterativ declansata de orice informatie privind modificarea datelor de stare, cu finalizare in optimizarea actiuni ca preocupare pe toata durata misiuni . Data fiind dinamica deosebita a activitati echipei, determinata de mediul de actiunde deosebit de imprevizibil si schimbator in situatia in care actioneaza echia SAR se verifica o regula consacrata de stinta managementului, potrivit careia planul nu inseamna mare lucru, plaificarea este totul.In toate fazele actiuni ea trebuie sa raspunda cerintelor deoportunitate, conformitate, flexibilitate, cu orientare prioritara spre eficienta indeplina siguranta si securitate a echipei si actiunilor. Modulul managerial, indiferent cat de extinsa este echipa este reprezentat de un numar strict limitat de persone, in randul carora seful echipei este autoritatea reprezentativa.Ca urmare , vom enumera cateva inactivitatile pe care acesta trebuie sa le desfasoare, din dorinta de a oferi un minim de orientare spre actiune sistematica si riguroasa , fara a scapa din vedere faptul ca fiecare misiune este unicat sub aspectul solicitarilor si problemelor ce trebuie rezolvate, fiind imposibil de realizat un algoritm universal valabil. La primirea misiuni - precizeaza subordonatilor responsabilitatile ce le revin (individual si pe structuri) ; - calculeaza timpul la dispozitie , il repartizeaza pe activitati necesare pentru pregatire, fixeaza termenul pentru gata de interventie ; - initieaza planificarea - stabileste masurile urgente si da dispoztitii preliminarea - controleaza desfasurarea activitatilor de pregatire.

La sosirea in raionul de interventie : - contacteaza autoritatea/persoana de legatura si realizeaza coordonarea pentru actiune - stabileste baza de operatii si amplasarea acestuia - stabileste sistemul de comunicatii in zona si cu exteriorul - stabileste punctele de lucru, modul de desfasurare a operatiilor , sistemul de cooperare cu celalalte elemente ale sistemului de raspuns la dezastru ; - stabileste programul zilnic de lucru ( va avea in vedere instructajul zilnic si la fiecare punct de lucru pe probleme de siguranta si securitate si cel putin o naliza a situatiei) - identifica resursele locale si organizeaza sistemul logistic - stabileste si exerseaza procedurile de asigurare a legaturi intre coechipieri si module , exercitate a autoritati , rapoarte, alarmare si evacuare a zonei in caz de pericol - organizeaza sefi de module asupra actiunilor ce se desfasoara - instituie procedurile si sistemul de securitate si control. Probleme deosebite ridica pentru modulul managerial, dupa sosirea in zona afectata de dezastru, realizeaza dispozitivului de interventie (o varianta este prezentata in anexa 6). De regula un asemenea dispozitiv se compune din urmatoarele elemente : - punctul de comanda : se instaleaza pe directia sau vecinatatea punctului de lucru unde este concentrat eforul principal al echipei SAR - locul de dispunere a modului de interventie (functiile de operatii, medicala si elementele date in sprijin) - Punctul (punctele) de adunare a ranitilor P.A.R. :se organizeaza cate unul la maxim trei puncte de lucru, atunci cand numarul ranitilor se estimeaza a fi mare si triajul, distributia si transportul ranitilor nu se pot organiza din aceste puncte ; se amplaseaza la cel mult 200m de punctul de lucru , obligatoriu intrun loc fara riscuri pentru victime si personalul destinat pentru activitati specifice - Rezerva : se stabileste functie de cerintele si posibilitatile de interventie (cu tot efectivul sau cu efective reduse) ; daca se organizeaza lucrul in schimburi , aflate la odihna sau refacere ; de regula , echipa actioneaza cu tot efectivul in primele 6 ore de interventie iar daca interventia se prelungeste se trece la organizarea pe schimburi , data fiind schema de personal relativ redusa. Mai posibila este inlocuirea modului de interventie pentru refacere si odihna cu unul apartinand altei echipe SAR decat lucrul pe mai multe schimburi din cadrul aceleias echipe ; in rezerva sunt cuprinse aparatura si mijloacele ce nu se folosesc imediat, materialele consumabile, precum si stocurile de hrana , apa echipament individual de protectie a cazarmament ; locul de depunere se stabileste in afara zonei de pericol, dar nu mai departe de 1-3 km de raionul de interventie ; - - punctul de sprijin logistic : se dispune inapoi punctului de comanda, la 50-300 m, intr-un loc in afara pericolului, care sa permita odihna si intretinerea personalului, precum si ececutarea lucrarilor de intretinere necesare la tehnica din dotare : se asigura spatii pentru odihna si intretinere pentru prepararea si servirea hranei, acordarea de ingrijiri medicale, grup social Realizarea dispozitivului de interventie trebuie sa satisfaca o serie de cerinte, privind : - posibilitatea executarii cercetarii raionului de interventie rapid in prima etapa si permanent pe durata interventiei ; - concentrarea efortului in zona unde se afla cel mai mare numar de victime ; - utilizarea eficienta a fortelor si mijloacelor, la intreaga lor capacitate operationala ; - actiuni stabile si active ; - conducere permanenta si directa ; - stabilitate a legaturilor de comunicatii ; - condirii corespunzatoare de siguranta si securitate ; - posibilitati de constituire a coloanei de mars si cai de acces (afluire/defluire) punctele de lucru din dispozitiv. Programul de lucru zilnic al sefului echipei SAR vor fi cuprinse, in mod obligatoriu

