Sunteți pe pagina 1din 59

Capitolul I

Accesorii pentru lucrul cu apa


Accesoriile pentru lucrul cu apa sunt mijloace destinate vehicularii apei direct de la sursele sub presiune la locul
incendiului sau prin intermediul autospecialelor si utilajelor de stingere.
Din grupa accesoriilor pentru lucrul cu apa fac parte: furtunul de refulare, tubul de cauciuc pentru aspiratie, teava de
refulare, hidrantul portativ, distribuitorul, colectorul, sorbul pentru tuburile de aspiratie, efectorul pentru ape mici, racordul,
reductia si ajutajul pulverizator.
De la inceputul capitolului, pentru a nu crea confuzii, subliniem ca denumirea de accesorii pentru lucrul cu apa este
generica, pornind de la domeniul cu cea mai mare utilizare a acestora, parte din ele putand fi folosite pentru transportul emulsiilor
de apa si spumanti sau al pulberilor vehiculate sub presiune.
1.Furtulul de refulare
In raport de tipul lor (A, B, C sau D), furtunurile de refulanre prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Diamentrul (interior)
Presiunea de incercare (bari)
Lungimea (m)
Grosimea stratului de cauciuc
(mm)
Masa pe ml (g)

A
111
20
20 0,2
1,0 0,2

B
76
25
20 0,2
1,0 0,2

C
53
20
20 0,2
1,0 0,2

D
26
20
20 0,2
1,0 0,2

920

700

450

200

Descriere.
Furtunul de refulare este fabricat din fibre textile poliesterice cu tesatura circulara (fara cusatura) cauciucata, pentru a-I
asigura etansietatea si reducerea pierderilor de presiune prin frecare pe timpul trecerii apei. La ambele capete, in raport cu tipul
sau, furtunul este prevazut cu racorduri de refulare.
Furtunul se intrebuinteaza in bucati lungi de 200,5 m si se foloseste sub forma de role simple sau duble, panglici sau
infasurat pe virtelnitele caruciarelor port-furtun.
Intretinere.
Dupa folosire, furtunul trebuie bine curatat prin spalare cu apa, operatie executata manual cu aparatul pentru spalat
furtunuri. Dupa spalare, furtunul trebuie uscat in locuri special amenajate sau pe stelaje inclinate, la locuri ferite de radiatii solare
ori termice.
Dupa uscare, se verifica starea racordurilor si gariturilor; se repara cand este cazul, iar pentru prelungirea duratei de
intrebuintare se schimba dunga la intervale de 6 luni.
2.Tubul de cauciuc pentru aspiratie

In raport cu tipul lor (A,B sau D), tuburile de cauciuc pentru aspiratie prezinta urmatoarele
caracteristici tehnice:
Diamentrul (interior)
Lungimea (m)
Masa tubului fara racorduri
(kg/m)

A
110 mm
2,25; 2 si 1,5
8,5

B
75 mm
2 si 1,5
5,5

D
25 mm
3 si 4
1,25

Descriere.
Tubul de cauciuc pentru aspiratie este confectionat din straturi suprapuse de cauciuc si panza, intarite cu sarma sub
forma de spirala.
La ambele capete, tubul de aspiratie este prevazut cu cate o portiune (11-15 cm) fara sarma care permite fixarea
racordurilor A,B sau D.
Aderenta intre straturile de panza si cele de cauciuc se realizeaza cu ajutorul solutiei de cauciuc, in urma vulcanizarii.
Intretinere.
Dupa folosire, tubul trebuie sa fie spalat cu apa apoi uscat, verificat si repus in stare de intrebuintare.
In afara verificarilor curente care se fac dupa fiecare folosire (racorduri, garnituri etc), annual sau cand se constata
anumite deficiente, tubul se supune urmatoarele probe:
a) proba de aspiratie uscata
Fiecare tub se inchide la un capat cu racordul infundat, iar la celalat capat se racordeaza intrearea in pompe. Se creaza
depresiune de 640 mm coloana de mercur. Dupa 5 minute se admite o scadere a presiunii cu 3% cu conditia ca etanseitatea
pompelor sa fi fost verificata in prealabil iar tubul sa nu se deformeze. Dupa verificarea fiecarui tub in parte, proba se repeta cu
toate tuburile din dotarea autospecalei racordate impreuna.
b) proba la presiune hidraulica
In fiecare tub se realizeaza o presiune hidraulica de 6 bari timp de 5 minute. Tubul trebuie sa nu se sparga, sa nu prezinte
infiltrari de apa sau deformari.
3. Tevile de refulare
Tevile de refulare se clasifica in:
- tevi de refulare simple;

- tevi de refulare cu robinet:


- fara perdea de protectie
- cu perdea de protectie
- tevi pentru dispersia apei;
a) teava de refulare simpla
Aceasta asigura refularea jeturilor de apa si dirijarea lui asupra focarului, racordandu-se la furtunurile de refulare sau
alta sursa de apa.

In raport de tipul lor (B, C sau D), prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Lungimea totala (mm)
Diametrul ajutajului de baza (mm)
Diametrul ajutajelor finale (mm)
Masa (g)

B
430
20
12,14,16 si 18
1,750

C
445
20
8,10,12,14,16 si 18
960

D
200
12
4
170

Descriere:
Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune sau, cu exceptia racordului, din material plastic. Se
compune din urmatoarele parti:
- racordul fix;
- tubul de racordare;
- tubul maner care in unele cazuri este izolat termic pentru a proteja mana servantului pe timpul temperaturilor scazute;
- ajutajul de baza;
- ajutaje demontabile.
La tevile tip D si la unele variante tip B sau C, tubul de racordare, tubul maner si ajutajul de baza formeaza o piesa
comuna cu denumirea ajutaj de baza minor.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se spala cu apa curata atat in interior cat si in exterior, dupa care se sterg cu carpe moi, se usca in aer
liber apoi se verifica starea racordurilor, a garniturilor, precum si insurubarea normala pe filet a ajutajelor demontabile.
b) tevile de refulare cu robinet.
Tevile de refulare cu robinet se prezinta in doua variante constructive si anume cu si fara perdea de protectie. Indiferent
de forma de constructie acestea servesc la formarea, dirijarea jetului de apa asupra focarului si oprirea lui prin actionarea
robinetului. Prin montarea la ajutajul de baza al dispozitivului de pulverizare se asigura formarea unei perdele de apa necesara in
unele situatii pentru protectia servantilor.
Tevile de refulare cu robinet fara perdea de protectie sunt de doua tipodimensiuni si anume 8 si 14 mm.
In raport de varianta si tipodimensiuni prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Fara perdea de
Cu perdea de
protectie
protectie
8
14
Lungimea totala (mm)
485
490
500
Ajutajul de baza (mm)
12
18
20
Ajutajul intermediar (mm)
10
16
12
Ajutajul final (mm)
8
14
12
Marimea racordului
Tip C
Tip C
Masa (kg)
1,2
1
Descriere:
Sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compun din urmatoarele parti:
- racordul fix;
- robinetul, la care se disting: corpul robinetului, cepul si maerul;
- mansonul de izolare termica confectionat din material plastic sau cauciuc vulcanizat;
- ajutajul de baza;
- ajutajul demontabil la teava de refulare cu robinet;
- dispozitivul de pulverizare la teava cu robinet si perdea de protectie.
Functionare.
Pentru folosire se racordeaza teva la linia de furtun, se actioneaza asupra manerului inchizand sau deschizand cepul
robinetului in cazul tevilor fara perdea de protectie. Cand se lucreaza cu tevile de refulare cu perde de protectie, dupa manuirea
manerului robinetului se actioneaza si asupra dispozitivului de pulverizare prin rotire spre drepata, deschizandu-se orificile de
dispersie a apei. Prin manuirea spre stanga se realizeaza suprimarea progresiva a perdelei de protectie.
Intretinere.
Pentru intretinere se procedeaza la fel ca la tevile simple, in plus se verifica functionarea normala a robinetului,
respectiv, starea de curatenie a orificiilor si rotirea normala a dspozitivului de pulverizare, in cazul tevilor de refulare cu robinet si
perdea de protectie.
c) tevile pentru dispersia apei
Tevile pentru dispersia apei, asigura refularea sub forma de perdea necesara protejarii stivelor de material combustibil
din depozite, a cladirilor, in cazul incendiilor izbucnite in zone imediat invecinate cu acestea.

In raport de tip, B sau C, tevile pentru dispersia apei prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:

Debitul de apa (l/min)


Marimea fantei (mm)
Lungimea sectorului circular de
protectie a apei (m)
Inaltimea sectorului circular al
apei (m)
Masa

B
1200
5
32

C
600
3
20

10

Descriere.
Tevile pentru dispersia apei sunt confectionate din otel inoxidabil cu racordul din aluminiu, rezistent la coroziune si se
compun din urmatoarele parti:
- racordul fix;
- corpul tevii;
- dispersor.
Intretinere.
Pentru intretinere se executa aceleasi operatii ca in cazul tevilor de refulare de mana simple.
4. Hidranti portativi
Hidrantii portativi se clasifica in:
- hidranti portativi cu cot simplu;
- hidranti portativi cu cot dublu;
- hidranti portativi cu robinete.
a) hidranti portativi cu cot simplu

acestia sunt fabricati in trei tipodimensiuni: A, B si C, in raport de care prezinta urmatoarele


caracteristici tehnice:
Inaltime
Masa (kg)
Presiunea de lucru

A
875
143
Max. 10 bari

B
805
85
Max. 10 bari

C
789
81
Max. 10 bari

b) hidranti portativi cu cot dublu

Sunt, de asemenea, fabricati in trei tipodimensiuni: A, B si C, in functie de care prezinta urmatoarele


caracteristici:
A
B
C
Inaltime
871
803
789
Masa (kg)
16,2
11
10
Presiunea de lucru
Max. 10 bari Max. 10 bari Max. 10 bari
c) hidranti portativi cu robinete
Acest tip de hidrant prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Inaltime
1050
Masa (kg)
10
Presiunea de lucru
Max. 10 bari
Descriere.
Hidrantii portativi, indiferent de tip, sunt confectionati, de regula, din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune. In unele
variante, partile de baza ale acestora corpul bifurcat si corpul tubular sunt confectionate din fonta.
Indiferent de felul lor, tipodimensiunea in care au fost confectionati sau materialul de constructie, hidrantii au ca parte
comuna corpul tubular de forma cilindrica la care se disting:
- inelul opritor cu garnitura de etansare;
- piulita de racordare cu urechi;
- flansa cu manere.
Diferentierea se realizeaza la partea superioara a hidrantilor, in raport de tip distingandu-se:
- corpul cotit in cazul hidrantilor cu cot simplu;
- corpul bifurcat in cazul hidrantilor cu cot dublu au al celor cu robinete.
Atat la corpul cotit cat si la cel bifurcat se intalnes:
- flansa de etansare;
- racordurile fixe;
- manerul.
In plus, la corpul bifurcat al hidrantului portativ cu robinete, se deosebesc:
- capacul robinetului;
- roata de manevrare;
- tija robinetului;
- discul robinetului;
Pentru racordarea la retea, hidrantii portativi au ca anexe chiea hidrant subteran si mufele cheii hidrant.
Cheia este o piesa metalica formata dintr-o tija care la partea superioara are un maner in forma de T cu un capat
ascutit si curbat, iar la partea inferioara o terminatie de forma unei chie tubulare triunghiulara.

Mufele sunt piese metalice care la partea superioara au o forma triunghiulara pentru imperechere cu cheia hidrant, iar la
partea inferioara au o forma diferita (patrata, dreptunghiulara etc), adecvata formei capului tijei ventilului hidrant subteran.
Functionare.
Cu ajutorul manerului cheii hidrantului se indeparteaza capacul hidrant subteran.
Se rasuceste pe filet piulita de racordare cu urechi de pe corpul tubular al hidrantului pana ce aceasta coboara la nivelul
inelului opritor.
Se aseaza hidrantul portativ pe orificiul hidrantului subteran, astfel ca urechile piulitei sa intre sub racordul cu gheare al
acestuia.
Se rasuceste spre dreapta corpul hidrantului actionandu-se cele 2 manere de manevrare ale flansei. Prin rotire hidrantul
se insurubeaza in filetul piulitei, fiind obligat sa coboare si sa se preseze pe orificiul hidrantului subteran la care se etanseaza prin
intermediul garniturii de etansare.
Pentru deschidrea hidrantului subteran se folosesc cheia hidrant si mufa adecvata.
La una sau la ambele iesiri al hidrantului se racordeaza furtunuri de refulare A, B, C sau tunuti de absorbtie. Pentru
deschiderea apei (la hidrantul cu robinete) se actioneaza asupra rotilor robinetelor.
La incetarea lucrului se inchide hidrantul subteran (cu ajutorul cheii hidrant), se desracordeaza tuburile de absorbtie sau
furtunurile de refulare de la hidrant, apoi se demonteaza hidrantul portativ rotindu-se capul hidrantului spre stanga.
Hidrantul subteran se curata si se acopera cu cpacul sau.
Intretinere.
Dupa intrebuintare hidrantul se spala, se verifica functionarea corecta si etaneitatea robinetelor si a corpurilor
hidrantului, starea racordurilor, rotirea usoara a piulitei de racordare si starea garniturii de etansare. El trebuie ferit de lovituri
pentru a nu suferi degradari.
5. Distribuitoarele
Distribuitaorele se clasifica in:
- distribuitorul B-2C;
- distribuitorul B-CBC.

Distribuitoarele tip B-2C sau B-CBC prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:


Racord de intrare
Racord de iesire
Felul obturarii
Presiunea maxima
Masa (kg)

B-2C
B
2 tip C
Ropinete tip canea
15 bari
4,1

B-CBC
B
2 tip C, 1 tip B
Robinete cu disc
16 bari
7,5

Descriere:
Sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticoroziv.
Se compun din urmatoarele parti:
- corpul distribuitorului, prevazut pe partea superioara cu un maner pentru transport, iar pe partea inferioara 3 picioruse
de sprijin;
- un racord fix tip B pentru intrarea apei;
- 3 racorduri fixe din care 1 B si 2 C la tipul B-CBC sau 2 C la cel B-2C pentru iesirea apei;
- 3 robinete (doua la tipul B-2C) la care se disting:
- capacul robinetului in cazul distribuitorului B-CBC;
- roata (tija) de manevrare;
- tija robinetului;
- discul la distribuitorul B-CBC, sau cepul robinetului la distribuitorul B-2C.
Functionare.
Dupa amplasarea distribuitorului pe locul indicat in dispozitivul de stingere se racordeaza la intrarea B linia de furtun
prin care el este alimentat cu apa si apoi la iesirile respective, linile de furtun B si C sau numai C ordonate, toate robinetele fiind
inchise. La cererea servantilor 1 sau a personalului ce indeplineste atributiile acestora pe liniile de furtun ce asigura distribuirea
apei, se deschid progresivb robinetele respective.
La incetarea lucrului se inchid robinetele, duca care se desracordeaza liniile de furtun echipate.
Intretinere.
Dupa intretinere distribuitorul se spala, se verifica functionarea si etnaseitatea sa, starea racordurilor si a garniturilor. Et
trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari.
6. Colectorul
Colectorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Presiune de lucru
Max 10 bari
Racordul de iesire
Tip A
Racordul de intrare
Doua tin B
Masa (kg)
6,1
Descriere.
Este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti:
- corpul colectorului;
- doua racorduri fixe tip B pentru intrarea apei;
- un racord fix tip A pentru iesirea apei;
- o clapa de inchidere cu bolt.
Functionare.

Colectorul se racordeaza la conducta cu cot prevazuta cu raport tip A a cazanului pentru apa de la autospeciale, iar la
racordurile B se cupleaza furtunurile ce fac legatura cu cele doua surse de alimetare. In cazul in care conducta cu cot a cazanului
pentru apa este prevazuta cu racord tip B, inre ea si colector se monteaza o reductie A-B. apa ce vine prin cele doua intrari este
dirijata apoi spre iesirea A (B) in conducta cu cot pentru umplerea cazanului. Pe timpul functionarii daca apa ce vine din cele
doua surse apre presiuni egale, clapa va sta orientata pe drectia axului deschiderii A. in caz contrar, clapa va inchide orificiul
intrarii, prin care apa vine cu presiune mai mica.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se spala si se verifica functionarea clapei si starea racordurilor. Se remediaza defectiunile constatate.
7. Sorbul pentru tuburile de aspiratie

Sorbul se fabrica in doua tipodimensiuni: A si B, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici


tehnice:
Dimensiunile (mm)
Masa (kg)

A
206x223
15

B
153x126
12

Descriere.
Este confectionat din aliaj de aluminiu anticoroziv si se compune din urmatoarele parti:
- sita sorbului cu fundul sitei si corpul sitei;
- corpul sorbului cu racord fix A sau B in raport de tipul sorbului;
- supapa sorbului cu corpul supapei, capacul supapaei, parghia de manevrare a supapei si inelul pentru legarea corditei
de sustinere a sorbului.
Functionare.
Se racordeaza surbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie. In vederea actionarii parghiei de manevrare a
supapei, se leaga la inelul acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului.
Functionare.
Se racordeaza sorbul la capatul inferior al coloanei de tuburi de aspiratie. In vederea actionarii parghiei de manevrare a
supapei, se leaga la inelui acesteia o cordita pentru sustinerea sorbului, iar capatul liber se fixeaza pe un punct de sprijin.
Pe timpul formarii vidului in sistemul de alimentare (sorb, tuburi de aspiratie, pompe), supapa sorbului este deschisa de
curentul de apa ce intra din sursa in tuburile de aspiratie. In momentul intreruperii alimentarii, apa din tuburile de aspiratie apasa
asupra supapei care este asezata pe scaunul aflat in corpul sitei, realiznadu-se astfel mentinerea coloanei.
Dupa terminarea lucrului, pentru golirea de apa a tuburilor de aspiratie, se trage in sis de cordita care, prin intermediul
parghiei de manevrare, deschide supapa si lasa apa sa curga.
In cazul cand apa contine impuritati de dimensiuni reduse, pe care sita nu le retine sorbul va fi introdus in cosul metalic.
Intretinere.
Dupa folosire sorbul se spala si se verifica starea racordului, buna functionare a supapei si a parghiei de manevrare.
In afara verificarilor curente, executate dupa fiecare folosire, periodic sorbul ese supus unei probe de incercare a
etanseitatii supapei. Se umple sorbul cu apa si in intervalul de 5 minute nu se admit scapari decat sub forma de picaturi.
8. Ejectorul pentru ape mici.
Ejectorul pentru ape mici are urmatoarele caracteristici tehnice:
Debitul aspirat (l/min)
130
Presiunea apei la intrare (bari)
7-11
Presiunea apei la iesire (bari)
1,5-2
Masa (kg)
6,735
Descriere.
Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti:
a) corpul ejectorului la care se disting:
- conducta cotita;
- racordul fix tip C pentru intrarea apei;
- ajutajul convergent de ejectie;
- corpul de absorbtie cu rol de sorb si de picior de sprijin;
- sita pentru retinerea impuritatilor.
b) coloane de ejectie la care se disting:
- ajutajul convergent-divergent;
- racordul fix B pentru iesirea apei;
- piciorul de sprijin pe sol;
- nervuri pentru intarire, in numar de patru.
Functionare.
Pentru punerea in functie a efectorului, la racordul tip C pentru intrarea apei se cupleaza linia de furtun ce vine de la
iesirea din pompele unei autospeciale sau ale unui utilaj, iar la cel de tip B furtunul pentru dirijarea apei la locul dorit.
Apa refulata cu presiune de pompe este condusa spre ajutajul convergent de ejectie de unde patrunde sub forma de jet in
ajutajul convergent-divergent si antreneaza apa din sursa prin sorb, pe baza principiului ejectiei. Apa trimisa de pompe impreuna
cu cea antrenata iese din ejector pe la racordul B.
Procesul de antrenare a apei (sau a unui alt fluid) prin principiul ejectiei, are loc ca urmare a unei succesiuni de
fenomene. Apa intrata in ajutajul de ejectie si care este fluidul motor si mareste presiunea si isi micsoreaza viteza ca urmare a
micsorarii treptate a sectiunii.
Dupa iesirea din ajutajul de ejectie, apa trece printr-o sectiune marita si presiunea scade brusc in timp ce viteza se
mareste la cateva sute de metri pe secunda.

Scurgerea fluidului motor cu viteza marita spre ajutajul convergent-divergent creaza o depresiune; in urma acestia,
datorita presiunii atmosferice, fluidul aflat in sorb (aerul si apoi apa) este obligat sa patrunda in zona de actiune a fluidului motor,
cu care se amesteca si patrunde in partea convergenta a coloanei de ejectie. Sectiunea micsorindu-se din nou, viteaza de scurgere
se micsoreaza si se mareste presiunea iar dupa trecerea pragului de stangulare in partea divergenta a coloanei de ejectie, descreste
presiunea si se mareste viteza.
Intretinere.
Dupa folosire, efectorul se spala si se verifica starea racordurilor si a garniturilor. Anual, sau cand este cazul, se
demonteaza si se verifica ajutajele.
9. Racorduri.
Dupa domeniul de utilizare racordurile se clasifica in:
- racorduri de refulare sau aspiratie;
- racorduri fixe;
- racorduri infundate.
a) racorduri de refulare sau aspiratie

In raport de tipul lor (A, B, C si D) racordurile de refulare sau aspiratie prezinta urmatoarele
caracteristici tehnice:
Diametrul de trecere (mm)
Masa (kg)

A
96
2,1

B
62
1,67

C
43
0,86

D
18
0,24

Descriere.
Racordurile de refulare sau aspiratie se compun din urmatoarele parti:
- corpul racordului prevazut cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de strangere, locasul garniturii de
etansare, garnitura de etansare si nervurile exterioare radiale pentru stingere;
- teava racordului prevazuta cu trei cercuri reliefate necesare prinderii de furtul sau de tubul de aspiratie cu ajutorul
legaturii de sarma;
- inelul de siguranta pentru retinerea tevii racordului.
b) racorduri fixe

In rapot cu tipul lor: A, B, C si D, racordurile fixe prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:


Dimensiunea de trecere (mm)
Filet de racordare
Masa (kg)

A
100
G4
1,5

B
65
G2
0,5

C
45
G2
0,4

D
18
G1
0,1

Descriere.
La fel ca si cele de refulare si aspiratie, racrdurile fixe sunt confectionate din aliaj de aluminiu anticoroziv. Se compun
din urmatoarele parti:
- corpul racordului, identic cu cel descris anterior;
- portgarnitura;
- garnitura anterioara de etnasare din cauciuc;
- garnitura posterioara de etansare din piele.
c) racordurile infundate

In raport de tip: A, B, C si D, racordurile infundate prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:


Dimensiunea de trecere (mm)
Masa (kg)

A
100
1,7

B
65
0,6

C
45
0,4

D
18
0,1

Descriere.
Sunt confectionate tot din aliaj de aluminiu anticorozic si se compun din urmatoarele parti:
- corpul racordului, identic cu cel descris la pct. a.
- capacul;
- inelul de siguranta pentru retinerea capacului;
- garnitura de etansare din cauciuc.
Intretinere.
Dupa folosire, racordurile se curata si se verifica starea garniturilor, a ghearelor, a santurilor de strangere, precum si
fixarea tevii racordului sau a capacului in cazul celor infundate prin inelul de siguranta.
10. Reductiile de racorduri

Reductiile sunt de doua tipuri: A-B si B-C, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristici
tehnice:
Diametrul mic de trecere (mm)
Diametrul mare de trecere (mm)
Presiunea de lucru
Masa (kg)

A
62
96
10 bari
2

B
45
62
10 bari
0,8

Descriere.
Reductiile sunt confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune, in esenta constituind o imbinare a doua corpuri
de racorduri de marimi diferite. Se compun din urmatoarele parti:
- corpul propriu-zis al reductiei cu locasurile pentru cele doua garnituri de etansare;

- corpul racordului de marime superioara cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de strangere, o
portiune filetata interioara si doua suruburi;
- corpul racordului de marime inferioara cu doua gheare de racordare, doua santuri semicirculare de stringere, nervuri
exterioare radiale pentru strangere si o portiune filetata exterioara. Este fixata prin infiletare la corpul racordului de marime
superioara si impbilizat cu cele doua suruburi.
Intretinere.
Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul racordurilor.
11. Ajutajul pulverizator
ajutajul pulverizator prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Diametrul ajutajului pulverizator (mm)
14
Presiunea de lucru optima (bari)
Max 2,5
Bataia jetului (m)
6
Dispersarea jetului (m)
8
Suprafata jetului (mp)
35
Masa (kg)
0,200
Este confectionat din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si este prevazut cu bucsa racord, cu filet pentru racordarea
la teava tip C si cu canale de diametre mici care obliga apa refulata de pompa sa paraseasca teava sub forma de picaturi fine.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se sterge si se desfunda canale daca este cazul.
Accesorii pentru producerea spumei
Accesoriile pentru producerea spumei sunt mijloace care concura la realizarea spumei mecanice sau chimice, fie ca
accesorii distincte fie facand parte din instalatiile autospecialelor din utilajelor sau din instaltaiile fixe de stins incendii de la
rezervoare de produse petroliere si lichide inflamabile.
Din grupa acestor accesorii fac parte: amestecatorul de linie, tevile generatoare de spuma mecanica, generatorul de
spuma chimica, dozatorul de spuma mecanica, capul deversor, prelungitorul tevii generatora de spuma, bidonul pentru lichid
spuman si dispozitivul de transvazare spumant.
1. Amestecatorul de linie
Amestecatorul de linie este realizat in doua tipodimensiuni: B si C in functie de care prezinta urmatoarele caracteristici
tehnice:
B
C
Debitul de spuma (l/min)
5000
2500
Presiunea de lucru (bari)
7-9
5-7
Debitul de apa (l/min)
475
237
Masa (kg)
3,8
3,8
Descriere.
Amestecatorul de linie este confectionat din aliaj de aluminiu anticoroziv si se compuna din urmatoarele parti:
- coloane de ejectie sau ramura inferioara la care se distinge:
- un racord fix pentru intrarea apei prevazut cu o sita metalica pentru retinerea impuritatilor mecanice;
- ajutajul convergent de ejectie;
- ajutajul convergent-divergent;
- un racord fix pentru iesirea amestecului (emulsie);
- corpul supapei de retinere in care se gaseste supapa de retinere din sticla sau cauciuc circulatia lichidului intrun sens;
- un racord fix tip D pentru racordarea tubului de aspiratoe a lichidului spumant;
- patru nervuri pentru intarire;
- patru picioare de sprijin pe sol;
- conducta cotita sau ramura superioara la care se disting:
- un robinet cu cep, cu cursa limitata, pe care se gaseste un indice;
- un sector gradat avand marcate semnele plus si minus;
- o sageata indicatoare a sensului de circulatie a apei aflata pe partea superioara a conductei cotite.
Functionar
Pentru punere in functie, amestecatorul se racordeaza la dispozitivul de interventie sau la iesirea din pompe, cu sageata
indicatoare a sensului pe directia de curgere a apei. La racordul D se ataseaza tubul de aspiratie care se introduce cu calalat capat
in bidonul (rezervorul) cu lichid spumant.
Apa intata in amestecoator antreneaza lichidul spumant din bidon (rezervor) pe principiul ejectiei si formeaza
impreuna cu acesta un amestec (emulsie). Amestecul (emulsia) este completat si cu apa ce vine din ramura superioara, dupa care
isi continua drumul pe tevile generatoare de spuma mecanica.
Pentru obtinerea unui amestec mai bogat in lichid spumant si formarea unei spume mai dense, se pune robinetul cu
indicele fix la semnul plus, iar pentru obtinerea unui amestec mai sarac si spuma mai putin depusa la semnul minus.
Punand robinetul cu indicele fix la semnul plus, se inchide orificiul de intarea a apei in ramura superioara si apa fiind
astfel obligata sa curga prin coloana de egectie. In felul acesta se mareste presiunea in ajutajul convergent si, deci, si viteza de
circulatie a apei, creiandu-se astfel o depresiune mai mare ce duce la antrenarea unei cantitati sporite de lichid spumant. Rotind
robinetul cu indicele fix catre semnul minus, o parte din apa refulata circula prin ramura superioara, micsorandu-se astfel debitul
si presiunea apei ce trece prin ajutajul convergent ceea ce duce la realizarea unei depresiuni mai mici si, ca urmare, la antrenarea
unei cantitati mai reduse de lichid spumant.
Intretinere

Dupa folosire, amestecatorul se spala pana la inlaturarea completa a urmelor de lichid spumant si se verifica starea
racordurilor, etanseitatea si functionarea normala a robinetului, a supapei de retinere si starea de curatenie a sitei.
2. Tevile generatoare de spuma mecanica
In raport de tipul lor, 2.500, 5.000 si 10.000 l/min., tevile generatore de spuma mecanica prezinta urmatorele
caracteristici tehnice :
-debitul de spuma (l/min.)
consum de apa (l/min.)
-presiunea nominala (bari)
lungimea (mm
masa (kg)

2.500
390
6
681
2,0

5.000
790
8
942
3,0

10.000
1.600
10
910
6,0

Descriere
Tevile generatoare sint confectionate din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune si se compune din urmatoarele parti :
-partea cilindrica pe care sunt sudate doua inele mecanice pentru intarire si pentru fixarea tubului prelungitor ;
-partea tronconica, sudata la partea cilindrica si la corpul de racordare ;
-corpul de racordare ;
In partea exterioara a corpului de racordare, sint practicate orificiile intrarea aerului, iar la partea interioara ajutajele
pentru trecerea amestecului (emulsiei) de apa si spumant, din care unul central si trei dispuse periferic, circular(la 120 ).Ajutajele
sint inclinate pentru ca jeturile lor sa se intilneasca intr-un punct pe axul jetului central, la terminarea partii tronconice a tevii ;
-racordul fix.
Functionare
Teava generatoare de spuma se foloseste numai in combinatie cu un dispozitivpreamestecator de spuma, fie inclus in
instalatiile autospecialei, fie intercalat in dispozitivul de interventie sau la iesirile din pompa (amestecator de linie sau generator
de spuma mecanica).
Procesul de formare a spumei are loc in doua faze.in prima fazacu ajutorul dispozitvului de dozare (amestec) se
formeaza emulsia de apa si spumogen. In cea de-a doua faza, care are loc in interiorul tevii generatoare, se formeza spuma prin
absorbtia aerului si inglobarea acestuia in emulsia de apa si lichid spumant. Astfel, amestecul de apa si lichid spumant patrunde in
teava pe la racordul fix, trece prin cele 4 ajutaje practicate in interiorul corpului de racordare si la iesire antreneaza, pe principiul
ejectiei, aerul prin orificiile exterioare ale corpului de racordare.
Intretinere
Dupa folosire teava generatoare de spuma mecanica se spala pana la inlaturarea completa a lichidului spumant si se
verifica starea de curatenie a racordului si a ajutajelor.
3. Generatorul de spuma chimica
Generatorul de spuma chimica are urmatoarele caracteristici tehnice :
presiunea de lucru (bari)
0-8
debitul minim de spuma (l/min.)
3000
consum de apa la 8 bari (l/min.)
475
consum de praf de 8 bari (kg)
60-63
tipul spumantului
sulfat de aluminiu Al (SO4)
bicarbonat de sodiu Hna CO3
Masa (kg)
40
De regula, generatorul de spuma se intrebuintaza in cadrul instalatiilor semifixe existente in obiective chimie,
petrochimice sau al celor din depozitele de produse petroliere.
Descriere.
Se compune din urmatoarele parti:
- carcasa de tabla cu capac de inchidere, manere pentru transport si suport de sprijin aglat la partea inferioara;
- palnia pentru praf cu sita metalica
- coloane de ejectie la care se deosebesc:
- un racord fix tip C pentru intrarea apei
- robinet pentru deschiderea apei;
- ajutajul convergent de ejectie;
- ajutajul convergent-divergent;
- supapa de retinere din cauciuc, ce asigura circularea amestecului de apa si praf unic intr-un singur sens si gratarul
opritor al supapei;
- racordul fix tip B pentru iesirea amestecului;
- conducte auxiliare;
- conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie dupa robinetul de deschidere a
apei si care este prevazut cu robinet de inchidere;
- conducta pentru circuitul de spalare a prafului, care se ramifica din coloana de egectie inaintea robinetului de
deschidere a apei si este prevazuta cu robinet de inchidere si furtun prelungitor din cauciuc;
- conducta de manometru ramificata din conducta circuitului de spalare;
- conducta pentru golire, cu robinetul de inchidere.
Functionare.
Se toarrna praful in pilnie ; apa ce intra in coloana de ejectie pe la racordul C antreneaza, pe principiul ejectiei, praful
din pilnie si are loc o reatie chimica dupa formula :

6HNaCO 3+Al 2(SO 4)=6CO 2+2Al(OH) 3+NaSO 4


in urma careia rezulta spuma chimica ce este refulata pe teava.
Lungimea liniei de refulare de la racordul B al generatorului si pina la teava nu trebuie sa fie mai mica de 40 m sau mai
mare de 100 m.
Intretinere
Dupa intrebuintare se spala cu apa pina la inlaturarea resturilor de praf si spuma, se verifica starea racordurilor,
etanseitatea robinetelor, conductelor si a supapei de retinere.
Spalarea generatorului dupa folosire se face utilizandu-se circuitul de spalare dupa deschiderea prealabila a robinetului
conductei de golire
4. Dozatorul pentru spuma mecanica
Dozatorul pentru spuma mecanica prezinta urmatoarele caracteristici tehnice :
presiunea de lucru (bari)
6-8
debitul minim de spuma (l/min.)
5000
consum de apa mediu (l/min.)
1000
consum mediu de spumant (kg/min).
5-8
Masa (kg)
35
Descriere
Se compune din urmatoarele parti :
a) corpul generatorului la care se deosebesc :
-pilnia cu sita metalica pentru praf
-dispozitivul de reglaj format dintr-un dop metalic, uun surub cu roata de manevrare si un suport filetat pentru surub :
-coloana de ejectie la care se disting :
-un racord fix C pentru intrare a apei ;
-ajutant convergent de ejectie ;
-ajutajul convergent-divergent ;
-conducta pentru golire cu buton de inchidere ;
-supapa de retinere din cauciuc, care asigura circularea emulsiei intr-un singur sens si gratarul opritor al supapei ;
-racordul fix tip B pentru iesirea amestecului de apa si spumogen praf.
b) conducta pentru circuitul de antrenare a prafului ce se ramifica din coloana de ejectie inainte de ajutajul convergent,
prevazuta cu robinet de inchidere, pe care se afla manometrul pentru controlul presiunii apei.
c) cadrul suport prevazut cu picioare de sprijin si maner pentru transport.
Functionare
Pentru punerea in functiune a dozatorului, la racordul C se cupleaza furtunul ce vine de la pompe, iar la racordul B, linia
de furtun pentru dirijarea amestecului de apa si spumogen praf spre teava generatoare de spuma mecanica.
Pentru a se asigura dizolvarea completa a spumogenului praf lungimea liniei de firun intre dozator si teava generatoare
de spuma trebuie sa fie de cel putin 60 m.
Se refuleaza apa cu presiune de 6-8 bari la intrarea in generator, presiune ce se verifica la manometru.
Se deschide robinetul circuitului de antrenare a prafului rotindu-se aproximativ o jumatate de tura, dupa care se deschide
dopul metalic al dispozitivului de regalj manevrand roata acestuia cu o jumatate pana la o tura, pana ce se observa ca apa din
palnie este antrenata in totalitate pe o coloana de ejectie.
Se toarna praf in palnie.
Apa intrata in coloana de ajectie pe racordul C antrenaza, pe principiul ejectiei, praful din paine cu care se amesteca,
formand prin dizolvarea lui emulsia de apa si spumogen praf, ce iese pe langa supapa de retinere prin racordul B. Dizolvarea
prafului si omogenizareaamestecului se continua de-a lungul liniei de furtun. Aerul este inglobat in amestec la teava generatoare
in care se obtine spuma mecanica.
Antrenarea prafului din paine este ajutata de jetul de apa al circuitului de antrenare.
Buna functionare a dozatorului depinde de concordanta intre presiunea apei ce intra in coloana de ejectie, debitul
circuitului de antrenare a prafului si pozitia dopului de reglaj. Pentru reglare, se ia o medie de consum de 6 kg praf pe minut,
respectiv 2 kg in 20 secunde. Pentru aceasta se pune dozatorul in functiune (folosind 2 kg praf) si se cronometeaza timpul in care
a fost consumat. Daca timpul este mai mare de 20 secunde se mai deschide dispozitivul de reglaj, iar daca este mai mic se mai
inchide, operatie ce se repeta pana la stabilirea scurgerii optime a prafului in cadrul limitelor admise, dupa care se marcheaza
pozitia optima a dispozitivului de reglaj.
Intretinere.
Dupa intrebuintare dozatorul se spala, se inlatura resturile de praf si emulsie, verificandu-se starea racordurilor,
etanseitatea robinetului, a conductelor dopului metalic, functionarea normala a dispozitivului de reglaj si a supapei de retinere.
5. Capul deversor
Capul deversor este confectionar din tabla de otel avand la partea inferioara forma cilindrica, prevazut cu un colier de
strangere, iar la partea superioara un orificiu de refulare a spumei, de forma deptunghiulara.
Pentru utilizare se cupleaza capul deversor la prlungiturol tevii generatoare, insuruband apoi fluturele colierului de
strangere.
6. Prelungitorul tevii generatoare de spuma
Caracteristicile tehnice ale prelungitorului tevii generatoare de spuma sunt:
Lungimea (m)
3
Posibilitati de racordare la teava genetatoare de spuma
5000 l/min
Masa (kg)
32
Prelungitorul tevii generatoare de spuma este confectionata din teva de aluminiu rezistent la coroziune, cu sectiuni
diferite la cele doua capete.