sedinta operativa de instructaj cu tot efectivul echipei, in care se va prezenta evolutia situatiei, schimbari produse privind misiunea, programul de lucru, organizarea sau sarcinile individuale, probleme specifice de securiatte si comunicatii ; intocmirea si inaintarea la autoritate de coordonare a interventiei (centrul operational intern sau international, dupa caz) a raportului de situatie (SITREP), in care se mentioneaza : descrierea succinta a situatiei operative din raionul de interventie ; descrierea actiunilor desfasurate si a rezultatelor obtinute cereri de orice natura, logistica, operationala, personal, securitate etc.). alte probleme (accidente, incidente, pagube, deteriorari de echipamente etc) inscrierea actiunilor si rezultatelor in jurnalul de operatii (Jurnalul actiunilor de interventie) ; debriefingul personalului angajat in actiuni in ziua respectiva.

Privind managementul echipei SAR se recomanda a fi tratate cu atentie inca doua domenii de responsabilitate exclusiva managementului documentelor si relatiile cu mass-media. Managementul documentelor Pregatirea si desfasurarea operatiunilor de cautare-salvare precum si valorificarea experientei dobandite in actiuni si perfectionarea raspunsului la dezastre impun producerea si gestionarea unui volum mare si divers de documente.Este imperios necesara, pe de o parte, definirea unui nomenclator al acestora, iar pe de alta, incadrarea lor in standarde compatibile pe plan international care sa faciliteze cooperarea in domeniu, mai ales cand este cazul unei misiuni imediate sau neasteptate sau la implementarea unor proceduri operationale noi. Managementul echipei sar va avea in vedere pregatirea intregului personal privind : - cerinte privind structura compatibila a documentelor operationale, de pregatire, de valuare (vezi documentele de capacitate din anexe), rapoarte, hartii - utilizarea de semne conventionale standard ONU-OCHA si a cerinetlor de compatabilitate privind formatul, notatii standardizate pentru data/timp/zona/luna, coperte subsoluri de pagina, cuprinsuri ; - font si formatare compatabile recomandare INSARAG Arial font 12 ; - elaborarea unui orar cu puncte precise de reper pentru elaborarea fiecarui document, data initiala a draftului, intrare in calculator (ora de generare) termen de realizare si verificare a draftului, editare si verificare finala,listare finala ; - stabilirea si urmarirea realiarii arhivelor de fisier documente/biblioteca ; - realiarea documentatiei copie si stergerea copiilor hard expirate ; - standardizarea prezentarii : in PowerPoint, pe slide fiind numai rezumatul (minim de informatie, dar de esenta) ; - mecanism standard de distribuire a documentelor, elaborate in format standard MS World , prezentari in PowerPoint, incarcabile pe suport magnetic (discheta CD), caracter public transferabile electronic si posibile de publicat ca Read Only pe Web, dupa aprobare De asemenea se va avea in vedere ca, pe timpul pregatiriisi desfasurarii actiunilor de interventie sa fie luate toate masurile necesare de realizare a securitatii documentelor, printre care : - resposabilitati precise privind realizarea , multiplicarea, difuzarea, pastrarea ; - toate informatiile/mesajele/documentele se inregistreaza; - orice document elaborat sau primit se aduce la cunostiinta celui interesat - toate aspectele legate de starea documentelor se raporteaza imediat sefului echipei si ierarhic la esaloanele abilitate. Privind relatii cu mass-media Realatiile cu mas-media sunt, pe de o parte,inevitabile, iar pe de alta, necesare echipei de cautare-salvare si se fundamenteaza pe nevoia de informatie pe care o resimt ambele parti in situatia de criza informationala si mediatica generata de dezastru. Pentru managementul echipei SAR, relatiile cu mass-media in toate fazele de pregatire si raspuns la dezastre ofera unele avantaje ce trebuie explotate pe deplin printre care ; - utilizare ca sursa suplimentara de informare asupra situatiei din zona afectata de dezastru ;