La capatul cu sectiune mai mare este prevazut un colier de strangere cu surub si piulita fluture pentru prinderea la teava
generatore sau intre ele. Tubul terminal la care se monteaza capul deversor nu are decat un colier de strangere la partea sa
inferioara.
La unele tipuri de prelungitoare colierele de strangere sunt inlocuite cu racorduri fixe sau cu o piesa filetata.
Intretinere.
Dupa folosire, se spala si se verifica starea colierelor de strangere (racorduri) si a capetelor tubului. Suruburile colierelor
se ung dupa fiecare intrebuintare.
7. Bidonul pentru lichid spumant
Bidonul pentru lichid spumant foloseste la transportul si pastrarea lichidelor spumante utilizate la stingerea incendiilor.
Caracteristici tehnice:
Capacitate utila
20
Masa
6,7
Descriere.
Este confectionat din tabla de otel, are o forma paralelipipeda si se compune din urmatoarele parti:
- patru pereti laterali intariti prin nervuri, pe doi din acestia fiind plasate minerale laterale pentru nransport;
- fundul bidonului;
- capacul bidonului la care se disting:
- un maner pentru transport;
- o gura de umplere-scurgere cu capac.
Intretinere.
Trimestrial se goleste de lichidul spumant si se spala cu jet puternic de apa in scopul inlaturarii rezidurilor. In exterior
bidonul se sterge, apoi se verifica si se remediaza etanseitatea capacului, starea manerelor si a imbinatilor de la pereti.
8. Dispozitiv de transvazare spumant.
Dispozitivul se compun dintr-o teava-sifon care se insurubeaza in locul busonului bidonului si care se continua cu un
furtun tip D pentru transvazare.
Timpul de tranzavaza a unui butoi de 200 kg este ce cca 4 min.
Accesorii pentru protectie
Accesoriile pentru protectie sunt mijloace care se folosesc in scopul protejarii personalului pe timpul actiunilor de
interventie la incendii, la calamitati naturale, precum si pe timpul sedintelor de instructie la tehnica de lupta, instructie tactica si
pregatire fizica de specialitate.
Din grupa accesoriilor pentru protectie fac parte: casca, costumul de protectie contra apei, costumul de protectie
anticalorica, masca contra fumului si gazelor, aarate izolante cu oxigen, aparate izolante cu aer comprimat, trusa cu butelii si
cartuse filtante, aparatul pentru cercetare chimica, trusa electrica, cizmele de cauciuc electrolizante, cizmele de protectie cu talpi
neperforabile, manusile de cauciuc si ochelari pentru sudura.
1. Casca
Casca are greutatea de cca 600 gr si se prezinta in doua variante: casca fara vizor si casca cuu vizor.
Descriere.
Este confectionata din straturi de tesatura de bumbac impregnate cu un lac special. Ca materie pentru tesatura se mai pot
folosi fibre de stincla sau sintetice.
La partea superioara casca este prevazuta cu o nervura longitudinala pentru intarire.
In interiorul castii se gaseste sistemul de protectie si fixare compusa din tampoane de masa plastica sau cauciuc
spongios, cureluse e panza, rama din mesina si snur textil pentru ajustare.
Pentru fixare pe cap, casca este prevazuta cu doua cureluse din piele si o catarama.
In varianta cu vizor, casca este prevazuta cu aparatoare impermeabile pentru gat si un vizor din stiplex.
Intretinere.
Dupa folosire, casca se curta prin stergere cu apa in care este dizolvat sapun, se remediaza eventualele defectiuni ale
sistemului de protectie si fixare pe cap.
2. Costumul de protectie contra apei.
Costumul de protectie contra apei este confectionat din material de foaie de cort, pe talii de la 0 la 4 si forsimi cuprinse
intre 44 si 58. Se compune din urmatorele parti:
- bluza, prevazuta la umeri cu perelina platca, buzunare, mansete cu elastic si nasturi;
- pantaloni cu bretele reglabile, bazoane la genunchi, nasturi.
Intretinere.
Dupa folosire se curata de prin periere si se fac reparatiile necesare. Periodic, cand este cazul, se spala cu apa si sapun.
3. Costumul de protectie anticalorica.
In raport de destinatie, costumele de protectie anticalorica sunt:
- tip apropiere normal (A.N);
- tip patrundere normal (P.N);
- tip apropiere usor (A.U);
- tip patrundere greu (P.G).
a) costumul de protectie anticalorica tip apropiere normal
Asigura protectia pompierilor in conditiile impuse de lucrul in vecinatatea surselor foarte intense de caldura radianta si a
contactului accidental cu flacarile. Este confectionat din panza de azbest aluminizat, captusit cu panza de bumbac rezistenta la
actiunile mecanica.
Se compune in urmatoarele parti:

- bluza strnasa pe talie cu sicana de etansare;


- panaloni cu burduf lateral si bretele reglabile;
- gluga detasabila cu casca interioara si vizor duplex antisol;
- manusi cu un singur deget;
- cizme scurte de protectie cu dubluri interioare din pasla.
Greutatea totala a costumului este de cca 7 kg.
b) costumul de protectie anticalorica tip patrundere normal
Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile trimiterii prin culoare, flacari sau in timpullucrului in incinta cu
temperaturi de pana la 250 oC, al contactului calortic intermitent si atmosfera respirabila.
La fel ca si costumul de apropiere normala este confetionat din panza de azbest aluminizata captusita cu panza de
bumbac.
Se compune din bluza cu gluga atasata, etansa pe talie, cu casca interioara si vizor duplex metaliza in locas dorsal pentru
aparat de respiratie, precul si din pantaloni, manusi si cizme de aceeasi constructie ca in cazul costumului de protectie
anticalorica tip apropiere normala. Greutatea costumului este de cca 10 kg.
c) costumul de protectie anticalorica tip apropiere usor
Adigura protectia pompierilor la incendii in conditiile apropierii la 2-3 m de sursele radiante puternice, cu evitarea
contactului caloric. Este confectionat din panza de azbest aluminizat, captusit caloric. Este confectionat din panza de azbest
aluminizat, caprusit cu panza de bumbac rezistenta si se compune din urmatoarele parti:
- haina lunga pana la genunchi;
- cizme inalte pana la sold cu dubluri interioare din pasla;
- gluga detasabila cu casca interioara din textolit si vizori din geam duplex antisol (fumuriu);
- manusi cu un singur deget.
Greutatea completului este ce circa 7 kg.
d) costumul de protectie anticalorica tip patrundere greu
Asigura protectia pompierilor la incendii in conditiile impuse de patrunderea prin flacari, cu treceri de scurta durata sau
lucrul in incinte inclazite la peste 250 oC si cu atmosfera irespirabila.
Se compune din urmatoarele parti:
- combinezon cu gluga si cizme etanse avand practicata o deschidere dorsala cu locas pentru aparat de respiratie;
- gluga este prevazuta cu casca interioara si vizor metalizat, iar cizmele sunt dublate in interior cu pasla;
- manusi cu un singur deget.
Greutatea costumului este de cca 15 kg.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se curata, se cos cu fire de azbest eventualele rupturi si se inlocuiesc vizorii daca s-au spart.
4. Masca contra fumului si gazelor
Masca contra fumului si gazelor prin modul de constructie asigura:
- etansare principala la periferia fetei si etansare secundara nas-gura (semimasca interioara);
- vizibilitate bioculara camp vizual relativ 85%;
- protectia vizoarelor impotriva aburirii;
- volumul redus al aerului respirat.
Se compune din urmatoarele parti:
Masca exterioara cu anexele ei
Masca exterioara este executata din cauciuc rezistent la actiunea substantelor toxice. Are o forma ce permite mularea si
etnsarea perfecta pe cap. Etansarea este asigurata si de o rama de cauciuc care urmareste conturul fetei. Pe masca exterioara se
gasesc montate: masca interioara, blocul supapei de inspiratie, blocul supapei de expiratie, vizoarele, cordelele si cataramele de
fixare si cordeaua de purtare.
a) masca interioara
Este confectionata tot din cauciuc, prevazuta cu doua supape dispuse lateral (supapele de inspiratie) are rolul, pe langa
realizarea celei de a doua linii de etansare pe figura, de a micsora la maximum spatiul mort. De asemenea, este prevazuta cu o
piesa din maerial plastic ce are rolul de a-i impiedica deformarea pe timpul pastrarii;
b) blocul supapei de inspiratie
Este executat din material plastic rezistent si are montat pe el supapa de inspiratie si o garnitura de cauciuc. Prezinta un
filet interior si este fixat de masca exterioara printr-un colier metalic;
c) blocul supapei de expiratie
Este realizat din acelasi material ca vlocul supapei de inspiratie, (avand montata supapa de expiratie la exterior) si este
prevazut cu un capac de protecite, perforat. Fixarea la masca exterioara se realizeaza tot printr-un colier metalic.
d) vizoarele
Au forma aproximativ triunghiulara si sunt executate din sticla duplex. Ele sunt fixate etans ca masca exterioara prin
doua rame metalice crestate. Protejarea vizoarelor contra aburirii atat pe timp de vara cat si pe timp de iarna se asigura prin
modul de constructie a mastii. Aerul de inspiratie spala vizoarele in interior la fiecare ciclu repirator, iar aerul de expiratie vine in
contact cu acesta intrucat este izolat de masca interioara;
e) cataramele si cordelele de fixare
Masca are 8 catarame din care 6 cu doua traverse pe care se monteaza cordele de fixare (doua frontale, doua temprale,
doua maxilare) si doua catarame cu trei traverse pe care se monteaza cordeaua de purtare.
Cataramele sunt executate din material plastic rezistent si se fixeaza la masca exterioara in prelungirea acesteia, iar
cordelele de fixare sunt executate din cauciuc si prezinta pe ambele suprafete insemne de reglaj al mastii pe figura. Toate se unesc
intr-o placa compacta occipitala;
f) cordeaua de purtat
Este executata tot din cauciuc si sereste la sustinerea mastii de gatul purtatorului in pozitie de asteptare.

Cartusul filtrant
a) contra oxidului de carbon
De forma cilindrica cu inscriptia CO la care se deosebesc:
- racordul filetat pentru racordarea la blocul supapelor, prevazut cu capac de protectie;
- orificiul pentru intrarea aerului prevazut cu filet, la care se poate insuruba dopul metalic de inchidere sau cartusul
contra fumului;
- nervuri pentru intarire;
- incarcatura formata din stratul de uscare inferior din clorura de calciu, stratul de hopcalita (amestec de oxid de cupru si
bioxid de mangan cu cantitati mici de argint si cobalt care au rolul de a oxida oxidul de carbon la temperatura normala,
transformandu-l in bioxid de carbon, si stratul de uscare superior.
b) polivelent
De forma cilindrica, menit sa asigure protectia respiratiei impotriva fumului, aerosolilor si a unor noxe diverse, avand ca
incarcatura straturi suprapuse de filtre fum, aerosoli, precum si noxe diverse (acid cianhidric, clor, oxizi de azot, parathionnicotox). De mentionat ca acest tip de cartus nu retine oxidul de carbon.
Sacul port-masca
Sacul port-masca este confectionat din masca plastica pe suport textil si constituie ambalajul subansamblurilor ce
alcatuiesc masca contra fumului si gazelor. In interior are trei compartimete pentru amsca exterioara si cartusele filtrante. Este
prevazut cu o cordea de sustinere, o bentita cu carabiniera si o eticheta pentru scrierea numelui.
Functionarea mastii.
Pentru folosirea mastii se racordeaza cartusul filtrant la blocul supapei de inspiratie.
In cauzl cand se lucreaza in prezenta oxidului de carbon se racordeaza mai intai cartusul filtrant la blocul supapei de
inspiratie.
In cazul cand se lucreaza in prezenta oxidului de carobon se racordeaza mai intai cartusul filtrant pentru oxid de carbon
si la acesta, cartusul filtrant polivalent.
In raport de caracteristicile fetei putratorului, mastile sunt fabricate pe talii indicate printr-o cifra romana imprimata pe
masca exterioara, deasupra vizolarelor. Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta dintre
radacina nasului si barbie). Rezultatul in mm se foloseste la stalilirea taliei conform datelor de mai jos:
Talia III
Inaltimea fetei purtatorului pana la 110 mm
Talia II
Inaltimea fetei purtatorului de la 111 la 125 mm
Talia I
Inaltimea fetei purtatorului peste 125 mm
Intretinere.
Dupa intrebuintare, masca exterioara se curata in exterior prin stergere si se usuca in interior prin tamponare cu o carpa
moale; dupa uscare, fata mastii se pudreaza cu talc. Cartusele filtrante, se sterg si li se pune capacul sau dopurile de protectie. De
asemenea, se verifica starea fetei mastii, a vizoarelor si existenta supapelor.
5. Aparatele izolante
Aparatele izolante se clasifica in:
- aparate izolante cu oxigen;
- aparate izolante cu aer comprimat.
Aparatele izolante cu oxigen realizeaza purificarea aerului exporat, de bioxid de carbon si vaporii de apa, prin
intermediul unui material absorbant, precum si imbogatirea lui cu oxigen in raport de efortul depus pe timpul lucrului.
Se utilizeaza in medii in care procentul de oxigen este sub 17%, cand concentratia substantelor toxice este mare, iar
cartusul filtrant si masca nu pot asigura protectia decat un timp foarte scurt sau cand se lucreaza in atmosfera viciata cu vapori si
substante pe care cartusul filtrant al mastii nu le poate retine.
Tipurile de aparate izolante cu oxigen cu raspandire in unitatile de pompieri sunt: MEDI tip B.Z.A. 495-B/400, MEDI
tip 17108 si MEDI tip 17117, fapt pentru care le vom face o descriere mai amanuntita.
In afara lor se mai fasesc in dotare aparate tip: DRAGER, AUER si CH-146.
5.1. Aparate izlente cu oxigen.
A. Aparatul izolant MEDI B, Z, A. 495 B/400 se compune din urmatoarele subansambluri principale:
a) carcasa aparatului
Este confectionata din tabla de aluminiu sau din material pastic presat cu fibre de sticla pe o plasa din sarma, serveste la
fixarea tuturor subansamblurilor din aparat, precum si la protejarea lor.
Capacul carcasei este detasabil si prevazut cu nervuri longitudinale care au rolul de a-i conferi o rezistenta mai mare la
diferite solicitari, ajutand si la impingerea aparatului in fata la trecerea prin spatii inguste. In aceasta ultima situatie, servantul
trebuie sa dea jos aparatul de pe spati si sa-l aseze cu capacul pe vatra lucrarii prin care circula.
Partea posterioara a carcasei este prevazuta cu orificii pentru ventilarea aparatului pe timpul functionarii, atunci cand in
interiorul lui temperatura aerului creste ca urmare a reactiei chimice exoterme care are loc in cartus, la care se adauga
temperatura din zona, in special cand se lucreaza la incendii.
Inchiderea si deschiderea carcasei aparatului izolant se realizeaza prin intermediul a doua clape laterale.
b) butelia de oxigen
Contine, sub presiune, oxigenul necesar regenerarii aerului expirat si este confectionata din otel aliat cu duraluminiu, are
forma coolindrica, bombata la ambele capete, cu o prelungire filetata interior pentru fixarea robinetului buteliei. Este vopsita in
albastru, culoarea conventionala a oxigenului.
Capacitatea buteliei este de 0,8-1,01 l.
Robinetul buteliei asigura retinerea oxigenului sub presiune din recipient. In partea opusa rozetei, ventilul are o
terminatie filetata in exterior ce se racordeaza la reductorul de presiune prin intermediul unei piulite hexagonale. O sita din metal
asezata la iesirea din butelie impiedica antrenarea, o data cu oxigenul a eventulaleor particule de rugina care at putea infunda
reductorul de presiune.
c) Reductorul de presiune

Indeplineste urmatoarele functii:


- reducerea presiunii din butelie la presiunea de lucru de 3 atm;
- dozarea cantitatii de oxigen pentru regenerarea aerului expirat.
Reducerea presiunii oxigenului din butelie se realizeaza cu ajutorul unor membre, parghii si arcuri, asupra constructiei si
functionarii carora nu insistam intrucat demontarea reductorului se realizeaza numai de catre specialisti in vederea reglarii si
repararii lui.
Dozarea continutului de oxigen se realizeaza astfel:
- dozajul fix care are valoarea de 1,5 0,15 1,35 1,65 CO2/min si intra in functiune in momentul in care se
deschide butelia de oxigen, indiferent daca aparatul se foloseste sau nu;
- dozajul prin automatul pulmonar ce are valoare de la 0 la 20 l O2/min si intra in functiune atunci cand servantul,
depunind un efort mai mare (transport de materiale sau accidentati, urcari), inspira mai adinc si creeaza in circuitul aparatului o
depresiune, deschide dispozitivul de dozare prin automatul pulmonar, cedind oxigen suplimentar ;
-dozajul prin suplimentare manuala are aceeasi valoare ca in cazul celui automat si intra in functiune prin actionarea
butonului aflat langa rozeta buteliei si tinut in pozitia inchis de un resort metalic. A ctionarea se realizeaza prin apasari scurte
pentru eliminare consumului suplimentar de oxigen.
D e la reductorul de presiune se ramifica 3 conducte :
-conducta finimetrica pe care oxigenul circula cu presiune existenta in butelie. Aceasta conducta merge pe linga butelie
si iese din aparat pe sub bratul stang al servantului ;
-conducta de alimentare pe care oxigenul circula cu presiunea de 3 atm. Si cae merge tot pe linga butelie pina la cutia
supapelor unde se termina prin capul dispersor prevazut cu patru orificii dispuse in cruce si in planuri diferite pe unde oxigenul
este dispersat in camera de inspiratie. Aceasta conducta are sectiunea mai mare pentru ca la intrare in ea oxigenul sa-si micsoreze
viteza cu care urmeaza sa intre in camera de inspiratie a cutiei cu supape ;
-conducta sirenei de alarma ce merge pe sub cartus la partea superioara a cutiei de supapa si prin care oxigenul circula
cu aceeasi presiune de 3 atm.
Pozitionarea conductelor fata de reductorul de presiune si butelie este prezentata schematic.
d) cutia supapelor
Are rolul de a separa, in aparatul izolant, procesul de respiratie in cele doua faze : faza de inspiratie si faza de expiratie.
Este confectionata din tabla de alama.
La cutia supapelor se deosebesc : camera de inspiratie in partea ei inferioara si camera de expiratie, in partea superioara,
despartite printr-un perete diagonal.
In camera de inspiratie se gasesc :
-supapa de inspiratie ;
-capul dispersor ;
-racordul furtunului de inspiratie.
La camera de expiratie se deosebesc :
-racordul furtunului de expiratie ;
-sirena de alarma ;
-supapa de expiratie ;
-racordul conductei de alarma ;
-membrana de cauuciuc ;
-resortul metalic ;
-tija sirenei de alarmare ;
-orificiile sirenei de alarmare ;
-lamele metalice.
e) cartusul filtrant
Are rolul de amentine bioxidul de carbon din aerul expirat, este confectionat din tabla si la el se deosebesc :
-doua orificii cu dispozitiv filetat pentru racordarea la cutia supapelor, respectiv la sacul de respiratie ;
-incarcatura formata din straturi de granule de hidroxid de sodiu (soda caustica), separate intrer ele prin sita de sirma
ondulate si plane ;
-sageata care indica sensul de circulatie a aerului expirat si care la montare trebuie sa corespunda ca sens cu cea de pe
suportul cartusului.
f) sacul de respiratie
Are rolul de a inmagazina o cantitate de aer mai ales in timpul depunerii unui efort mai redus. Este confectionat din
pinza cauciucata si are capacitatea de 4-6 l, fiind prevazut cu doua orificii prin care se racordeaza la cartusul filtrant (printr-o
piesa numita cot striat) si la cutia de supape.
In aparatul izolant, sacul de respiratie indeplineste urmatoarele functii :
-constituie rezervor de aer cu un continut redus de oxigen (cca. 17% O2) ;
-condenseaza vaporii de apa proveniti din cartusul filtrant ;
-raceste aerul expirat ce vine din cartusul filtrant fierbinte ;
-retine eventualele impuritati scapate si care odata ajunse in sac cad in partea inferioaraa a acestuia ;
-pune in functiune pirghia automatului pulmonar ;
-pune in functiune supapa de preaplin.
Pe fata interioara a sacului se gaseste un triunghi metalic la care se fixeaza parghia automatului pulmonar si supapa dere
preaplin.
Prin supapa de preaplin se elimina aerul din sac in cazul unei umpleri exagerate evitindu-se astfel spargerea sa. Supapa
se deschide la o presiune de 20-40 mm.col. H2O cand sacul, umplandu-se, impinge supapa de preaplin intr-o placa metalica de pe
aparat eliminind aerul in exces.

Pe partea posterioara sacul de respiratie (sacul pulmonar) este prevazut cu un manson prin care trece un cadru de sirma
ce fixeaza sacul de aparat.
Cadrul se fixeaza la partea superioara in doua orificii ale aparatului izolant, iar la partea inferioara se trece pe dupa
conducta.
g) Furtunurile de respiratie
Sunt confectionate din cauciuc gofrat, cu una sau doua insertii din material textil in interior, pentru marirea rezistentei la
rupere.
Fiind gofrat, cauciucul permite indoirea furtunurilor fara riscuri de obturare si face ca acestea sa fie mai flexibile pentru
a nu jena miscarile corpului.
Furtunurile de respiratie se compun din :
-furtunul de inspiratie, aflat la partea inferioara, compus din doua elemente racordate intre ele printr-o piesa metalica la
care se gaseste fixata cutia de saliva, ce are rolul de a colecta saliva si de a umezi aerul inspirat ; de aceea se fixeaza, atunci cand
sunt montate furtunurile la aparat, perfect orizontal si in jos pentru a nu deranja in timpul lucrului ;
-furtunul de expiratie aflat la partea superioara, cele doua furtunuri fiind cuplate intre ele printr-o piesa metalica la care
se fixeaza masca de etansare sau mustiucul.
Aceasta piesa metalica are doua orificii interioare ce corespund celor doua furtunuri. Orificiul de la furtunul de expiratie
are un prag mai inalt obligind astfel saliva sa circule prin furtunul de inspiratie pentru a se colecta in cutia special destinata.
Un manson de piele tine apropiate intre ele cele doua furtunuri.O catarama fixata pe manson serveste la legarea la
cureaua umerara stanga care astfel preia greutatea furtunurilor.
h) finimetrul (manometrul)
Serveste la masurarea in orice moment a presiunii oxigenului din butelie la parametrii cuprinsi intre 0-250 atm. Pe
cadran este trasata o liniuta de reper in dreptul divizinii de 150 sau 200 atm., corespunzatoare presiunii maxime de incarcare cu
oxigen.Finimetrul este prevazut cu cap de racord la furtunul finimetric.
Pe capul furtunului finimetrului, sub imbinarea lui cu manometrul, este asezat dispozitivul de fixare (montura metalica)
pe cureaua umerara.
i) harnasamentul este gresit
Este confectionat din piele si serveste la fixarea aparatului pe spatele purtatorului. Si se compune din doua curele
umerare, centura de mijloc si cureaua de piept.
j) mustiucul
Este format dintr-o piesa metalica in forma de pipa prevazut cu o membrana din cauciuc, care se fixeaza intre buze si
gingii, si doua proeminente ce se tin intre dinti. De mustiuc este fixata clema nazala pentru obturarea nasului, respiratia facanduse numai pe gura.
Un dop de cauciuc serveste la inchiderea mustiucului in stare de repaus, impiedicand astfel patrunderea impuritatilor.
k) masca de etansare
Confectionata din pinza cauciucata, este prevazuta cu un vizor panoramic din sticla securit sau sticla flexibila cu un
orificiu de fixare la furtunuri.
Montarea aparatutlui izolant comporta urmatoarele operatii :
- se deschide capacul carcasei ;
- se racordeaza butelia de oxigen la reductor stringind-o ;
-se deschide robinetul buteliei de oxigen si se controleaza la finimetru daca presiunea din butelie este de 150 sau 200
atm. ; in caz ca aceasta este sub 145 respectiv 195 atm., butelia se schimba ;
-se inchide ventilul buteliei ;
-se rupe sigiliul, se desfac capacele cartusului filtrant si se scutura praful alcalin ;
-se racordeaza tubul striat si conducta supapei de expiratie la cartusul filtrant, avand grija ca la imbinari garnitura sa fie
pusa corect ;
-se monteaza furtunurile de respiratie in in orificiile corespunzatoare la cutia supapelor ;
-se verifica dozajul si etnseitatea aparatului izolant ;
-se scoate inelul de blocare a supapei de preaplin si se verifica daca pirghia de comanda a automatului pulmonar este
cuplata la butonul corespunzator de pe sacul de respiratie ;
-se racordeaza la furtunurile de respiratie prin insurubare si se consolideaza cu ajutorul cheii mustiucul sau masca de
etansare.
Functionare
Dupa echiparea cu aparatul izolant (fixarea aparatului izolant pe spatele purtatorului, potrivirea bretelelor si strangerea
centurii curelei de piept) se da drumul la oxigen, se inspira si se fixeaza mustiucul sau masca de etansare.
Aerul expirat paraseste mustiucul (masca de etansare) prin tubul de expiratie, trece pe linga sirena de alarma si prin
supapa de expiratie si merge la cartusul filtrant.Aici are loc retinerea bioxidului de carbon rezultind carbonat de sodiu si vapori de
apa, dupa reactia :
2NaOH+CO2=Na2CO3+H2O+Q cal.
Reactia dintre NaOH si CO2 avand caracter exoterm, aerul care iese din cartus are in final o temperatura de cca.
80-850C. Incalzirea cartusului pe intrega suprafata este un indiciu ca incarcatura este nealterata si functionarea aparatului
este normala.
Din cartusul absorbant, aerul purificat dar sarac in oxigen, intra in sacul de respiratie de unde urmeaza sa treaca in
camera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu oxigen.
In camera de insspiratie vine, din sacul de respiratie prin supapa de inspiratie, aer ce contine aer 17% oxigen si se
amesteca cu oxigenul venit prin capul dispersor si regenerat merge prin furtunul de inspiratie la caile respiratorii ala servantului.
Oxigenul care vine cu presiunea de 3 atm., pe conducta sirenei de alarma, apasa asupra membranei de cauciuc
comprimind resortul metalic si astfel tija este impinsa in jos o data cu sirena de alarma cu care tija este racordata.

In acest fel aerul expirat are posibilitatea sa treaca pe linga sirena de alarma spre cartusul filtrant.
In timpul repausului sau in cazul depunerii unui efort mediu, consumul de aer fiind normal, sacul de respiratie se umple
cu aer aproape complet pina la finele ciclului de expiratie si se goleste cca. 0,3-0,5 din capacitatea sa in timpul ciclului de
inspiratie. Parghia face miscari relativ mici, astfel ca tija din interiorul automatului pulmonar nu deschide supapa de dozare
pentru cedarea unei cantitati suplimentare de oxigen. In tot acest timp supapa de supraplin este inchisa, impiedicind iesirea
aerului din interiorul sacului de respiratie.
Daca purtatorul aparatului izolant depune unefort mai mare si constant, consumul de oxigen creste si, in consecinta,
sacul de respiratie se goleste treptat, fetele sale se apropie, antrenind totodata si parghia ce este racordata la triunghiul metalic de
la sac si care la un moment dat apasa asupras tijei din interiorul automatului pulmonar, deschizand astfel supapa de dozare si
cedind oxigen suplimentar. In acest caz, supapa de supraplin ramane inchisa.
Atunci cind presiunea oxigenului pe conducta de alarma scade sub 3 atm., resortul metalic, a carui rezistenta este invinsa
la cel putin 3 atm., se destinde tragand in sus tija si sirena de alarma.
Astfel se obtureaza trecerea pe langa sirena de alarma, aerul expirat trebuind sa strabata interiorul sirenei punand in
miscare lamelele metalice care scot un sunet ca muzicuta ce avertizeaza scaderea presiunii in butelie.
Sirena de alarma mai suna in urmatoarele doua situatii:
- s-a omis deschiderea buteliei de oxigen;
- butelia de oxigen a fost deschisa doar printr-o singura rotatie a rotutei si la trecerea printr-un spatiu ingust s-a frecat in
sens invers inchizand butelia. De aceea se recomanda ca deschidere buteliei sa se faca prin mai multe rotiri ale rozetei.
Pentru ca aparatul izolant sa asigure protectia servantului pana la parasirea zonei periculoase, el trebuie sa procedeze
astfel:
- citeste presiunea oxigenului la manometru dupa ce a pus masca pe figura si a deschis robinetul buteliei;
- citeste din nou presiunea oxigenului la manometru dupa ajungerea la locul de lucru si retine diferenta
Pentru a afla momentul in care trebie sa se retraga in afara zonei periculoase servantul face, de exemplu, urmatorul
calcul:
- daca pentru deplasare la punctul de lucru presiunea in butelie a scazut sub 5 atm. pentru inapoiere vor fi necesare 7,5
atm. tinand seama ca gradul de oboseala necesita un surplus de oxigen de cca 50% fata de cel consumat la ducere;
- pentru asigurarea functionarii normale a aparatului, presiunea din butelie trebuie sa fie de minimum 3 atm;
- este necesara si o rezerva de siguranta de 10 atm pentru factori neprevazuti ce pot aparea pe timpul retragerii.
Insumand cantitatile respective se obtin 20,5 atm ce reprezinta presiunea minima la care servantul trebuie sa inceapa
retragerea.
Insusirea principiului de calcul al rezervei este obligatorie pentru fiecare servant in vederea protejarii vietii deoarece
intrarea in functie a sistemului de alarmare nu indica momentul cand trebuie sa inceapa retragerea ci lipsa de oxigen in reductor.
Intretinere.
Pe timpul cat aparatul izolant se afla pe masina, orificiile cartusului absorbant vor avea capacele de protectie infiletate si
sigilate. Dupa intrebuintare aparatul izolant se curata de apa condensata si saliva, de praf, se inlocuieste cartusul absorbant,
precum si butelia de oxigen. De asemenea, se verifica starea mastii, a vizorilor, a mustiucului, a tuburilor de legatura si a sacului
pulmonar.
Daca aparatul izolant se schimba de la un servant la altul, se procedeaza la dezinfectarea mustiucului (mastii) cu alcool
pentru a preveni tranmiterea diferitelor boli.
Verificarea functionarii aparatelor izolante se realizeaza numai de catre personalul autorizat in acest scop.
B. Aparatul izolant MEDI 17108
Tendinta generala in modernizarea aparaturii de salvare consta in realizarea unor aparate cu gabarit si greutate redusa,
simple din punct de vedere constructiv, functionale si cu posibilitatea de a fi folosite cat mai mult.
In acest scop au fost indreptate cercetarile ce au dus la realizarea acestui tip de aparat.
Cantareste circa 15 kg, este mai plat decat modelul descris anterior permitind trecerea prin spatii inguste, gabaritul sau
dindu-i posibilitatea inscrierii sale intre umerii salvatorului.
a) carcasa aparatului
Este confectionata din poliester si fibra de sticla, material ce permite omai rapida cedare a caldurii spre exterior. Capacul
carcasei nu este detasabil ci fixat printr-o montura metalica care, pentru inchidere, trebuie pliata spre interior.
b) butelia de oxigen
Isi pstreza aceeasi parametri ca la buteliile cunoscute, cu singura deosebire ca se incarca la 200 atm., inmagazinind in
acel moment 400 l O2. Rozeta buteliei se prezinta sub forma unui cilindru metalic.
c) reductorul de presiune
A suferit modificari esentiale din punct de vedere constructiv, avand urmatoarele doua functii :
-reducerea presiunii oxigenului din butelie la presiunea de trei atm. ;
-dozarea oxigenului pentru purtatorul aparatului izolant.
De la reductorul de presiune placa doua conducte :
-conducta de alimentare care merge direct in sacul de respiratie, cu presiunea de 3 atm. ;
-conducta finimetrica care iese din aparat pe sub bratul drept al purtatorului, cu presiunea existenta in butelie. Este
prevazuta, la partea superioara a reductorului cu o supapa de retinere ce declanseaza automat atunci cind, accidental, conducta
finimetrica se agata si se smulge. In aceasta situatie servantul trebuie sa paraseasca urgent punctul de lucru deoarece nu mai are
control asupra presiunii oxigenului din butelie.
Acest tip de aparat are urmatoarele 3 tipuri de dozaje :
-dozajul fix are valoarea 1,5+0,2=1,3-1.7 l O2 min si intra in functiune in momentul in care se deschide butelia de
oxigen;
-dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0-50 l O2/min. si intra in functiune atunci cand servantul depunind un
efort mai mare, inspira adinc din aparat in care creeaza o depresiune.

Cand dozajul atinge valoarea de 15-20 mm col. H2O se deformeaza o membrana aflata in interiorul reductorului care
face sa declanseze dispozitivul de dojaz suplimentar.
-dozajul prin suplimentare manuala are valoarea de 0-50 l O2/min si intra in functiune prin actionarea asupra unei clape
aflata in locul butonului de suplimentare.
Suplimetarea se face prin apasari scurte si se foloseste si atunci cand una din supape nu se deschide normal.
Au disparut cutia de supape si sirena de alarma, considerandu-se ca avertizeaza tarziu servantul despre lipsa de oxigen si
ca citirea finimetrului la intervale cat mai scurte asigura securitatea oamenilor in zona.
Supapa de inspiratie este asezata la iesirea aerului din sac si este pusa in functiune la depresiunea de 2 mm col H 2O.
Supapa de expiratie se afla inainte de intrarea in cartusul filtrant si intra in functiune la presiunea de 2 mm col. H 2O.
Membranele lor sunt confectionate din placi de mica, tinute in pozitiainchisde un arc fin care deschide la valorile mentionate
mai sus.
Asezata lateral fata de sac si intre cele doua supape mentionate se gaseste supapa de supraplin care intra in functiune la
presiunea de 20-40 mm col. H2O prin apasarea sacului de respiratie asupra ei.
d) cartusul filtrant
Este de tipul deschis la modelul anterior indiferent daca este de 2 sau 4 ore.
e) sacul de respiratie
Este confectionat din panza cauciucata, are capacitatea de 4,5 l si in aparatul izolant indeplineste urmatoarele functii:
-este rezervor de aer ;
-condenseaza vaporii de apa din aerul expirat ;
-raceste aerul expirat ;
-retine eventualele impuritati scapate din cartusul filtrant ;
-serveste in interiorul sau la regenerarea cu oxigen a aerului expirat ;
-pune in functiune supapa de preaplin.
f) furtunul de respiratie
Este confectionat din cauciuc gofrat, identic cu cele de la aparatul izolant MEDI B.Z.A. 495/B/400, cu deosebirea ca
mansonul din piele care tine apropiate furtunurile, a fost inlocuit cu o piesa din material plastic.
g) finimetrul
Este asezat pe cureaua umerara dreapta de care se gaseste fixat printr-o bretea din cauciuc care-i usureaza citirea.
Finimetrul trebuie citit la intervale de 10-15 min, sarcina ce revine servantului si solidar cu acestea, comandantului de
grupa.
h) harnasamentul
Este confectionat din material textil se compune din doua curele umerare, centura de mijloc, cureaua de pipet
(confectionata din piele) si triunghiul de spate.
C. Aparatul izolant MEDI tip 17177 pentru 1 ora
a) carcasa aparatului
Este confectionata tot din poliester si fibra de sticla.
b) butelia de presiune
Are capacitatea de 0,8-1,0 l si poate fi incarcata pana la presiunea de 200 atm.
c) reductorul de presiune
Este identic cu cel folosit la aparatul izolant MEDI tip 17108. Dozajul fin are valorile cuprinse intre 1,3 0,1 = 1,2 1,4
l O2/min. Dozajul prin automatul pulmonar are valoarea de 0-50 l O2/min. Acest tip de aparat nu are suplimentare manuala pentru
oxigen.
d) cartusul filtrant folosit este de 1 ora.
Supapa de preaplin se deschide la presiunea de 20-40 m col. H2O, iar automatul pulmonar la depresiunea de 10-20 mm
col. H2O.
Supapele de inspiratie si expiratie plasate ca si la aparatul descris anterior (17108) se deschid la -5 mm col. H 2O si,
respectiv 5 mm col. H2O.
Aparatul izolant MEDI tip 17117 poate fi folosit cu eficienta indeosebi pentru executarea evacuarilor din zone cu gaze
toxice sau pe timpul lucrului de scurta durata in mediu toxic la instalatiile aflate la suprafata.
6. Aparatul izolant cu aer comprimat
Este destinat protectiei servantilor la interventiile in medii toxice pe durata de pana la o ora.
Caracteristici tehnice:
Durata nominala de utilizare
Dimensiunile
Presiunea de incarcare
Masa
Rezerva de aer

60 minute
610x270x135 min
200 atm
16 kg
1600 l

Descriere.
Aparatele cu aer comprimat sunt construite cu circuit deschis si functioneaza pe principiul descarcarii aerului dintr-un
recipient de stocare sub presiune, printr-un sistem automat de detenta, iar inspiratia facandu-se atmosfera.
In constructia aparatelor cu aer comprimat intra urmatoarele elemente principale: butelia cu aer comprimat, regulatorul
de presiune cu dispozitiv de semnalizare a rezervei de retragere si un automat pulmonar racordat la masca direct sau prin
intermediul unui furtun gofrat. La acestea se adauga un manometru pentru controlul presiunii, toate elementele fiind fixate pe un
sasiu cu harnasament de purtare in spate.
Intrebuintare.
Aparatele de respiratie cu aer comrpimat le pot inlocui pe cele cu oxigen la interventiile cu durata de pana la o ora, fiind
preferate in mediile care prezinta pericolul de contact cu uleiuri si grasimi.