asigurarea cunoasterii de catre public si populatia afectata a masurilor preconizate si intreprinse a posibilitatilor operationale reale si diminuarea pe aceasta cale a discrepanteiintre asteptariile indreptatite ale populatiei afectata si posibilitatile reale de respuns. - Posibilitate de a face publicitate propriei organizari, dar si prevenire si pregatire pentru situatii de dezastru prin difuzare de recomandari privind comportamentul si masurile de protectie ; Nu trebuie neglijate nici dezavantajele pe care le poate crea relatia cu mass-media in plan informativ (determinate de prezentarea deformata a realitati din teren) sau al imagini (presa de scandal) Cateva cai de urmat de catre modulul managerial pentru a putea avea relatii bune, abslolut necesare , cu massmedia ; - stabilirea unei strategii de urmat de catre toti componentiiechipei, fundametata pe idea ca fiecare poate da relatii despre munca sa, dar despre cea a echipei numai cei autorizati. ; - stabilirea unui punct de contact cu mass-media si, daca este posibil, a unui grafic privind intalnire si furnizarea informatiilor de intere ; de dorit ca initiativa sa apartina sefului echipei ; - pentru economie de timp este recomandat organizarea unor scurte conferinte de presa inainte de plecare in misiune, cand este cazul pe timpul interventiei, la incheierea misiuni etc. Se va avea in vedere : - reprezentatii mass-media sunt profesionisti si vor sa aiba de-a face cu profesionisti si sa fie tratati ca atatare ; - nu este recomandat sa se ascunda unele fapte mai putin convenabile ; - din orice contact cu mass-media trebuie sa se obtina un minim de profit ; - orice intalnire cu mass-media trebuie temeinic pregatita ; improvizatiile sunt neproductive si, uneori chiar dezastruoase ; - se va insista pentru a fi asigurat sensul corect al acelor preluate de mass-media si un grad cat mai inalt de conformitate cu realitatea Capitolul VIII SISTEMUL INTERNATIONAL DE RASPUNS DE CAUTARE-SALVARE 1. Organisme implicate OCHA Biroul Natiunilor Unite de Coordonare a Afacerilor Umanitare UNDAC Echipa ONU de Coordonare a Actiunilor de Evaluare a Dezastrelor (United Nations Disaster Assement and Coordination) OSOCC Centru de Coordonare a Operatiilor la Fata Locului (On Site Operations Coordinations Center) LEMA Agentia Locala pentru Managementul Urgentelor (Local Emergency Management Authority) FCSU Unitate de Coordonare a Sprijinului in Teren (Field Coordination Supprot Unit) MCDA facilitati Militare si de Aparare Civila (Military and Civil Defance Assets) DRB Filiala de Raspuns la Dezastre (Geneva) 2 . Funcionarea sistemului international de rapsuns de cautare-salvare (procedura INSARAG) Sistemul international de rapsuns la dezastre este structurat pe 3 nivele de necesitate si coordonare, astfel : Nivelul Strategic comunitate internationala de asistenta ; Nivelul operational in capitala tarii/regiunii afectate de dezastru ; Nivelul tactic de actiune in locul unde se desfasoara efectiv asistenta victimelor. Cel de-al treilea nivel, cel tactic, este situat intr-un mediu haotic generat de dezastru si necesita coordonare privind : - evaluarea imediata a situatiei existente si estimarea nevoilor de asistenta ; - coordonarea rapida in teren a eforturilor de asistenta ; - implementarea si dezvoltarea procedurilor de asistenta si a sistemelor de coordonare a actiunilor ;

- schimbul de cunostinte, experienta si tehnici vizand consolidarea capacitatii de rapsuns la urgente. ONU, prin OCHA ca organism specializat, si-a asumat rolul de coordonator al efortuilor de asistenta la dezastru, in special la nivel operational. Ca urmare, OCHA, prin filiala de raspuns la dezastre de la Geneva DRB, care indeplineste rolul de Punct Focal in cadrul Natiunilor Unite , a instituit sistemul de raspuns la urgente pentru coordonarea actiuniilor preluate de comunitatea internationala in urma dezastrelor naturale si urgentelor mediului inconjurator. Prin OCHA, INSARAG mentine contactul cu echipele de cautare-salvare si intretine un director actualizat al echipelor ce indeplinesc criteriile pentru raspunsul si operatiile internationale. La producerea unui dezastru ,. Primul raspuns va fi de la personalul LEMA si serviciile de ajutor ale tarii afectate . Cererea de asistenta internationala SAR se poate face de catre autoritatile competente ale tarii afectate la OCHA sau direct tarilor cu care exista acorduri bilaterale. Cand cererea de asistenta este transimsa prin OCHA, acest organism va incepe sa stabileasca resursele necesare satisfacerii solicitarii, pe baza informatiilor primite de la tara afectata, si desfasoara urmatoarele activitati : - evalueaza disponibilul de resurse SAR ; - transimte, prin DRB catre Punctele Nationale Focale din tarile interesate : - Nota consultativa pe probleme de dezastre cu scop informativ ; avertizeaza echipele din sistem asupra evenimentului ce trebuie monitorizat, sau : - Alarma avertizeaza echipele SAR ca pot fi solicitate si sa inceapa pregatirea, sau - Nota de activare cerere oficiala pentru raspunsul echipelor SAR. - Trimite la fata locului , daca este necesar, o echipa de coordonare a actiunilor de aveluare a dezastrelor UNDAC, cu misiunea de a asista evaluarea urgentei si de a coordona in teren faza initiala a asistentei umanitare ; - Instaleaza OSOCC in tara afectata , in scopul directionarii si asigurarii suportului necesar echipelor SAR. La primirea Notei de activare prin Punctul National Focal, echipa SAR incepe mobilizarea si desfasoara actiunile specifice dizlocarii pentru deplasarea in tara afectata si zona de operatii. Echipa SAR isi desfasoara activitatea sub controlul operational al LEMA din tara afectata, operatiile sale fiind coordonate de OSOCC. De altfel, resursele internationale SAR echipele si OSOCC sunt parti integrante ale structuri locale. Seful echipei SAR mentine o permanenta legatura cu OSOCC si, prin acesta, cu LEMA pentru toate aspectele legate de misiune. Existenta si functionarea sistemului international de raspuns de cautare salvare implica instituirea si respectarea unor cerinte si obligatii minime pentru toti cei implicati. Astfel, INSARAG , pe baza experientei acumulate si prevederii nevoii de asistenta internationala, structureaza aceste cerinte si responsabilitati in sarcina celor implicati, dupa cum urmeaza : Responsabilitatile ONU (OCHA prin DRB) mentinerea si actualizarea directorului international SAR ; distribuirea alarmelor, rapoartelor de stare, cererilor/apelurilor de asistenta internationala ; coordonarea expederii echipelor SAR ; expedierea unei echipe UNDAC corespunzatoare ; infiitarea unui centru de receptie OSOCC ; infiintarea OSOCC ; aprofundarea responsabilitatilor tarii afectate . Responsabilitatile tarii afectate asigurarea transportului inter si local (personal/echipament) a echipelor SAR ; punerea la dispozitiile a serviciilor de sprijin necesare ; stabilirea bazei de operatii ; asigurarea securitatii resurselor ; asiugurarea personalului, echipamentului si serviciilor necesare ; interventie medicala de urgenta si asigurarea controlului medicamentelor ; carantina pentru caini ;