Incarcarea buteliilor se realizeaza cu ajutorul electrocompresoarelor transportabile de inalta presiune, special destinate
acestui scop, prevazute cu filtre de purificare a aerului.
7. Trusa cu butelii si cartuse filtrante
Trusa cu butelii si cartuse filtrante este accesoriul folosit in scopul crearii unei rezerve de butelii pentru oxigen si cartuse
filtrante necesare inlocuirii celor consumate pe timpul lucrului cu aparatele izolante.
Descriere.
Ansamblul trusei se compune dintr-o cutie de forma paralelipipedica confectionata din lemn, prevazuta cu sistem de
inchidere si miner pentru transport, in interiorul careia se gasesc de butelii pentru oxigen si doua cartuse filtrante pe suporti, nituri
si chei speciale.
Intretinere.
Dupa folosire se inlocuiesc buteliile pentru oxigen, cartusele absorbante si garniturile consumate.
8. Aparatul pentru cercetare chimica
Aparatul pentru cercetare chimica se foloseste pentru detectarea gazelor toxice (oxid de carbon, fosgen, difosgen, acid
cianhidric etc) si, in raport de acestea, pentru stabilirea masurilor de protectie a servantilor si a restului personalului care
actioneaza in zone cu toxicitate.
Descriere.
Aparatul pentru cercetare chimica se compune din urmatoarele parti:
- pompa de mana cu piston la care se deosebesc:
- corpul (cilindrul) pompei;
- pistonul cu garnitura din piele si supapa de cauciuc;
- corpul colector prevazut cu obturator rotativ cu arc si numerotat de la 1 la 5 (in functie de numarul orificiilor
deschise simultan; in interiorul lui se gaseste un cartus de protectie care impiedica intrarea in pompa a gazelor toxice si a
solventilor din tuburile indicatoare;
- manerul pompei cu dispozitivul pentru deschiderea fiolelor format dintr-un cutit circular pentru taierea
tuburilor indicatoare, un orificiu pentru ruperea capetelor tuburilor taiate si opt cuie din otel pentru spargerea fiolelor din tuburile
indicatoare;
- ajutajul ce permite marirea sensibilitatii determinarii substantelor toxice la care se deosebesc:
- corpul ajutajului cu 4 fante;
- cilindrul de sticla aflat in interiorul ajutajului;
- palnia cu orificii pentru intarea aerului;
- piulita cu inelul de stranfere a filtrelor contra fumului si cetii;
- casetele din hartie cu tuburi indicatoare.
In dotarea aparatului se gasesc 5 bucati casete tuburi indicatoare (CO, fosgen, difosgen, clor, acid cianhidric), fiecare cu
un numar de 10 tuburi indicatoare. Tuburile indicatoare sunt niste fiole de sticla in care se gasesc substante ce reactioneaza cu
gazele toxice dand coloratii caracteristice. Fiecare tub indicator are o marcare conventionala pentru determinare carei substante
toxice este destinat.
- filtrele contra fumului si cetii, rondele de hartie speciala care la trecerea aerului retin particule de fum, precum si pe
cele fine de apa (ceata);
- cutia aparatului cu capac si sistem de inchidere la care se deosebesc:
- locasul tubular pentru pompe de mana prevazut cu sistemul de blocare si arc;
- suportul ajutajului;
- suportul filtrelor;
- suportul casetelor cu tuburi indicatoare;
- suportul pentru lopatica ce se foloseste la demontarea aparatului;
- cordeaua de purtare reglabila;
- cordeaua cingatoare reglabila.
Functionare.
Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza in felul urmator:
- se trece aparatul din pozitia de mars in pozitia de lucru, deplasandu-l catre in fata;
- se deschide cutia aparatului
- se scot tuburile indicatoare corespunzatoare gazelor toxice a caror prezenta se presupune;
- se taie ambele capete ale tuburilor indicatoare cu ajutorul cutitului si se rup in orificul special al cutitului; daca tuburile
au in interior pe langa incarcatura granulata si substante reactive lichide infoplate, fiolele respective se spart prin introducerea
tubului in oridiciul prevazut cu un cui de otel, avand grija sa nu se foloseasca acelasi cui pentru spargerea fiolelor diferite. La
spargerea fiolei cuiul trebuie sa apese de sus in jos, pentru a nu se scurge lichidul afara din tub;
- se introduc tuburile cu capatul nemarcat in corpul colectorului, dupa ce obturatorul acestuia a fost reglat pentru un
numar de orificii deschise in functie de numarul de tuburi care se folosesc concomitent; detectarea cu mai multe tuburi deodata se
face in cazul cand se presupune existenta unui amestec de mai multe gaze toxice sa cand nu se stie ce gaz toxic poate exista la
locul actiunii;
- se monteaza ajutajul cu sau fara fultru contra fumului sau cetii dupa caz;
- daca se lucreaza cu un singur tub se executa un numar de pompari conform indicatiilor de pe caseta dupa care se
compara colorarea substantelor din tub cu cea etalon de pe caseta.
In cazul cand se folosesc mai multe tuburi simulta, se executa 30 pompari, verificandu-se apoi in care tun substanmta a
intrat in reactie. Se inlatura tuburile, se pune obturatorul pe o singura deschidere si se introduce un tub nou, similar cu cel intrat in
reactie. In continuare se procedeaza ca in cazul lucrului cu un singur tub.
In cazul cand se foloseste filtrul contra fumului si cetii numarul de pompari se dubleaza.
Pe timpul pomparii, cand pistonul este tras catre inapoi, supapa lui se inchide si in corpul pompei se creaza o depresiune
ce obliga aerul atmosferic sa patrunda, prin ajutaj in tuburile indicatoare si de aici in corpul pompei. In cazul cand in aer exista

gaze toxice la care sunt sensibile tuburile respective, atunci substantele din tub capata o coloratie corespunzatoare celei etalon, de
pe caseta. Cand pistonul este impuns inainte, supapa lui se deschide permitand iesirea aerului din corpul pompei prin orificiile din
capul pistonului.
Intretinere.
Dupa folosire, aparatul se curata, se indeparteaza cioburile de sticla, se verifica starea pieselor aparatului si, la nevoie, se
fac reparatiile necesare; se curata unsoarea veche de pe garnitura din puele, iar interiorul corpului pompei se greseaza din nou.
Tuburile indicatoare consumate se inlocuiesc cu altele din completul de rezerva.
Cartusul de protectie se inlocuieste dupa intrebuintarea a 60-70 tuburi indicatoare.
Trimestrial se fae contrulul pompei. Pentru aceasta se regleaza obturatorul colectorului la o singura deschidere care se
astupa apoi cu degetul aratator d ela mana stanga. Cu mana dreapta se trage de manerul pompei pana la refuz iar dupa 5-10
secunde se lasa liber. Daca pistonul se intoarce repede cu pocnitura in pozitia initiala, pompaeste in stare de functionare.
9. Trusa electrica
Trusa electrica se compune dintr-o cutie de lemn, prevazuta in interior cu locasuri pentru fixarea pieselor componente:
- foarfece pentru taiat cablu sub tensiunea de 500V;
- cleste patent cu manere izolate;
- surubelnita mare izolata, cu indicator de tensiune;
- surubelnita mica izolata, cu indicator de tensiune;
- manusi cauciuc electroizolante;
- ochelari de protectie electricieni;
- covor cauciuc electroizolant;
- lampa control cu bec 220V;
- doua bucati banda izolanta;
- bec 220Vx24W pentru control lampa.
10. Cizmele de cauciuc
Cizmele din cauciuc, electroizolante se folosesc pentru protectia servantilor ce lucreaza la autospeciale pentru fum, gaze
si iluminta, precum si la intreruperea curentului electric de joasa tensiune.
Descriere.
Sunt confectionate din cauciuc fiind captusite in interior cu panza.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se spala cu apa si apoi se sterg.
11. Cizme de protectie cu talpi neperforabile
Cizmele de protectie cu talpi neperforabile asigura protectia contra apei, noroiului si obiectelor penetrante pe timpul
lucrului la interventii.
Sunt confectionate din cauciuc poliizoprenic si au talpule neperforabile dat fiind vratul metalic, inclus in constructia lor.
12. Manusile din cauciuc
Manusile din cauciuc se folosesc pentru protectia servantilor pe timpul lucrului la autospeciala de fum, gaze si iluminat
si la intreruperea curentului de joasa tensiune.
Descriere.
Sunt confectionate din cauciuc si sunt prevazute cu 5 degete.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se spala cu apa si apoi se sterg.
13. Ochelarii pentru sudura
Ochelarii pentru sudura se folosesc pentru protectia ochilor servantilor care executa lucrari de sudura sau taieri cu
aparatul de sudura si taiat autogen sau electric.
Descriere.
Sunt confectionate din metal si sunt prevazuti cu 2 vizori rabatabili din sticla colorata, protejati in interior si exterior cu
sticla alba. Ei au un sistem reglabil de fixare pe cap, orificii de aerisire si garnituri din piele pentru etansarea pe fata.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se sterg, se controleaza starea vizorilor si a sistemului de fixare pe cap.
Pe timpul folosirii, vizorii vor fi feriti de lovituri pentru a nu se sparge.
Accesorii pen tru salvari si prim ajutor medical
Accesoriile pentru salvari si prim ajutor medical sunt mijloace care se folosesc pe timpul lucrului la interventii in
vederea asigurarii impotriva caderii, salvarii oamenilor si animalelor, a evacuarii bunurilor materiale, precum si acordarii
primelor ingrijiri medicale.
Din grupa accesoriilor pentru salvari si prim ajutor medical fac parte: centura de siguranta, carligul de siguranta, coarda
si cordita pentru salvare, completul de salvare de la inaltime, perna pneumatica de salvare, aparatul de inhalat oxigen si trusa
sanitara.
1. Centura de siguranta
Centura de siguranta este destinata asigurarii impotriva caderilor pe timpul lucrului la inaltimi, executarii autosalvarilor
si salvarilor, precum si portului diferitelor accesorii.
Centura este confectionata din chinga lata de terom (polistiren), incheiata in fata printr-o pafta metalica din doua piese:
chinga are un capat fix la care este montata piesa mica a paftalei si un capat mobil cu rezerva intoarsa, trecuta prin piesa mare.
Pe langa chinga sunt fixate:
- inelul mare in fata dreapta, din otel, care serveste pentru asigurare si suspendare, precum si pentru prinderea
carluigului de siguranta.
- inelul mijlociu in spate, din otel, pentru tragere de la verticala (indepartare de zid) cu ajutorul unei cordite cu carlig de
siguranta prins printr-o intaritura;
- doua inele mici laterale pe fiecare parte care servesc pentru prinderea diferitelor accesorii.

Pe capatul mobil sunt introduse doua gaici din piele pentru fixarea rezervei.
Centura se ajusteaza pe talia purtatorului prin reglarea capatului mobil. Talia maxima admisa este cea corespunzatoare
unei rezerve minime de 200 mm la capatul mobil.
Intretinere.
Dupa folosire, se curata prin periere si se fac reparatiile necesare.
2, Carligul de siguranta
Carligul de siguranta este confectionat din otel si are o clapa mobila prevazuta cu arc si sistem de inchidere de siguranta.
Caracteristici tehnice:
Sarcina utila (kg)
3000
Dimensiunile (mm)
Cca 155x85x 13
Masa (gr)
Cca 200
Intrebuintare.
Intainte si dupa folosire se verifica elasticitatea arcului si functionarea normala a sistemului de inchidere.
3. Coarda si cordita de salvare
coarda si cordita de salvare sunt confectionate din fire rasucire din material plastic. La unul din capete sunt prevazute cu
un ochi pentru agatare, protejat cu cosa metalica.
Caracteristici tehnice:
Coarda
Cordita
Lungime (m)
25
25
Diametrul (mm)
12
10
Masa (kg)
2,1
1,7
Sarcina minima de rupere (kg)
1500
900
Alungirea maxima (%)
20
20
4. Compleul de salvare de la inaltime
In compunerea curenta a compleului intra urmatoarele mijloace:
- cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime;
- aparatul de salvare cu dubla actiune;
- scripetele cu suport;
- tubul expandabil de salvare, se ambalat in doua huse;
- doua cosuri de salvare;
- doua corzi de salvare de 25 m cu carlige de siguranta;
- doua corzi de salvare de 80 m cu carlige de siguranta;
- doua centuri de siguranta.
Suplimentar in compunerea copleului de salvare, pot fi prevazute doua targi pliante pentru persoane aflate in
imposibilitate de a se deplasa.
a) Cadrul de suspendare
Descriere.
Apararatul de salvare cu dubla actiune este constituit duuntr-un sasiu, un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate
in sensuri
Cadrul universal de salvare pentru suspendare la inaltime este realizat din teava de otel, compus dintr-un cadru principal,
prevazut cu locas de fixare a mijloacelor de coborare, un sistem de fixare pe zid cu deschidere reglabila, precum si un cadru
secundar detasabile pentru suspendarea tubului expandabil la care gasim o palnie din panza groasa.
Cadrul de suspendare prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Inaltime totala (m)
1
Latime (m)
0,7
Inaltime deasupra zidului (m)
0,7
Deschidere in afara zidului (m)
0,5
Deschidere reglabila (m)
0,15-0,60
Greutate (kg)
Cca 45
Pentru transport si depozitare cadrul are posibilitatea de reducere a gabaritului prin rabdarea sistemului reglabil in
interiorul cadrului principal, ansamblul fiind ambalat intr-o husa, in care se introduc si mijloacele auxiliare (cosuri, corzi, centuri
etc).
Utilizarea cadrului.
Pentru utilizare, cadrul se transporta sau se ridica la punctul de salvare si se scoate din husa, procedand la pregatirea si
montarea pe zid, dupa cum urmeaza:
- se desfac chingile de fixare ale sistemului reglabil ale cadrului secundar si ale pintenilor;
- se rabate sistemul reglabil in exterior si se fixeaza cu ajutorul surubului de blocare; se infiltreaza pintenii in mufele
respective;
- daca este cazul se ataseaza cadrul secundar si tubul de salvare;
- se manevreaza mufele cadrului reglabil si pintenii astfel incat sa se asigure o deschidere mai mare decat latimea zidului
in punctul de fixare;
- se aseaza cadrul pe bordura zidului prin ridicarea pe partile laterale; tubul racordat se va aseza lateral langa zid pentru a
nu stinjeni montarea cadrului;
- se executa strangerea cadrului pe zid, manevrandu-se mai intai mufele de relare si apoi pintenii; manivelele pintenilor
se vor fixa cu capetele spre exteriorul zidului;

- se ancoreaza cadrul de elementele rezistente ale cladirii cu ajutorul corzilor de 25 m introducandu-se carligele in
gaurile de la capetele superioare ale montantilor verticali;
- in functie de varianta de utilizare in locasul cadrului se va fixa aparatul de coborare cu dubla actiune sau scripetele cu
suport;
- in cazul utilizarii targilor se va prceda la fixarea corzilor de sustinere, iar in cazul utilizarii scripetelui se va treve peste
rola de coarda de 80.
b) Aparatul de salvare cu dubla actiune
Aparatul de salvare cu dubla actiune prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Inaltime maxima de salvare (m)
Lungimea cablului in fiecare sectiune (m)
Diametrul cablului (mm)
Viteza de coborare
Ritm de salvare (pers/ora)
Greutate aparatului (kg)

60
61
4-4,5
1,5-3
Cca 50
Cca 19

Descriere.
Aparatul de salvare cu dubla actiune este constituit dintr-un sasiu, un tambur cu doua sectiuni pe care sunt infasurate in
sensuri opuse doua cabluri de lugimi egale, astfel incat desfasurarea (coborarea) unui determina infasurarea celuilalt. Capatul
fiecarui cablu este prevazut cu ochi de suspendare care printr-un carlig se fixeaza in crestaturile periferice ale discului mijlociu al
tamburului. Pentru controlul coborarii apartul este prevazut cu o frana automata centrifuga, o frana manuala, un sabot pentru
portnire-oprire, preum si o frana suplimetara cu sabot, a carei reglare prealabila asigura reducerea vitezei de coborare. Temburul
este protejat cu 4 capace detasabile care in timpul utilizarii se demonteaza, iat sasiul este prevazut cu un maner de purtare.
Utilizare.
Inainte de montarea aparatului pe cadru se scot cele 4 capace de protectie.
Montarea se efectueaza prin asezarea aparatului in locas, in functie de vatianta de salvare, astfel:
- intr-o prima varianta aparatul se aseaza cu axul tabburului perpendicular pe sil si cu frana manuala spre acesta;
- in cea de-a doua varianta, se aseaza cu axul tamburului paralel cu zidul si cu frana manuala spre dreapta.
Fixarea se efectueaza in fiecare caz cu ajutorul unuia dintre suruburile cu cap fluture prevazute in cele doua parti ale
locasului, asigurandu-se patrunderea capatului surubului in orificiul corespunzator din sasiul aparatului.
Pentru executarea salvarilor se procedeaza astfel:
- se slabeste frana manuala si se elibereaza capatul unuia dinre cablurile de coborare, derulandu-se atat cat este necesar
penru a asigura inaltimea potrivita pentru suspendare, de regula 15 cm sub nivelul superior al cadrului;
- se strange bine frana manuala si, dupa caz, se suspenda de ochiul cablului un cos de salvare (printr-un carlig de
siguranta) procedandu-se la imbracarea primei persoane sau se echipeaza prima persoana cu o centura de siguranta (cu inelul si
carligul de suspendare in fata), asigurandu-se suspendarea cu ochiul cablului;
- se slabeste treptat frana manuala si cu ajutorul acesteia se controleaza coborarea, asigurandu-se orpirea in caz de
nevoie si reducerea vitezei inainte de atingerea solului;
- cablul coborat se deruleaza in continuare cca 0,5m si se trece peste rola de ghidare din partea respectiva, repetandu-se
apoi seria operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare), dupa care salvarea se va continua prin coborarea si ridicarea alternativa
a celor doua cabluri; de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva, repetandu-se apoi seria
operatiilor cu al doilea cablu (a doua coborare), dupa care salvarea va continua prin coborarea si ridicarea alternativa ale celor
doua cabluri, de fiecare data cablul coborat va fi trecut peste rola de ghidare din partea respectiva, iar cablul va fi degajat de pe
rola.
Pentru evitarea accidentelor pe timpul sedintelor de instructie se vor lua urmatoarele masuri:
- incercarea la prima coborare a aparataului folosind manechinul de 70 kg;
- imbarcarea in cosuri sau suspendarea in centurile de siguranta numai cu aparatul bine fixat;
- atenuarea, inainte de fiecare pornire a coborarii, a balansului capetelor ambelor cabluri;
- trecerea inaintea fiecarei porniri a cablului urcator peste rola de ghidare din partea respectiva in vederea evitarii
impletirii celor doua cabluri.
La folosirea cosurilor persoanele vor fin instruite sa nu se tina cu minile de inelul superior, iar la folosirea persoanele vor
fi instruite sa se tina cu ambele maini de capatul cablului si sa evite indoirea corpului si sprijinirea picioarelor pe zid in timpul
coborarii.
c) Scripetele cu suport
Descriere.
Scripetele cu suport este realizat dintr-o rola montata pe un sasiu a carui constructie asigura fixarea in locasul cadrului
de suspendare prin doua urechi.
Prezinta urmatoarele caractaristici tehnice:
Dimesniunile sasiului (mm)
230 100
Diametrul rolei (mm)
100
Greutate (kg)
Cca 2
Utilizarea scripetelui.
Pentru utilizare, scripetele se va onta in locasul cadrului, de regula, avand axul paralel cu zidul. In functie de conditiile
locale montarea se poate face si cu axul rolei perpednicular pe zid. Asezarea scripetelui se realizeaza inroducand mai intai
urechea curba in partea opusa surubului de fixare, iar pentru consolidare se asigura patrunderea capatului surubului i orificiul
corespunzator al urechii drepa a scripetelui.
Scripetele se utilizeaza impreuna cu coarda de 80 m. Manevrarea corzii se poate efectua de la inaltime sau de la sol,
tinand seama de inaltimea de salvare, in primul caz fiind de maximum 75m, iar in al doilea caz de 35-40 m.

De regula, coarda se va trece pe rola scripetelui o singura data. In cazul coborarii unor obiecte grele (peste 50 kg) coarda
se poate trece peste rola de 2 ori (formand o spirala) pentru asigurarea autofranarii prin frecare, dezavantajul constituindu-l
infreunarea la tragerea corzii.
d) Tubul explandabil de salvare
Tubul expandabil de salvare este executat sub forma de tronsoane cu lungimi diferite, constituind seturi care prin
imbinare cap la cap realizeaza inaltimi de salvare variate.
Principalale caracteristici tehnice ale tubului sunt:
Lungime tronsoane set (m)
20; 10; 5 si 25
Latime aplatizata tub exterior (cm)
80
Lungime palie (cm)
30
Greutae unitara (kg/m)
1,3
Ritm salvare (pers/ora)
Cca 80
Tubul este constituit din 3 tubuti concentrice; un tub interior care asigura franarea, realizat din tricot de polister in strat
dublu si intarit cu 4 chingi longitudinale din relon; un tub interior din panza foaie cort, cu rol de etansare contra fumului si de
limitare a intinderii; un tub exterior din tesatura gumata cu cauciuc ignifug care asigura protectia impotrica caldurii (inclusiv prin
stropirea cu jet de apa in caz de nevoie).
Tubul interior si cel intermediar sunt imbinate la capete prin cusaturi pe bordurile unei palnii dun panza groasa de
bumbac, prevazuta cu chingi (la capatul superior) si catarame (la capatul inferior). Tubul exterior este cusup pe bordura palniei
superioare, capatul inferior fiind liber acopera zona de imbinare.
In cazul tubului expandabil de salvare nu vom insista asupra modului sau de utilizare, spre deosebire de celelate
mijloace din cadrul completului, manuirea lui fiind descrisa in Regulamentul instructiei de specialitate a pompierilor militari.
e) Cosul de salvare
Descriere.
Cosul de salvare este confectionat din panza rezistenta, avand forma cilindrica, cu fund la partea inferioara. Are un
diametru interior de cca 55 cm si o inaltime de cca 1,30 m.
La el se disting:
- doua cercuri metalice, imbracate in piele, cu rolul de a da forma cilindrica cosului si a mari rezistenta;
- sistemul de suspendare firmat din 3 corzi prinse de sac prin chingi de panza cusute; corzile sunt unite la partea
superioara, permitand suspendarea cosului de coarda de salvare;
- intariturile din chinga de panza de pe gundul sacului.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se curata prin scurutate sau periere si se repara eventualele rupturi.
Acelasi tranament se aplica si celorlalte accesorii confectionate din panza din dotarea completului.
f) Targa plianta
Descriere.
Targa plianta este formata dintr-un cadru metalic pliant, cu picioarele de sprijin si mansoane de blocare in pozitia
desfacut, confectionat din aliaj de aluminiu, intre lonjeroanele caruia se gaseste un suport de panza rezistenta. Suportul de panza
este prevazut cu chingi ce au catarame pentru imobilizarea persoanelor accidentate.
La targa se mai deosebesc curelele cu catarama pentru fixarea ei in pozitia strans.
Modul de intrebuintare.
Pentru folosire se desfac cataramele curelelor de fixare a targii in pozitia strans, se depliaza lonjeroanene si se fixeaza
barele distantiere cu ajutorul mansoanelor de blocare.
Dupa asezarea pe targa, persoana se leaga cu ajutorul chingilor pentru a nu cadea pe timpul transportului.
Intretinere.
Dupa intrebuintare, suportul de panza se curata prin periore si, daca este cazul, se spala, apoi se usca, iar rupturile se cos.
Periodic se vor unge articulatiile mobile ale targii.
5. Pernele pneumatice de salvare
Pernele sunt realizate in doua tipuri, denumite cu indicativele PS 36/2 si PS 80/3-B.
A.Perna pnumatica de salvare PS 36/2
Perna pneumatica de salvare PS 36/2 prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Dimnsiuni in stare umflata (m)
662
Dimensiuni in stare pliata (m)
110,5
Greutate (kg)
100
Inaltime maxima de salvare (m)
20
Inaltimea in stare umflata
2
Descriere.
Perna are doua etaje cu inaltimea egala, de 1 m, separate pe verticala in trei compartimente, fiecare cu inaltimea de 2 m.
Etajele si compartimetele comunica intre ele prin orificii circulare cu diametrul de 20 cm. Pe una din laturile etajului
inferior sunt atasate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3 m si diametrul de 30 cm, prevazute la capete cu palnii si snururi de
racordare la ventilatoare de umplere. Pe cele doua laturi opuse ale etajului superior, in lungul compartimentelor, sunt prevazute
douasprezece supape de evacuare, cate doua la fiecare din capetele compartimentelor.
Modul de utilizare.
Pentru executarea salvarilor perna se transporta la locul de aplansare, care, anterior, este curatat de materialele ascutite
sau taioase ce ar putea sa o deterioreze si se umfla cu aer. Pentru umflare se folosesc electroventilatoare tip VAN 450, cu debit de
100 mc/min si tensiunea de alimentare 250V.
Durata umplerii initiale difera astfel:

Cu un ventilator
6 minute
Cu doua ventilatoare
3 minute
Dupa umplerea initiala, functionarea in regim poate fi asigurata cu un singur ventilator. Durata umplerii dupa fiecare
salvare este de 15-20 secunde.
B. Perna pneumatica de salvare PS 80/3-B
Perna pneumatica de salvare PS 80/3-B prezinta urmatoarele caracterisitici tehnice:
Dimensiuni in stare umflata (m)
10 x 8 x 4
Dimensiuni in stare pliata (m)
2x2x1
Greutatea (kg)
Cca 300
Inaltimea maxima de salvare (m)
40
Inaltimea in stare umflata (m)
4
Descriere.
La perna PS 80/3-B etajul inferior are inaltimea de 1 m, iar cel superior de 2 m. Pe verticala si pe lungimea pernei
etajele sunt separate in cinci compartimente, doua externe avand inaltimea de 1 m si trei mijlocii cu inaltimea de 2 m. Pe laturile
lungi ale etajului superior, deasupra compartimentelor extreme, sunt prevazute borduri cu latimea si inaltimea de 1 m.
Intre cele doua etaje ale pernei, intre compartimentele etajului inferior, precum si intre etajul superior si borduri sunt
executate orificii de comunicatie cu diametrul de 20 cm. Compartimentele mijlocii ale etajului superior comunica intre ele prin
orificii cu diametrul de 30 cm, amplasate cate 6 pe fiecare perete despartitor si decalate pe inaltime.
Pe laturile de 8 m ale etajului inferior sint atasate cate doua tuburi de umplere cu lungimea de 3m si diametrul de 30
cm ; avind la capete pilnii cu snururi de racordare la ventilatoare. Pe laturilr de 8 m ale etajului superior sunt prevazute 12 supape
de evacuare, cate doua la fiecare dintre capatele compartimentelor, realizate sub forma de clape cu benzi elastice. La umflarea
initiala si dupa fiecare salvare, clapele se introduc in corpul supapei, dat fiind faptul ca la caderea pe perna sunt expulzate sub
efectul socului de presiune.
Modul de intrebuintare
La amplasarea pernei se vor respecta aceleasi precautii ca si in cazul pernei P.S. 36/2, iar umflarea se va realiza de
aceasta data cu :
-doua ventilatoare 6 minute ;
-patru ventilatoare -3 minute.
In cazul lucrului, cele doua tipuri de perne se amplaseaza cu tuburile de umplere paralel cu zidul, intr-un loc pe cit
posibil ferit de radiatii calorice puternice. In situatii extreme se poate recurge la protectia anticalorica a pernelor prin udare
intermitenta (intre salvari), de preferinta cu apa pulverizata.
Intretinere
Dupa folosire, pernele pneumatice se curata de impuritati prin periere, se verifica aspectul exterior, se pliaza si se
introduc in husele de protectie.
6. Cuiul de sustinere
Dupa dimensiunile lui, cuiul de sustinere poate fi :
-mare, pentru coarda ;
-mic, pentru cordita.
Descriere
Este confectionat din otel moale. La un capat este ascutit pentru a patrunde cu usurinta in lemn sau zid, iar la celalalt
capat are o forma patrata pentru a putea fi batut cu toporasul. Lateral, la capatul patrat, se gaseste un carlig metalic pentru trecera
corzii sau corditei.
7. Aparatul de inhalat oxigen
In raport de posibilitatile de racordare a primului ajutor aparatele de inhalat oxigen se clasifica in :
-aparar de inhalat oxiggen cu 4 posturi ;
-aparate de inhalat oxigen cu 1 post.
A. Aparatul de inhalat oxigen cu 4 posturi
Descriere
Aparatul de inhalat oxigen cu 4 posturi se compune din :
-butelie pentru oxigen confectionata din otel si prevazuta cu un robinet de inchidere din alama presata, cu o capacitate de
7 l, incarcata cu 1400 l oxigen la 200 atm. ;
-reductor de presiune, prevazut cu un manometru ;
-distribuitor primar cu trei ramificatii cu robinete, legat printr-o conducta la reductorul de presiune ; ramificatia din
stinga pentru oxigenul de inhalat de catre pacient este prevazuta cu un robinet cu inscriptia ,, INHALATION , cea din mijloc
pentru dusuri (adaosuri) de oxigen prevazuta cu robinet cu inscriptia ,,02 DUSCHE, iar cea din dreapta pentru absorbirea
secretiilor prevazuta cu un robinet cu inscriptia ,,ABSAUGUNG ;
-debitmetru montat pe ramificatie pentru inhalat oxigen ; el este etalonat cu 4 gradatii dupa numarul de pacienti tratati,
fiecare gradatie corespunzind unui consum de 12 l/min. ; reglarea debitului se face de la robinetul ramificatiei pentru inhalat
oxigen ;
-ejectorul pentru crearea depresiunii necesare absorbtiei ;
-umezitorul in al carui vas de sticla pentru apa, prevazut cu dou gradatii (maxim si minim), se gaseste un cilindru de
piatra poroasa si o teava sifon ; la capacul sau se disting ; intrarea pentru oxigenul de inhalat, intrarea pentru oxigenul de dus, in
tub in forma de ,,Tcu racord pentru cartusul filtrant, prevazut cu supapa de legatura cu atmosfera si distribuitorul secundar cu 4
ramificatii terminate cu racorduri cu filet, prevazute cu capace de inchidere ;
-sacul pulmonar cu o capacitate de 5 l , confectionat din cauciuc si fixat la tubul in forma de ,,T al umezitorului ;
4 conducte de legatura din material plastic :
-conducta de legatura intre robinetul pentru inhalat oxigen si intrarea respectiva de la capacul umezitorului ;
-conducta de legatura intre robinetul pentru dusul de oxigen si intrarea de la capacul umezitorului ;

-conducta de legatura intre ejector si vasul pentru colectarea secretiilor ;


-conducta cu canula, pentru absorbirea secretiilor si transportarea lor in vasul colector.
4 tuburi de lagatura din cauciuc gofrat prevazute la un capat cu racord filetat pentru fixarea la distribuitorul secundar, iar
la celalalt capat cu un segment negofrat pentru fixarea la masca ;
-4 masti de respiratie cu doua supape (de inspiratie si expiratie) si cordele elastice de fixare ;
-doua mustiucuri pentru respiratie ;
-butelia pentru apa distilata necesara umezitorului confectionat din masa plastica si avand o capacitate de 0,5 l ;
-cutia aparatului cu dispozitiv de fixare a pieselir componente si un compartiment pentru cordele de fixare ; este
confectionata din lemn, are manere pentru transport si doua incuietori.
Functionare
Aparatul de inhalat oxigen poate fi folosit pentru reanimarea unui numar maxim de 4 persoane concomitent.
Pentru punerea in functiune a aparatului se procedeaza astfel :
-se aseaza cutia in pozitia verticala si se deschide ;
-se slabesc colierele buteliei care se roteste apoi cu 900, pentru a fi adusa cu ditribuitorul primar spre afara ;
-se verifica robinetele distribuitorului primar pentru a fi inchise ;
-se deschide robinetul buteliei pentru oxigen si se controleaza presiunea indicata de manometru care, inmultita cu cifra
7, indica cantitatea de oxigen din butelie in litri ;
-se umple vasul umezitorului cu apa distilata din butelia de masa plastica, astfel incit nivelul apei sa se gasasca intre cele
doua gradatii din vas ;
-se monteaza tuburile de legatura la distribuitor, iar la celelalte capete mastile sau mustiucurile de respiratie ; numarul
tuburilor ce se folosesc va fi in functiune de numarul persoanelor ce urmeaza a fi reanimate ;
-daca folosirea aparatului are loc in atmosfera viciata, atunci la racordul pentru cutia filtranta de la umezitor se monteaza
obligatoriu cartusul filtrant respectiv.
Aparatul poate fi folosit pentru inhalarea oxigenului, pentru dusuri de oxigen si pentru absorbirea secretiilor de pe caile
respiratorii.
Pentru inhalarea oxigenului se pune masca de respiratie pe figura persoanei ce urmeza a fi reanimata, fixandu-se pe cap
cu ajutorul cordelelor sau i se introduce mustiucul in gura. Se deschide apoi robinetul cu inscriptia,,INHALATION astfel ca acul
debitmetrului sa se suprapuna pe gradatia care indica numarul de persoane carora li se administreaza oxigen.
Oxigenul din butelie patrunde in reductorul de presiune, unde i se reduce presiunea, dupa care trece in distribuitorul
primar iar prin robinetul ramificatiei din stingas isi continua drumul prin conducta de legatura la umezitor. Aici prin balbotare,
oxigenul este umezit pentru a se evita iritarea mucoaselor. Din umezitor oxigenul trece in distribuitorul secundar de unde este
dirijat prin tubul de legatura la pacient, pe timpul cit acesta inspira sau in sacul pulmonar pe timpul cit pacientul expira in
atmosfera prin supapa de expiratie a mastii (sau pe nas cand se foloseste mustiucul). Oxigenul intrat in sac formeaza o rezerva
care este folosita pe timpul inspiratiei; daca rezerva din sac este insuficienta, inspiratia producand o depresiune, face sa se
deschida supapa de legatura cu atmosfera si sa permita intrarea aerului armosferice, direct sau prin cartusul filtrant.
Pentru dusuri (care reprezinta administrarea suplimentara, abundenta de oxigen pe timp scurt si concomitent cu
inhalatia) se procedeaza la fel ca mai sus, numai ca din cand in cand se deschide robinetul cu inscriptia 02 DUSCHE. In cazul
de fata, oxigenul pentru dus este condus pe conducte de legatura la umezitor, de unde urmeaza acelasi drum ca si oxigenul pentru
inhalatie.
Pentru absorbirea secretiilor de pe caile respiratorii se deschide robinetul cu inscriptia ABSAUGUNG si se plimba
canula conductei pentru secretii pe mucoasele ce trebuie curatate (nas, gura, laringe etc.).Aceasta operatie se face inaintea
inhalatiei in cazul cind pacientul are caile respiratorii incarcate cu secretii.
Absorbirea secretiilor are loc ca urmare a depresiunii create datorita trecerii oxigenului ce vine de la distribuitorul
primar prin ejector, pe principiul ejectiei. Secretiile absorbite de canula sint conduse pe conducte de legatura in vasul colector
unde se depoziteaza.
Cantitatea de oxigen debitata de aparat in cazul inhalatiei este de 12 l/min. pentru fiecare persoana. De exemplu, daca la
manometru se citeste o presiune de 120 atm. inseamna ca in butelie exista 120*7=840 l oxigen. Daca sint reanimate doua
persoane, timpul de folosire a aparatului va fi 840 : 24 =35 min. Daca se administreaza dusuri de oxigen sau se va face absorbirea
secretiilor, acest timp se scurteaza.
Intretinere
Dupa intrebuintare, se curata si se dezinfecteaza mastile si mustiucurile cu alcool, apa sapunita sau solutie de formol
10%, se spala vasul colector si conducta cu canula, se goleste vasul umezitorului de apa, se completeaza apa distilata din butelie
si eventual se reincarca butelia de oxigen.
B. Aparatul de inhalat oxigen cu un post
Aparatul de inhalat oxigen cu un post ofera posibilitatea acordarii primului ajutor unei singure persoane. Din punct de
vedere constructiv este identic cu primul, cu mentiunea ca numarul circuitelor se reduce la unul singur. In acestcaz bitelia are
capacitatea de 2 l oxigen.
Folosirea si intretinerea aparatului de inhalat oxigen cu un post se realizeaza in acelasi mod ca in cazul celui cu patru
posturi.
8. Trusa sanitara
Trusa sanitara, se foloseste pentru acordarea primului ajutor medical.
Descriere
Trusa sanitara se compune dintr-o cutie de lemn rezistenta cu capac (geanta de pinza), cu miner (bretele) pentru purtare
si sistem de inchidere, prevazuta in interior cu compartiment pentru instrumentarul medical si medicamente.
In cutie se gasesc :
a) medicamente :
-antinevralgice pentru tratarea racelilor, gripei si a durerilor de cap ;
-jecolan (pomada) pentru tratare arsurilor ;

-spirt sanitar, ca dezinfectant ;


-tinctura de iod, ca dezinfectant ;
b) utilaj medical :
-4 atela kramer pentru imobilizarea fracturilor ;
-comprese din tifon pentru pansamente ;
-garou de cauciuc pentru hemostaze ;
-flacoane diverse pentru medicamente lichide ;
-vatahidrofila.
Intretinere
Dupa intrebuintare, aparatura folosita se dezinfecteaza iar medicamentele se completeaza.
CAPITOLUL 5
ACCESORII PENTRU TAIAT SI DEMOLAT
Accesoriile pentru taiat si demolat sint mijloace ajutatoare care se folosesc la incendii, calamitati si catastrofe pentru
executarea taierilor, deschiderilor, evacuarea bunurilor materiale, precum si pentru lucrari auxiliare.
Din grupa accesoriilor pentru taiat si demolat fac parte : toporul-tirnacop, toporasul, ranga, cangea, lopata, cazmaua,
furca, ferastraul coada de vulpe, joagarul, motoferastraul cu lant, foarfecile pentru taiat cablu, aparatul de sudat si taiat autogen,
bormasina electrica portativa, ciocanul si spitul pentru spart beton.
1. Toporul - tirnacop
Descriere
Toporul tirnacop se compune din urmatoarele parti :
-coada, confectionata din lemn ;
-corpul toporului, confectionat din otel ; imbinarea intre corpul toporului si coada facindu-se cu ajutorul armaturii de
fixare ;
-tocul de piele cu armatura care permite purtarea toporului tirnacop la spate. Este prevazut in acest scop cu o curea
reglabila, cu inel si un sistem de inchidere cu catarama.
Intretinere
Dupa folosire toporul se curata, se unge partea matalica cu un strat subtire de unsoare consistenta in vederea evitarii
coroziunii, se verifica imbinare intre coada si corp, precum si starea corpului.
2. Toporasul
Descriere
Toporasul se compune din urmatoarele parti :
-coada, confectionata din lemn ;
-corpul toporasului, confectionat din otel ; la unele toporase se gaseste o crestatura care se foloseste la scoaterea cuielor.
Imbinarea intre corpul toporasului si coada se face cu ajutorul armaturii de fixare ;
-tocul din piele, cu armatura metalica, ce are acelasi rol ca tocul toporului tirnacop si care este prevazut cu un sistem
de agatare la centura prin intermediul cirligului de siguranta, un sistem de inchidere cu buton si locasul cuiului mic de sustinere.
Intretinere
Operatiile de intretinere se executa la fel ca in cazul toporului - tirnacop.
3. Ranga
Descriere
Ranga este o bara de otel ascutita la un capat, tesita si putin indoita la celalalt capat.
Intretinere
Dupa folosire, ranga se curata si, pentru evitarea coroziunii, se unge cu un strat subtire de unsoare consistenta.
4. Cangea
Descriere
Cangea se compune din urmatoarele parti :
-coada, confectionata din lemn cu o lungime de 2,5 5 m. Unele cangi au coada formata din doua bucati, cu armaturi
metalice de fixare ;
-cirligul metalic prevazut cu doua ramificatii, una curbata si una pe directia axului cangii ; imbinarea intre carlig si
cange se face prin mansonul metalic al carligului cu ajutorul suruburilor.
Intretinere
Dupa folosire cangea se curata, se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta, se verifica imbinarea
intre carlig, coada si carlig.
5. Lopata si cazmaua
Lopata si cazmaua se folosesc pentru aruncarea maselor pulverulente, evacuarea cerealelor, executarea unor lucrari de
amenajare a surselor de apa etc.
Descriere
Lopata si cazmaua se compun din urmatoarele parti :
-coada, confectionata din lemn ;
-lopata sau cazmaua propriu-zisa, confectionate din tabla.
Intretinere
Dupa intrebuintare, lopata sau cazmaua se curata, se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta si se
verifica inbinarea intre lopata (cazmaua) propriu-zisa si coada.
6. Furca
Furca se foloseste pentru evacuarea paioaselor sau a altor materiale nebalotate ( in, canepa etc.).
Descriere

Furca se compune din urmatoarele parti :


-coada confectionata din lemn ;
-furca propriu-zisa confectionata din otel ;
Intretinere
Se executa la fel ca in cazul lopetii.
7. Ferastraul coada-de-vulpe
Ferastraul coada-de-vulpe se foloseste pentru taierea materialelor lemnose cu grosimi mici
Descriere
Ferastraul coada-de-vulpe se compune dintr-o pinza de otel cu dinti ascutiti si un miner din lemn pentru manevrare.
Intretinere
Dupa intrebuintare se curata, se unge pinza cu un strat subtire de unsoare consistenta si, daca este cazul, se ascut dintii.
8. Joagarul
Joagarul se foloseste pentru taierea materialelor lemnose cu grosimi mari sau a copacilor.
Descriere
Joagarul se compune dintr-o panza de otel cu dintii ascutiti si din doua minere de lemn pentru manevrare.
Intretinere
Se executa la fel ca in cazul ferastraului coada de vulpe.
9. Ciocanul si spitul pentru spart beton
Ciocanul se foloseste pentru desprinderea diferitelor materiale prinse in cuie sau scoabe si pentru spargerea elementelor
de constructie din beton sau caramida, folosind in acest scop si spitul pentru spart beton. Ciocanul poate fi de 2 sau 5 kg.
Descriere
Ciocanul se compune din urmatoarele parti :
-coada, confectionata din lemn ;
-corpul ciocanului, confectionat din otel.
Spitul este o dalta din otel prevazuta cu o parte ascutita si una tesita (pentru aplicarea loviturilor cu ciocanul).
Intretinere
Dupa folosire cocanul se curata, se unge partea metalica cu un strat subtire de unsoare consistenta si se verifica
imbinarea intre corpul ciocanului si coada.
Spitul se curata, se ascute si se unge cu unsoare consistenta.
10. Motoferastraul cu lant
Motoferastraul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice :
-puterea motorului (C.P.) 3
-numarul maxim de ture/min. 4800
-consumul de carburanti pentru 1 CP/ora (g) 550
-capacitatea rezervorului (l) 1,5
-lungimea utila a ferastraului (cm) 44
-viteza lantului (m/sec) 4,5
-productivitatea de taiere a materialelor lemnoase cu diametrul de 45 cm (cmp/sec.) 45
-inaltimea minima de la baza capacului pentru functionarea ferastraului (cm) 5
-greutatea ferastraului fara piesele de rezerva (kg) max. 12
Descriere
Motoferastraul cu lant se compune din urmatoarele parti :
a) motorul cu benzina in doi timpi, prevazut cu un singur cilindru.La el se deosebesc ca sisteme anexa :
-sistemul de alimentare, compus dintr-un rezervor cu robinet ;
-conducta de lagatura din material plastic prin care se face alimentarea prin cadere libera si un carburator montat pe
partea stinga a cilindrului al carui suber de deschidere a a amestecului carburant este comandat prin cablu de la manetea de
accelerare, montata pe minerul din dreapta ;
-sistemul de aprindere, cu magnetou, montat pe volantul motorului ;
-sitemul de racire, cu aer prin turbina (4) ;
-ungerea se realizeaza prin amestec de benzina cu ulei ;
-sistemul de pornire format dintr-o fulie cu cablu si are readucator care se monteaza la priza de aer a sistemului de
racire.
b) ferasraul propriu-zis, format din suportul lantului, lantul cu dinti ascutiti si suportul de sprijin cu trei pinteni.
Transmiterea miscarii de la motor la lantul ferastraului se realizeaza cu ajutorul unui reductor cu pinioane conice care
pune in miscare roata canelata cu nervuri speciale pentru angrenarea lantului.
Carcasa reductorului este prevazuta cu o mufa speciala, rotativa, cu sistem de fixare care permite schimbarea planului de
lucru al ferastraului fata de carcasa reductorului, la suportul lantului se gaseste un sistem de deblocare al acestuia aflat pe partea
lui dreapta.
c) cadrul din teava metalica este prevazut cu doua manere pentru transportul si minuirea ferastraului si sprijinul pentru
genunchi, pe care se apasa in tipul lucrului.
d) bidonul pentru combustibil (amestec de benzina si ulei) confectionat din tabla si prevazut cu orificiu de umplere cu
capac, conducta de golire si maner pentru transport. El are o capacitate de 5 l.
e) trusa pentru deservire, confectionata din pana prevazuta cu buzunare, cordea de purtare dupa gat si coardele pentru
strangere dua impachetare. In ea se gasesc palnia si cana pentru alimentarea rezervorului ferastraului cu combustibil din bidon, cu
cleste patent, chei diferite, presa pentru scoaterea volantei, pila etc.
Functionare.
Pentru punerea motoferastraului in functiune se monteaza lantul pe suportul si pe roata canelata cu nervuri speciale dupa
care suportul se fixeaza cu ajutorul sistemului de blocare; se deblocheaza sistemul de fixare a mufei duble de la carcasa

reductorului si se alege planul de lucru cel mai favorabil, dupa care mufa se blocheaza la loc; se deschide robinetul rezervorului
de benzina si se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului, pentru umplerea acestuia cu enzina, se
monteaza fulia sistemului de pornire pe axul motorului (la priza de aer a sistemului de racire si se trage de cablu). Viteza de
miscare a lantului se regleaza de la maneta de acceleratie.
Pe timpul lucrului se apasa cu genunchiul pe sprijinul special de cadru pentru a obtine forta maxima de taiere.
Pentru oprire se apasa pe butonul care actioneaza asupra membranei carburatorului dupa care se inchide robinetul
rezervorului de benzina si se fixeaza ferastraul in pozitia cea mai convenabila pentru transport.
La terminarea combustibilului din rezervor se face alimentarea din bidonul de benzina.
Intretinere.
Dupa folosire se reface plinul de carburant si lubrifiant, se curata lantul ferastraului si se ung piesele care sunt in miscare
pe timpul functionarii.
Cand este cazul, se ascut dintii lantului sau se inlocuiesc piesele uzate cu altele din trusa de rezerva (lantul, bujiile,
suportul lantului, filtrul carburatorului, conducta de benzina etc).
11. Foarfece pentru taiat cablu
Foarfecele pentru taiat cablu su foloseste pentru taierea conductorilor in scopul alimentarii cu curent electric.
Descriere.
Se compune din foarfecele propriuzis din otel, prevazut cu manere izolate impotriva trecerii curentului electric de joasa
tensiune (pana la 380 V).
Intretinere.
Dupa intrebuintare se curata, se unge articulatia mobil si, daca este cazul, se ascute.
12. Aparatul de sudat si de taiat autogen
Aparatul de sudat si de taiat autogen este folosit in special pentru taierea materialelor metalice in cadul operatiei de
demolare a constructiilor.
Descriere.
Se compune din urmatoarele parti:
- butelia pentru oxigen, de culoare albastra, cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere; acetilena aflata in
interiorul ei fiind comprimat initial la o presiune de cca 150 atm;
- butelie pentru acetilena, de culoare bruna, cu o capacitate de 2 mc prevazuta cu robinet de inchidere; acetilana aflata in
interiorul ei este comprimata la o presiune initiala de cca 30 atm si dizolvata in acetona care, la randul ei se gaseste absorbita intro masa poroasa;
- reductorul de presine pentru oxigen, prevazut cu doua manometre (unul care indica presiunea oxigenului din butelie,
iar celalalt presiune dupa trecerea oxigenului prin reductor), tija cu filet pentru reglarea presiunii de lucru si robinetul pentru
deschiderea si inchiderea oxigenului;
- reductorul de presiune pentru acetilena cu o constructie asemanatoare cu a celui pentru oxigen, diferind doar sistemul
de racordare la butelie;
- furtunurile de legatura, din cauciuc panzat, care fac legatura intre buteliile cu oxigen si cele de acetilena cu suflaiul
aparatului; fiecare dintre ele cu o lungime de aproximativ 20 m;
- suflaiul aparatului la care se deosebesc conductele pentru racordarea furtunurilor de cauciuc si doua robinete pentru
inchiderea si deschiderea oxigenului si a acetilenei;
- trusa de becuri (brenere) pentru sudura si pentru raiere, duze, capete de becuri si capete taietoare. Capetele becurilor
pentru sudura si duzele respective sunt numerotate de la 0-8, capetele taietoare de la 1-3, iar duzele pentru capetele taietoare de la
1-5. becurile pentru taiere sunt prevazute cu o conducta cu robinet pentru fluxul suplimentare de oxigen, necesar obtinerii unei
flacari subtiri si cu temperatura ridicata.
In trusa se mai gasesc caruciorul cu tija si gheara de fixare pentru conducerea becului de taiere in cazul executarii tairilor
in linie dreapta sau curbata si o chiei universala.
Functionare.
Pentru folosire se monteaza la suflaiul aparatului becul (brenerul) necesar, in functie de grosimea materialului de sudat
sau de taiat, cu duzele si capetele respective. Se deschid robinetele buteliilor cu oxigen si acetilena, tijele cu filet pentru reglarea
presiunii oxigenului si a acetilenei si robinetele pentru oxigen si acetilena ale reductoarelor. Se deschid robinetele suflaiului, se
apropie jetul de amestec carburant de o flacara sau corp incandescent si se regleaza debitul de oxigen si acetilena de la tijele cu
filket ale reductoarelor de presiune si de la robinetele suflaiului pana la obtinerea flacarii corespunzatoare, pentru executarea
operatiei de sudura sau taiere.
Dupa terminarea lucrului se inchid toate robinetele (de la butelii, reductoare si suflai).
Intretinere.
Dupa intrebuintarem aparatul se demonteaza, se sterg piesele folosite si se pun in locasurile lor.
Este interzisa ungerea pieselor componente ale aparatului deoarece oxigenul in contact cu grasimile poate produce
explozii violente.
Este interzisa amplasarea buteliilor cu oxigen sau acetilena in apropierea surselor de caldura pentru evitarea exploziilor.
13. Bormasina electrica portativa
Bormasina electrica portativa se foloseste pentru gaurirea materialelor metalice sau lemnoase in cadrul operatiei de
demolare a constructiilor sau pentru crearea de orificii in vederea scurgerii lichidelor.
Descriere.
Bormasina electrica portativa se compune din urmatoarele parti:
- carcasa din aliaj de aluminiu rezistent la coroziune, prevazuta cu capace metalice demontabile; in capacul superior sunt
practicate orificii pentru accesul aerului necear racirii pe timpul functionrii, iar in cel inferior se gasesc orificiul pentru fixarea
burghielor si doua orificii pentru introducerea penei de indepartare a burghielor in cazul blocarii lor in bormasina;
- electromotorul care functioneaza la o tensiune de 380 V cu o turatie de 260 rot/min

- sistemul de angrenaje (roti dintate) pentru transmiterea miscarii de la electromotor la burrghiu, cu raport de transmisie
1:1
- sistemul de racire format dintr-o roata cu palete actionata de axul roturului electromotorului si orificiul pen tru accesul
evacuarea aerului
- doua manere pentru manuirea bormasiniil cu ajutorul manerului mai mic se actioneaza asupra intrerupatorului de
curent pentru pornirea si oprirea electromotorului
- rezemul pentru piept, aflat la partea superioara a bormasinii si pe care se sprijina servantul pentru a mari forta de
inaintare a burghiului; sub rezemul pentru piept se gaseste o rozeta de presare care se infileteaza pe un ax, indepartand sau
presand burghiul pe materialul de gaurit in cazul cand bormasina este sprijinita la partea superioara de un rezem fix; pentru
marirea fortei de actionare asupra rozetei, pe bratele ei se pot introduce tevi metalice cu lungimi diferite care sa mareasca bratul
parghiei de actionare
- cablul de forta, cu stecher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent actionat de la manerul mic;
- trusa cu 16 burghie pentru metal si lemn cu diametrul de la 10-30 mm; confectionata din panza si prevazuta cu
buzunare si cordea pentru strangere dupa impachetare.
Functionare.
Pentru punerea bormasinii in functiune se monteaza burghiul necesar, se racordeaza cu ajutorul stecherului la bobina de
cablu care face legatura cu sursa de curent electric trifazic de 380 V si se invarte manerul mic paa la portnirea electromotorului.
Pentru marirea fortei de apasare a burghiului, servantul apasa cu pieptul pe rezemul respectiv si cu mainile pe manere; in cazul
materialelor metalice gaurirea poate fi usurata prin ungerea cu ueli a locului in care se practica orificiul. Daca bormasina este
sprijinita cu partea superuoara de un rezem fix, indepartarea sau prearea burighiului, pe materuialul de gaurit se gace prin
actionarea asupra rozetei de presare.
Pentru oprire, se actioneaza tot asupra manerului mic. Scoaterea burghiului din bormasina, in caszul cand s-a blocat, se
realizeaza prin introducerea unei pene metalice prin unul din orificiile speciale practicate in capacul inferior al carcasei si prin
apasare catre in jos.
Intretinere.
Dupa folosire se sterge corpul bormasinii, se curata si se ascut burghiele, iar cu pcazia reviziilor se ung lagarele si
celelalte angrenaje.
14. Pompa hidraulica du dublu efect
Pompa hidraulica du dublu efect este destinata actionarii distantorului hidraulic in operatiile de salvare a oamenilor,
avand urmatoarele caracteristici tehnice:
Presiunea dezvoltata (bari)
600
Dimensiunile (mm)
80 270
Masa (kg)
12
Descriere.
In principiu, pompa hidraulica cu dubla efect se compune din corpul pompei de forma cilindrica in care se introduce o
cantitate de 1,5 l ulei, pistonul pompei, supapele si tija articulata de actionare a pistonului. Actionarea pistonului se poate efectua
atat cu ajutorul mainii cat si prin apasari succesive cu talpa piciorului.
Intrebuintare.
Pentru intrebuintare se amplaseaza furtunurile de cauciuc cu insertie metalica dupa care, prin manevrarea ventilului de
descarcare a pompei, se actioneaza asupra tijei articulate.
Intretinere.
Dupa intrebuintare pompa se sterge, se verifica daca nu prezinta scurgeri de ulei si totodata se verifica starea
furtunurilor.
15. Distantorul hidraulic
Distantorul hidraulic prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Sarcian de deschidere la varfuri (t)
1,56
Sarcian de inchidere la varfuri (t)
1,1
Presiunea maxima in cilindu (bari)
350
Masa (kg)
23,25
Descriere.
Distantorul hidraulic se compune din cilindrul hidraulic cu pinten, jug, bride, bra, corpul distribuitorului si distribuitorul.
Intrebuintare.
Uleiul sub presiune intra in distribuitor si, in functie de pozitia acestua (inchis, deschis), este dirijat in fata sau in spatele
pistonului. Pentru pozitia deschis a bratelor distantorului, uleiului este introdus in spatele cilindrului si bratele acestuia se deschid.
Prin manevrarea distribuitorului pe pozitia inchis, uleiul este introdus sub presiune in fata pistonului, inchizand astfel bratele
distribuitorului. Dupa caz, lucrul incepe cu bratele deschise pentru efectuarea strangerii sau cu bratele inchise pentru efectuarea
deschiderilor.
Intretinere.
Dupa folosire distantorul se curata de resturile de materiale pri stergere, se verifica sa nu existe scurgeri de ulei si cu
ocazia operatiilor de intretinere periodica se inlocuiesc garniturile.
In timpul interventiilor distantorul se manipuleaza cu atentie pentru a nu lovi persoanele din jur, iar furtunurile de
presiune se vor deri de sursele de caldura sau de muchiile taioase.
Este interzisa utilizarea distantorului in mediile inflamabile sau explozive, precum si la presiuni mai mari de 350 bari.
16. Cricul penumatic

Cricul pneumatic prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:


Pernele
paralelipipede

Pernele
cilindrice

Dimesiuni de gabarit (cm)


Greutatea 1 bucata (kg)
Inaltimea maxima de ridicare (cm fara sarcina)
Sarcina maxima de ridicare (t.f)
Presiunea de lucru (bari)
Timpul de umflare (sec)

524728
7,5
24,5
13
6
10

61
7
45-50
2 (cu ambele)
1
60 (ambele

Descriere.
Cricul se compune din doua perne pneumatice de forma paralelipipedica, doua butelii pentru aer comprimat a 4 litri
fiecare, cu reductor de presiune, cu manometre si furtunuri de alimentare cu aer, prevazute la capete cu racorduri de cuplaredecuplare, doua perne pneumatice de forma cilindrica. Ca accesorii are doua racorduri speciale pentru cuplarea cricului la
compresorul de aer al autospecialelor si, respectiv, la instalatia de aer comprimat existent pe vagoanele C.F.R.
Intrebuintare.
Pregatirea dispozitivului pentru realizarea interventiilor consta in aplasarea alementelor sale componente astfel:
reductorul de presiune cu manometre se racordeaza la butelia de aer comprimat; in cazul utilizarii reductorului modificat, acesta
se va racorda direct la butelie cu reductorul fluture existent pe reductor; furtunul de alimentare cu aer de la reductor se cupleaza
prin racorduri tip niplu, doua furtunuri pentru alimentare cu aer a celor doua perne penumatice. Pe cricul de alimentare cu aer al
unei perne este asamblat un robinet distribuitor pentru cazul in care se solicita umflarea unei singure perne.
Pernele pneumatice paralelipipedice se asambleaza sub sarcina de ridicat (cate o perna sau ambele) la extremitati sau
suprapuse la unul din capetele sarcinii ori la spatiul aflat intre elementele de constructie, ce se vor deplasa lateral, in functie de
situatia existenta la locul interventiei. Cand spatiul de sub greutate este mai mare decat frosimea unei singure perne sau a ambelor
perne suprapuse, de cca 2 si respectiv 6 cm, se completeaza diferenta cu scanduri ori alte materiale ce se vor amplasa sub perne
sau deasupra lor.
Pernele pneumatice cilindrice se amplaseaza numai impreuna si la extremitati sub sarcina de ridicare pentru pastrarea
echilibrului acesteia (distanta de amplasare fiind egala cu inaltimea pernei, de cca 10 cm in stare neumflata).
In ambele cazuri de utilizare (atat pentru pernele paralelipipedice ca si pentru cele cilindrice) se vor lua masuri de
securitate si se vor instrui corespunzator servantii ce urmeaza a manipula dispozitivul, in sensul protejarii lor impotriva
pericolului rasturnarii greutatii ridicate, al dislocarii de alte materiale etc.
Punerea in functie a dispozitivului se efectueaza prin deschiderea robinetului buteliei si manipularea lenta a reductorului
de presiune pana la atingerea presiunii de lucru, citita pe manometru de joasa presiune al reductorului, urmarindu-se umflarea
pernei.
Pentru descarcarea pernei se inchide robinetul buteliei si se decupleaza furtunul de la o perna (pentru cazul in care se
muta perna din loc) sau de racordul T, cand perna ramane pe locul amplasrii initiale.
Intretinere.
Dupa intrebuintare accesoriile componente se sterg si se verifica starea furtunurilor de aer, procedandu-se la inlocuirea
lor daca prezinta fisuri.
Cu ocazia verificarilor anuale, efectuate numai de personal specializat in metrologie se urmareste functionarea corecta a
manometrelor si a reductorului, inlocuindu-se totodata si garniturile deteriorate.
Capitolul VI
Accesorii pentru iluminat
In grupa accesoriilor pentru iluminat sunt incluse mijloacele folosite pentru iluminarea locului de lucru, transmiterea
semnalelor pe timpul noptii, precum si celor ajutatoare montarii si realizatii circuitelor de alimentare cu energie electrica.
Din grupa accesoriilor pentru iluminat fac parte: lampa electrica cu acumulator, proiectorul portabil de 100 W, farul
pompier, corpul de iluminat cu faruri, bobina pentru cablu, trepiedul proiector, furca pentru ridicat cablu, ghiarele pentru urcat
stalpi.
1. Lampa electrica cu acumulator
Descriere
Lampa electrica cu acumulator se compune din urmatoarele parti:
- cutia acumulatoarelor confectionata din tabla, prevazuta cu sistem de inchidere si borne de contact;
- farul confectionat din tabla la care se deosebesc:
- oglinda metalica;
- becul pentru faza mare de 4,5 V si 1,5 A;
- becul pentru faza mica de 4,8 V si 0,4 A;
- dulia;
- comutatorul cu 2 faze si o pozitie de nul;
- cablurile electrice de legatura;
- capacul farului, cu grila de protectie a geamului si sistemul de inchidere;
- gemul farului din sticla groasa;
- manerul lampii;
- articulatia mobila, care perite schimbarea fascicului luminos in plan vertical cu un unchi de cca 80 o
- baterie acumulator formata din 4 acumulatori alcalini de camiu nichel introdusi in curii de masa plastica legati inserie.
Tensiunea medie a fiecarui element al bateriei (de acumulatori) este de 1,2 V insumand o tensiune de 4,8 V
La acumulator se deosebesc:
- bacul din tabla de otel nichelata;
- 2 electrozi (pozitiv si negativ);
- barele cu puntile de legatura;
- orificiile de umplere prevazute cu dopuri surub si supape (inele) din cauciuc pentru asigurarea evacuarii gazelor
rezultate in urma reactiei din interiorul acumulatorului;
- electrolitul (solutie de hidroxid de potasiu);

- cheia pentru deschiderea si inchiderea cutiei acumulatorilor si farului.


Functionare.
Pentru punerea in functie a lampii se actioneaza asupra comutatorului, facand contactul pentru faza mica si mare.
Curentul electric este debitat de acumulatoare. Pe timpul folosirii lapii (descarcarii acumulatorilor) electrlitul nu isi schimba
concentratia prea mult si, ca urmare, densitatea electrolitului ramane practic constanta.
Astfe, gradul de incarcare al bateriei nu poate fi determinat prin masurarea densitatii electrolitului (1,20 la 20%) cu prin
tensiunea la borne in momentul deconectarii de la statia de incarcare, tensiune care trebuie sa fie cuprinsa intre 5,6-7,2 V; bateria
de acumulatori se considera descarcata cand tensiunea la borne este sub 4 - 4,4V.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se curata prin stergere, iar saptamanal, se scot acumulatoarele din cutie, se inlatura prin spalare cu
apa calduta electrolitul scurs accidenta, se usuca si se unf cu un strat subtire de vaselina, se curata bornele si se verifica supapele
de cauciuc de la dopurile surub.
Lunar, la fiecare incarcare a acumulatoarelor se verifica si se completeaza nivelul electrolitului (cca 1 cm peste placi) se
controleaza duritatea acestuia, se destupa orificiile de aerisire ale dopurilor surub. Electrolitul se inlocuieste dupa o durata de doi
ani sau cand se constata ca, in momentul incarcarii, in jurul orificiului de aerisire, se creaza o spuma abundenta.
La demontarea farului se va evita atingerea oglinzii cu mana sau cu obiecte imbibate cu grasimi deoarece acestea de
degradeaza pierzandu-si luciul.
2. Proiectorul mobil de 1000 W
Descriere
Proiectorul mobile de 1000 \/\/ se compune din urmatoarele parti:
- carcasa proeictorului, de forma semisferica, confectionata din tabla si prevazuta cu manere pentru manevrare;
- oglinda metalica concava;
- becul de 1000 \/\/ care, cand nu este montat la proiector, se pastreaza intr-o cutie speciala cu despartituri tapisate c
material buretos, pentru protejarea impotriva socului;
- rama rabatabila cu geam de protectie din sticla termorezistenta;
- suportul duliei;
- cablul electric cu dulie pentru insurubarea becului si cu stecher pentru cuplare la priza masinii sau la bobina de cablu;
- dispozitivul metalic pentru fixarea pe trepied si pentru schimbarea directiei fascicolului de lumina in plan orizontal sau
vertica.
Functionare.
Pentru punerea proiectorului in functiune se deshcide rama cu geam, se monteaza becul, dupa care acesta se inchide la
loc, se transporta proiectorul la locul dorit si see monteaza pe trepied sau se suspenda la inaltime. Dupa instalare, proiectorul se
racordeaza cu ajutorul stecherului fie direct la sursa de curent 220 V, fie prin intermediul bobinei de cablu.
In cazul in care proiectorul este instalat pe trepied, dirijarea fascicolului luminos, se face prin stabilirea suruburilor de
blocare a discpozitivului pentru fixarea pe trepied, manevrandu-se apoi pe directia dorita, dupa care se strang suruburile
respective.
Intretinere.
Dupa intrebuintare, proiectorul se curata prin stergere cu carpe moi, se controleaza coblul si stecherul si se ung
articulatiile mobile ale dispozitivului pentru fixarea pe masina sau pe trepied.
Pe timpul intrebuintarii, proiectorul trebuie sa fie ferit de lovituri care pot duce la deteriorarea lui si in special la
spargerea becului si a geamului.
3. Farul pompier
Descriere
Farul pompier se compune din urmatoarele parti :
-carcasa proiectorului, de forma semisferica, formata din doua calote asamblate prin ambutisare si prevazuta la unele
modele cu miner pentru manevrare, montat longitudinal ;
-oglinda metalica concava ;
-bec cu incadescenta tip DE 124/45*40 W ;
-rama cu geam de protectie din sticla groasa si dispozitiv de fixare ;
-cablu electric cu dulie pentru insuribarea becului si stecher pentru cuplare la priza autospecialei sau a bobinei cu cablu ;
-dispozitivul metalic pentru fixarea pe masina sau pe trepied si pentru schibarea directiei fasciculului de lumina.
Functionare
Pentru punerea in functiune a farului se racordeaza stecherul cablului electric la priza masinii, tensiunea de alimentare
fiind de 24 V.c.c. La unele variante constructive, dupa cuplare se actioneaza comutatorul aflat pe carcasa farului. Dirijarea
fasciculului luminos se face prin slabirea suruburilor de blocare a dispozitivului pentru fixarea pe masina, manevrindu-se apoi
proiectorul cu ajutorul minerului, iar cind fasciculul a fost orientat pe directia dorita se string suruburile de fixare.
In cazul cind in fata farului se gaseste un obstacol care impiedica dirijarea fasciculului luminos catre locul dorit se
folosesc trepiedul si bobina cu cablu.
Intretinere
Operatiile necesare intretinerii farului pompier sunt aceleasi ca si in cazul proiecterului de 1000 W.
4. Corpul de iluminat cu faruri
Corpul de iluminat cu faruri este destinat, la fel ca si accesoriile descrise la punctele 2 si 3 din prezentul capitol,
iluminarii locului la interventii in caz de incendii, explozii, accidente rutiere, calamitati naturale sau altor scopuri ce solicita o
sursa de iluminozitate intensa.
Functie de varianta constructiva, corpurile de iluminat pot fi cu doua lampi (cu halogen) sau cu patru lampi (lampi
incadescente sau lampi cu halogen).
Indiferent de tip, acestea au urmatoarele caracteristici tehnice :
-tensiunea de alimentare (V.c.c.)
12 sau 24

-modul de utilizare :
portabil sau fixat pe trepied
Puterea unei lampi este de 55 W in cazul celor cu halogen, 45 sau 40 W in cazul celor cu incadescenta.
Descriere
Corpul de iluminat se compune din :
-2 (4) faruri alcatuite la rindul lor din carcasa, oglinda, dulie pentru lampa cu fire de legatura, lampa, rama si gea, de
protectie ;
-suportul lampilor cu dispozitive articulate demanevrare in plan orizontal sau vertical, dispozitiv de fixare pe trepied si
cablu cu stecher.
Functionarea si intretinerea sint identice cu ale farului pompier.
5. Bobina pentru cablu
Din punct de vedere al destinatiei, bobinele pentru cablu se clasifica in :
-bobina cu cablu pentru iluminat, folosita la farul pompier ;
-bobina cu cablu pentru iluminat, folosita la praiectorul mobil de 1000 W;
-bobina cu cablu pentru forta, folosita la diferite accesorii ca :electroexhhaustor, electroventilator, bormasina electrica
portativa etc.
Descriere
Indiferent de tip, bobina se compune dintr-un cadru matalic, prevazut cu un tambur pe care se infasoara cablul electric.
Pentru invartirea tamburului la stringerea cablului, bobina este prevazuta cu o manivela cu miner rabatabil si dispozitiv de
blocare pe timpul operatiei de derulare.
Diferentierea bobinelor se realizeaza prin felul cablului si gabarit datorat lungimii acestuia.
Astfel, in cazul bobinei folosita la farul pompier se utilizeza cablu cu lungumea de 30 m format din doua fire. La bobina
pentru proiectorul mobil se foloseste cablu din trei fire cu lungimea de 50 m, iar la cel de forta cablu din 4 fire cu aceeasi
lungime.
La unul din capetele cablului se monteaza stecherul, iar celalalt capat se monteaza la priza bobinei aflata pe axul
tamburului.
Functionare
Pentru folosire, se deruleza cablul pina in apropierea consumatorului, apoi se blocheaza tamburul, dupa care se
racordeaza stecherul bobinei la priza masinii (sau a unei alte bobine) cit si stecherul consumatorului la priza bobinei.
De mentionat este faptul ca bobina pentru proiectorul mobil poate fi racordata la orice sursa de curent de 220 V, iar cea
de forta la 380 V.
Intretinere
Dupa intrebuintare se curata bobina si cablul, se controleaza starea cablului, a prizei si a stecherului. Periodic se vor
unge lagarele axului.
Pe timpul folosirii se va evita trecerea cablului prin foc, peste locuri cu jar sau prin substante care ii dizolva izolatia si,
de aasemenea, strivirea sau taierea lui.
6. Trepiedul proiector
Descriere
Trepiedul proiector se compune din 3 picioruse din lemn, articulate mobil la un suport metalic care serveste la fixarea
proiectorului.
Picioarela sint prevazute cu cuie pentru fixarea la teren, iar suportul metalic cu articulatii si suruburi cu piulite fluture
care permit schimbarea pozitiei proiectorului (directiei fasciculului luminos).
Intretinere
Dupa intrebuintare se curata, iar periodic se ung articulatiile si suruburile suportului.
Pe timpul folosirii va fi ferit de lovituri pentru a nu se rupe picioarele.
7. Furca pentru ridicat cablurile electrice
Se foloseste pentru ridicat cablurile electrice cind acestea sint intinse peste obstacole (stilpi, pomi) spre a le feri de
distrugere.
Descriere
Este formata dintr-o coada de lemn cu o luugime de cca. 3 m si furca propriu-zisa cu doua ramificatii, confectionata din
otel.
Intretinere
Dupa intrebuintare se curata si se verifica imbinarea furcii propriu-zise cu coada.
9. Ghearela pentru urcat pe stilpi
Ghearele pentru urcat pe stilpi se folosesc pentru urcarea pe stilpi sau pomi in scopul montarii proiectoarelor sau a
cablurilor.
Descriere
Se compune din doua gheare metalice, curbate fiecare in parte avind colti, suportul talpii si dispozitivul de fixare la
picior cu curele si catarame.
Intretinere
Dupa intrebuintare se curata, se varifica dispozitivul de fixare la picior si cind este cazul se reascut coltii ghearei.
Accesorii diverse
Accesoriile diverse sint mijloace care se folosesc pentru realizarea unor operatii impuse de interventii la incendii,
calamitati naturale si catastrofe.
Din grupa accesoriilor fac parte : puntea de trecere peste furtunuri, cotul pentru futrtun, fasa pentru furtun, cheia pentru
racorduri, geanta pentru chei si fese, cheia pentru cofret, aparatul pentru legat furtunuri, pentru spalat furtunuri,
electroexhaustorul, electroventilatorul, cordita pentru sustinerea sorbului, cordita pentru legat furtunuri, coarda pentru ancorarea
scarilor, galeata pe pinza.
1. Puntea de trecere peste furtun