formalitati de frontiera (viza,pasaport) ; asigurarea cu echipamente specializate de comunicatii ; asigurarea interpreti/translatori pentru echipele SAR ; asigurare punct contact cu activitate permanenta ; asigurare cu gaze comprimate si combustibil . Responsabilitatile tarii asistente suportul costul participarii ; asigura deplasarea echipei SAR intr-un timp cat mai scurt din momentul activarii ; asigura ideplicirea criteriilor de performanta cerute echipei SAR ; solutioneaza problemele referitoare la : conducerea echipei ; pagube ; responsabilitatea deplina pentru moartea unui mebru al echipei ; avarii si pagube produse de membrii echipei prin acte de rea vointa , neatentie sau cu premeditare ; comunicatii interne/externe . 3 Echipa SAR in actiuni de raspuns international de cautare-salvare

La actiunile internationale de asistenta in domeniul cautarii-salvarii victimelor dezastrelor participa echipa SAR destinata sa desfasoare astfel de activitati in teritoriul national. Participarea la aceste actiuni este angajata, condusa si coordonata de organele abilitate ale statului roman, coordonarea activitatii echipei SAR fiind realizata prin Punctul National Focal , care functioneaza in cadrul C.P.C. I. Cerinte de raspuns, responsabilitati, criterii

A. Capacitati operationale Echipa SAR trebuie sa fie in masura sa indeplineasca la locul unde s-a produs dezastrul urmatoarele actiuni (conform criteriilor de capacitate INSARAG) : Operatii specifice : operatii de cautare-salvare : asistenta medicala de urgenta, persoanelor afectate de dezastru si victimelor ( raniti, bolnavi ) din randul personalului propriu inregistrate in timpul misiuni ; cercetare si recunoasteri in baza de operatii, inclusiv evaluare a nevoilor de asistenta la dezastru si informare LEMA si OSOCC ; controlul materialelor periculoase si evaluarea zonelor afectate ; evaluarea structurala si de risc ; control/coordonare a serviciilor publice din zonele afectate ; asistenta in stabilizarea structurilor afectate, inclusiv operatii de stavillire si funadtii. Asistenta acordata a persoanelor din zonele sinistrate pentru depasirea urmarilor immediate ale dezastrului : directionarea catre serviciile disponibile (medicale, furnizoare de hrana si apa, adapostire etc.) ; distribuirea de materiale necesare persoanelor care ocupa constructii avariate ; asistenta in asigurarea securitatii bunurilor expuse efectelor nefavorabile ale vremii. Asistenta acordata personalului de raspuns local de urgenta : in coordonarea eforturilor de raspuns local ; in restabilirea comunicatiilor de urgenta ; deblocarea straziilor , pistelor de aeroport, serviciilor guvernamentale ;

marcarea/identificarea strazilor si cladirilor ; instruirea si coordonarea voluntarilor locali si a personalului de rapsuns de urgenta in operatii SAR; oferire de informatii privind tratamentul medical acordat ranitilor salvati .

B . Cerinte minimale de dotare si performanta operationala Organizare modulara , flexibila , care sa permita reorganizare pentru a deservi toate raspunsurile la risc ; Componenta de management capabila sa conduca operatii 24h din 24h si sa asigure securitatea si siguranta echipei ; nu se admite cumul de functii ; sa cuprinda si experti in evaluarea situatiilor operative din zona de dezastru ; Capacitati functionale : de cautare-salvare ; medicala ; tehnica si de asigurare de sprijin (suport logistic si de comunicatii) Timp de alarmare si pregatire sub 6 ore din momentul activarii ; Capacitate de deplasare in zona de dezastru, din momentul activarii : in 10 ore, pe cale aeriana ; in 8 ore, pe cale rutiera. Capacitate de participare la operatii cel putin 14 zile, din care minim 10 zile operationale strict cu resurse proprii; Dotare minimala : generatoare electrice de putere si echipament de iluminat ; echipament portabil pentru : penetrare si taiere diferite materiale (caramida,beton armat, otel, lemn, etc.) ; echipament de ridicare/impingere materiale si greutati ; detectoare de diferite tipuri pentru victime incarcerate ; aparatura de comunicatii ; echipamente/aparatura de cercetare chimica si de radiatie, de decontaminare ; tehnica de calcul si birotica adecvata ; ambulanta cu posibilitati de interventie chirurgicala ; echipament pentru filtrarea apei si inmagazinarea ei ; dotari sociale (corturi,cazarmament dota, pentru prepararea hranei si igiena etc)l ; echipament de protectie adecvat (misiuni, conditiilor de clima si anotimp etc), cu semne dinstictive pentru notionalitate si functiunile specifice (management, cautare-salvare, medicala , tehnica ) ; caini antrenati pentru obtiuni de cautare-salvare ; aparatura foto, video, de inregistrare sonora etc.

C . Cerinte privind componentii echipei : Cerinte cu caracter general : - capacitati fizice si psihice, cel putin medii ; - cunostinte si deprinderi privind proceduri SAR de baza ; - cunoasterea normelor de comportament in zona de dezastru ; - incadrarea intr-un program de antrenament specific, vand ca obiectiv intretinerea calificarii (competente si capacitati), in care sa fie cuprinse, conform recomandarilor INSARAG : - cunostine si deprinderi de baza privind operatii SAR ; - Codul etic si deontologic ; - siguranta si securitate (inclusiv norme de protectia muncii si tehnici de auto aparare) ; - cunoasterea materialelor de risc ; - managementul stresului de incident extins ; - supravietuirea ; - intretinerea fizica ; - primul ajutor medical de baza ; - constientizare culturala .

Cerinte specifice : componentii echipei trebuie sa posede documente corespunzatoare de calatorie si pentru misune (pasaport,carnet de sanatate cu atestatele corespunzatoare de vacinare, carte de identitate etc.) ; componentii echipei sa fie inoculati/imunizati pentru tara afectata ; modulul de conducere sa fie format din personal calificat pentru indeplinire de functii multiple : in cadrul echipei SAR comanda si control ; pentru management in cadrul LEMA ; pentru suport de conducere si logistic al operatiilor OSOCC, daca este solicitat. Conductorii de caini sa fie atestati pentru cautare-salvare ; Fiecare component al echipei va avea in dotare : Obiecte de uz personal obligatorii : act de identitate, inclusiv fotografii de rezerva (tip pasaport) ; hrana rece si apa de baut pentru 36 de ore ; 4 schimbrui de lenjerie de corp ; articole de igiena si intretinere personala ; trusa individuala de prim ajutor medical ; bani de buzunar (diurna) in bancnote de diferite marimi ; Obiecte de uz personal optionale : aparat de filmat/fotografiat ; binoclu ; calculator de buzunar ; dictionar, ghid de conversatie ; rechizite etc.

II . Fazele pregatirii si participarii la raspunsul international de cautare-salvare A . Pregatirea pentru raspuns Cuprinde doua etape : Pregatirea de rutina si exercitiile ce asigura capacitatea operationala a echipei : - este responsabilitatea peranenta a managementului echipei si a celui superior ierarhic ; - se desfasoara in conditii de normalitate, in absenta unui incident sau unei solicitari de participare la operatii ; - cuprinde : instruirea personalului si mentinerea in baremele de performanta INSARAG , antrenrea cainilor, testarea/perfectionarea planului de mobilizare propriu pentru misiuni interne si internationale si a celorlalte planuri de actiune, constituirea stocului de echipamente pentru interventie si gestionarea acestuia. Pregatirea pentru misiune este, defapt o etapa a participarii la misiune ; incepe la primirea Notei consultative sau Alarmei si presupune responsabilitati si activitati specifice pentru Punctul National Focal si pentru echipa SAR, indeosebi pentru modulul managerial al acestuia B . Faza de activare/mobilizare cuprinde activitati si responsabilitati pentru : Punctul National Focal - este punct de contact al tarii si echipei SAR pentru OCHA sau altei tari care solicita activarea echipei ; - primeste si transmite comunicari legate de dezastru : -Nota consultativa ; -Alarma ; -Nota de activare . - Gestioneaza toate datele referitoare la echipa/echipele SAR aflate in evidenta directorului INSARAG (posibilitati, nivel de pregatire si operativitate, dotare etc.) ;