Descriere
Puntea de trecere peste furtun este compusa din doua rame de lemn cu grosimi diferite, rezistente, prinse intre ele printro ghinca de pinza si armate cu platbande sau bucati de table.
Are trei santuri dimensionate ; doua pentru trecera furtunului C si unul pentru furtunul B care marcheaza si intervalul
dintre cele doua rampe.
Intretinere
Pe timpul folosirii nu trebuie sa fie trintite, iar vehiculele le vor traversa cu viteza mica.
Dupa folosire se curata si, cind este cazul, se repara.
2. Cotul pentru furtun
Cotul pentru furtun prezinta urmatoarela caracteristici tehnice :
diametrul exterior (mm)
200
diametrul interior (mm)
133
latimea (mm)
106
3. Fasa pentru furtun
Fesile sint construite in trei tipuri dimensiuni, in raport de care prezinta urmatoarele caracteristice tehnice :
A
B
C
diametrul interior al fesei (mm)
110
76
55
latimea (mm)
80
60
40
Descriere
Indiferent de tip, fesile sint confectoinate din tabla de aluminiu si la ele se disting :
-doua semicoliere articulate moi ;
-un adaos articulat mobil ;
-un ochi de prindere ;
-inchizatorul.
Pentru aplicarea fesii se sprijina furtunul pe colierul de jos, se aseaza adaosul si colierul de sus, apoi se actioneaza
asupra inchizatorului care stringe colierele si fixeaza furtunul.Datorita presiunii apei, furtunul se lipeste strins de coliere si adaos ,
asigurind inchiderea sparturii.
Intretinere
Dupa folosire fasa se sterge si i se ung articulatiile.
4. Cheia pentru racordare
Descriere
Cheia pentru racordare este confectionata din otel si are doua brate curbate, de marimi diferite si prevazute cu pinteni,
pentru sprijinirea cheii pe nervurile corpului racordului.
Intretinere
Dupa intrebuintare se sterge si se unge cu un strat subtire de unsoare.
5. Geanta pentru chei si fesi
Descriere
Geanta pentru chei si fese este confectoinata din pinza rezistenta, intarita cu carton si are o forma paralelipipedica, iar
greutatea de 2 kg, dimensiunile fiind de 130 140 400 mm.
In interior are o despartitura care realizeaza separarea compartimentului pentru fesi de cel pentru chei, iar pe capac se
gaseste un inel pentru fixarea creionului chimic, folosit la marcarea sparturilor pe rolele de furtun.
Geanta este prevazuta cu un sistem de inchidere cu catarame, o cordea de purtare reglabila, iar unela genti au si o cordea
cingatoare, tot reglabila.
Intretinere
Dupa intrebuintare se curata prin periere si se repara eventualele rupturi.
6. Cheia cofret
Descriere
Cheia cofret este confectoinata din otel si se compune dintr-o cheie fixa cu capac circular, prevazuta cu miner de
actionare.
Functionare
In functie de tipul incuietorii cofretului se alege cheia potrivita care se introduce in broasca si apoi se rasuceste spre
stinga.
Intretinere
Dupa folosire se curata, se indreapta limbile si se ung articulatiile mobile.
7. Aparatul pentru legat furtunuri
Descriere
Aparatul pentru legat furtunuri este confectionata din otel si se compune din urmatoarele parti:
- corpul aparatului;
- discul, actionat cu ajutorul manivelei prin intermediul unui ax filetat. Pe disc se gasesc doua suruburi cu filet, o
siguranta de blocare a discului cu doua pozitii si doua orificii pentru fixarea capacelor sarmei cu care se leaga furtunul de racord;
- bucsa pentru conducerea axului filetat.
Functionare.
Legarea furtunului de racor se face cu ajutorul unei sarme galvanizate cu diametrul de 1,6mm.
Pentru aceasta se ia un dorn de lemn cu o lungime de cca 50 cm, si cu diametrul egal cu cel al racordului; se introduce
racordul pe dorn care apoi se fixeaza intr-o menghina. Pe teava racordului se trage capatul furtunului ce trebuie legat, iar in cazul
primului se scoate inelul de siguranta si se trage peste furtun corpul racordului. Se ia o bucata de sarma de 1-1,2 mm si se
rasuceste cu mana peste furtun, intre nervuri, pana se formeaza 4 spire; inainte de a se trece la folosirea aparatului, pe sub sarma
se va introduce o placa dreptunghiulara din tabla cu dimensiunea de 2 1 0,5-1 cm. Cu ajutorul clestelui patent se intinde bine

sarma, iar capetele se rasucesc pe cele 2 suruburi cu filet ale discului, care apoi se strag. Se pune siguranta de blocare a discului
inspre afara (in pozitia blocat) si se invarte cu manivela astfel incat discul sa se ridice.
Cincimitent, cu ajutorul unui ciocan din lemn, se va bate sarma de jur imprejur pentru a usura intinderea si fixarea ei
intre cercurile reliefate ale tevii racordului.
Dupa ce sarma a fost bine fixata si intinsa, se pune siguranta de blocare a discului inspre inauntru (in pozitia blocat) si
se invarte de manivela pentru a continua ridicarea discului pana ce sarma se strage suficient.
In continuare se indoaie placa de tabla peste spire, astfel incat capetele ei indoite sa nu depaseasca, dupa care se lipesc
cu cositor atat caoeteke tableim cat si sarma de pe ea. Dupa aceea se taie capetele sarmei la cca 0,5 cm, se indoaie deasupra
spirelor, in sens contrar si apoi se cositoresc. Legatura continua in acelasi mod si la urmatoarele spire de sarma.
Intretinere.
Dupa intrebuintare se curata si se ung partile mobile.
8. Aparatul pentru spalat furtunuri
Descriere
Aparatul pentru spalat futunuri este confectionat din aliaj de aluminiu si se compune din urmatoarele parti:
- corpul aparatului format din 2 cilindri concetrici, prevazut cu doua capace filetate si picioare de sprijin;
- capace reglabile, pe filet, care atunci cand sunt complet stranse lasa intre ele si corpul aparatului o deschidere circulara
de 0,5 mm prin care tasneste apa pentru spalare;
- racordul tip C pentru intrarea apei.
Functionare.
Pentru punerea sa in functiune aparatul se racordeaza la o sursa de apa cu presiune, iar furtunul ce trebuie spalat se
introduce progresiv in interior pana la spalarea lui completa. Daca furtunul este foarte murdar se repeta operatuia de cateva ori.
Intretinere.
Dupa folosire se spala cu apa, se ung portiunile filetate, se verifica starea garniturii, a racordului si a ghearelor. El
trebuie ferit de lovituri pentru a nu suferi degradari.
9. Electroexhaustorul
Electroexhaustorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Debitul (mc/ora)
6000
Descriere.
Puterea absorbanta (kW/ora)
3,6
Se compune
din urmatoarele
Tensiunea de alimentare (V)
380
parti:
- electromotorul dispus pe axul carcasei;
- carcasa confectionata din tabla si rotorul cu palete, fixat pe axul electromotorului;
- sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport;
- cablul de forta cu stecher pentru curentul trifazic si intrerupator de curent;
- cotul si tubul metalic pentru absorbtia aerului; cotul este prevazut cu clame rabatabile pentru cuplarea la carcasa si la
tubul de absorbtie;
- perdeaua pentru astuparea deschiderilor prin care se absoarbe aerul viciat, cu o suprafata de 5-6 mp, confectionata din
panza rezistenta si prevazuta cu o maneca in care se introduce tubul de absorbtie; la partea superioara are un manson in care se
introduce bara de sus a cadrului metalic;
- suportul metalic al perdelei format din trei bare care se pot cupla pentru a sprijini perdeaua;
- tubul pentru evacuarea aerului, confectionat din panza rezistenta avand o lungime de cca 20 m.
Functionare.
Pentru punerea exhaustorului in functie se monteaza perdeaua pe suportul metalic si se astupa cu ea deschiderea prin
care urmeaza sa fie evacuat aerul viciat (usa, fereastra, spartura etc).
Se fixeaza apoi la orificiul de absorbtie al carcasei cotul metalic si se prinde capatul cu rama al tubului de absorbtie;
fixarea se face cu ajutorul elementelor de la cot. Celalalt capat al tubului de absorbtie se introduce in maneca perdelei ce se
fixeaza apoi de el cu ajutorul unei curele. La orificiul de evacuare al carcasei ventilatorului se fixeaza tubul pentru evacuarea
aerului, celalalt capac al acestui tub se indreapta intr-o zona unde aerul viciat evacuat din incapere nu mai prezinta pericol.
Se face apoi legatura cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu la care se racordeaza stecherul
exhaustorului. Se actioneaza comutatorul si se incepe evacuarea aerului viciat.
Electromotorul primind curent intra in functiune si, prin intermediul axului, transmite miscarea la rotorul cu palete.
Absorbtia si refularea aerului au loc pe principiul fortei centrifuge care ia nastere prin invartierea rotorului.
Datorita fortei centrifuge aerul aflat intre palete este aruncat catre exterior si obligat sa paraseasca carcasa, prin
evacuarea aerului din zona rotorului, aici se creeaza o depresiune datorita careia este absorbit aerul viciat.
Intretinere.
Dupa folosire, se curata de praf si fum, se scutura perdeaua si tubul pentru evacuare si se verifica starea cablului de forta
si a stecherului.
Periodic, si cu ocazia reviziei anuale, se ung lagarele axului, iar daca este cazul se repara eventualele rupturi la piesele
din panza.
10. Electroventilatorul.
Electroventilatorul prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Debitul (mc/ora)
100
Puterea absorbita (kW/ora)
0,4
Descriere.
Venilatorul se compune din urmatoarele parti:
- electromotorul;
- ventilatorul radial pentru aer, confectionat din tabla si format din carcasa spirala si roturil cu palete fixat pe axul
electromotorului; carcasa este prevazuta cu un orificiu de absorbtie pe peretele lateral si unul de refulare la partea superioara;

- sasiul metalic prevazut cu doua manere pentru transport;


- cablul de forta cu stecher pentru curent trifazic;
- tubul pentru refularea aerului proaspat confectionat din panza rezistenta si avand o lungime de cca 20 m.
Functionare.
Pentru punerea in functiune se racordeaza un capat al tubului pentru refularea aerului la orificiul de refulare a aerului
situat la partea superioara a ventilatorului, iar celalalt capat se introduce in incaperea in care urmeaza a fi introdus aer protaspat.
Se face apoi legatura ventilatorului cu sursa de curent prin intermediul unei bobine cu cablu la care se racordeaza stecherul.
Principiul de functionare al ventilatorului este identic cu cel al exhaustorului.
Intretinere.
Operatiile de intretinere sunt identice cu cele prezentate pentru exhaustor.
11. Cordita pentru sustinerea sorbului.
Descriere.
Cordita pentru sustinerea sorbului este confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice. Are o lungime de cca
12 m, la unul din capete avand prevazut cu un ochi pentru legare la parghi de manevrare a supapei sorbului.
12. Cordita pentru legat furtunul
Descriere
Cordita pentru legat furtunu confectionata din fire rasucite din canepa sau fire sintetice si are o lungime de cca 2 m. La
un capat este prevazut cu un ochi, iar celalat cu un maer din lem pentru legarea furtunului de treptele scarilor, de balustrade etc.
13. Coarda pentru ancorat scari
Descriere
Coarda pentru ancorat scari este confectionata din fire rasucite sintetice. Are o lungime de cca 48 m, la unul din capete
avand prevazut un ochi pentru legat scara.
14. Galeata din panza
Descriere
Galeata este confectionata din panza rezistenta si are o capacitate de 15 l. Atat la partea superioara cat si la cea inferioara
este prevazuta cu cercuri din lemn pentru a-i pastra forma cilindrica. Pentru transport are o toarta si un maner din panza. La fund
se gasesc doua chingi din panza pentru intarire si un inel pentru agatare.
Capitolul VIII
Scari manuale
Scarile manuale sunt mijloace destinate asigurarii accesului servantilor la inaltimi si executarii salvarilor.
Din grupa scarilor manuale fac parte: scara de imperechere, scara culistanta, scara de fereastra si scara plianta (baston).
1. Scara de imperechere
Scara de imperechere are urmatoarele caracteristici tehnice:
Inaltime de utilizare (m)
6,58
Inaltime in stare pliata de transport (m)
2,70
Masa unui tronson (kg)
14
Descriere.
Este confectionata din lemn lamelat sau aluminiu. Se compune din 3 tronsoane de scara, alcatuit fiecare din doua
lonjeroane, trepte, dispozitive de fixare pentru realizarea imperecherii segmentilor si armaturi metalice pentru marirea rezistentei.
Dupa realizarea imperecherii tronsoanelor este necesar ca dispoziticele de fixare sa nu fie iesite din locasurile respective.
Intretinere.
Dupa folosire se curata, se verifica si se fac reparatiile necesare. Periodic se ug dispozitivele de fixare.
2. Scara culisanta
Scara culisanta este confectionata din lemn si se compune din:
Inaltimea in stare de transport (m)
4,36
Inaltimea in stare de utilizare (m)
10,66
Latimea treptelor pe tronsoane (mm)
340; 403; 480
Masa (kg)
59
Descriere.
Scara culisanta este confectionata din lemn si se compune din urmatoarele parti:
- trei tronsoane de scara care culiseaza (aluneca) unul pe celalalt, fiecare fiind format din doua lonjeroane, trepte si
armaturi metalice pentru ghidarea segmentilor pe timpul intinderii, precum si pentru marirea rezistentei;
- sistemul de scripeti cu sant si cablu metalic pentru intinderea scarii si siguranta de blocare in pozitia intins.
Intinderea scarii se realizeaza prin simpla manevrare a lantului in jos, avand grija ca dupa atingerea lungimii dorite
siguranta de blocare sa se fixeze bine pe una din treptele segmetului de baza.
Intretinere.
Se procedeaza ca in cazul scarii de imperechere, in plus se vor unge lagarele scripetilor si ale sigurantei de blocare,
santurile in care aluneca armaturile metalice pentru ghidarea segmentilor scarii; se va verifica starea lantului (zala cu zala) si a
cablului metalic.
3. Scara de fereastra
Scara de fereastra are urmatoarele caracteristici tehnice:
Inaltimea (m)
4,40
Latimea (m)
0,25
Masa (kg)
10
Descriere.

Este confectionata din aluminiu. Se compune din doua lonjeroane, trepte, carligul de agatare cu colti, armaturi metalice
pentru marirea rezistentei si doua distantiere, cate unul la partea de jos a fiecarui lonjeron.
Intretinere.
Pe timpul operatiilor de intretinere se verifica sarea coltilor carligului de agatare si starea sudurilor realizate intre trepte
si lonjegoane.
4. Scara baston
Scara baston prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Inaltimea in stare de utilizare (m)
3,0
Inaltimea in stare pliata (m)
3,26
Latimea
32
Latimea in stare pliata (cm)
10
Masa (kg)
15
Descriere.
Este cofectionata din lemn lamelat. Se compune din doua lonjeroane prevazute cu locasuri speciale pentru plierea
treptelor si cu trepte articulate mobil la capete.
Intretinere.
Se procedeaza la fel ca in cazul scarii de imperechere; in plus se vor unge articulatiile treptelor.
Mijloacele pentru transmisiuni
Mijloacele pentru transmisiuni sunt destinate realizarii legaturilor radiotelefonice de conducere si cooperare pe timpul
interventiilor la incendii.
Din grupa mijloacelor pentru transmisiuni fac parte: radiotelefoanele, unitatea de comanda prin laringofon, incarcatorul
pentru baterii de acumulatori, bateriile de acumulatori, amplificatorul cu dispozitiv de alarmare, megafonul de 4 w, dispeceratul,
centrala telefonica automata, centrala telefonica si telefonul de campanie, bobina de cablu telefonic.
1. Radiotelefoanele
Radiotelefoanele din dotarea pompierilor militaro functioneaza in benzi din gama undelor ultrascurte atat in reteaua
radiofonica simplex cat si in reteaua semiduplex, clasificandu-se astfel:
- radiotelefoane fixe:
- radiotelefonul fix de 25 W;
- radiotelefonul fix de 10 W;
- radiotelefoane mobile:
- radiotelefonul mobil de 20 W;
- radiotelefonul mobil de 10 W;
- radiotelefoane portabile:
- radiotelefonul transportabil de 10 W;
- radiotelefonul portabil de 0,5 W.
a) radiotelefonul fix de 25 W STORNO tip CQF 612
Radiotelefonul fix de 25 W STORNO lucreaza numai in reteaua simplex, instalarea acestuia putandu-se face in doua
variante:
- cu comanda de trecere la emisie, manuala, prin butoane, situatie in care nu se permite stabilirea legaturii radio la un
post telefonic din reteaua telefonica urbana;
- cu comanda de trecere in emisie prin voce, varianta ce permite stabilirea legaturii radio de la un post telefonic din
reteaua telefonica urbana.
Principalele caracteristici tehnice ale acestui tip de radiotelefon sunt urmatoarele:
Puterea de radiofrecventa a emitatorului (w)
25
Puterea de audiofrecventa a difuzorului incorporat in unitatea de comanda (w) 2
Descriere.
In prima varianta de instalare din complexul radiotelefonic fac parte urmatoarele:
- unitatea emisie-receptie (statia propriu-zisa) care include emitatorul, receptorul, blocul de alimentare si un panou de
comanda miniaturizat, constructiv prezetandu-se sub forma unei cutii metalice care, cu ajutorul enei chei speciale, se desface in
doua parti simetrice;
- unitatea de comanda ce se prezinta sub forma unei cutii cu rama din metal si capace din tabla, cel superior fiind
perforat. Este echipata cu butoane, comutatoare, indicatoare optice (lampi) si instrumentede masura prin intermediul carora se
opereaza pe timpul lucrului. In interior sunt montate difuzorul, microfonul si circuitele electronice aferente;
- unitatea de alimentare a unitatii de comanda si de cuplare la linia telefonica in cazul statiilor telecomandate;
- antena;
- microreceptor special, utilizat la verificarile locale ale unitatii emisie-receptie. Deci, in cazul unei statii telecomandate,
la care unitatea de emisie-receptie este instalata in alt loc decat cel al unitatii de pompieri, nu se pot selecta decata canalele 1 si 2
de la unitatea de comanda, instalate in incinta unitatii.
Dispunerea si destintia butoanelor, comutatoarelor si indicatorilor optici pe panoul unitatii de comanda
- butonul de emisie. Prin apasarea lui statia trece in regim de emisie;
- butonul squelch. Prin actionarea lui circuitul squelch este scos din functiune si in difuzor se aude un zgomot continuu,
in lipsa receptionarii mesajelor de la alti corespondenti. Acest buton se utilizeaza in cazul receptionarii foarte slabe a mesajelor
sau pentru reglarea volumului sinir;
- comutatorul de canale permite selectarea canalului dorit fiind echipate numai canalele 1,2 si 3;
- potentiometrul pentru reglarea volumului sonor;
- lampa de culoare rosie care se aprinde cand radiotelefonul emite;
- lampa de culoare galbena care indica ce echipament este alimentat;

- instrumentul indicator care in regim de emisie prezinta intensitatea sunetului atunci cand se vorbeste in fata unitatii de
comanda.
Pentru ca mesajul sa fie corect transmis acul indicatorului trebuie sa se situeze in sectorul rosu. In caz contrar,
receptionarea de catre alt corespondent a mesajului poate fi de slaba calitate sau chiar imposibila.
Butoanele 8, 9, 10, 11, 12 si 13 nu sunt utilizate la aparatura din dotarea pompierilor si, in consecinta, nu vom insista
asupra destinatiei lor.
Intrebuintare.
Consideram echipamentul instalat complet.
Lampa galbena este aprinsa (ehipamentul este alimentat) si comutatorul de canale 3 este pe pozitia canalului dorit.
Apasam butonul 2 Sq si cu ajutorul potentiometrului 4 reglam convenabil nivelul auditiei in difuzorul din unitatea de comanda,
dupa care eliberam butonul 2. Din acest moment radiotelefonul este pregatit pentru receptionarea mesajelor. In caz ca
receptionam un mesaj foarte slab, apasam butonul 2 Sq de mai multe ori, obtinand astfel o imbunatatire a auditiei.
Daca se doreste transmiterea unui mesaj, se apasa butonul de emisie 1, lampa rosie 5 se va aprinde si se va vorbi in fata
unitatii de comanda, cu o intensitatea a vocii care sa determine pozitionarea acului instrumentului indicator 7 in zona rosie. Dupa
terminarea mesajului, se elibereaza butonul de emisie 1, radiotelefonul trecand in regim de receptie.
In a doua varianta, din competul radiotelefon fac parte urmatoarele componente:
- unitatea de emisie-receptie (statia propriu-zisa) care este identica cu cea prezentata la prima varianta;
- unitatea de comanda, in care este inclus difuzorul, fara microfon, cu circuitele aferente. Pe panou sunt dispuse
butoanele, comutatoarele si indicatoarele optice cu ajutorul carora opereaza radiotelefonul. Constructiv se prezinta sub forma
asemanatoare primei variante;
- unitatea de alimentare a celei de comanda si de cuplare la linia telefonica;
- antena;
- microreceptor special, utilizat la verificarile locale ale unitatii de emisie-receptie;
-telefonul obisnuit, de abonat, cu sau fara disc.
In aceasta varianta nu exista posibilitatea schimbarii canalului de lucru de la unitatea de comanda. Pentru a schimba
totusi canalul de lucru in cazul statiei telecomandate, este necesara deplasarea unui specialist pana la locul unde este amplasata
unitatea e emisie-receptie.
Dispunerea si destinatia butoanelor, comutatoarelor si indicatoarelor optice pe unitatea de comanda in varianta de fata
este urmatoarea:
- butonul cu doua pozitii de lucru: neapasat pozitie in care telefonul racordat la unitatea de comanda este folosit ca
telefon obisnuit, si apasat, pozitie in care telefonul cu unitatea de comanda sunt folosite pentru actionarea radiotelefonului prin
voce;
- butonul squelch;
- comutatorul de canale care nu este functional la aceasta varianta;
- potentiometrul pentru reglarea volumului sonor;
- lampa rosie care se aprinde cand statia emite;
- lampa galbena se aprinde cand echipamentul se alimenteaza;
- butonul care, prin apasare, permite unul abonat din reteaua telefonica urbana sa transmita si sa receptioneze mesaje
prin intermediul radiotelefonului.
Si in aceasta varianta butoanele 8, 9, 10, 11 si 12 sunt inutilizabile la aparatura din dotarea trupelor de pompieri.
Intrebuintare.
Se poate emite uneori prin intermediul telefonului cuplat la echipament si care este amplasat langa unitatea de comanda.
Unitatea de comanda nu are microfon incorporta, ci numai difuzor, prin intermediul caruia se asculta traficul radio atunci cand
butonul este neapasat.
Sistemul permite oricarui abonat din reteaua urbana care cunoaste numarul de telefon alocat acestui tip de legatura sa
transmita si sa receptioneze mesaje prin intermediul statiei radio cu conditia ca ea sa fie manipulata corespunzator.
b) radiotelefonul fix RTF S (SD) 10 w tip IEMI
Radiotelefonul fix RTF S (SD) 10 w tip IEMI permite realizarea legaturilor radio necesare indeplinirii misiunilor
de prevenire si stingere a incendiilor.
Descriere.
In completul unui radiotelefon fix de 10 w, im IEMI intra urmatoarele componente:
- unitatea de emisie-receptie in care sunt incluse principalele blocuri functionale: receptorul; emitatorul; convertizorul de
aminetare;
- unitatea de comanda cu microfon si difuzor incorporta, produsa in doua variante:
- pentru comanda locala;
- pentru cmanda la distanta, varianta in care statia poate lucra pe 1-2 canale oferind urmatoarele avantaje:
comutarea canalelor, reglarea volumului sonor, trecerea din regim de reptie pe regim de emisie si invers. Pentru alimentarea
aparatului in aceasta varianta se utilizeaza un bloc redresor de dimensiuni reduse;
- bloc de alimentare de la retea.
Indiferent de varianta constructiva adoptata pentru unitatea de comanda radiotelefoanele sunt de doua tipuri vechi si
nou.
La tipul vechi destinatia comutatoaarelor si indicatoarelor optice dispune de unitatea de comanda este urmatoarea:
- comutatorul pornit-oprit prin apasarea caruia se realizeaza alimentarea echipamentului;
- becul care indica faptul ca echipamentul este alimentat;
- comutatoarele prin apasarea carora regleaza volului sonor in difuzor, incorporat in unitatea de comanda;
- comutatoarele cu ajutorul carora, prin apasare, se selecteaza canalul dorit, fiind marcate cu frecvente pe care le
selecteaza;

- comutatorul cu ajutorul caruia prin translatare spre stanga sau spre dreapta se selecteaza una din cele doua subgame:
f.1-f.3 sau f.4-f.6;
- clapa care, prin apasare, trece radiotelefonul in regim de emisie;
- becul care se aprinde in momentul emisiei, prin apasarea clapei.
Comutatoarele 11,12,13 si 14nu se folosesc la aparatura din dotarea pompierilor.
La tipul nou pe unitatea de comanda sunt dispuse:
- comutatorul pornit-oprit prin apasarea caruia echipamentul este alimentat;
- comutatorul prin care se regleaza volumul sonor in difuzorul incorporat in unitatea de comanda;
- comutatorul prin mijlocirea caruia se selecteaza subgamele dupa cum urmeaza:
- apasat-canalele 6-10;
- eliberat-canalele 1-5;
-comutatorul care prin apasare trece radiotelefonul in regim de emisie;
- indicatorul optic ce se aprinde in momentul in care radiotelefonul emite;
- comutatoarele cu ajutorul carora se alege canalul dorit in subgama selectata in prealabil. Sunt marcate cu frecventele
pe care le selecteaz din cadrul subgamelor selectate cu comutatorul 4.
Comutatorul 1+2 nu este folosit la aparatura din dotarea trupelor de pompieri.
Intrebuintare.
In cazul primei variante de :tip vechi consideram realizata instalarea compl;etului radiotelefonului.
Se apasa comutatorul 1, se aprinde indicatorul optic 2, dechi echipamentul este alimentat.
Cu ajutorul comutatorului 8 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra.
Prin apasarea unuia din comutatoarele 5, 6, 7 selectam canalul dorit din cadrul subgamei.
Prin apasarea comutatoarelor 3 si 1 1se regleaza volumul.
In acest moment radiotelefonul este pregatit pentru lucru si funtioneaza pe receptie. In functie de intensitatea sonora a
mesajelor receptionate, se regleaza volumul sonor, dupa cum s-a aratat mai sus.
Daca transmitem mesajele, se apasape pe clapa 9 si se vorbeste in fata unitatii de comanda la o distanta de 30 cm.
Pe durata emisiei, indicatorul optic sta aprins.
In cazul celei de-a doua varianta noua, pornim de la faptul ca instalare completului radiotelefonului fix este realizata.
Se apasa comutatorul 1 si se aprinde indicatorul optic 2 deci echipamentul este alimentat.
Cu ajutorul comutatorului 4 se alege subgama in care se afla canalul pe care vom lucra.
Prin apasarea unuia din comutatoarele 7, 8, 9, 10, 11 selectionam canalul dorit din cadrul subgamei alese.
Prin apasarea comutatorului 3 se regleaza volumul.
In acel moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de receptie; in functie de intensitatea
sonora a mesajelor receptionate se regleaza volumul sonor dupa cum s-a aratat mai inainte.
Daca se transmit mesaje, se apasa pe clapa 5 si se vorbeste in fata unitatii de comanda, de la o distanta de 30 cm.
Pe durata emisiei, indicatorul optic sta aprins.
c) radiotelefoanele mobile de 20 W, tip R-8140 (ca unitate de comanda incorporata) si tip R-8142(cu unitatea de
comanda searata).
Radiotelefoanele mobile tip R-8142 au aceeas destinatie ca si cele fixe descrise anterior, fiind asa cum rezulta si din
titlul subcapitolului, realizate in doua variante.
Prima varianta cu sistem de comanda incorporat, tip R-8140, la care toate butoanele si comutatoarele necesare
exploatarii statiei se afla dispuse chiar pe panoul frontal al radiotelefonului propriu-zis si prezinta avantajul ca nu mai necesita
interconectari cu unitatea de comanda separata, la statie conectandu-se direct antena, microfonul, difuzorul si firele de
alimentare. Dezavantajul consta in necesitatea instalarii unui echipament relativ voluminos pe bordul autospecialelor.
A doua varianta cu unitate de comanda separata tip R-8142 care se conecteaza la radiotelefon printr-un cablu de
maximum 5,5 m prezinta avantajul unui echipament cu volum redus intalat pe bordul autospecialelor dar si dezavantajul
determinat de interconectarea unitatii de comanda cu unitatea de emisie receptie, prin cablu multifrier.
Caracteristicile tehnice ale radiotelefoanelor mobile de 20 W sunt urmatoarele:
Numarul maxim de canale
12
Moduri de lucru
Simplex sau duplex
Impedanta antenei
500 HMI
Dimensiuni (mm)
70 x 210 x 240
Putere iesire emitator
20 W
Tensiunea de alimentare
6 V; 12 V sau 24 V.c.c
Consum la receptie (alimenare la 12; 6 V. c.c)
Max. 500 mA
Consum de emisie (alimenare la 12; 6 V. c.c)
4,5 A
Descriere.
Din completul radiotelefonului de 20 W fac parte:
- unitatea de emisie-receptie, cu sau fara sistem de comanda incorporat;
- unitatea de comanda separata, tip R-8606 necesara atunci cand unitatea de emisie-receptie, nu este echipata cu sistem
de comanda incorporat;
- microfon R-8474 (sau R-8471);
- difuzor R-8472;
- antena F-30424/II;
- cabluri cu mufa destinata alimentarii radiotelefonului,precum si cabluri de interconectare ale componentelor
sistemului.
Radiotelefoanele se pot instala si ca statii fixel in acest caz, alimentarea se realizeaza de la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz
printr-o sursa de alimentare R-8503.

Radiotelefonul propriu-zis este construit intr-o carcasa metalica cu capacele superioar si inferioar detasabile pentru a
permite accesul (numai al specialistilor) la circuitele interioare ale emitatorului, receptorului, sursei de alimentare si eventual ale
sistemului de fixare pe bordul autovehiculelor.
Unitatea de comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142 este protejata de o carcasa metalica si are un suport de fixare
pe bordul masinii.
Comutatoarele si butoanele de comanda sunt dispuse pe panourile frontale ale radiotelefonului R-8140 sau ale unitatii de
comanda R-8606 de la radiotelefonul R-8142.
In cazul radiotelefonului R-8140 destinatia butoanelor si comutatoarelor este urmatoarea:
- clapa pornit-oprit prin apasarea careia telefonul este alimentat;
- clape de vorum 2 si 3 care permit reglarea volumului in patru trepte in ordine crescatoare astfel:
- volumul minim: nici o clapa apasata;
- clapa 2 apasata si 3 neapasata;
- clapa 2 neapasata si 3 apasata;
- clapa squelch 4 prin apasarea careia circuitul squelch este scos din functiune. In difuzor se aude un zgomot
permanent, in lipsa receptionarii semnalului util. Este marcata cu literele SQ.
- clapa comutatorului automat de canale 5; cand este apasata cautatorul de canale intra in functiune; este carcata cu
literele CA;
- clapa EMISIE-RECEPTIE 6, care prin apasare permite intrarea emitatorului in functiune; toate clapele 1-6 sunt
permanent autoilumintae;
- comutatorul de canale 7 cu ajutorul caruia se selecteaza canalul dorit, ilumiat atunci cand functioneaza emitatorul de
canale sau cand un alt radiotelefon emite pe canalul solicitat cu acest comutator, iar clapa 5 este apasata;
- comutatorul prin care se selecteaza cel de-al doilea canal supravegheat 8 este iluminat numai in situatia in care
functioneaza cautatorul automat de canale si un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu comutatorul respectiv.
Radiotelefonul nu intra in emisie atunci cand este apasata clapa CA deci cand functioneaza cautatorul automat de
canale. Catatorul automat de canale nu functioneaza daca este apasata clapa SQ.
In cazul radiotelefonului R-8142 butoanele si comutatoarele sunt dispuse po panoul unitatii de comanda R-8606 si au
urmatoarele destinatii:
- comutatorul PORNIT-OPRIT si volum sonor 1, prin a carui rotire in sensul acelor de ceas se relizeaza:
- in prima pozitie statia este alimentata, se aprinde LED-ul 6;
- pe urmatoarele pozitii se regleaza, crescator, volumul sonor.
- comutatorul de canale cu ajutorul caruia se selecteaza canalul de lucru dorit; LED-ul de deasupra se aprinde atunci
cand statia este alimentata si comutatorul cautatorului de canale este comutat pe pozitia CA; cand comutatorul de canale este
comutat po pozitia CA LED-ul se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe canalul selectat cu acest comutator de canale
2;
- comutatorul de canale auxiliar, prin care se selecteaza cel de-al doilea canal supravegheat, functional numai cand
comutatorul 4 se afla pe pozitia :CA: iar LED-ul 7 de deasupra lui se aprinde numai cand un alt radiotelefon emite pe frecventa
canalului selectat cu ajutorul comutatorului 3;
- comutatorul automat de canale manevrat pe pozitia CA permite circuitului cautator de canale sa intre in functiune;
- comutatorul squelch pe pozitie SQ permite scoaterea crcuitului squelch din functiune, in difuzor auzindu-se un
zgomot permanent, in lipsa receptionarii unui mesaj;
- LED-ul se aprinde cand radiotelefonul este in emisie.
Pe spatele unitatii de comanda se afla o mufa de interconectare a acesteia cu unitatea de emisie-receptie, microfonul si
difuzorul.
Intrebuintare.
Pentru intrebuintare radiotelefonului de 20 W tip R-8140 dupa realizarea interconectarilor se procedeaza astfel:
- se alimenteaza radiotelefonul prin apasarea clapei 1; becul din interiorul clapei se va aprinde;
- se selecteaza canalul de lucru cu ajutorul comutatorului7; becul interior se aprinde;
- se regleaza volumul sonor cu ajutorul clapelor 2 si 3. aceasta se poate face in functie de intensitatea sonora a
zgomotului care se aude in difuzor, cand se scoate din functiune circuitul squelch (cand se apasa clapa 4 SQ). Dupa reglarea
volumului sonor, se elibereaza clapa 4 in lipsa receptionarii mesajelor.
Radiotelefonul astfel este pregatit pentru lucru, aflandu-se in regim de receptie.
Daca vrem sa transmitem un mesaj se apasa butonul de emisie dispus pe corpul aparatului si se vorbeste in fata
microfonului de la cca 10 cm, situatie in care se aprinde becul de la pozitia 6, cat timp emite.
Trecerea in emisie a radiotelefonului se poate face si prin apasarea clapei 6. la fel se aprinde becul interior al clapei.
Trecerea radiotelefonului la regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automant de canale
se face astfel:
- se apasa clapa 5 CA (se aprinde becul interior) si se stinge becul din dreapta comutatorului 7;
- se selecteaza cele doua canale supravegheate cu comutatoarele 7 si 8.
Cand se receptioneaza un mesaj pe cele 2 canale becul respectiv se aprinde. Pentru a transmite un mesaj, eliberam clapa
5 CA si selectam cu comutatorul 7 canalul pe care am primit mesajul. Trecem statia in regim de emisie si transmitem mesajul
dorit.
Amintim ca nu se poate emite cand circuitul cautator automat de canale este in functiune (clapa 5 CA este apasata).
In cazul intrebuintarii radiotelefonului de 20 W tip R-8142 (cu unitate de comanda separata), dupa realizarea
interconectarilor se procedeaza astfel:
- se alimenteaza radiotelefonul prin rotirea comutatorului 1 (LED-ul 6 se va aprinde);
- este selectat canalul de lucru cu ajutorul comutatorului 2;
- se regleaza volumul din comutatorul 1. aceasta se poate face in functie de intensitatea sonora a zgomotului care se aude
in difuzor cand se scoate din functiune circuitul squelch (comutatorul 5 este pe pozitia SQ).

- se trece comutatorul 5 pe pozitia normala si astfel nu se mai aude zgomot in difuzor in lipsa receptionarii mesajelor.
In acest moment, radiotelefonul este pregatit pentru lucru, aflandu-se in regim de receptie.
Daca vrem sa transmitem un mesaj, luam microfonul, apasam butonul de emisie si vorbim in fata lui de la cca 10 cm.
Trecerea radiotelefonul in regim de supraveghere a doua canale simultan cu ajutorul cautatorului automat de canale se
face astfel:
- se trece comutatorul 4 pe pozitia CA si LED-ul 6 se va stinge;
- se selecteaza cele doua canale supravegheate cu comutatoarele 2 si 3, cand se receptioneaza un mesaj pe unul din cele
doua canale, LED-ul de deasupra canalului respectiv se va aprinde.
Amintim ca nu se poate emite cand emitatorul cautatorului de canale este in functiune (comutatorul 4 este in pozitia
CA).
d) radiotelefonul mobil tim RTM 4MF S(SD) de 1- w
Radiotelefonul mabil RTM-4MF-S(SD)-10w este destinat echiparii autospecialelor de prevenire si stingere a incendiilor
si are posibilitatea de lucru in sistem simplex sau semiduplex.
Acest tip de radiotelefon prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Numar maxim de canale
10
Moduri de lucru
Simplex sau semiduplex
Impedanta antenei
50 OHMI
Alimentare
6; 12 si 24 V.c.c.
Curent maxim absorbit de radotelefon Emisie
3,4 A/12V.c.c sau 1,7 A/24 V.c.c
Receptie
0,5 A/12V.c.c sau 0,3 A/24 V.c.c
In completul radiotelefonului intra urmatoarele componente:
- unitatea de emisie receptie;
- unitatea de comanda;
- microfonul;
- antena;
- placa de baza destinata fixarii unitatii emisie-receptie pe autospeciale;
- cablurile de concentrare intre unitatea de emisie-receptie, cablurile de amimentare, cutia de sigurante fuzibile si
suportul microfonului.
Unitatea de emisie receptie constituie statia poropriu-zisa si contine emitatorul, receptorul, convertorul. Constructiv se
prezinta sub forma unei cutii de metal ce este prevazuta cu o mufa pentru antna, mufa-fata in care se introduce mufa-mama a
cablurilor de interconectare si alimentare.
Locul de instalare se alege astfel incat sa nu deranjeze prin spatiul pe care-l ocupa si sa fie ferita de lovituri.
Unitatea de comanda este cea la care se executa operatiunile ori de cate ori este necesara stabilirea legaturi radio. Este
instalata pe bordul autospecialelor, astfel incat sa sa permita manevrarea comoda a comutatoarelor si potentiometrelor cu care
este echipata.
Dispunerea comutatoarelor si potentiometrelor pe panoul unitatii de comanda, precum si destinatia acestora este
urmatoarea:
- comutatorul de canale ce permite alegerea canalului dorit;
- potentiometrul de volum in trepte prin care se stabileste nivelul audientei optime in difuzor;
- comutatorul basculant de pornire si oprire in cele doua pozitii extreme permite alimentarea si respectiv, intreruperea
alimentarii radiotelefonului de la bateria autovehicolelor;
- butonul de emisie-receptie prin apasarea carora statia trecein regim de emisie; are functie indentica cu butonul de
emisie dispus pe microfonul radiotelefonului;
- potentiometrul permite introducerea sau scoaterea din functiune a releului de zgomot (circuitul de squelc). Acesta
funcioneaza in pozitia in care zgomotul din difuzor dispare atunci cand nu se receptioneaza nici un mesaj;
- mufa-mama pentru microfon este dispusa pe partea laterala stanga, cand privim cutia din fata;
- lampa de culoare verde se aprinde in momentul alimentarii, deci in momentul cand comutatorul 3 este basculat pe una
din partile laterale.
Intrebuintare.
Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se procedeaza astfel:
- se cupleaza contactul general al masinii si se porneste motorul;
- se actioneaza comutatorul 3 intr-una din pozitile laterale (numai dupa pornirea motorului);
- se aprinde lampa verde; moment in care radiotelefonul este alimentat si functioneaza in regim de receptie;
- cu comutatorul de canale 1 se stabileste canalul dorit;
- cu comutatorul 2 se regleaza nivelul auditiei.
Pentru trecerea radiotelefonului in regim de emisie se detaseaza microfonul de pe suport, se apasa butonul laterial si se
vorbeste; sau se apasa butonul 4 care introduce radiotelefonul in regim de emisie si se vorbeste.
Cand se executa lucrari de intretinere a bateriilor de acumulatori, instalatiile electrice ale radiotelefoanelor se vor
deconecta.
e) radiotelefonul transportabil de 10 w tip CQP 612
Radiotelefonul transportabil de 10 w tip CQP 612 produs de firma daneza STRONO lucreaza in gama undelor
ultrascurte, fiind echipat cu frecvente din reteaua simplex, proprie pompierilor.
Prim modul in care a fost conceput poate fi utilizat ca statie mobila sau fixa/
Caracteristici tehnice:
Puterea emitatorului (w)
Minim 10
Impedanta antenei (OHMI)
50
Numar maxim de canale
12
Tensiunea de alimentare (V.c.c)
30

Moduri de lucru
Simplex
Descriere.
Din completul radiotelefonului fac parte:
- statia propriu-zisa care contine emitatorul si receptorul;
- unitatea de alimentare tip B4-602;
- monofonul (microfon-difuzor) tip LM.601;
- antena tip AN-611 H.
Atat statia propriu-zisa cat si unitatea de alimentare sunt introduse in carcase metalice. Prindere unitatii de alimentare de
corpul radiotelefonului se realizeza cu ajutorul a doua cleme laterale. Conectarea unitaii de alimentare la statie se realizeaza, din
punct de vedere electric, prin intermediul unui conector mama-tata cu 7 contacte.
Monofonul, care contine capsula difuzor-microfon plus partea electrica aferenta si butonul de emisie-receptie, este
dispus intr-o carcasa de plastic si se fixeaza, cu ajutorul unei cleme pe partea laterala a statiei.
Destinatia comutatorului, a mufelor si a indicatoarelor dispuse pa panlul frontal este urmatoarea:
- mufa-tata destinata conectarii monofonului la radotelefon prin introducerea mufei-mama a monofonului in mufa-tata
care apoi se fixeaza prin insurubare in sensul acelor de ceas;
- mufa-antena prin intermediul careia antena se fixeaza la radiotelefon prin insurubare, in sensul acelor de ceas;
- butonul destinat pornirii statiei si reglajului volumului sonor;
- comutatorul de canale cu ajutorul caruia se alege canalul de lucru dorit;
- comutatorul cu 3 pozitii petnru:
- scoaterea din functie a difuzorului;
- receptia cu circuitul squelch in functiune;
- receptia fara circuit squelch in functiune;
- instrumentul indicator care prezinta starea de incarcare a bateriei de acumulatoare astfel:
- baterie incarcata indicatorul pozitionat in zona verde;
- baterie descarcata indicatorul pozitionat in zona rosie.
Pe panoul frontal al radiotelefonului mai sunt dispuse; indicatorul optic, mufe ce nu sunt utilizate.
Monofonul este echipat cu 2 butoane din care se utilizeaza numai unul: butonul de emisie-receptie prin apasarea caruia
statia trece in emisie.
Intretienere.
Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se ataseaza unitatea de alimentare in radiotelefon cu ajutorul celor 2
clame laterale, avand grija ca mufa tata dispusa la partea inferioara a acestuia sa intre corect in mufa mama pe unitatea de
alimentare, dupa care:
-se introduce antena in mulfa 2 si se pozitioneaza, astfel incat oricare ar fi pozitia statiei, antena sa fie mereu verticala;
- se alimenteaza radiotelefonul rotind butonul 3 in sensul acelor de ceasornic, astfel ca acul instrumentului indicator sa
treaca in sectorul verde;
- se regleaza nivelul sonor, momentul in care radiotelefonul este pregatit pentru lucru si functioneaza in regim de
receptie.
Daca se doreste transmiterea unui mesaj se apasa butonul de pe monofon si se vorbeste in fata lui de la distanta de
aproximativ 20 cm.
Unitatea de alimentare are incorportata pe langa bateria de acumulatori si incarcatorul bateriei, ce se conecteaza la retea
prin intermediul cordonului cu stecher.
Timul de incarcare al bateriei este de 14 ore, iar daca acesta este mai mare bateria nu se degradeaza.
f) radiotelefonul transportabil de 10 w R-8240
Radiotelefonul transportului de 10 w R-8240 este destinat, in functie de frecventele cu care este echipat, stabilirii
legaturilor radio in reteaua simplex si semiduplex. Radiotelefonul este astfel construit incat ofera legaturi sigure pe distante
relativ mari datorita atat caracteristicilor tehnice (sensibilitatea receptorului si puterea de radiofrecventa la emisie 10 w) cat si
multiplelor accesorii cu care poate functiona ca statie portabila, mobila sau fixa. Poate fi echipat cu maximul 12 canale iar
comenzile se realizeaza cu totalitate pe penoul frontal pe care exista mufele si suportul pentru monofon si antena.
Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Puterea emitatorului (w)
Minim 10
Impedanta antenei (OHMI)
50
Numar maxim de canale
12
Moduri de lucru
Simplex sau semiduplex
Tensiunea de alimentare (V.c.c)
12;6 V 15%
Consum maxim la 12;6 V.c.c
in emisie max 4 A in receptie max. 500 mA
Completul statiei cuprinde urmatoarele componente:
- unitatea emisie-receptie R-8240;
- antena R-8442;
- monofon R-8475;
- accesorii pentru alimentare:
- casete cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de 4 Ah R-8507;
- casete cu baterii cadmiu-nichel (Cd-Ni) de Ah R-8508 sau 7 Ah R-8508 A;
- caseta cu baterii cadmiu-nichel si incarcator pentru baterii incorporat, R-8504 (pentru functionarea cu statie fixa sau
transportabila);
- sursa de alimentare de la reteaua de 220 V.c.c/50 Hz R-8505 (in caz ca functioneaza ca statie fixa);
- cordon cu mufa cu 50 contacte care asigura alimentarea unitatii de emisie receptie R-8240 de la bateria de 12 V.c.c a
autovehiculelor.
Descriere.

Radiotelefonul (emitator, receptor, sistem de comanda si sistem de alimentare) este asamblat intr-o casea metalica din
aluminiu cu capacele din fata si spate detasabile, ceea ce permite accesul la partea electrica interna.
Are prevazut un maner de transport fixat lateral prin dua butoane cu filet.
Pozitionarea comutatoarelor si a mufelor, precum si modul lor de utilizare sunt urmatoarele:
- comutatorul rotativ cu 6 pozitii care asigura:
- pozitia 1 oprirea statiei;
- pozitia 2 controlul bateriei, pozitie in care LED-ul din dreptul comutatorului se aprinde daca bateria are
tensiune mai mare de 10 V;
- pozitiile 3, 4, 5 si 6: reglajul in trepte al nivelului auditiei in microfon;
- comutatorul cu 12 pozitii care asigura selectarea canalului dorit;
- comutatorul cu 12 pozitii ce fixeaza cel de-al doilea canal pe care dorim sa-l supraveghem prin intermediul acestui
comutator automat de canale. Pe canalul stabilit cu acest comutator se poate receptiona (cand se lucreaza cu cautatorul automat)
dar nu si emite;
- comutator basculant cu 3 pozitii;
- mijloc-radiotelefonul este pe receptie cu circuitul SQ in functie, iar in mufa nu se aude nimic (zgomotul este surpimat);
- basculat po pozitia fara retinere S2 este pe receprie cu circuitul SQ scos din functie. In microfon se aude, in regim de
asteptare (fara receptionarea unui mesaj), un zgomot permanent in functie de reflajul comutatorului Cl;
- basculat in pozitia CA este pus in functiune cautatorul automat si sunt supravegheatesimultan canalele fixate cu
comutatoarele C2 si C3. Pe aceasta pozitie radiotelefonul doar receptioneaza, nu poate emite. Circuitul SQ in functiune, pe
asteptare, neauzindu-se nimic in monofon;
- mufa (mama) pentru conectarea la antena (MI);
- mufa (cu 7 contacte) pentru conectarea monofonului (M2);
- suportul monofonului (S1)
- indicatoare optice LED-uri.
Manerul mecanic cu care este prevazuta statia asigura transportul si functionarea in repaus, intr-o pozitie inclinata
convenabila pentru oerator.
Sistemul radiotelefon-unitate de alimentare (casete fixate in partea inferioara prin cele doua carabine laterale) formeaza
un sistem etans la ploaie.
Monofonul contine in caseta de plastic difuzorul (cae functioneaza si ca microfon), un amplificator de audiofrecventa si
un sistem de actionare cu clapa pentru trecerea in emisie a radiotelefonului.
Pe capul din spate, monofonul are o clama de fixare pe radiotelefon.
Intrebuintare.
Pentru punerea in functie a radiotelefonului se procedeaza astfel:
- se cupleaza monofonul prin apasarea si rotirea mufei in sensul acelor ceasului pana la blocare;
- se introduce antena in mufa corespunzatoare si se infileteaza dispozitivul de fixare al aceseia;
- se cupleaza unitatea de alimentare (casete cu baterii, bateri auto sau alimentata de la reteaua de 220 V.c.c./50 Hz);
- comutatorul Cl este rotit pe prima pozitie. In caz ca bateria este complet incarcata (are peste 10 V) LED-ul
corespunzator comutatorului Cl se aprinde. In aceasta situatie radiotelefonul nu emite si nu receptioneaza. Daca LED-ul nu se
aprinde, bateria trebuie incarcata sau schimbata;
- se roteste comutatorul in sensul acelor de ceasornic regland volumul sonor al semnalului din monofon. LED-ul
corespunzator comutatorului se va aprinde indicand ca pe canalul fixat se poate lucra. Reglajul se face ori in timpul receptiei unui
semnal de la un corespondent ori trecand pe pozitia SQ si regland volumul in functie de zgomotul permanent al radiotelefonului,
caracteritic scoaterii din functie a circuitului SQ. Dupa reglarea comutatorului revine singur in pozitia de mijloc, zgmotul dispare
si statia este pregatita pentru receptie.
Cand vrem sa transmitem un mesaj se apasa clapa monofonului, radiotelefonul intra in emisie si vorbind in fata acestuia
de la aproximativ 10 cm mesajul este transmis in eter.
Pentru lucrul cu cautatorul automat de canale:
- se trece comutatorul C4 pe pozitia cu mentiunea CA-cautator automat, toate LED-urile fiind stinse;
- din comutatoarele C2 si C3 se stabilesc doua canale pe care dorim sa le supraveghem simultan.
Daca pe unul din cele doua canale un corespondent trimite un mesaj, LED-ul corespunzator canalului se aprinde pe toata
durata transmiterii mesajului, stingandu-se odata cu incetarea lui.
Observand care LED s-a aprins, se trece comutatorul C3 pe canalul respectiv (daca nu s-a transmis chiar pe canalul fixat
cu comutatorul respectiv). Se trece comutatorul basculat (A) pe pozitia de mijloc si LED-ul corespunzator comutatorului 2 se
aprinde. In aceasta situatie, radiotelefonul, prin apasarea clapei monofonului, intra in emisie si se poate comunica cu
corespondentul care a facut alel.
Daca pe timpul functuinarii comutatorului este in pozitia CA radiotelefonul nu emite. Pentru a fi posibila emisia,
comutatorul (C4) nu trebuie sa fie pe pozitia CA.
In cazul instalarii radiotelefonului ca statie fixa functioneaza cu caseta de acumulatori, cu incarcator incorporat R-8504
sau cu sursa de alimentare R-8505 ambele fiind in permanenta conectate la reteaua de 220 V.c.c/50 Hz.
La mufa de antena se culeaza o antena de radiotelefon fix pentru a castiga inaltime si, implicit, pentru a mari distanta de
legatura.
Efectuand operatiile de mai sus se pot asigura cu RTT legaturi de calitate si pe distante apreciabil sporite.
Pentru a lucra cu radiotelefonul mobil acesta se fixeaza la bordul masinii, utilizand cele doua suruburi laterale, destinate
prinderii manerului, ca sistem de prindere pe autovehicul.
Prin intermediul mufei din partea inferioara a radiotelefonului se cupleaza bateria masinii, in acest scop se va utiliza
setul de cabluri livrate, terminate cu o muga de interconectare la radiotelefon si cu papuci (sau alte dispozitie pentru prinderea la
bornele bateriei de acumulatori a masinii), conectarea la bateriaautovehicolului fiind facuta obligatoriu, prin intermediul cutiei de
sigurante fuzibile.

La mufa de antena se cupleaza o antena fixata pe autovehicul.


g) radiotelefonul portabil tip RTP-4MF-S-0,5 w
ratiotelefonul portabil de 0,5 w este un aparat de emisie-receptie tranzistorizat, cu posibilitati de lucru pe maximu 6
frecvente (canale). Este destinat comunicatiilor radio bilaterale si functioneaza numai in sistemul simplex.
Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Numar maxim de canale
6
Impedanta antenei (OHMI)
50
Tensiune de alimentare (V.c.c.)
10-12
Consum receptie cu circuitul SQ in functie (mA)
25
Emisie (mA)
300
Completul radiotelefonului de 0,5 w este compus din:
- unitatea de emisie-receptie (radiotelefonul propriuzis);
- antena, poate fi de tipul banda, confectionata din lame de otel spiralate, acoperita cu un mason protector din material
plastiv. La baza acestei antene exista p banda din material plastic de culoare verde ce caracterizeaza frecventele alocate retelei
simplex a pompierilor militari;
- caseta PVC cu 10 elemente acumulatori nichel-cadmiu cu o tensiune de 12 V.c.c pe baterie;
- husa de protectie, echipata cu curele de prindere si purtare;
- unitate de comanda prin laringofon.
Semnificatia comutatoarelor, potentiometrelor si mufeor dispuse pe panoul radiotelefonului de 0,5 w este urmatoarea:
- mufa antena permite conectarea la radiotelefon printr-o apasare usoara si o rotire in sensul acelor de ceasornic a
antenei;
- comutatorul de canale cu ajutorul caruia se alege unul din cele trei canale de lucru;
- comutatorul de volum sonor prin care se realizeaza auditia corespunzatoare la difuzor sau in csca unitatii de comanda
prin laringofon;
- comutatorul pornit-oprit cu 3 pozitii:
- oprit, pozitie marcata pe panou 0;
- pornit, pozitie in care radiotelefonul este alimentet insa circuitul SQ nu este in functiune si, ca urmare, in
difuzor se aude un zgomot permanent;
- pornit, cu circuitul SQ in functiune, semnul desenat pe panou fiind I. In aceasta pozitie radiotelefonul este
alimentat, pe receptie, iar zgomotul permanent in difuzor inceteaza.
- butonul emisie prin apasarea caruia radiotelefonul trece in regim de emisie;
- mufa pentru cuplarea unitatii de comanda prin laringofon.
Intrebuintare.
Pentru punerea in functiune a radiotelefonului se executa urmatoarele operatii:
- se cupleaza antena la aparat si se blocheaza cu ajutorul surubului dispus pe mufa antenei;
- se introduce caseta cu acumulatori in aparat si se strange pana la blocare surubul marcat, situat pe capacul din spate al
radiotelefonului;
- se roteste comutatorul de canale pe pozitia corespunzatoare canalului pe care se va lucra;
- se roteste comutatorul pe pozitia II; radiotelefonul fiind alimentat in difuzor se va auzi un zgomot permatent;
- se roteste comutatorul pe pozitia III si, ca urmare, zgomotul dispare, namaideranjand in lipsa receptionarii sau
transmiterii mesajelor. Daca zgomotul nu dispare inseamna ca bateria este descarcata si trebuie schimbata.
Efectuand aceste manevre radiotelefonul este adus pe regim de receptie avand posibilitatea de a se auzi mesaje transmise
de alti corespondenti care lucreaza pe acelasi canal.
Daca se doreste transmiterea unui mesaj, se apasa butonul de emisie si se vorbeste, aducand radiotelefonul la o distanta
de aproximativ 10 cm de gura.
Mentinerea indelungata a radiotelefonului in emisie solicita tranzistorul final de emisie si duce la descarcarea rapida a
bateriilor. In acest redim statia consuma de cel putin 10 ori mai mult decat in regim de receptie si, ca urmare, nu este permisa
mentinerea aparatului in emisie mai mult de 10 minute. In cazul ca se emite, totusi, pe o perioada atat de mare, este obligatoriu ca
apoi radiotelefonul sa ramana pe receptie minimul 10 minute.
In cazul in care bateriile de acumlatori sunt bine incarcate radiotelefonu trebuie sa finctioneaza la parametri precisi de
producator aproximativ 4 ore la un regim mediu de functionare, de 80% receptie + 20% emisie.
Daca se doreste utilizarea radiotelefonului prin intermediul unitatii de comanda prin laringofon, se conecteaza aceasta
din urma la mufa 6 a statiei, efectuandu-se manevrele specifice.
Daca nu mai este necesara mentinerea radiotelefonului in functie, la terminarea lucrului el se va opri prin trecerea
comutatorului pe pozitia I, evitandu-se consumul de baterii.
Atunci cand se impune stabilirea legaturii radio din incaperi se va evita, in limita posibilitatilor, vecinatatea structurilor
metalice sau lucrul in camere din beton armat situatie in care radiotelefonul va fi dispus cat mai aproape de feresre.
Se va avea in vedere evitarea lucrului fara antena sau scurcircuitarea accidentala a acesteia de ordinul a 10 secunde. Pe
toata perioada lucrului cu radiotelefonul, antena va fi tinuta in pozitie verticala.
2. Unitatea de comanda prin laringofon
Unitatea de comanda prin laringofon serveste la asigurarea traficului pentru cazurile cand persoanele care intervin in
actiunile de stingere poarta casca de protectie, masca impotriva gazelor sau au ambele maini ocupate. Unitatea de comanda
functioneaza numai impreuna cu radiotelefonul portabil de 0,5 w si face parte din completul numit radiotelefon portabil cu
laringofon compus din:
- radiotelefon portabil de 0,5 w;
- antena;
- caseta cu acumulatori care alimenteaza atat radiotelefonul cat si unitatea de comanda prin laringofon;
- unitatea de comanda prin laringofon.

Caracteristicile tehnice ale unitatii de comanda sunt urmatoarele:


Tensiunea de alimentare (V.c.c)
10-14,4
Greutatea (kg)
0,5
Descriere.
Unitatea de comanda prin laringofon se compune din:
- casca introdusa intr-un manson de cauciuc care prin sistemul de prindere cu o curea elastica, permite fixarea la una din
urechi;
- laringofonul, cu cele doua capsule microfonice introduse in doua mansoane de cauciuc se prinde la gat printr-un
dispozitiv elastiv asemanator celui de la casca;
- unitatea de comanda propriu-zisa care e reprezentata prin cutia metalica cu comutatorul basculant pentru modul de
lucru instalat pe ea si la care sunt conectate casca si laringofonul;
- cablurile de legatura intre subansamburi.
Unitatea de comanda poate lucra atat in sistem manual cat si in cel automat.
In prima varianta inrarea in emisie este comandata de vocea operaturului avand in vedere mentinerea in pozitia fara
retinere a comutatorului basculant de pe cutia metalica a unitatii. Cand se in mana de pe el, comutatorul revine in pozitia
mijloc si nu se mai poate emite, radiotelefonul lucrand numai in regim de receptie.
In cea de-a doua varanta comutatorul este basculat in pozitia cu retinere. Din acest moment, mainilr operatorului sunt
libere iar cand se vorbeste radiotelefonul trece automat in regim de emisie, transmitandu-se mesajul dorit. Cand operatorul a
terminat mesajul, deci nu mai vorbeste dupa o durata de 1-2 secunde (timp in care statia este inca in emisie) radiotelefonul trece
automat in regim de receptie.
Unitatea casca-laringofon este astfel reglata incat, la receptionarea oricarui mesaj, de la oricare corespondent, emisia sa
fie automat blocata. Daca un alt corespondent a inceput transmiterea unui mesaj, incercarile de intrare in retea sunt inutile
indiferent de modurile de lucru in care se opereaza, deoarece dispozitivul de blocare incorporat in cutia metalica a unitatii de
comanda, nu permite trecerea in emisie a radiotelefonului propriu-zis.
Pentru lucrul cu unitatea de comanda se procedeaza astfel:
- se introduce mufa unitatii in mufa special pregatita a radiotelefonului si se blocheaza printr-o usoara apasare si rotire in
sensul acelor de ceasornic;
- se alimenteaza radiotelefonul, trecand comutatorul de pornire pe pozitia 1 (circuitul SQ nu functioneaza), in difuzor
auzindu-se un zgomot permanent, moment in care se realizeaza si alimentarea unitatii casca-laringofon;
- cu ajutorul comutatorului de canale se fixeaza canalul de lucru;
- comutatorul de volum se trece pe pozitia difuzor (indicatorul comutatorului fiind in sus), pe pozitia casca
(indicatorul comutatorului fiind indreptat in jos);
- se trece comutatorul de alimentare pe pozitia 2, introducandu-se circuitul SQ si, ca urmare, va dispare zgomotul
permanent din casca;
- daca frecventa cu care se transmit mesajele e mica si daca servantul are o mana libera, se poate utiliza modul de lucru
manual;
- daca frecventa mesajelor e mare sau daca servantul are mainile ocupate, se trece comutatorul pe pozitia cu retinere si
comanda emisiei se va face numai prin voce, in sistemul automat.
In regimul automat orice zgomote mai puternice (gafaieli, tipete etc) scoase involuntar trec statia in regim de emisie,
sunete auzite de ceilalti corespondenti, iar statiile care sunt echipate cu garnitura casca-laringofon nu mai pot emite pana la
incetarea emisiei primei statii. Totodata, mesajele utile transmise de alti corespondenti se suprapun cu sunetele intamplatoare
scoase inconstient sau din neatentie, rezultand un amestec neinteligibil. Deci un radiotelefon echipat cu o anumita cascalaringofon neutilizata corect poate produce efecte nedorite ce duc, in unele cazuri, la imposibilitatea de a transmite ordine prin
sistemul radio, anihilatoare involuntara a retelei organizata, fapt ce poate avea urmari nedorite.
3. Incarcatoare pentru baterii de acumulatori ale radiotelefoanelor
Pentru incarcarea bateriile de acumulatori ale radiotelefoanelor se folosesc urmatoarele tipuri de incarcatoare:
- IART 1 si IART 2 desctinate incarcarii bateriilor (casetelor) de acumulatori pentru radiotelefoanele portabile de 0,5 w
IEMI;
- incarcatorul tip R-8506 destinat incarcarii bateriilor cu acumulatori fara incarcator incorporat.
a) Incarcatorul IART-1
Aceasta permite incarcarea simultana a 4 baterii. Constructiv, panoul cu butoane si locasuri pentru baterii la care
deosebim:
- comutatorul pornit-oprit prin care se realizeaza conectarea aoaratului la retea;
- indicatorul optic, de concetare a aparatului la reteaua electrica;
- comutatoarele glisante cu ajutorul carora se stabileste timpul de incarcare;
- pozitia dreapta timp de incarcare 14 ore;
- pozitia stanga timp de incarcare 7 ore;
- becuri cu dublu rol (4;5): ce indica optic ca incarcarea este in curs de desfasurare cand becurile sunt aprinse, precum si
limitarea curentului de incarcare;
- locasuri de introducere a bateriilor (casetelor) cu acumulatori (6;7);
- dispozitivele elastice de blocare a casetelor in incarcator si a caror blocare se realizeaza printr-o simpla apasare cu
egetul.
In spatele incarcatorului se deosebesc:
- selectorul tensiunilor de alimentare de la retea; pentru 110 V si pentru 220 V;
- sigurante de: 1A la 110 V sau 0,5 A la 220 V destinate protejarii aparatului;
- 4 sigurante de 0,1 A, cate una pentru ficare circuit de incarcare a casetelor cu acumulatori.
Pentru utilizarea incarcatorului se procedeaza astfel:
- se introduc casetele in locasuri si se apasa pana cand sunt blocate de catre lamele din otel;

- se conceteaza aparatul din comutatorul;


- in functie de tipul de incarcare ales de comutatoarele glosante 14 ore, 7 ore se vor aprinde urmatoarele becuri:
- la timpul de incarcare 14 ore, becurile din dreapta;
- la timpul de incarcare 7 ore, becurile din stanga si cele din dreapta.
Dupa epuizarea timpului de incarcare, casetele se scot obligatoriu din locasurilor lor, in caz contrar se vor descarca.
b) incarcatorul IART 2
Acesta are o schema electrica mai simpla decat IART 1 si permite incarcarea simultana a 4 baterii de acumulatori cu
timpul de incarcare de 12 ore.
La panoul cu butoane, indicatoare optice si locasuri pentru baterii se deosebesc:
- comutatorul pornit-oprit prin care aparatul este cuplat sau decuplat de la retea;
- becuri de 24 V/50 mA ce indica faptul ca ateriile se incarca;
- locasuri pentru introducerea bateriilor, prevazute cu resorturi interioare care prin apasare blocheaza sau deblocheaza
caseta.
Intrebuintare.
Pentru utilizarea incarcatorului se introduc casetele in locasuri, se conecteaza la retea prin comutatoare pornit-oprit,
moment cand se aprind becurileindicatoare ale incarcarii. Se mentine specificatia de scoatere a casetelor.
c) Incarcatorul R-8506
Acesta este utilizat pentru incarcarea casetelor cu baterii de acumulatoare, R-8507 (4 Ah) si R-8508 (8 Ah), alimentarea
sa realizindu-se de la reteaua de 220 V.c.c/50 Hz.
Descriere.
Incarcatorul este montat intr-o carcasa din aluminiu, peretii laterali fiind construiti din 2 radiatori pe care sunt dispusi,
spre exterior cate un tranzistor de putere 2 N 3055.
Pe panoul frontal al incarcatorului se deosebesc:
- comutatorul pornit-pornit;
- indicatorul optic cu LED ce arata conectarea aparatului la retea;
- mufe la care, prin cablul de interconectare, se cupleaza casetele cu acumulatori in vederea incarcarii;
- indicatoarele optice cu LED-uri ce arata ca la mufele in dreptul carora se aprind becurile, sunt conectate baterii care se
incarca. La panoul din spate al aparatului se disting:
- mufa pentru cuplarea la retea 220 V.c.a/50 Hz prin intermediul unui cordon;
- siguranta fuzibila de 0,3 A care protejeaza aparatul pe timpul alimentarii la retea.
Legatura electrica intre incarcarot si casete se realizeaza prin intermediul a doua cabluri terminate intr-un capat cu mufe
de conectare la incarcator, iar in partea opusa cu mufe de conectare la caseta cu acumulatori.
Intrebuintare.
Pentru utilizarea incarcatorului se introduce cordonul de aminetare in mufa prevazuta pe panoul din spate al aparatului,
iar sthecherul din celalat capat in priza retelei de 220 V.c.a; mufele trapezoidale (cu 50 contacte) se introduc in mufele casetelor.
Conectare fresita este exclusa datorita formei mufelor.
4. Baterii de acumulatori
impreuna cu alimentatoarele (stabilizate sau nu) cu care este echipata aparatura de transmisiuni, bateriile cu acumulatori
cu plumb sau cadmi-nichel constituie a doua sursa de alimentare care asigura functionarea aparaturii respective.
Bateriile de acumulatoare alcaline, cu cadmi-nichel sunt destinate alimentarii radiotelefaonelor portabile si
transportabile. Aceste surse de alimentare sunt de tip capsulat. Pentru evacuarea gazelor aparute in cazul incarcarilor sau
descarcarilor cu curenti mari, acumulatorii sunt prevazuti cu supape de supraveghere si se incarca numai cu incarcatoarele special
construite.
Bateriile de acumulatoare stationare cu plumb sunt destinate alimentrii dispeceratelor din dotarea pompierilor militari.
5. Amplificator cu dispozitiv de alarmare tip ADA 02
Amplificator cu dispozitiv de alarmare tip ADA 02 este destinat alarmarilor si cumunicarilor pe caile de transport
rutier sau la locurile de desfasurare a actiunilor de interventie. Aparatul este conceput pentru montarea pe autovehicule,
alimentarea facandu-se cu o tensiune de 12 V.c.c. de la bateria masinii, in montaj cu polul negativ la sasiu.
Din completul dispozitivului fac parte:
- amplificatorul propriu-zis;
- microfonul (de radiotelefon mobil);
- difuzorul cu dispozitivul de prindere;
- cabluri de interconectare si alimentare.
Descriere.
ADA - 02 se prezinta sub forma unei cutii paralelipi[ede cu rama de plastic si capace metalice in care sunt fixate placile
cu circuite electronice (amplificator, generatoare de semnale si etaj de putere) si comutatoare prin care se fixeaza regimul de
lucru.
Aparatura asigura urmatoarele functiuni:
- amplificatorul al semnalului vocal sosit de la microfon sau de la o sursa externa de program (megafon etc). Volumul
semnalului audio din difuzor este reglail printr-un potentiometru dispus lateral;
- generator si amplificator a trei tipuri de semnale: sirena cu vobulare mabuala, sirena cu vobulare automata si semnal
bitonal.
Intrebuintare.
Pentru utilizarea acestui aparat se procedeaza astfel:
- comutatorul pornit-oprit se basculeaza in pozitia 0 si se alimenteaza ADA 02;
- se vobeste in fata microfonului conectat prin mufa, regland convenabil volumul potentiometrului pentru comunicarea
mesajelor;

- cand este necesarea avertizarea sau folosirea alarmei cu semnalul tip sirena se apasa pe una din clapele 2, 3 sau 4, prin
elimerarea carora semnalul inceteaza.
Suportul sigurantei de 6 A este dispus pe partea laterala dreapta.
6. Megafonul de 4 w
Megafonul de 4 w este un sistem electroacustic portabil destinat amplificarii vocii.
Descriere.
Comutatoarele si potentiometrele cu care este echipat megafonul au urmatoarea destinatie:
- tragaciul care, prin apasare, actioneaza microintrerupatorul si alimenteaza aparatul;
- comutatorul cu trei pozitii;
- sirena-automata, pozitie in care, prin apasare sirena intra automat in functiune, fara a fi necesara apasarea tragaciului;
- sirena-oprit, pozitie in care megafonul functioneaza ca amplificator al vocii umane;
- sirena-manual, cand sirena intra in functiune numai la apasarea tragaciului;
- potentiometru prin care se regleaza nivelul sonor;
- capacul detasabil care permite accesul la compartimentul bateriilor;
- microfonul.
Intrebuintare.
Pentru punerea aparatului in functiune se proceeaza astfel:
- se fixeaza cele 8 baterii in cele doua suporturi avand grija sa se respecte polaritatile indicate si se monteaza suporturile
in aparat;
- se alege prim comutatorul 2, regimul de lucru dorit, dupa cum urmeaza:
- functionarea fara sirea, situatie in care se trece comutatorul in pozitia II, se aduce microfonul in dreptul gurii,
se apasa tragaciul si se vorbeste. In potentiometrul 3 se regleaza volumul sonor sub limita intrarii in microfon (aparatul nu trebuie
sa fluiere).
- sirena-automata, cand se trece comutatorul 2 pe pozitia I, megafonul urmanda a emite un semnal sonor a carui
frecventa este variata cu o perioada de 4 secunde;
- sirena-manuala cand comutatorul este pe pozitia III si cand prin apasarea tragaciului megafonul va functiona ca sirena.
Daca aparatul nu se utilizeaa, nu se va apasa tragaciul, deoarece bateriile se consuma inutil.
In caz de neutilizare indelungata sau depozitare, bateriile vor fi scoase pentru a peveni scurgerea electrolitului din ele si
deteriorarea aparatului.
7. Dispeceratul
Este destinat concentrarii tuturor legaturilor radio si fir, precum si a altor mijloace de anuntare-alarmare folosite in
serviciu.
Este contruit in doua variante: de 40 linii si respectiv 80 linii.
Descriere.
Dispeceratul este conceput sub forma a 4 blocuri, astfel:
- pupitrul, care include toata partea de comenzi (butoane, comutatoare, lampi de semnalizre, unitatile de comanda ale
radiotelefoanelor, inregistrarea magnetica, microfoanele) si la care are acces numai personalul din serviciul operativ;
- cadrele cu relee, ce constituie echipamentul propriu-zis si include releele, amplificatoarele, mixerii, convertoarele etc.
Tot in cadre (echipament) sunt instalate si unitatile de emisie-receptie ale statiilor radio;
- partea de elecroalimentare care este compusa din redresori de 24 V/10 A pentru varianta de 40 linii si de 24 V/25 A
pentru varianta de 80 linii si bateria stationara de acumulatori compusa din 12 blocuri din sticla, cu elemente de plumb si elecrolit
in interior;
- repartitorul in care sunt concentrate (legate, concentrate) toate firele dinspre exterior si cele dinspre echipamentul
propriu.
Exploatarea dispeceratului se face numai de catre personal special instruit, iar intretinerea si repararea lui de catre
personal ehnice de transmisiuni.
8. Centrala telefonica automata de institutie P.40
Centrala telefonica automata de institutie PENTOMAT 40 linii tip CROSS-BAR, asigura comutatia prin intermediul
elementelor de selectie inzestrate cu contacte prin presiune, eliminandu-se cele rotative si, ca urmare, zgomotul si uzura pieselor
in miscare sunt inlaturate, iar viteza de selectie este marita. Aceste avantaje fac ca functionarea centralei sa fie sigura iar
activitatea de intretinere a acesteia sa fie redusa.
Pupitrul operator este de conceptie moderna permitand o exploatare simpla.
Cheile (butoanele) din pupitru se actioneaza prin rotire si prin apasare, sunt de culori diferite si dispuse in ordine logica,
eliminand toate manevrele inutile, formand un ansamblu complact si armonios.
Claviatura de apel (1; 2; ... 9; 0) este prevazuta pentru transferul apelurilor abonatilor din oras catre abonatii din interior.
Discul de apel de pe pupitru este utilizat norml pentru a stabili apeluri de iesire din oras sau a forma la disc un interior
prin intermediul cheii A.1. El poate fi folosit si pentru transferul apelurilor claviaturii (setul de chei 1; 2; ... 9; 0) folosind cheia
CB.
Centrala prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
- capacitatea 40 linii (40 abonati);
- trunchiuri (sau circuite) cu orasul 5;
- rezisntenta liniei in care este inclusa si rezisntenta aparatului telefonic (ohmi) 1.000;
- rezisntenta de pierderi (ohmi) 20.000 intre firele a, b si pamant;
- pentru a chema telefonistul (operatorul) se formeaza la aparatul telefonic cifra 9 sau 11;
- pentru a iesi la oras se formeaza cifra 0 etc;
- tensiunea de alimentare = 220 V.c.a/50 Hz.
- cheile A1 A5

Aaceste chei (butoane) de culoare rosie in care se gasesc lampile CL.1 CL.5 permit, prin apasarea lor, operatorului
intrarea sau iesirea la trunchiuri (circuite cu orasul). Lampile respective semnalizeaza sosirea-iesirea apelurilor de oras.
Semnalizarea optica si cea acustica prin intrarea in functiune a buzeruli incorporat in pupitrul operator.
- grupul de butoane SL.1 SL.5
In butoanele respective, de culoare alba, sunt instalate lampi pentru supravegherea liniilor cu orasul (trunchiurilor).
Ele indica urmatoarele:
- daca abonatul de interior solicitat de un abonat este solicitat de un abonat din oras este liber, fileaza lent;
- daca abonatul de interior este ocupat, fileaza rapid.
Dupa ce abonatul din interior solicitat a intrat in legatura cu abonatul (solicitat din oras) lampa SL respectiva ramane
aprinsa continuu. La terminarea convorbirii cu abonatul din oras lampa SL se stinge.
- grupul de butoane N; BZ; CK; TR si OR
NK separa cele doua tipuri de servicii de noapte (la noi nu se foloseste);
BZ (cheie, buton) care, rotit in sensul acelor ceasului, intrerupe buzerul (ce este incorporat pupitrului);
CK butonul de concentrare utilizat in cazul a doua posturi de operator (la noi nu se foloseste);
OR rezervarea liniilor de oras pentru operator (la noi nu se foloseste).
- grupul de chei (butoane) NL/N; CB; DL; FBL SI PGL
NL/N pentru initierea serviciului de noapte, operatorul actioneaza cheia N. Lampa NL lumineaza continuu, indicand
ca pozitia este in serviciul de noapte (la noi nu se foloseste)
CB cheie de transfer (la solicitarea de catre un abonat din oras a unui abonat din exterior si daca setul de chei = 1;
2; ...9; 0 este defect, prin apasarea cheii CB se poate forma numarul din exterior solicitat la disc)
DL lampa de alarma (rosie) indicand ca bateria este descarcata (sub 44 V.c.c.)
FBL lampa de alarma (rosie), indicand ca un fuzibil s-a ars
PGL lampa de alarma (rose), indicand o bucla locala permanenta (telefon deschis).
- grupul de chei (butoane) TC; PCL/PC; MTL/MT; TRL/VT SI CCL/CC
TC cheie de separare a legaturii de oras fata de legatura cu un interior. Convorbirea intre operator si abonatul din oras,
precum si cea dintre operator si abonatul local nu pot fi ascultate de cealalta parte;
PCL/PC PC = cheie pentru apel prin cod; PCL lampa verde pentru apelul prin cod (la noi se nu se mai foloseste).
Echipamentul nu este echipat cu apel prin cod.
Cheile MTL/MT si TRL/VT (la noi nu se folosesc)
CCL/CC CCL lampa (verde) pentru conexiuni in lant; CC cheie pentru actionarea si eliberarea conexiunii in lant in
timpul unui apel intrand (cand un abonat din oras doreste sa vorbeasca pe rand cu mai multi abonati din interior, operatorul va
actiona inainte de a da prima legatura cheia CC; se va aprinde lampa CCL iar dupa ce abonatul din interior va inchide telefonul,
apelul de la acelasi trunchi va reveni si operatorul poate da a doua legatura, fara ca abonatul din oras sa mai formeze din nou
numarul. Inainte de a da ultima legatura operaturul va actiona CC si lampa CCL se va stinge; dupa aceasta ultima convorbire,
realizarea legaturilor se va face in mod normal).
- grupul de chei (butoane) R; CSL/LI; CSL; H; CL 1/A 1 si CL 2/A 2
R cheia de eliberare a circuitului comun de operator cu parcajul automat al apelului de oras pe linia locala in conditii
de apel sau de ocupare (cheie de eliberare);
CSL/LI operaturul apasand cheia LI intra peste doi abonati aflati in convorbire (pentru a anunta pe cel din interior ca
este cautat). In timpul intrarii operatorului peste ocupat, un ton de avertizare este auzit de partile aflate in convorbire aceasta
pentr a fi informanti ca o a treia persoana ii asculta;
CSL este lampa de supraveghere comuna, aprinderea ei indicand formarea unui numar gresit la interior. Anularea
numarului gresit se obtine prin actionarea cheii RS
H cheie de mentinere a liniei de oras si a circuitului de linie al operatorului (parcare).
Daca operatorul vorbeste cu un abonat din oras si mai primeste inca un apel din oras sau din interior apasa cheia H
gardandu-l pe primul abonat dupa care va deservi noul apel; dupa aceasta poate intra in legatura cu abonatul pus in asteptare
prin apsarea cheii A la trunchiul gardat;
CL 1/A 1 A 1 cheia de raspuns a operaturoului la un apel din interior, iar CL 1 este lampa de semnalizare a acestui
apel.
Prin apasarea acestei chei, operatorul poate intra in legatura cu un abonat de interior care face apel sau poate capata ton
de interior pentru a forma un numar de interior la disc. Dupa terminarea convorbirii operatorul anuleaza legatura prin actionarea
cheii R
CL 2/ A 2 are aceeasi functie cu CL 1/ A 1 (la noi nu se foloseste)
- grupul de chei (butoane) 1; 2; ... 9; 0
Este claviatura de selectie (cu aceste chei se formeaza numerele de interior la solicitarea abonatilor din oras fara a mai
lua ton de interior prin cheia A 1)
- grupul de chei (butoane): RS; IDL/ID; ADL/AD; IL/IS si CA
RS cheie de anulare a selectiei in cazul formarii unui numar de interior gresit folosind claviatura (este cheia de
anularea numarului de interior format la claviatura, daca s-a gresit sau nu raspunde ori este ocupat);
Cheile IDL/ID; ADL/AD; IL/IS si CA nu se folosesc la noi.
Intrebuintare.
Daca un abonat din interior sa stabileasca legatura cu operatorul ridica microreceptorul, asteapta sa-i vina ton dupa care
formeaza la disc cifra 9 sau 11.
Lampa CL 1 clipeste si buzerul suna. Operatorul apasa cheia (butonul rosu) A 1, buzerul se opreste, iar lampa CL 1 va
lumina continuu indicand astfel ca operatorul este conectat cu abonatul local chemator. Dupa terminarea convorbirii anuleaza
legatura prin apasarea cheii R.