Raspunde de informarea oportuna a OCHA privind stadiul de pregatire propriu si a echipei.echipelor SAR si indeplinste toate cerintele de ordin administrativ si informativ/de raportare privind cooperarea internationala si interactiunea echipelor SAR ; - Dupa actiavrea echipei SAR, in cele 8-10 ore in care urmeaza ca echipa sa inecapa deplasarea, desfasoara urmatoarele activitati pregatitoare : - Evalueaza nivelul de pregatire al echipei ; - Solicita si primeste aprobarea nivelelor guvernamentale competente pentru mobilizarea echipei SAR ; - Culege si prelucreaza informatiile necesare instructajului privins misiunea . In majoritatea cazurilor, informatia este limitata si se rezuma initial la ceea ce difuzeaza OCHA, respectiv : Prin Nota consultativa sau Nota de alarma - tipul evenimentului si caracteristici ( de exemplu magnitudinea) ; - locatia ; - vremea ; - situatia actuala ; - indicatorii de securitate specifici tarii afectate . Prin Nota de activare : - locatia ; - vremea - situatia actuala ; - momentul activarii ofociale (data,ora); - punctul de sosire (denumire, locatie) ; - fregventa radio ; - proceduri de identificare si contact ; - punct./persoana de contact (denumire, nume) ; - locatie centrul de receptie ; - alte resurse SAR activate ; - durata anticipata a misiunii ; - informatii privind securitatea . III . Managementul echipei SAR (modulul managerial) alarmeaza/instiinteaza si aduna personalul echipei ; asigura informatiile esetiale pentru misiune ; verifica stocul de echipamente si resurse ; elaboreaza planul de incarcare/imbarcare echipament si personal ; verifica intregul personal, privind : prezenta ; starea de sanatate si daca sa executat imunizarea/vacinarea ; capacitatea de a actiona (apt/inapt pentru misiune); existenta documentelor necesare pentru tranzit si misiune (conform Recomandarilor Oslo); executa instructajul echipei, in cadrul caruia se prezinta si se stabilesc : informatiile despre dezastru, vreme, climat politic si de securitate a tarii afectate, conditiile de mediu inconjurator, date demografice si culturare etc. ; structura organizatorica (statul de incadrare pentru misiune) ; sistemul de relatii specific misiunii (de auoritate, functionale, de cooperare) ; aspecte de ordin medical ; proceduri mass-media ; proceduri de comunicatii ; probleme de siguranta si securitate ; Codul etic si deontologic ; modul de desfasurare a deplasarii (ora inceperii,mijloace de transport,responsabilitati etc.) ; informeaza mass-media (daca este cazul) prin comunicat, conferinte de prese etc.

pune in apicare planul de transport.

A . Faza de tranzit poate fi divizata in doua etape, respectiv tranzitul spre tara afectata (pana la locul de sosire punct de receptie) si de la punctul de receptie la locul actiunii. Tranzitul spre tara afectata : - este in intregime in responsabilitatea echipei ; - coordonarea este realizata de Punctul National Focal ; - managementul echipei continua documentarea/informarea privind misiunea. Tranzitul de la punctul de sosire/receptie la baza de operatii - contact initial cu Centrul de receptie, de la care seful echipei primeste informatii si isi dezvolta documentarea, privind : - locatia Postului de comanda si locul de activitate repartizat echipei ; - autoritatile din amplasament carora li se subordoneaza ; - mijloace de transport la dispozitite ; - situatia actuala din teren ; - facilitati privind : hranire, apa, tratament medical, servicii etc.; - harti si planuri ce se utilizeaza ; - fregvente radio disponibile/repartizate ; - riscuri de siguranta/securitate privind transportul. - Se elaboreaza planul detaliat al deplasarii ; - Instructaj cu personalul echipei ; - Executarea deplasarii cat mai repede posibil, conform deciziei LEMA si OSOCC : - Direct la locul actiunii ; - Prin zona de concentrare a trupelor, de regula cand este nevoie sa fie schimbat modul de transport. - Daca este cazul, seful echipei SAR stabileste o echipa de recunoastere care se deplaseaza inainte, ia legatura cu OSOCC sau LEMA si identifica pana la sosirea intregii echipe, locul si resursele necesare desfasurarii activitatii. B. Faza de operatii informare initiala prezentata de LEMA si OSOCC privind : esaloane de comanda si relatiile formale de autoritate ; linii de comunicatii cu LEMA si OSOCC ; punctul de contact din amplasament ; continutul planurilot privind : actiunile ; comunicatiile ; informari/rapoarte operationale ; cooperare cu alte echipe ; asigurare cu harti, planuri de cladiri si instalatii etc. ; probleme de logistica, siguranta si securitate ; informare priivind demografia, limba, metode de comunicare cu populatia locala, tipuri de institutii, cultura, numar anticipat de victime etc. stabilirea de comun acord cu LEMA si OSOCC a problemelor privind : echipa ; obiectivele actiunii specifice ; strategii si proceduri medicale locale . managerul (seful) echipei SAR stabileste : programul perioadei de activitate operationala ; modul de angajare a echipei (toata echipa, o parte si mentinerea undei rezerve); graficul/programul de rotire a personalului ; localizarea si crearea bazei de operatii ;

modul de efectuare a recunoasteilor si cercetarii pentru dezvoltarea informatiei (triere structurala a zonei) : stabilirea reperelor ; evaluarea rapida a zonei ; identificarea locatiilor ce necesita o evaluare mai detaliata . prioritati pentru fortele de salvare ; marcarea locurilor/obiectivelor (vezi Indrumar de identificare si marcare) ; executarea operatiilor de cautare, salvare, asistenta medicala. C. Faza de renumire/stationare

Stationarea echipei SAR se executa in vederea dezactivarii sau renumirii/redesemnari. Renumirea/redesemnarea rezulta din schimbarea semnificativa a localizarii bazei de operatii.Necesita reimpacetarea echipamentelor si transportul echipei . Seful echipei si personalul de management, impreuna cu OSOCC si LEMA, vor efectua o evaluare justa a starii personalului si resurselor inainte de a primi/efectua ernumirea.Se iau in considerare: - durata operatiei deja intreprinsa ; - starea fizica si psihica a personalului ; - stocul de echipamente ; - disponibilitatea unui transport corespunzator. Daca nu exista posibilitatea continuarii misiunii se solcita/decide dezactivarea . Pe timpul stationari in vederea dezactivari se desfasoara Analiza (bilantul) indeplinirii misiunii, realizata ca acord amiabil cu OSOCC , LEMA , conducatori politici ai comunitatii afectate ; Inchiderea bazei de operatii, in cadrul careia managementul echipei va urmari : - masuri de precautie sanitara : curatare, neutralizare, ingropare a echipamentelor de toaleta pentru oameni si caini ; ardere sau strangere in saci ecologici a resturilor alimentare si medicale ; stingere a focurilor, astupare vetre de foc si santuri ; curatenie si ordine in locurile in acre s-a desfasurat activitatea.

Demobilizarea echipelor internationale SAR : - transport la Centrul de mobilizare (direct sau prin zona de concentrare a trupelor) ; - intoarcere la Punctul original de distributie (in tara) . In vederea intoarcerii la Punctul original de distributie a echipei SAR, se executa ; - evaluarea fizica si medicala a personalului si cainilor ; - evaluarea stresului de incident extins si elaborarea planului de debriefing ; - notificare catre tara de origine (la Punctul National Focal) ; - planificarea transportului ; - managementul stocului de echipamente ; - inventariere si verificare ; - se inainteaza structurii propunerile privind eventuae donatii de echipament pentru sprijinirea efortului local de salvare . - organizarea odihnei si refacerii personalului inaintea deplasarii ; - imbaiere (sau cel putin dus) ; - schimbarea imbracamintei ; - odihna ; - debriefingul echipei SAR ; - este responsabilitate directa a sefului echipei SAR; - incepe inainte de parasire zonei de lucru , cand o parte a echipei inca mai lucreaza ; - se va desfasura cat mai practic si direct cu putinta ; - se au in vedere ; - realizarea acordului general privind cronologia evenimentelor si realizari majore ;

reapelarea evenimentelor de catre fiecare membru al echipei; probleme ridicate de misiune si posibilitati de solutionare ; discutare/analizare a aspectelor pozitive si a celor nedorite si/sau dezastruoase ; stabilire/asumare de responsabilitate individuala ; toate, aspectele se noteaza/inregistreaza pentru a fi valorificate in rapoartele privind misiunea (inclusiv pentru a declansa procedura INSARAG de corectie), in debriefingul postmisiune si pregatirea pentru viitoarele misiuni ; tranzitul/deplasarea catre Punctul de origine al echipei SAR ; se va acorda atentie aspectelor de securitate si de mentinere a profesionalismului echipei, precum si incadrarii in cerintele Codului etic.

D . Revenirea la faza de baza implica pentru managementul echipei SAR rezolvarea unor probleme, privind ; - relatiile cu mass-media - evaluarea si planificarea a perioadei de odihna pentru personal : - tratamentul medical (daca este cazul) ; - echipament si realimentare ; - inventariere ; - curatire, dezinfectare, decontaminare - inlocuire echipament pierdut/consumat/donat ; - reambalare echipament stoc. - Debriefing operational postmisiune; - Sedinta generala; - Evidentierea tuturor problemelor; - Capturarea informatiilor (scris, inregistrat etc.) - Raportarea dupa actiune ; raportul va face referire la : - Descrierea misiunii , inclusiv redesemnarea (daca a fost cazul) ; - Cronologia evenimentelor: activare,mobilizare,tranzit,operatii in amplasament, activitati postmisiune ; - Evaluarea eficientei : organizarii,mobilizarii, planificarii, echipamentelor, procedurilor, procedeelor de actiune etc. - Evaluarea operatiilor ; - Integrarea in operatiile locale si modul de lucru cu OSOCC si LEMA in tara afectata ; - Probleme cu care s-a confruntat echipa, solutiile gasite si aplicate, propuneri de solutionare a unor probleme viitoare ; - Propuneri/recomandari destinate perfectionari sistemului de raspuns de cautare-salvare ; - Revenirea la planul de pregatire de rutina. - Informarea OCHA despre revenirea la stadiul de pregatire de rutina si capacitatea de ideplinire a unei noi misiuni. Capitolul IX PROCEDURI SI RESPONSABILITATI PRIVIND PERFECTIONAREA RASPUNSULUI INTERNATIONAL DE CAUTARE-SALVARE 1. INSARAG si rolul sau INSARAG Grupul International de Consultanta pentru Cautare si Salvare s-a constituit in 1991 ca raspuns la nevoia de coordonare, stndardizare si compatibilizare a pregatirii si a procedurilor operationale ale participantilor la cooperarea internationala in operatiunei de cautare si salvare a victimelor dezastrelor de promovare a schimbului de informatii si generalizare a experientei valoroase rezultate din operatiunile internationale desfasurate.