Find centrala automata, abonatii locali pot vorbi intre ei prin formarea la disc a numarului dorit, dupa primirea tonului
de interior (in pupitru nu semnalizeaza nimic). Daca centrala ar fi prevazuta si cu superviziune ar sti ca cei doi abonati sunt
ocupati.
Daca un abonat local doreste sa vorbeasca in oras, ridica microreceptorul, primeste ton de interior, formeaza cifra 0 si
primeste ton de oras dupa care formeaza la disc numarul dorit.
Daca abonatul respectiv este restrictionat cu iesirea la oras, cere ton de oras de la operator (formaeaza cifra 9 solicita,
de exemplu, de la operator un ton de oras pentru abonatul local numarul 23; operatorul apasa cheia A pe o jonctiune de oras
libera, cheama pe 23 prin claviatura penru a lua tonul de oras).
Daca operaturul doreste sa vorbeasca in oras, alega un trunchi liber, apasa pe cheia A a trunchiului ales, de exemplu pe A
3, lampa CL 3 se va aprinde continuu, va primi ton de oras, dupa care va forma la disc numarul dorit. La terminarea convorbirii
operatorul apasa pe cheia R si lampa CL 3 se stinge.
Daca un abonat al retelei telefonice urbane (exterior) doreste sa inre in legatura cu un abonat interior, apelul din oras este
semnalizat prin aprinderea cu intermitenta a lampii de chemare CL (poate fi CL 1 ; CL 2; ... ;CL 5).
In acelasi timp soneria incorporata in pupitrul operator, va suna pentru a atrage atentia operatorului.
Cand nu se raspunde la chemare in timp de 18 la 27 secunde, lampa CL respectiva incepe sa clipeasca.
Operatorul raspunde la chemarea prin actionarea cheii (butonului) la abonatul chemator din afara (oras); lampa CL
respectiva lumineaza continuu indicand astfel ca operatirul a preluat apelul. Cand abonatul din afara a informat operaturul asupra
numarului de interior dorit, acesta formeaza numarul solicitat cu ajutorul setului de chei 1;2;..9;0. Daca linia abonatului chemat
este libera apel spre abontatul chemat lampa SL respectiva (SL 1; SL 2; ...SL 5) se aprinde cu intermitenta operatorul primeste
tonul de rezerva apel. Indata ce abonatul chemat raspunde, lampa SL arde continuu si operatorul este conectat la linia chemata
(partea care cheama fiind plasata in pozitia de asteptare in mod automat o data cu apasarea cheii A. Cind raspunde abonatul
chemat aude numai operatorul. Pentru ca abonatul chemator sa-l poata auzi pe abonatul chemat, trebuie sa iasa operatorul, ceea
ce se realizeaza prin apasarea butonului R sau a altui buton A solicitat.
Daca chemarea este acceptata operatorul se poate retrage din conexiune, fie actionand cheia unei alte linii externe, fie
actionand cheia R.
Din acest moment legatura este stabilita intre abonatul din oras si postul local chemat iar operatorul nu mai poate
asculta.
Daca chemarea din afara nu este acceptata de postul (local) chemat, aceasta chemare poate fi transferata asupra acestui
post avand, dreptul de a purta convorbiri cu exteriorul (abonatul respectiv nu are restrictionare totala).
In acest scop operatorul actioneaza cheia RS, prin care linia chemata devine libera si astfel operatorul poate lega
chemarea intrata din afara cu un alt post local, asa cum s-a descris mai sus.
Daca este cazul, operatorul, dupa ce elibereaza linia locala, poate informa pe abonatul din afara ca persoana cautata nu
raspunde.
Daca postul local cere mai multe amanunte cu privire la chematorul din afara, operatorul se poate conecta din nou cu
linia externa prin actionarea cheii TC. Dupa ce a obtinut informatia dorita, operatorul revine la conexiunea locala eliberind cheia
actionata TC.
Convorbirea intre operator si abonatul din afara, precum si cea dintre operator si postul local nu poate fi ascultata de
cealalta parte.
Daca postul chemat intarzie sa raspunda sau daca operatorul este foarte ocupat, el se poate elibera din conexiune fara a
astepte un raspuns. Lampa SL continua sa se aprinda cu interminenta pina cand postul chemat rapunde.
Daca postul chemat nu ridica receptorul in 18 pina la 27 secunde, lampa CL respectiva se aprinde cu intermitenta
semnalind operatorului ca postul chemat nu raspunde.
Indata ce operatorul intervine, lampa CL respectiva incepe sa arda continuu.
Operatorul poate plasa acum chemarea intr-o noua pozitie de asteptare, pentru a doua persoana, de la 18 la 27 secunde,
sau poate anula legatura cu postul chemat, prin actionarea cheii RS si, in functie de hotarirea abonatului din afara, poate conecta
chemarea unui alt post local sau poate elibera firul extern respectiv (prin actionarea cheiiR sau A).
Cind operatorul gaseste acupata linia chemata, lampa SL respectiva clipeste.
Daca convorbirea in curs este o convorbire cu exteriorul lampa CSL lumineaza continuu. Operatorul poate asculta si
interveni in convorbirea in curs prin actionarea cheiii LI.
Cind operatorul asculta o convorbire, un ton de avertizare este auzit de cei doi abonati.
Daca chemarea din afara este acceptata, operatorul se retrage din convorbire. Conexiunea nu este anulata iar chemarea
din afara este plasata in pozitie de asteptare. Lampa continua sa arda cu interminenta.
Daca linia chemata mai este in convorbire dupa 18 la 27 secunde, lampa CL respectiva incepe sa arda cu intermitenta,
semnalind operatorul ca trebuie sa intervina; operatorul face acest lucru actionind intai cheia A respectiva, apoi cheia LI si
informind postul chemat ca abonatul din exterior asteapta.
Daca chemarea este acceptata, operatorul se retrage din convorbire si plaseaza chemarea in pozitia de asteptare asa cum
s-a descris mai sus.
Cind chemarea nu este acceptata, operatorul intrerupe legatura locala actionind cheia RS si informeaza postul din afara,
care cheama, ca persoana dorita nu poate fi gasita. Eliberarea jonctiunii se face prin apasarea butonului R.
Daca operatorul este anuntat ca un apel din afara urmeaza a fi conectat succesiv la mai multe posturi locale, el
acctioneza cheia CC; procedind astfel se asigura ca legatura cu orasul nu va fi intrerupta dupa prima convorbire. Lampa CCI se
aprinde cu intermitenta, indicand existenta, unei legaturi la linie.
Cind postul chemat pune inapoi receptorul pe furca, chemarea este remisa la operator care este avertizat prin clipirea
lampii CL corespunzatoare.
Cind operatorul raspunde, lampa CL respectiva lumineaza continuu, iar lampa CCL, care lumina continuu, va incepe sa
arda cu intermitenta. Operatorul poate conecta acum chemarea din afara cu un alt post local, folosind in acest scop setul de chei.
In timpul ultimei convorbiri operatorul declanseaza cheia CC si astfel circuitul de jonctiune (trunchiul) devine liber
atunci cand postul local pune receptorul pe furca.

9. Centrala telefonica de campanie cu 10 numere


Centrala telefonica de campanie cu 10 numere realizata in sistem BL este destinata legarii linilor telefonice in vederea
efectuarii convorbirilor abonatilor.
Denumirea sistemului (BL) s-a stabilit dupa procedeul de alimentare al microfoanelor abonatilor, adica acestia primesc
energia de la sursele locale de curent, asezate in aparatele de abonat sau in imediata lor apropiere.
Descriere.
Centrala se compune din urmatoarele parti:
- echipamentul de abonat care este alcatuit din: dispozitivele de protectie (parafulgeri), anuntatori de apel, firele de
convorbire si jakurile de conexiune in numar de 10;
- echipamentul dicordului (circuitul de cordon) care se compune dintr-un numar de 10 cordoane cu fisele necesare
pentru cuplarea abonatilor pe timpul convorbirii. Rolulul/cordoanelor cu fise poate fi suplinit de butoanele de interogare si apel
(in nuar de 10) a caror deconectare se poate fae prin actionarea unui buton aflat deasupra lor;
- cutia centralei confectionata din tabla si prevazuta cu capete cu sisteme de inchidere, suporti pentru fixarea pe perete,
schema electrica si cordea reglabila pentru purtarea la umar.
Functionare.
Pentru punerea centralei in functiune , aceasta se amplaseaza la locul de lucru, se deschid capacele cutiei , se scot
cordoanele cu fise si se realizeaza legatura cu posturile telefonice la bornele centralei L.1 si L.2 si cu telefonul operativ la bornele
TO. Se face legatura centralei la pamint prin borna de pamint (P).
In acel moment centrala este gata de functionare.
Sa presupunem ca abonatul nr. 1 doreste sa obtina legatura cu abonatul nr. 10: el transmite un semnal electric in centrala
B.L. invartind de manivela inductorului.
Curentul electric ce vine de pe linia 1 obliga clapa anuntatorului de apel si fine de convorbire a echipamentului de
abonat nr. 1 sa actioneze. Telefonistul observand ca a cazut clapa nr. 1, apasa pe butonul de interogare si apel nr. 1 si, folosindu-se
de aparatul sau telefonic (TO), interogheaza pe abonat.
Pentru a executa comanda abonatului nr. 1 (de a-l pune in legatura cu nr. 10), telefonistul trebuie inainte de toate sa-l
cheme pe abonatul nr. 10 la telefon. Pentru aceasta el apasa pe butonul de interogare si apel nr. 10 si, invartind de manivela
inductorului de pe aparatul sau, face apelul cuvenit. Cind abonatul nr. 10 raspunde, telefonistul, introducand fisa nr.10 in jakul
nr.1, ii pune in legatura pe cei doi abonati iar dupa ce verifica inceperea convorbirii iese din circuitul prin apsarea butonului
central de deconectare a butoanelor de interogare si apel.
La terminarea convorbirii, fiecare din abonati trebuie sa dea semnal de fine de convorbire, prin invartirea de 1-2 ori a
manivelei inductorului.
Primind semnalul, telefonistul scoate fisa din jak (operatie prin care desface legatura abonatilor) si ridica clapa
anuntatorului de apel si fine de convorbire.
Datorita constructiei centralei BL se pot stabili concomitent legaturi intre mai multi abonati (doi cite doi, sau unul cu toti
ceilalti prin introducerea succesiva a fiselor in jakuri dupa schema 1 la 2; 2 la 3; 3 la 4 etc.).
Intretinere
In vederea bunei functionari a centralei BL este necesar ca cel ce deserveste sa-i acorde o grija deosebita, verificand-o
periodic (lunar).
In acest scop se executa :
a) Verificarea exterioara :
-integritatea butoanelor de interogare si apel, a coordonatelor si fiselor ;
-buna stare a bornelor de pe cutie ;
-buna stare a clapelor anuntatoare de apel si fine de convorbire.
b) Verificarea functionarii centralei :
-controlul dispozitivelor de conexiune, al cablului de legatura si al anuntatorului de apel si fine de convorbire prin
atingerea firelor aparatului telefonistului (TO), la fiecare pereche de borne, in timp ce se transmite un apel prin invirtirea
manivelei inductorului aparatului. La aceasta operatie trebuie sa cada pe rand clapele de apel ;
-controlul cordoanelor, fiselor, jakurilor si butoanelor de interogare si apel se face introducind alternativ fisele tuturor
jakurilor in celelalte jakuri (dupa schema 2-1, 3-2, 4-3...1-10)si apsind butoanele deapel si fine de convorbire corespunzatoare
blocului unde s-a introdus fisa, cu transmiterea concomitenta a unui apel prin invirtirea manivelei inductorului telefonului (TO).
Daca clapele anuntatorului de apel so fine de convorbire vor cadea pe rind la fiecare jak inseamna ca circuitele sint in buna stare ;
-verificarea parafulgerelor se realizeaza prin legarea unuia din firele telefonului operativ la borna de pamint (P) a
centralei iar cu celalalt atingindu-se pe rind fiecare borna de linie (L.1 si L.2), invartind in acelasi timp manivela inductorului
aparatului. Daca manivela se invarte usor iar clapele anuntatorilor de apel si fine de convorbire ramin inchise, parafulgerii sint in
buna stare de functionare.
10. Telefonul ATI-52
telefonul de companie ATI-52 asigura transmiterea convorbirilor telefonice la distanta prin transformarea la statia
emitatoare a osiclatiilor sonore in oscilatii electrice, programarea acestora prin conducatori si transformarea la statia receptoare a
oscilatiilor electrice in oscilatii sonore.
Caracteristici tehnice:
Asigurarea unei bune audibilitati (km)
25
Durata pilei de la fabricare (fara a fi intrebuintata)
Cca 1 an
Tensiunea minima de functionare a pilei (v)
0,8
Timp maxim de pregatire pentru functionare (min) 2
Greutatea impreuna cu sursa de curent (kg)
5
Descriere.
Se compune din urmatoarele parti:
a) microreceptorul confectionat din bachelita, la care se deosebesc:

- capsula microfonului;
- capsula receptoare;
- clapa de vorbire asezata pe maner;
- cordonul microreceptorului cu fisa de legatura (proprie si suplimentara)
b) corpul propriuzis al telefonului, confectionat din bachelita cu locasul bateriei, pe care se gasesc:
- autotransformatorul care este in esenta un transformator cu o singura infasurare secundara impartiata in mai multe
sectiuni, dintre care una se foloseste si ca infasurare primara; el are rolul de a pune de acord rezistenta interna a microfonului
cu rezistenta liniei, pentru a asigura transmiterea convorbirilor la distante cat mai mari (deoarece rezistenta interna a microfonului
la trecerea curentului electric este mult mai mica decat la rezistenta liniei de transmisie);
- inductorul (bobina de inductie) cu manivela format dintr-un magnet permanent, statorul, un rotor bobinat si un shunt
cu trei lamele elastice (a.b.c) care in repaus stabiles contact in pozitia a-b, iar la invartirea manivelei, in pozitia b-c; manivela
actioneaza rotorul prin intermediul unui angrenaj cu raport de multiplicare; in principiu, inductorul este un generator de curent
alternatic actionat manual si constituie sursa de curent alternativ de apel;
- soneria polarizata cu rolul de a receptiona semnalele de apel din afara, averizand auditiv momentul apelului;
- condensatorul de separare care serveste la separarea circuitului de apel de circuitul de convorbire si condensatorul de
echilibrare care serveste la reglarea intensitatii curentului electric in scopul unei bune auditii; ambele condensatoare se gasesc
montate intr-un bloc comun;
- parafulgerul constituit din 3 placi de alama izolate intre ele, din care una de pamant si celelalte doua de linie cu
rolul de a proteja aparatul telefonic impotriva tensiunilor si curentilor periculosi ce apar in liniile de transmisiuni in timpul
furtunilor; placile din exterior sunt legate de bornele de linie (L.1 si L.2), iar placa interioara este legata de borna de pamant (P);
punerea la pamant se realizeaza cu ajutorul tarusului metalic care este legat prin intermediul unui conductor la borna de pamant
(P);
- butonul de control pentru verificarea bunei functionari a unor circuite ale aparatului (de apel, de linie etc)
c) pila (bateria) electrica servind ca sursa de curent pentru alimentarea microfonului.
d) cutia telefonica confectionata din bacelita, prevazuta cu capac cu sistem de inchidere, suporti pentru corpul propriuzis al telefonului, schema electrica si cordea reglabila pentru purtarea pe umar.
Functionare.
In vederea punerii in functiune a aparatului telefonic de campanie ATI-52 procedeaza astfel:
- se deschide capacul cutiei telefonice;
- se cupleaza microreceptorul prin intermediul prizei cu 3 contacte;
- se face legarea corecta a bateriei (pilei) la borne;
- se face legatura cu pamantul cu ajutoru tarusului metalic care se cupleaza prin intermediul unui conductor la borna de
pamant a aparatului;
- se conecteaza cablul de linie la bornele L.1 si L.2 de pe aparat (linie simpla sau dubla) conform schemei.
- se cheama postul telefonic cu care aparatul este in legatura prin invartirea manivelei inductorului; concomitent cu
aceasta se poate face si verificarea bunei functionari a propriei sonerii prin apasare pe butonul de control linie;
- se stabileste legatura telefonica cu postul chemat pentru transmiterea convorbirilor, iar cand se asculta se elibereaza
clapa respectiva.
In schema aparatului telefonic deosebim o serie de circuite electrice, astfel:
- circuitul de receptie al apelului, atunci cand cuplajul invarte manivela inductorului aparatului sau, ia nastere un curent
elecric alternatic ce trece prin borna de linie L.1, prin shuntul inductorului pozitia a-b, prin infasurarile soneriei si borna de linie
L.2; la trecerea curentului prin acest circuit, soneria trebuie sa sune, ceea ce dovedeste ca circuitul este in buna stare.
- circuitul de transmitere a apelului care se stabileste prin invartirea manivelei propriului inductori; in acest caz curentul
electric ce ia nastere va trece prin capatul din stanga al infasurarii rptorului inductorului, prin borna L.1, prin circuitul exterior al
aparatului celui cuplat, din nou circuitul exterior, borna L.2, butonul de control, lamele shuntului inductorului (pozitia b-c) si
capatul din dreapta al infasurarii rotorului. Soneria aparatului chemat trebuie sa sune, ceea ce arata buna stare a circuitului.
- circuitul de transmitere a vorbirii. Acest circuit se stabilestedin momentul in care telefonistul a apasat clapa de vorbire
a microreceptorului si incepe sa vorbeasca in microfon. Curentul electric pulsatoriu ce ia nastere atunci cand se vorbeste in
microfon (datorita vibratiilor membranei acestuia in ritmul vibratiilor sonore si transformarea vibratiilor sonore respective in
vibratii electrice) este alcatuit din doua compinente: una continua si alta alternativa. Componenta continua plecata de la unul din
polii bateriei, trece prin sectiunea a II-a a autotransformatorului, prin microfon, prin contactul clapeiu de vorbire, prin celalalt pol
al bateriei si are rolul de a alimenta microfonul cu curent electric; componenta alternativa ce urmeaza acelasi drum va include,
trecand prin sectiunea a II-a a autotranformatorului, o forta electromotorice de inductie, care la randul sau va da nastere unui
curent alternativ de frecventa vocala, al carui circuit este capatul de jos a sectiuneii a III-a a autotranformnatorului, sectiunea aIVa asa numita de echilibrare, condensatorul de echilibrare, condensatorul de separatie, borna de linie L.2, circuitul exterior,
telefonul cuplajului, din nou circuitul exterior, borna de linie L.1, shuntul inductorului (pozitia a-b) si partea de sus a sectiunii a-Ia a autotransformatorului.
Acesta este circuitul principal al curentului de vorbire emisie.
Componenta alternativa, in afara curentului principal mai da nastere la trecerea prin autotranformator la inca 2 curenti
secundari, de sens contrar, care trece prin receptor.
Daca acesti curenti nu sunt egali ca valoare, atunci prin receptor trece diferenta lor. De obicei, diferenta respectiva este
cu mult mai mica decat curentul principal (de transmitere a vorbirii) si in consecinta, vocea celui care vorbeste la microfon nu se
aude tare in receptorul propriu, ceea ce duce la o buna auditie.
- circuitul de receptie a vorbirii. Atunci cand cuplajul vorbeste in microfon, curentul ce ia nastere trece prin circuitul
exterior, borna de linie L.1, shuntul inductorului (pozitia a-b), sectiunile I si II ale autotransformatorului receptor, condensator de
separare, borna de linie L.2 si circuitele exterioare; o mica parte a curentului se ramifica trecand prin sectiunile III si IV si prin
condensatorul de echilibrare insa acest curent este neglijabil fata de cel care trece prin receptor (din cauza rezistentei mari opusa
de condensatorul de echilibru) si in consecinta, auditia va fi buna.

- circuitul curentilor proveniti din descarcarile electrice. Orice aparat telefonic de campanie trebuie protejat impotriva
tensiunilor si curentilor periculosi, in special impotriva descarcarilor electrice atmosferice (de exemplu, cu cat traznetul cade mai
aproape de o linie telefonica, cu atat tensiunea indusa in fir este mai mare si deci mai periculoasa pentru intregul dispozitiv
telefonic); ca mijloc de protectie serveste parafulgerul care este construit pe principiul condensatorului.
Principiul de functionare a parafulgerului se bazeaza pe proprietatea pe care o are condensatorul de a opune o rezistenta
foarte mica curentilor alternativi de inalta frecventa (in cazul nostru curentilor proveniti din descarcari electrice).
In aceasta situatie, curentii se scurg la pamant prin borna de linie L.1, parafulgerul, borna P, tarusul metalic sau borna de
linei L.2, parafulgerul, borna P si tarusul metalic.
In ambele cazuri curentii se scurg la pamant protejand astfel aparatul telefonic (ale carui circuite opun o rezistenta mai
mare trecerii curentului electric provenit din descarcari electrice).
Daca tensiunea indusa creste peste o aumita limita (300-400 V) atunci parafulgerul se deterioreaza prin sudarea placilor
sale intre ele.
In acest caz legatura telefonica se intrerupe insa aparatul nu se strica. Pentru repunerea in functiune, se schimba
parafulgerul deteriorat cu unul bun.
Intretinerea.
Aparatul electronic de campanie ATI-52 necesita o supraveghere permanenta si o intretinere periodica lunara in vederea
functionarii in bune conditii. Aceasta se face prin:
a) verificarea exterioara la care se stabileste:
- daca aparatul telefonic este complet;
- daca partile sale componente nu sunt degradate, verificand buna lor stare si fixarea cordonului in locasul respectiv de la
aparat;
- daca rotorul inductorului se invarte usor;
- strangerea suruburilor de fixare a aparatului in cutie (carcasa)
b) verificarea pilei (bateriei):
- daca pila este in buna stare si are o tensiune in sarcina de cel putin 0,8 V (masurarea se face cu un voltmetru
conectat la bornele pilei, in timp ce se tine apasata clapa de vorbire); daca voltmetrul arata o tensiune sub 0,8 V, pila nu este buna.
- daca este matisat corespunzator capatul gros al pilei si daca contactele nu sunt oxidate.
c) verificare circuitelor de apel:
- se insurubeaza manivela inductorului si se face cateva invartiri; daca inductorul se greu inseamna ca exista scurt-circuit
in circuitul de transmitere a apelului;
- se scurtcircuiteaza bornele de linie L.1 si L.2 (cu o lita etc) si se invarte manivela inductorului; daca aceasta se invarte
usor inseamna ca avem o intrerupere a apelului;
- continuand invartirea manivelei inductorului cu bornele L.1 si L.2 scurtcircuitate si apasand pe butonul de control
soneria trebuie sa sune, aceasta insemna ca circuitul de receptie a apelului este in buna stare.
d) verificare circuitelor de convorbire:
- fara a apasa clapa de vorbire, se sufla in microfon, in receptor nu trebuie sa se auda nici un fasait, ceea ce arata ca
lamele clapei nu se ating intre ele;
- se apasa clapa de vorbire si se sufla in microfon; in receptor trebuie sa se auda un fasait, ceea ce arata buna stare a
pilei, a microfonului, a receptorului, a clapei de vorbire, a sectiunilor II si III a autotransformatorului, a circuitului de echilibrare
(format din sectiunea IV si condensatorul de echilibrare) cat si a tuturor conductorilor electrici ce unesc aceste subansamble;
- se apasa clapa de vorbire, se sufla uniform (nu prea tare) si continuu in mircofon, timp in care se pune contact intre
bornele L.1 si L.2, intrerupandu-l apoi, operatia se face repede si des; taria fasaitului trebuie sa varieze, ceea ce arata buna stare a
sectiuni I a autotransformatorului si a condensatorului de separare.
e) verificarea parafulgerului:
- se leaga cu un conductor bornele L.1 si P intre ele, se apasa butonul de control si se invarte manivel inductorului;
soneria nu trebuie sa sune; in caz contrar, inseamna ca cealalta borna de linie L.2 vine in contact cu borna P;
- a doua verificare este similara si se face legand borna L.2 sau P.
11. Bobina cu cablu telefonic
Bobina cu cablu serveste pentru rularea si derularea cablului telefonic necesar realizarii linilor de legatura.
Descrirere.
Este confectionata din metal si se compune dintr-un suport si un tambur prevazut cu ax si manivela de actionare;
manivela are un dispozitiv de cuplare cu tamburul pentru cazul cand se face rularea cablului.
Pe bobina sunt infasurati 500 m cablu telefonic.
Greutatea bobinei fara cablu este de 4,5 kg, iar cu cablu de cca 12 kg.
Intretinere.
Pe timpul intinderii si stangerii cablului se va avea grija sa nu se deterioreze izolatia acestuia, iar in cazul ca s-a
deteriorat sa se refeca cu banda izolatoare.
Dupa intrebuintare, bobina si cablu se curata si se ung legaturile axului tamburului.
STINGATOARE
Stingatoarele se clasifica si au simbolurile, in functie de natura substantei de stingere pe care o contin, astfel:
- cu apa pulverizata (A.P);
- cu spuma chimica (S.C);
- cu pulbere (P);
- cu dioxid de carbon (G);
1.Stingatorul portativ cu apa pulverizata (A.P. 10)

Stingatorul portativ cu apa pulverizata este destinat primei interventii la incendiile din clasa A (materiale celulozice,
mase plastice) si limitat la unele din clasa B (motorina grea, ulei, vopsele, unsori) dezvoltate cu precadere in spatiile cu pericol
redus de incendiu (locuine, birouri, scoli, magazine). Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Capacitatea recipientului
12
Capacitatea utila
10
Timp de descarcare (sec)
30-46
Lungimea jetului pulverizat (m)
4-6
Temperatura de functionare (oC)
+4o 60o
Masa stingatorului incarcat (kg)
16
Cantiatea CO2 pentru antrenare (kg)
0,75
Suprafata maxima (mp)
Circa 0,8
Descriere.
Stingatorul cu apa pulverizata este alcatuit din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului, capacul cu
dispozitivul de percutare, butelia cu CO2 si sistemul de refulare.
Recipientul stingatorului este o constructie din tabla de 1,5 mm sudata si are ca destinatie pastrarea substantei de
stingere (apa) si fixarea tuturor celorlalte subansambluri.
Butelia cu CO2 este confectionata din teava de otel rezistenta la presiunea de 400 bari. Capacitatea ei asigura pastrarea
cantitatii necesare de CO2 pentru refularea apei din stingator. Butelia este prevazuta cu membrana de sigurnata din cupru care se
sparge la actionarea percutorului.
Capacul stingatorului se fixeaza prin insurubare si are incorporat dispozitivul de percutare cu ajutorul caruia se
strapunge membrana buteliei si care este compus din agrafa de siguranta, are de revenire si cui percutor.
Sistemul de refulare este alcatuit dintr-un tub sifon si un furtun de refulare, racordate printr-o piulita butelie. La celalalt
capat al furtunului se gaseste o duza de pulverizare a apei.
Intrebuintare.
Stingatorul functioneaza pe principiul sifonului: dioxidul de carbon eliberat din butelie, prin spargerea membranei,
antreneaza apa din recipient si o dirijeaza prin tubul sifon si furtunul de refulare spre focar.
Pentru punerea in functiune a stingatorului se procedeaza astfel:
- se aseaza pe sol in apropierea locului de interventie si se scoate agrafa de siguranta ce blocheaza cuiul percutor;
- cu mana stanga se prinde furtunul de refulare, iar cu dreapta se loveste energic butonul percutorului;
- se apuca stingatorul de maner cu mana dreapta si se indreapta jetul pulverizat spre focar.
Odata pus in functiune, stingatorul lucreaza pana la golirea completa.
Intretinere.
Dupa folosire se sterge recipientul, se verifica starea garniturii de etansare a capacului, se inlocuieste butelia si se umple
stingatorul la capacitatea utila.
2. Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata (A.P. 100 sau A.P 50)
Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata sunt destinate, ca si cele portative, primei interventii la incendii de
ateriale combustibile din clasa A si limitat la unele din clasa B, dezvoltate in spatii cu pericol de incendiu ridicat (depozite
materiale combustibile, ateliere mari de tamplarie, vopsitoie, depozite de marfuri etc) si au urmatoarele caracteristici tehnice:
Tipul
AP 50
AP 100
Capacitatea de apa a recipientului (l)
100
50
Capacitatea buteliei CO2 (kg)
1,2
1,2
Forma jetului
Pulverizat
Pulverizat
Lungimea jetului
Minim 6 m
Minim 6 m
Temperatura de lucri 5oC 40oC
Antigel sub 0oC
Antigel sub 0oC
Masa stingatorului incarcat (kg)
175
107
Descriere.
Stingatoarele transportabile cu apa pulverizata sunt alcatoite din urmatoarele subansamble: recipientul stingatorului,
capac cu dispozitiv de actionare, butelia cu CO2, sistemul de refulare, rotile si manerul de transport.
Recipientul stingatorului este o constructie sudata din tabla de 4 mm si este destinat pastrarii solutiei de stingere (apa,
apa distilata) si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere componente.
Capacul fixat prin patru prezoane cu piulite are prevazut un sistem tip excentric pentru delcansarea buteliei cu CO 2 care,
odata actionat, ramane blocat pana la golirea completa a stingatorului.
Butelia cu CO2 fixata in capacul stingatorului, este construita din otel special, rezisntenta la presiunea de 400 bari si
asigura pastrarea in conditii de etanseitate a gazului necesar antrenarii si refularii apei din stingator.
Sistemul de refulare este similar celui de la stingatoarele portative cu apa pulverizata, lungimea furtunului fiind de 5-6
m.
Intrebuintare.
Sistemul de functionare este identic cu cel al stingatorului portativ.
Pentru punerea in functiune a stingatorului se deruleaza furtunul si se actioneaza sistemul de declansare a buteliei. Odata
declansat, stingatorul functioneaza pana la golire.
Intrebuintare.
In plus fata de operatiile mentionate la stingatoarele portative, la acest tip se ung lagarele sistemului de transport.
3. Stingatoare portative cu spuma chimica C9 si C9NF
Stingatoarele portative cu spuma chimica sunt destinate prime interventii la incendiu (locuinte, birouri, scoli, magazine
cu spcific industriab, ateliere sau locuri unde se lucreaza cu cantitati mici de substante combustibile etc) si in raport de tipul lor
prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Simbolul
C9
C9NF

Capacitatea recipientului (l)


12
12
Timp de descarcare (sec)
40-50
40-50
Lungimea jetului (m)
6-8
6-8
Masa stingatorului incarcat (kg)
15,2
16,1
Temperatura de functionare (oC)
+4oC .. +60oC
+4oC .. +60oC
Suprafata maxima controlata (mp)
0,6
0,6
Stingatoarele C9NF sunt de tip etans, destinate dotarii unor mijloace de transport (nave, vagoane CF), fiind asigurate
impotriva eventualelor declansari prin rasturnati accidentale.
Descriere.
Se compun din urmatoarele parti:
- recipientul stingatorului de forma cilindrica, din tabla sudata groasa de 1,5 mm destinat pastrarii solutiei bazice la care
se deosebesc:
- capacul cu garnitura de cauciuc; la stingatorul C9NF capacul are incorporat un sistem de etansare a tubului centralcu
ajutorul unui dop conic de cauciuc actionat prin culisare de o tija metalica;
- supapa de siguranta tip membrana
- ajutatul de refulare;
- doua manere pentru manuirea stingatorului;
- un cerc metalic pentru protejarea funcdului stingatorului care serveste si ca suport de sprijin la asezarea pe sol;
- trei bare de ghidare a buteliei sudata pe funcdul interior al stingatorului;
- tubul central confectionat din sticla destinat pastrarii solutiei acide prevazut la partea superioara cu un suport din
material plastic care serveste, impreuna cu barele de ghidare, la fixarea lui in corpoul stingatorului.
Functionare.
Functionarea se bazeaza pe principiul reactiei dintre cele doua componente, acid si baza, pastrate separat si care vin in
contact prin rasturnarea stingatoarelor.
Stingatoarele cu spuma chimica de folosesc doua tipuri de incarcaturi:
- tip I avand temperatura de congelare sub -2oC
- tip II cu temperatura de congelare sub -15 oC
Fiecare incarcatura la randul ei este constituita din douca componente:
- componenta A acid;
- componenta B baza.
Coeficientul de spumare este urmatorul:
- solutie cu temperatura +20oC - +22oC min.0,2, min.7,2
- solutie cu temperatura -14oC - -15oC min 5.
Stabilitatea spumei este la:
- solutie cu temperatura +20oC - +22oC min 70
- solutie cu temperatura -14oC - -15oC min 66
Prepararea componentei bazice B se asigura prin dizolvarea continutului pachetului cu praf B (bicarbonat de potasiu)
in cantitatea de apa pregatita la temperatura indicata de gabrica proicatoare, in instructiunile din pachet. Dizolvarea se face prin
agitarea amestecului de apa si praf B cu o vergea curata din lemn intr-un vas curat, smaltuit sau zincat. Dupa dizolvarea intregii
cantitati de praf, solutia astfel obtinuta se filtreaza printr-o sita deasa si se toarna in recipientul stingator.
Prepararea componentei acide A in cazul incarcaturii tip I se realizeaza prin dizolvarea continutului pachetului cu
praf A (sulfat de aluminiu) in cantitatea de apa si la temperatura indicata de fabricarea amestecului, cu o vergea curata din lemn
intr-un vas curat, smaltuit sau zincat. Dupa dizolvarea intregii cantitati de praf, solutia astfel obtinuta se toarna in tubul central din
sticla.
Incarcatura tip II, se livreaza gata preparata din fabrica producatoare in sticle de 1 l. Continutul din sticla se agita si se
filtreaza printr-o sita deasa, turnandu-se apoi in tubul central.
Dupa umplere, in cazul ambelor incarcaturi butelia din sticla se spala la exterior cu apa, pentru a inlatura eventualele
scurgeri acide si se introduce in corpul stingatorului, fixandu-se la partea inferioara in barele de ghidare, iar la partea superioara,
pe pragul inelului filetat. Dupa aceasta se insurubeaza capacul stingatorului pe inelul filetat.
In final, se completeaza fisa stingatorului cu datele pe ea (felul incarcaturii, data incarcaturii, numele, prenumele
persoaneli care efectuat incarcarea, data controlului incarcaturii).
Pentru punerea stingatorului in functiune, se procedeaza astfel:
- se desfunda ajutajul de refulare cu o sarma sau un cui;
- se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 4-5 ori pentru ca cele doua solutii continute de aparat sa se amestece
intre ele si sa formeze spuma chimica;
- se indreapta ajutajul (jetul de spuma chimica) spre locul incendiului;
- daca pe timpul functionarii se infunda ajutajul, desfundarea se realizeaza tot cu ajutorul unei sarme sau a unui cui.
In urma reactiei dintre cele doua solutii se formeaza spuma chimica ale carei bule sunt umplute cu bioxid de carbon.
Datorita bioxidului de carbon rezultat in urma reactiei, presiunea in interior creste si spuma este evacuata prin ajutajul
stingatorului.
Volumul spumei obtinute este 7-9 ori mai mare decat volumul solutiilor din stingator.
Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire, deoarece reactia odata inceputa nu mai poate fi oprita.
Controlul incarcaturii stingatorului.
Solutiile chimice din stingatorul incarcat trebuie sa-si pastreze caracteristicile minimum un an de la prepararea lor, daca
se respecta conditiile de incarcare.
Controlul se executa din sase in sase luni, in primul an de la incarcare, la toate aparatele aflate in dotare.
Dupa expirarea termenului de un an, controlul se executa din trei in trei luni, prin sondaje, la 1-3 aparate din aceeasi
grupa, incarcate la aceeasi data si tinute in aceleasi conditii.