INSARAG are ca obiective : Sa proiecteze cadul adecvat de relatii internationale eficiente in domeniul salvarii vietilor si serviciilor umanitare in urma dezastrelor; Sa contribuie la pregatirea raspunsului de urgenta in scopul salvarii mai multor vieti, reducerii suferintei si micsorari efectelor dezastrelor asupra mediului inconjurator ; Sa imbunatateasca, sub aspect procedural, cooperarea intre echipele de cautare si salvare de la locul dezastrului Sa dezvolte si sa promoveze proceduri si sisteme aceptate international in domeniul cooperari dintre echpele de cautare salvare ; Sa asigure sprijin si orientare in cadrul ocha in domeniul coordonarii operationale ; Sa coordoneze si sa consolideze cooperarea din timpul fazei de asistenta de urgenta in cautare-salvare dintre organizatiile interesate si sa dezvolte procedurile SAR realizate in alte foruri internationale ; Sa asigure cadrul adecvat transmiterii evaluarii informatiilor, cererilor de asistenta si informatiilor operationale in scopul facilitarii si fundamenatrii deciziilor de raspuns international la dezastre. Structura organizatoric a INSARAG cuprinde un grup de conducere care lucreaza cu trei grupuri regionale. Pentru unele proiecte initiate de grupul de conducere, se constituie grupuri de lucru cu personal de conducere din sistemul de raspuns la dezastre, la nivel regional sau international acestea putand avea, functie de necesitati, activitate permanenta sau temporara (vezi Anexa nr 4). 2 . Procedura INSARAG de actiune corectiva Este recomandata si utilizata de INSARAG pentru desfasurarea, in maniera sistematica, a perfectionarii raspunsului de cautare-salvare. In cadrul acestui proces sistematic sunt valorificate informatiile si experienta obtinute din activitatile de pregatire si exercitiul din raspunsul la dezastre si raportarile de evenimente speciale, sunt introduse, studiate, recomandate spre experimentare si implementare aspecte de noutate specifice scenariilor de pregatire si exercitiu sau aparute in timpul raspunsului la dezastre. Pentru ca procesul sa fie viabil si eficient este de dorit sa fie ideplinite/respectate un minim de cerinte, printre care : - orcine este implicat, de la ori ce nivel al sistemului de raspuns, sa aiba acces egal la intrare in procesul de inbunatatire (introducere de date si informatii, utilizare, documentare etc.) ; - informatia/situatia introdusa in proces sa evolueze in intregul sistem, chiar daca sunt solicitate numai anumite nivele ; - structurare coerenta a problemei/solutiei; Procedura completa de actiune corectiva presupune parcurgerea a sase pasi (etape) , in cadrul carora sunt implicate structuri si desfasurate activitati specifice, dupa cum urmeaza : INITIATOR formuleaza si prezinta problema/solutia. CONDUCEREA GRUPULUI REGIONAL primeste problema/solutia, o verifica (analizeaza), stabileste Grupul Regional de Control care va primi misiunea, si i-o transmite GRUPUL REGIONAL DE CONTROL analizeaza misiunea , se asigura ca este clara si completa, elaboreaza un Plan de Urmarire a Actiunii de Distribuire pe care-l inainteaza conducerii regionale. CONDUCEREA GRUPULUI REGIONAL elaboreaza o recomandare cu punctul de vedere propriu, transmite conducerii INSARAG misiunea, Planul de Urmarire a Actiunii de Distribuire, recomandarea conducerii regionale . CONDUCEREA INSARAG transmite spre executie unui Grup de lucru (permanent sau ad-hoc). GRUPUL DE LUCRU indeplinste sarcinile repartizate, trimite produsul (rezultatul cercetarii) conducerii INSARAG.

CONDUCEREA INSARAG stabileste Grupul de conducere pentru analiza si adoptare. GRUPUL DE CONDUCERE adopta solutia analizata, transmite produsul la OCHA. OCHA - transmite celor interesati decizii/informatii pentru implementare. Aceasta procedura stabilita pentru generalizarea experientei pozitive sau implementarea spre experimentare a aspectelor de noutate este utilizata si pentru materializarea contributiei INSARAG la pregatirea raspunsului de urgenta si in asigurarea sprijinului si orientarii OCHA in domeniul coordonari operationale. Modelul prezentat mai sus cuprinde procedura integrala, pornind de la cel mai din jos nivel (LEMA sau echipa SAR).functie de situatie, se paote declansa rularea acestei proceduri de la oricare nivel al sistemului international de raspuns de cautare salvare. Responsabilitatile ce revin managerului (sefului) echipei SAR privind participarea la actiunea de coorectare a procedurilor operationale si de generalizare a experientei pozitive pot fi sistematizate dupa cum urmeaza : - sesizarea problemelor ce apar in pregatirea de rutina pentru misiuni interne si internationale, enuntarea acestora si cautarea solutiilor posibile ; - inregistrarea aspectelor de noutate ridicate de nevoile de pregatire si indeplinirea misiunilor specifice ; inregistrarea experientei pozitive si sistematizarea acesteia ; - elaborarea si inaintarea rapoartelor conform recomandarilor INSARAG (inclusiv acelor privind operatiile desfasurate in misiuni) la Punctul National Focal , cu mentiunea de a fi incluse in procedura de actiune corectiva ; - evidenta sesizarilor de corectie facute si a rezultatelor acestui demers.