Se iau cca 80 cmc din solutia B din corpul stingatorului si cca 10 cmc din solutia A din butelia de sticla si se amesteca
intr-un vas gradat. Daca volumul spumei obtinute este cel putin de 6-8 ori mai mare decat volumul total al celor doua solutii
amestecate, atunci incarcatura este buna, daca nu, solutile din stingator trebuie inlocuite.
Data controlului incarcaturii se trece in fisa stingatorului.
Intretinere.
Stingatorul se sterge de praf, se curata ajutajele de evacuare, se verifica supapele si starea garniturilor capacelor.
Capacele si inlele filetate se ung cu vaselina.
Cand stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat, se inlocuieste corpul singatorului.
4. Stingatoare transportabile cu spuma chimica C90 si C180
Stingatoarele transportabile cu spuma chimica sunt destinate ca si cele portabile primei interventii al incendii de
materiale din clasele A si B, cu precadere in spatiile cu pericol ridicat de incendiu, acolo unde este de asteptat ca incediul odata
aparut sa se extinda rapid pe suprafete apreciabile de peste 3-4 mp. In aceasta categorie se includ, de regula, spatiine existente in
depozite cu stive inalte, ateliere de timplarie, de reparatii auto, tratamente termice, depozite pentru lichide combustibile etc.
Caraceristicile tehnice ale acestor stingatoare sunt:
Simbolul
C90
C180
Capacitatea utila (l)
90
180
Numarul de incarcaturi A+B necesare pentru incarcare (buc)
10
20
Lungimea jetului (m)
6
6
Timpul de descarcare (sec)
50-60
80-100
Temperatura de finctionare
+4oC-+60oC (incarcatura de vara)
-20oC-+40oC (incarcatura de iarna)
Masa stingatorului incarcat (kg)
200
320
Descriere.
Stingatoarele transportabile cu spuma chimica, indiferent de capacitate, sunt lcatuite din urmatoarele subansamble:
- recipientul stingatorului destinat pastrarii solutiei bazice si fixarii tuturor celorlalte subansamble si repere la care se
deosebesc:
- capacul demontabil, care se fixeaza prin prezoane cu piulite avand incorporat un sistem de etansare a tubului
central cu ajutorul unui ventil cu dop conic din cauciuc a carul deplasare se realizeaza printr-un surub cu roata la manevrare;
- furtunul tip D cu o lungime de 4-5 m care este racordat cu un capat la teava tip sifon, iar la celalalt este
prevazut cu un ajutaj de refulare a spumei schimice;
- supapa de siguranta, asemanatoare celei de la stingataorele portative;
- suportul tubului central.
- tubul central, confectionat din teava de material plastiv, avand in partea superioara forma tronconica pentru a permite
asezarea sistemului de etansare si cateva orificii prin care, im momentul punerii in functiune, se deverseaza solutia acida
continuta de tub, intrand in reactie cu solutia bazica existenta in recipient;
- sasiul metalic prevazut cu doua roti si cadrul pentru manervare.
Incarcare.
Inainte de incarcare se deschide capacul recipientului si se scoate tubul central, dupa care se procedeaza atat la spalarea
interiorului recipientului cat si a tubului central, cu apa calda.
Solutiile A si B se prepara dupa procedeul aratat la stingatorul portativ cu spuma chimica, folosind numarul de
incarcaturi corespunzatoare capacitatii recipientului.
Slutia A se incarca in tubul central, iar solutia B in corpul stingatorului, dupa care tunul central se fixeaza pe suportii lui.
Se monteaza apoi capacul recipientului, dupa care se inchide gura tubului central cu ajutorul dispozitivului de inchidere comandat
de la exterior prin roata de manevra. Inchiderea tubului central trebuie sa se faca etans, pentru a nu permite celor doua solutii sa
intre in reactie inainte de punerea in functiune a stingatorului.
Functionare.
Pentru punerea in functiune se scoate furtunul de pe suport, se indreapta ajutajul de refulare a spumei catre locul
incendiului si se actioneaza roata de manevra a venitului montat in capaculstingatorului. Dupa aceasta se basculeaza recipientul
de 4-5 ori, prin coborari si ridicari alternative ale cadrului apoi se lasa jos, sprijinindu-l pe sol.
Prin amestecarea celor doua solutii ia nastere spuma chimica ce va fi refulata asupra incendiului datorita presiunii
bioxidului de carbon ce ia nastere in urma reactiei solutiilor din interiorul recipientului.
Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire, deoarece reactia nu mai poate fi oprita.
Intretienre.
Setingatorul se curata d e praf, se ung lagarele osiei si bucsele rotilor, tija filetata a dispozitivului de inchidere central si
butoanele capacului recipientului. Se controleaza starea furtunului de refulare, a supapei de siguranta, a garniturilor capacului,
precum si etanseitatea robinetului de la dispozitul de inchidere a tubului central.
Cand se constata ca stratul de protectie impotriva coroziunii s-a deteriorat, se trece la inlocuirea acestuia, operatie
precedata de indepartarea celui vechi cu ajutorul unei perii de sarma.
5. Stingatoare portative cu pulbere P.1, P.3, P.6 si P.10
Stingatoarele portative cu pulberi sunt destinate primei interventii la incendiile de materiale din clasele B sau C si mai
putin la cele din clasele A si D la care se utilizeaza pulberi speciale.
In raport de tipul lor, stingatoarele portative cu pulberi prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Simbolul de fabricatie
P1
P3
P6
P10
Masa si tipul pulberii (kg)
1 florex
3 florex
6 florex
10 florex
Masac incarcaturii cu CO2 (kg)
40
75
130
240
Timpul de descarcare (sec)
6-8
8-10
10-15
15-20
Lungimea jetului de pulbere (m)
3,5
2,5
4
4

Masa stingatorului incarcat (kg)


2,4
7,2
12
19
Suprafata maxima controlata (CO2)
0,4
1,07
2,2
2,79
Stingatoarele portative prezentate, de tipul celor cu butelie interioara sunt construite si functioneaza similar cu
stingatoarele portative cu apa pulverizata. Constructiv, singura diferenta fara de acesta consta intr-o manta metalica ce fereste
butelia de CO2 de contactul direct cu pulberea din stingator asigurand totodata dirijabilitatea gazului in partea de jos a
recipientului, respectiv o mai buna afinare a pulberii.
Functionare.
Pentru punerea in functiune a stingatorului se actioneaza asupra percutorului si se indreapta jetul de praf catre locul
incendiului.
Stingatorul functioneaza pana la completa lui golire.
6. Stingatoare transportabile cu pulbere P.50 si P.125
Stingatoarele transportabile cu pulbere au acelasi domeniu de utilizare ca se cele portative, fiind destinate acoperirii unor
suprafete mult mai mari.
Caracteristicile tehnice ale celor doua tipuri stingatoare sunt:
P.50
P.125
Masa incarcaturii cu pulbere (kg)
50
125
Masa incarcaturii cu CO2 (kg)
3
3
Timp de descarcare (min)
1-2
2-4
Lungimea jetului de pulbere (m)
Max 6
Max 6
Masa stingatorului incarcat (kg)
150
238
Descriere.
Se compune din urmatoarele parti :
- corpul stingatorului de forma cilindrca, confectionat din tabla de otel la care se deosebesc:
- capacul cu garnitura de etansare si supapa de siguranta ;
- suportu buteliei cu CO2prevazuta cu coliere de fixare ;
- difuzorul pentru evacuarea pe o garnitura de cauciuc aflata la suport pentru a impiedica patrunderea umezelii
la praf ;
- furtunul tip D cu o lungime de 5 cm, racordat cu un capat la difuzor si celalalt capat la teava prin care iese
praful din corpul stingatorului ; furtunul este fixat pe cadrul de manevrare ;
- teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf, in legatura cu butelia de dioxid de carbon si
prevazuta la parte a inferioara cu un dop cu opt orificii radiale petnru dispersarea bioxidului de carbon ;
- un cerc metalic fixa la funcul stingatorului pentru sprijinirea acestuia.
- butelia pentru dioxid de carbon de forma cilindrica, incarcata la o presiune de 60-75 atm este confectionata din otel si
este prevazuta cu robinet de inchidere ; fixarea ei la corpul stingatorului se realizeaza cu ajutorul unui colier aflat la suportul
buteliei si se racordeaza la teava pentru introducerea dioxidului de carbon in masa de praf ;
- sasiul metalic prevazut cu doua roti si cadru pentru manevrare.
Functionare.
Pentru punerea stingatorului in functiune se intinde furtunul, se indreaota difuzorul catre locul incendiului si se deschide
progresiv robinetul buteliei cu dioxid de carbon.
7. Stingatorul remorcabul cu pulbere si dioxid de carbon P.250
Stingatorul remorcabil cu pulbere si CO2 P.250 este destinat pentru stingerea incendiilor de produse petroliere si la
instalatii electrice. Deoarece pulberea nu degradeaza obiectivele cu care vine in contact este indicat ca stingatorul sa fie utilizat la
stingerea incendiilor izbucnite in muzee, teatre, biblioteci, magazine etc.
Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Capacitatea recipientului (l)
300
Masa incarcaturii de pulbere (kg)
250
Numarul buteliilor de cu CO2
2+2 rezerva
Masa incarcaturii cu CO2 a unei butelii (kg)
6
Presiunea de lucru in rezervor (bari)
10
Numarul grupurilor de evacuare
2
Timp de evacuare (sec)
35
Debitul de pulbere pe un pistol (kg/min)
Cca 200
Bataia norului de pulbere (m)
20
Descriere.
Stingatorul remorcabil cu pulbere si bioxid de carbon tip P.250 se compune din urmatoarele ansambluri principale:
- grupul buteliei recipient pentru pulbere;
- sasiul cu roti.
Grupul butelii-recipient este format din doua butelii cu CO2, fiecare cu capacitatea de 6 l, montate pe sasiu intr-un suport
sudat, si recipientul cu pulbere, fixat tot pe sasiu. Buteliile cu CO2 sunt puse in legatura cu recipientul pentru pulbere prin tuburi
de cauciuc de inalta presiune, iar patrunderea dioxidului de carbon in recipiente se face prin doua conducte metalice prevazute cu
dispersare la capete.
Recipientul pentru pulbere este construit din tabla si are prevazute 5 orificii : doua pentru admisia gazelor sub presiune,
unul de umplere situat la partea superioara, unul pentru golire la partea inferioara si unul practicat excentric, la partea
superioara, prin care trece teava de evacuare a pulberii.
Teava de evacuare a pulberii este prevazuta in interiorul recipientului cu un sifon (pilnie ) pentru absorbirea pulberii, iar
in exterior se ramifica in doua parti (stinga- dreapta), avind pe fiecare ramificatie cite un robinet sferic de inchidere. La fiecare

ramificatie se poate racorda cite o linie de furtun tip C pentru evacuarea pulberii stingatoare prin tevi de refulare (pistoale)
adecvate.
Recipientul pentru pulbere este prevazut cu doua supape de siguranta reglate pentru 10 12 bari si un manometru de
control (0 25 bari), toate montate pe flansa orificiului de evacuare a pulberii.
Pentru decomprimarea instalatiei dupa incetarea lucrului cu stingatorul, s-a prevazut pe flansa orificiului de umplere cu
pulbere un filtru pentru praf si o conducta de refulare a dioxidului de carbon ce serveste si la purjarea instalatiei speciale.
Punerea in functiune a stingatorului se executa de la un tablou de comanda pe care sunt fixate patru manete : doua
pentru manevrarea robinetelor de refulare a pulberii si doua pentru actionarea robinetului de purjare. Tot pe tabloul de comanda
este montata o lampa pentru iluminat, alimentarea cu curent electric facindu-se de la autovehicolul care tracteaza utilajul.
Sasiul stingatorului este o constructie sudata din profile de otel, formata din doua lonjeroane imbinate in forma de furca.
El se fixeaza pe axul trenului de rulare prin intermediul a doua arcuri lamelare miltiple ce au rolul de a amortiza socurile pe
timpul deplasarii. Axul este prevazut la extremitati cu doua lagare pe care se monteaza rotile.
Pe sasiu mai sunt prevazute doua aripi pentru roti si doua cutii laterale unde se aseaza furtunurile de evacuare a pulberii
si tevile de refulare (pistoalele).
Stingatorul P.250 fiind remorcabil, indeplineste conditiile impuse pentru circulatia pe drumurile publice. In acest scop, el
este prevazut cu doua lampi tricompartimentate (pozitie, frina, semnalizare directie) si doi catadioptri.
Functionare
Pentru punerea in functiune a stingatorului si refularea pulberii se executa urmatoarele operatii :
-se verifica existenta robinetului de purjare si refulare a pulberii pe pozitia inchis ;
-se deschid robinetele buteliilor cu CO2;
-se verifica la manometru ca preciunea din rezervor sa nu depaseasca 10 bari;
-se deschid robinetele de la liniile de refulare a pulberii.
La incetarea lucrului se inchid robinetele de evacuare a pulberii si apoi robinetele buteliilor cu CO 2.
Intretinere
Pe timpul exploatarii, pentru a se asigura buna functioanare a utilajului sint necesare o serie se de lucrari de intretinere si
verificari periodice :
-verificarea periodica a manometrului ;
-verificarea lunara a incarcaturii de pulbere ;
-verificarea, prin cintarire, a incarcaturii de CO2 din butelii nefiind admise buteliile din care lipsesc mai mult de 500 g
CO2 fata de incarcatura nominala ;
-curatirea, dupa fiecare utilizare, a sitelor filtrelor prin suflarea cu aer comprimat ;
-verificarea starii de fixare, a ansamblelor de baza ale utilajului, atentie deosebita acordindu-se recipientului si buteliilor
cu CO2.
8. Stingatoare portative cu dixid d carbon G. 3, G. 6 si G. 3 LDE
Stingatoarele portative cu dioxid de carbon sint destinate primei interventii la incendiile dezvoltate, in general, in spatii
inchise de dimensiuni reduse, indiferent de natura materialelor combustibile, exceptind cele din clasa D cu care CO 2 venind in
contact ar putea genera reactii periculoase.
Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme, nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare in cazul interventiei la
echipamente electrice sub tensiune. Din acest motiv, acest tip de stingatoare se recomanda a fi folosite pentru biblioteci, muzee,
magazine sau depozite de blanuri sau materiale de valoare, alimentatie publica si echipamente electronice sub tensiune etc.
In raport de tipul lor prezinta urmatoarele caracteristici tehnice :
G3
G3LDE
G6
masa incarcaturii CO2 (kg)
3
3
6
masa stingatorului incarcat (kg)
17
17,6
30
lungimea jetului de zapada carbonica (m)
4
4
4
Timp de descarcare (sec)
30
30
60
Descriere
Stingatoarele portative cu CO2 se compun din urmatoarele parti :
-butelia pentru dioxid de carbon, de forma cilindrica, confectionata din otel, prevazuta la exterior cu un miner pentru
manevrare, iar in interior cu o teava sifon prinsa pe robinetul de inchidere a buteliei. Robinetul este prevazut cu o siguranta si un
cep gaurit pentru iesirea dioxidului de carbon;
-difuzoare, de forme diferite, confectionate din fier sau masa plastica, prevazute la partea posterioara cu un miner pentru
manevrare, iar la partea anterioaraa cu o gaura pentru iesirea zapezii carbonice, puse in legatura cu robinetul buteliei, fie prin
intermediul unui furtun de cauciuc armat cu sirma, fie prin intermediul unei tevi scurte din otel si a unei articulatii care sa permita
rotirea.
Stingatoarele G3 LDE (pentru locomotive) au o constructie specifica determinata de existenta unei mantale de protectie
din tabla si a posibilitatii de rabatare a pilniei de refulare.
Functionare
Pentru punerea stingatorului in functiune se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide robinetul buteliei.
Prin deschiderea robinetului, dioxidul de carbon lichid aflat in butelie iese din teava sifon (datorita presiunii la care se
afla) si, prin furtunul de cauciuc sau teava de otel, patrunde in difuzor. In difuzor, datorita fenomenului de detenta ce are loc
(trecerea de la in volum mic si presiune mare la volum mare si presiune mica), temperatura dioxidului de carbon scade sub
temperatura de solidificare a lui (de 78,58C) si trece in starea solida, sub forma de fulgi albi de zapada carbonica. Zapada
carbonica formata este evacuata din difuzor prin gura acestuia spre focarul incendiului. Fulgii de zapada carbonica pot produce
rani dureroase atunci cind vin in contact cu partile descoperite ale corpului omenesc.
Controlul incarcaturii si intretinerea stingatorului :
Se verifica prin cintarire cantitatea de bioxid de carbon din butelie, in functie de tipul stingatorului. Cind butelia a
pierdut cca. 20 25 % din greutate, se face verificarea si inlocuirea (incarcarea) ei.

Stingatorul se curata si se verifica periodic, urmarindu-se functionarea robinetului si etanseitatea buteliei si scufundarea
ei in apa.
9. Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon G. 120
Stingatorul transportabil cu cu dioxid de carbon tip G.120 este destinat stingerii incendiilor izbucnite in magazii si
depozite sau alte spatii inchise, in care se gasesc valori materiale.
Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice :
masa incarcaturii de CO2 (kg)
200
masa stingatorului fara incarcatura (kg)
535
masa stingatorului cu incarcatura (kg)
655
timpul de descarcare (sec) :
cu o linie de refulare
200
cu doua linii de refulare
100
bataia jetului de CO2 (m)
6
viteza maxima de manevrare (km/h)
60
Descriere
Stingatorul transportabil cu dioxid de carbon tip G. 120 se compune in principal dintr-un tren de rulare, ce include si
aripile, cadrul metalic, cele 4 butelii de CO2, suportul pentru furtun, dispozitivul de refulare si cutia cu scule.
Cadrul are rolul de a sustine buteliile cu CO2 si se compune din : bara de tractiune, suportul pentru butelii, suportul aripii
si suportul cadrului din spate.
Dispozutivul de refulare are rolul de a conduce si dirija dioxidul de carbon asupra focarului. Se compune dintr-un furtun
lung de 12 m si un dispozitiv de evacuare ce se termina cu un difuzor.
Trenul de rulare se compune din doua brate oscilante (stinga si dreapta) pe care se fixeaza cele doua arcuri cu foi ce
asigura suspensia stingatorului. Pe cele doua brate sint montate rotile.
Aripile au rolul de a proteja utilajul si de a-I imbunatati aspectul exterior, fiind confectionate din table de otel, si sunt
fixate pe suporturile de aripa prin suruburi.
Buteliile cu CO2 sint recipienti sub presiune pentru gaze lichefiate. Dupa montare pe stingator, acestea se protejeaza
impotriva inghetului sau temperaturilor ridicate prin acoperire cu o husa.
Stingatorul G.120 este echipat cu instalatia electrica completa de semnalizare pentru circulatia pe drumurile publice,
alimentarea cu energie electrica facindu-se de la autovehiculul care-l tracteaza.
Functionare
Dupa transportarea stingatorului la locul interventiei, acesta se aseaza in pozitie de lucru, pe roti si pe suportul cadru din
fata.
Evacuarea dioxidului de carbon din butelii se face prin deschiderea manuala a robinetelor acestora, care sint sigilate si
asigurate pentru evitarea declansarii lor accidentala. Agentul stingator este condus prin intermediul a unul sau doua furtunuri (in
functie de nevoi), prevazute la capete cu difuzoare de evacuare.
Stingatorul poate functiona cu un singur dispozitiv de evacuare respectiv cu doua butelii sau cu doua dispozitiva de
evacuare, alimentate de 4 butelii.
Succesiunea operaatiilor de punere in functiune a stingatorului este urmatoarea :
-se rupe sigiliul de la robinetele buteliilor cu CO2 ;
-se scoate difuzorul din brida de sustinere si se desfasoara furtunul prin care se evacueaza CO2 ;
-se deschid robinetele buteliilor cu CO2 ;
-se dirijeaza jetul de gaz asupra focarului.
Intretinere
Mentinerea stingatorului in stare de functionare presupune executarea unor verificari si lucrari de intretinere astfel :
-se verifica incarcatura de CO2 prin cintarire, o data pe luna sau ori de cite ori este necesar ;
-se vor face probe de functionare, la fiecare 6 luni ;
-se va urmari si verifica permanent starea futrunurilor, spre a nu fi deteriorate si se va controla integritatea sigiliilor
robinetelor de la buteliile cu CO2 ;
-se va verifica uzura pneurilor si presiunea aerului din acestea ;
-se vor controla toate imbinarile demontabile.
Asistenta tehnica se executa conform anexei 15 pct. 5 din NERC/85.
10. Galeata stingator
Dscriere
Galeata stingator se compune din urmatoarele parti :
a) rezervorul, de forma cilindrica, cu o capacitate de 10 15 l confectionat din tabla de otel la care se deosebesc :
-capacul prins in balamale;
-inchizatorul capacului;
-priza de racordare a pompei;
-minerul rezervorului;
-suportul furtunului de refulare;
-suportul galetii stingator prevazut cu un orificiu si o bar pentru fixarea acesteia la sol cu ajutorul piciorului;
b) pompa de mina la care se deosebesc :
-cilindrul pompei;
-pistonul cu tija lui;
-minerul pompei;
-bila supapa de aspiratie;
-bila supapa de refulare;

-sita pentru retinerea impuritatilor din apa;


-racordul fix D;
c) furtunul de refulare Dde 5 m prevazut cu racorduri, care se racordeaza cu un capat la racordul fix al galetii
stingatoare, la celalat fiind prevazut cu o teava de refulare tip D.
Functionare
Pentru punerea galetii in functiune se procedeaza astfel :
-se umple rezervorul cu apa ;
-se racordeaza furtunul de refulare si se indreapta teava catre locul incendiului ;
-se fixeaza galeata stingator la sol (tinind-o cu o mina d miner si introducind piciorul in orificiul special al suportului) ;
-se actioneaza asupra pistonului, dindu-i o miscare alternativa de sus in jos.
Prin ridicarea pistonului in sus, in cilindrul pompei, se produce o depresiune in urma careia apa din rezervor impinge
supapa de aspiratie si patrunde in cilindru. Pe timpul aspiratiei supapa de refulare este inchisa.
Impingind pistonul in jos, datorita presiunii create in cilindrul pompei se inchide supapa de aspiratie, si se deschide
supapa de refulare, permitind trecerea apei deasupra pistonului si refularea ei (prin racordul fix, furtun si teava) asupra
incendiului.
Atunci cind pistonul face cursa in jos, nu este refulata intreaga cantitate de apa di ncilindrul pompei. Aceasta apa este
refulata la ridicarea pistonului in sus (cind sub piston are loc momentul aspiratiei) ceea ce face ca pompa sa refuleze la ambele
cursa ale pistonului, asigurind astfel continuitatea jetului de apa.
Intretinere
Dupa intrebuintare, se spala cu apa curata si se verifica starea racordului, a furtunului de cauciuc si buna functionare a
bilelor supapa.
CAPITOLUL XI
UTILAJE PENTRU STINGEREA INCENDIILOR
Din grupa utilajelor pentru stingerea incendiilor fac parte motopompa de 400 l/min. motopompa 800 l.min. motopompa
de stins incendii MPR 1300 (MP 73); motopompa MPR 1500 (MP 79); motopompa MPR 1600 (MOPSI 1600); hidrogeneratorul
de spuma usoara ; tunul remorcabil de spuma si apa ; tunul fix de spuma si apa ; tunul telecomandat de spuma si apa ; tunul
remorcabil pentru stingerea incendiilor cu apa si spuma, cu o teava de refuare.
1.
Motopompa usoara de 400 l/min.
Motopompa usoara de 400 l/min este un utilaj tranportabil, cu posibilitati de deplasare fie pe caruciorul propriu, fie
purtata de patru servanti, ce serveste la stingerea cu apa a incendiilor de mici proportii.
Caracteristici tehnice :
Dimensiuni :
lungimea mm
1660
latimea (mm)
1185
inaltimea (mm)
1000
lungimea cu acc.(mm)
1900
latimea cu acc.(mm)
1210
Greutati :
greutatea fara acc. (kg)
160
greutatea cu acc. (kg)
250
greutatea pe targa (kg)
110
greutatea caruciorului (kg)
50
Motorul :
-model 2S-9 in doi timpi monocilindrici
-puterea (CP) 7,5
-turatia nominala (rot/min.) 3000
-consum la puterea nominala (l/h) 6
-componenta combustibilului 1 l ulei la 24 l benzina
-felul racirii cu aer furnizat de o sufla
Capacitati :
-rezervorul de benzina (1) 8
Pompa centrifuga :
-tipul pompei cu un etaj
-numarul intrari una B
-numarul iesiri doua C
-presiune maxuma la 3000 rot./min. 4,4 bari (cu vanele inchise)
-debitul nominal 400 l/min.
Pompa de vid :
-tipul pompei cu rotor si palete mobile
-timp maxim de aspiratie 90 sec.
-inaltimea statica de absorbtie maxima (m) 6,5
Descriere
Motopompa usoara de 400 l/min. se compune din urmatoarele ansamble principale :
- grupul motor pompa ;
- caruciorul.
a) grupul motor-pompa este format din motor si pompa centrifuga care reprezinta agregatul de lucrul al motopompei,
fixat pe o targa, prin intermediul careia, poate fi transportat, in stare purtata, de patru servanti, in locuri greu accesibile. Totodata,

targa permite, fixare agregatului pe sasiul motopompei in vederea transportului pe carucior. Prinderea targii pe sasiu se realizeaza
printr-un sistem simplu si rapid de ancorare si dezancorare.
Motorul este morde 2 S-9 in 2 timpi, monocilindric, cu o putere nominala de 7,5 CP cu pornire prin magnetou.
Exploatarea si intretinerea motorului se realizeaza in conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoare.
Pompa este de tip centrifuga, cu un singur etaj de presiune, amorsarea realizandu-se prin intermediul unei pompe de vid
cu rotor si palete mobile, antrenata printr-o transmisie cu frictiune actionata manual;
b) sasiul cu roti (caruciorul) este o constructie sudata din tevi de otel prevazuta cu doua roti de rulare cu pneuri si doua
picioare de sprijin.
Functionare.
Punerea in functiune a motopompei reclama trei operatiuni de baza:
- amplasarea motopompei la sursa de apa;
- pornirea motorului;
- amorsarea pompei centrifuge.
Intretinere.
Principalele lucrari de intretinere si verificari periodice care asigura buna functionare a motopompei pe timpul
exploatarii sunt:
- ungere;
- verificarea etanseitatii;
- intretinerea pompei de vid;
- intretienrea motorului;
- verificarea functionarii motopompei.
2. Motopompa de 800 l/min
Motopompa de 800 l/min este un mijloc eficace de stingere a incendiilor oferit de posibilitatea transportului rapid la
locul interventiei a acesteia, fie in stare purtata, de patru servanti (sistem targa), fie pe carucior, ca utilaj transportabil sau
remorcabil.
Pompa centrifuga, cu care este echipata asigura debit maxim de 1200 l/min.
Alimentarea motopompei cu apa se poate realiza de la surse de apa fara presiune (rauri, lacuri, fantani, bazine, etc) cat si
de la hidranti (surse de apa cu presiune).
Prezinta urnatoarela caracteristici tehnice:
Dimensiuni:
Lungimea (fara accesorii)
Cca 1160 mm
Latimea (fara accesorii
Cca 1155 mm
Inaltimea (fara accesorii)
Cca 1070 mm
Lungimea (cu acccesorii)
Cca 1900 mm
Latimea (cu accesorii)
Cca 1210 mm
Greutati:
Greutatea motopompei fara accesorii (kg)
198
Greutatea motopompei complet echipata (kg)
308
Greutatea motopompei pe targa (kg)
145
Greutatea caruciorului (kg)
53
Capacitati:
Rezervorul de benzina (l)
16
Motorul:
Puterea nominala (CP)
15
Turatia nominala (rot/min)
3000
Consum putere nominala (U/h)
6
Compozitia combustibilului
1 parte ulei 24 parti benzina
Felul racirii
Cu aer furnizat de o suflanta axiala
Pompa centrifuga:
Tipul pompei centrifuge
Cu un etaj
Numarul de intrai
1 100 mm (racord tip A)
Numarul de iesiri
2 45 mm (racord tip C)
Presiunea maxima cu vanele inchise turatie 300 rot/min
6,5 bari
Debitul de presiune de 6,5 bari (l/min)
800
Pompa
De vid cu rotor cu palete mobile
Inaltime de aspiratie (m)
6,5
Timp maxim de aspiratie pentru inaltimea statica de absorbtie 6,5 m (sec)
90
Descriere.
La fel ca si motopompa de 400 l/min se compune din urmatoarele ansamble principale:
- gupul motor-pompa;
- sasiul cu roti.
a) grupul pompa-motor, format din motor si pompa centrifuga, reprezinta agregatul de lucru al motopompei, fixat pe o
targa, care permite totodata fixarea agregatului pe sasiu, in vederea transportului pe carucior.
Prinderea targii pe sasiu se realizeaza printr0un sistem simplu si rapid de ancorare si dezancorare.
Motorul model S-18 in doi timpi cu doi cilindri, are o putere de 15 CP, aprinderea realizandu-se prin magnetou.
Exploatarea si intretinerea se face conform instructiunilor elaborate de uzina constructoare.

Pompa centrifuga este cu un singur etaj de presine, iar pentru amorsare este prevazuta cu o pompa de vid, antrenata
printr-o transmisie cu frictiune, actionata manual;
b) sasiul este o constructie din teava de otel prevazut cu doua roti de rulare cu pneuri si doua picioare de sprijin.
Functionare.
Punerea in functiune a motopompei reclama 3 operatii de baza:
- amplasarea la sursa;
- pornirea motorului;
- amorsarea pompei centrifuge.
Intretinere.
Principalele lucrari de intretinere si verificarile periodice care asigura functionarea motopompei pe timpul exploatarii si
dupa sunt urmatoarele:
- ungerea;
- verificarea etanseitatii;
- intretinerea pompei de vid;
- intretinerea motorului;
- verificarea functionarii motopompei.
8. Motopompa de 1300 l/min (MP 73)
Motopompa de stins incendii MP 73 este destinata stingerii incendiilor cu apa din surse naturale sau artificiale fiind un
mijloc simplu, eficace si rapid care nu prezinta dificultati in exploatare si intretinere. Este echipata cu o pompa centrifuga cu
patru etaje, care asigura un debit maxim de 1500 l/min.
Prezinta urmatoarele caracteristici tehnice:
Dimensiuni:
Lungimea totala (mm)
Latime totala (mm)
Inaltimea maxima (mm)
Calea rotilor (mm)

3430
1500
1255
1240

Gretati:
Greutatea motopompei fara accesorii (kg)
Greutatea motopompei complet echipata (kg)
Greutatea pompei (kg)
Greutatea motorului (kg)

684
885
148
235

Capacitati:
Baia de ulei (l)
Sistemul de racire (l)
Rezervorul de benzina

5,5
8
30

Motorul:
Modelul
Tipul motorului
Puterea maxima (CP)
Turatia la puterea maxima (rot/min)
Turatia maxima mers in gol (rot/min)
Sarcina motorului
Racirea motorului
Sistemul de ungere
Consum putere nominala (l)

ARO L-25
In patru timpi cu aprindere de la magnetou
50
2700
3000
Functionare circuit cu alimentare de la pompa
Exterior prin palnie
Mixt
7,5

Pompa centrifuga:
Tipul pompei
Numarul de intrari
Numarul de iesiri
Presiunea maxima cu vanele complet incise la 2700 rot/min
Debitul la iesirea liberla la 1,5 m inaltime statica de aspiratie cu o conducta de aspiratie si 2700 rot/min
Debitul la 8 bari, turatia 2700 rot/min, inaltime statica de aspiratie
Pompa de vid:
tipul pompei
inaltime statica de aspiratie (mm)
Timp maxim de aspiratie (sec)

cu retur cu palete mobile


7,6
90

Centrifuga cu patru etaje


2-100 mm (racord tip A)
2-65 mm (racord tip B)
16 bari
1500 l/min
1300 l/min

Descriere.
Motopompa se compune din urmatoarele ansamble principale:
- motorul;
- transmisia la pompa;
- pompa;
- sasiul.
a) motorul este tip ARP L-25 adaptat pentru aprindere la magnetou. Exploatarea si intretinerea se realizeaza in
conformitate cu instructiunile elaborate de uzina constructoarea.
In partea stinga a motorului, pe flansa pe care se fixeaza blocul motor si suportul-distribuitor, printr-o piesa intermediara
se monteaza magnetoul, antrenat cu un pinion de la arborele cu came al motorului.
Magnetoul este un generator de curent alternativ de inalta tensiune cu un circuit de inalta tensiune si scanteia intre
electrozii bujiei.
Alimentarea cu benzina a motorului motopompei se face dintr-un rezervor montat pe sasiu cu capacitatea de 30
l.Benzina este absorbita din rezervor prin pompa de benzina care o refuleaza in carburator, unde se face amestecul cu aerul.
Racirea motorului se face cu curent fortat de apa rece. Apa este impinsa de pompa printr-o conducta in orificiul de
intrare al blocului motor. Printr-o alta conducta ce pleaca de la orificiul de iesire al blocului motor, apa din motor ajunge la
conducta de aspiratie a pompei si inchide circuitul.
Ungerea se realizeaza prin pompa de ulei fixata de peretele batii de ulei pe partea stanga a motorului si antrenata de
arborele cu came. Ea aspira uleiul din baie cu ajutorul unui sorb si il impinge in filtru de ulei. Dupa filtrare este trecut in rampa
centrala de ungere, asigurand ungerea palierelor si lagarelor arborelui cotit, precum si a boltului pistonului. Tot din rampa
centrala de ungere este dirijata la palierele arborelui cu came si palierele axelor culbutorilor. Prin balbotare se ung pistoanele,
arcurile de supapa, pinionele de distributie. Uleiul se introduce in baie printr-un cot prevazut cu o teava de serviciu.
b) transmisia la pompa se face printr-un cuplaj cu gheare. Partea fixa a cuplei este fixata de volanul motorului prin
suruburi, iar partea mobile culiseaza pe canelurile de pa axul pompei cetrifuge. Cuplarea si decuplarea se face cu maneta fixata pe
consola de legatura dintre motor si pompa, cand motorul nu functioneaza.
c) pompa centrifuga este de tip cu patru etaje cu un debit maxim de 1500 l/min la iesirea libera si o presiune maxima de
16 bari. Fixarea pompei de motor se face printr-o cosola atasata la blocul motor prin suruburi.
d) sasiul motopompei are un cadru suspendat prin arcuri de o axa pe care sunt montate cele doua roti ce contituie
mecanismul de rulare.
Functionare.
Pentru punerea in functiune a motopompei se realizeaza urmatoarele operatii:
- amplasarea pentru lucru;
- pornirea ansamblului motor-pompa.
Intretinere.
- veriicarea, ingrijirea, controlul si revizia tehnica a motorului pompei se executa conform anexeler 2-9 din NERC/85.
4. Motopompa de 1500 l/min (MP 97)
Motopompa de 1500 l/min are acceasi destinatie ca si cea de 1300 l/min (MP 73) prezentand urmatoarele caracteristici
tehnice principale:
Tipul motorului de actionare
ARO L-25-12
Tipul pompei
M 191-2-0
Presiunea maxima cu vanele inchise la 3000 l/min
11,2 bari
Debitul la iesirea libera (l/min)
1700
Inaltimea statica de aspiratie (m)
7,5
Masa neta cu accesorii (kg)
797
Viteza maxima de tractare (km/h)
60
Partine componente, functionale si intretinerea motopompei de 1300 l/min sunt asemanatoare motopompei MP 79.
5. Motopompa de stins incendii cu MPR 1600 (MOPSI 1600)
Motopompa de stins incendii MPR-1600 face parte din grupa utilajelor de stins incendii construite pe sasiu special si
poate fi deplasata la locul interventiei remorcata de autovehicule sau pentru distante mici, de 2-4 servanti.
Caracteristicile tehnice ale acestui tip de motopompa sunt urmatoarele:
Dimensiuni:
Lungimea totala (mm)
3680
Latime totala (mm)
1500
Inaltimea maxima (mm)
1420
Calea rotilor (mm)
1240
Greutati:
Greutatea motopompei fara accesorii (kg)
Cca 650
Greutatea motopompei complet echipata (kg)
Cca 800
Greutatea proprie (kg)
93
Greutatea motorului (kg)
235
Capacitati: