ISU 11 INSTRUCTIUNI Echipaje CBRNe2018

NECLASIFICAT
ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
INSTRUCŢIUNI PRIVIND
INTERVENŢIA ECHIPAJELOR CBRNe
- ISU 11 -
CBRNe 03
- BUCUREȘTI -
-2018-
Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 1

NECLASIFICAT
COLECTIV DE ELABORARE
Colonel Valentin-Cosmin COMAN
Căpitan Adrian-Ionuț TICU
Căpitan Dan-Dorin-Valentin OPRE
Revizie text
Căpitan Aurelia-Ionela MUNTEANU

NECLASIFICAT
CUPRINS
CAPITOLUL I PRINCIPII GENERALE 5
1.1 Generalităţi …. .................................................................. ……..……………..5
1.2 Misiunile echipajului de cercetare CBRNe ..................................................... 6
1.3 Misiunile echipajului de decontaminare RBC ................................................. 7
CAPITOLUL II ORGANIZAREA ECHIPAJELOR CBRNe 8
2.1. Organizarea echipajelor CBRNe ................................................................... 8
2.2. Personalul destinat cercetării CBRNe şi îndatoririle generale ale acestora ... 9
2.3. Personalul destinat decontaminării RBC şi îndatoririle generale ale acestora11
CAPITOLUL III DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE ALE ECHIPAJULUI
DE CERCETARE CBRNe 14
3.1. Tehnici şi procedee de executare a cercetării CBRNe ................................ 14
3.2. Alertarea şi/sau alarmarea pentru intervenţie .............................................. 16
3.3. Deplasarea la locul intervenţiei ................................................................... 16
3.4. Executarea recunoaşterii, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de
intervenţie ................................................................................................... 17
3.5. Intrarea în dispozitiv a autospecialelor/ambarcațiunilor şi realizarea cercetării 18
CAPITOLUL IV DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE ALE
ECHIPAJELOR DE DECONTAMINARE RBC 18
4.1. Organizarea decontaminării ........................................................................ 18
4.2. Misiunile echipajului de decontaminare RBC .............................................. 20
4.3. Alertarea şi/sau alarmarea pentru intervenţie .............................................. 20
4.4. Deplasarea la locul intervenţiei ................................................................... 21
4.5. Intrarea în dispozitiv a autospecialelor şi realizarea decontaminării ............ 21
CAPITOLUL V REALIZAREA SCHIMBULUI DE DATE ȘI INFORMAȚII DE
SPECIALITATE CU CANUR 22
CAPITOLUL VI REFACEREA CAPACITĂŢII DE INTERVENŢIE 23
CAPITOLUL VII DISPOZIŢII FINALE 24

NECLASIFICAT
ANEXE:
Anexa nr. 1 Abrevieri şi prescurtări __________________________ 25
Anexa nr. 2 Definiţii şi noţiuni ___________________________ 26
Anexa nr. 3 Unităţi de măsură în Sistemul Internaţional (SI) utilizate în
30
domeniul nuclear ________________________________
Anexa nr. 4 Factori de atenuare _______________________________ 32
Anexa nr. 5 Raport CBRNe ___________________________________ 33
Anexa nr. 6 Observarea meteorologică pentru stabilirea datelor
35
meteorologice iniţiale _______________________________
Anexa nr. 7 Raport cercetare/monitorizare de radiaţie _______________ 40
Anexa nr. 8 Raport de intervenţie CBRNe________________________ 41
Anexa nr. 9 Fişă de monitorizare dozimetrică individuală ___________ 42
Anexa nr. 10 Formular prelevare probe____________________________ 45
Anexa nr. 11 Fişa cu date de securitate a materialului _______________ 47
Anexa nr. 12 Raport de supraveghere medicală în cazul expunerii la
49
materiale periculoase ______________________________
Anexa nr.13 Ordin de intervenţie în caz de urgență CBRNe 51
Anexa nr.14 Fişă de contaminare personal 52
Anexa nr.15 Fişa privind contaminarea 53
Anexa nr.16 Fişa evidenţă obiecte contaminate 54
Anexa nr.17 Fişa recepţia obiectelor contaminate 55
Anexa nr.18 Fişa contaminării autovehiculelor 56
Anexa nr.19 Semnale de alertare şi de urgenţă 57

NECLASIFICAT
CAPITOLUL I
PRINCIPII GENERALE
1.1 Generalităţi
Art.1 Prezenta Instrucţiune stabileşte un set unitar de măsuri și activități pentru asigurarea
intervenţiei în caz de evenimente/incidente sau accidente tehnologice sau de natură
umană în care sunt implicate materiale nucleare sau radioactive, instalaţii nucleare,
substanţe chimice toxice industriale sau de luptă, agenţi patogeni precum şi a
misiunilor asociate, denumite în continuare misiuni de intervenţie CBRNe.
Art.2 Echipajul de cercetare chimică, biologică, radiologică, nucleară şi substanţe
explozive (CcCBRNe) reprezintă structura operativă de intervenţie destinată
executării misiunilor de cercetare, identificare a raioanelor/zonelor/suprafeţelor/
sectoarelor fluviale sau maritime, potenţial contaminate RBC şi de prelevare a
probelor în vederea identificării radionuclizilor, a tipurilor sau categoriilor de
SCTI/STL și/sau prelevării de probe biologice în vederea analizării acestora în
laboratoare de specialitate.
Art.3 Echipajul de decontaminare RBC reprezintă structura operativă de intervenţie
destinată executării decontaminării personalului, populaţiei, a tehnicii, terenului,
clădirilor şi utilajelor afectate de un eveniment de natură CBRNe.
Art.4 Atribuţiile echipajelor de intervenţie CBRNe, constituite în cadrul unei subunităţi de
intervenţie, sunt stabilite conform prezentei Instrucţiuni.
Art.5 Pentru îndeplinirea misiunilor ce le revin şi în funcţie de structurile din care fac parte,
de tipul obiectivelor sursă de risc CBRNe aflate în zona de competenţă, echipajele
CBRNe pot acţiona: în cadrul subunităţii, independent sau date în sprijin.
Art.6 În funcţie de misiunile pe care le îndeplinesc, dotarea cu tehnică şi echipamente,
echipajele CBRNe sunt organizate astfel:
a) echipaje de cercetare chimică, biologică, radiologică şi nucleară
(CcCBRNe), care pot fi terestre sau navale;
b) echipaje de decontaminare radioactivă, biologică şi chimică (DcRBC).
Art.7 Pentru îndeplinirea misiunilor de specialitate, echipajele CBRNe sunt înzestrate cu
autospeciale sau/şi ambarcaţiuni CBRNe, transportoare blindate de cercetare şi
evaluare CBRNe, autospeciale de decontaminare personal sau tehnică și teren,
module de decontaminare containerizate sau dispuse pe remorci.
Art.8 Pentru îndeplinirea misiunilor de specialitate, echipajele CBRNe, pot fi înzestrate şi
cu alte categorii de echipamente sau tehnică specifică (ATV-uri de cercetare
CBRNe, roboţi teleghidaţi (UGV), vehicule aeriene fără pilot (UAV) prevăzuţi cu
senzori CBRNe etc.
Art.9 Echipajele CBRNe pot executa următoarele tipuri de misiuni:
a) misiuni de bază
b) misiuni complementare.
c) misiuni speciale, la solicitarea altor structuri din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne, ministere sau instituţii.

NECLASIFICAT
1.2 Misiunile echipajului de cercetare CBRNe
Art.10 Misiuni de bază:
a) detecţia şi identificarea substanţelor chimice toxice industriale/toxice de luptă,
radionuclizilor şi a prezenţei agenţilor patogeni, în funcţie de capabilităţile
echipamentelor aflate în dotare;
b) recunoaştere, cercetare, monitorizarea evoluţiei evenimentelor de natură
CBRNe;
c) executarea cercetării CBRNe a zonelor potenţial contaminate şi
marcarea/delimitarea zonelor contaminate;
d) determinarea contaminării radioactive şi chimice a solului;
e) participarea la identificarea surselor de contaminare RBC;
f) prelevarea probelor de apă, vegetaţie şi aer în caz de contaminare RBC,
pentru stabilirea gradului de contaminare, în colaborare cu alte structuri din
cadrul SNMSU;
g) recercetarea zonelor contaminate, în scopul determinării nivelului scăderii
gradului de contaminare a terenului în caz de accident nuclear sau
concentraţiei de substanţe chimice periculoase în caz de accident chimic;
h) avertizare şi raportare privind existenţa contaminării RBC;
i) monitorizarea contaminării personalului care execută misiuni în zone
contaminate RBC, precum şi a populaţiei surprinse/expuse în astfel de zone;
j) asigurarea protecţiei CBRNe a personalului propriu şi a populaţiei aflată în
zona contaminată;
k) executarea cercetării itinerariilor de evacuare a populaţiei în caz de eveniment
CBRNe;
l) supravegherea gradului de contaminare RBC a zonelor afectate;
m) participarea la acţiuni de prevenire prin efectuarea analizei de risc privind
existenţa ameninţările CBRNe;
n) participarea la executarea recunoașterilor la instituţiile publice şi operatorii
economici sursă de risc CBRNe;
o) participarea la aplicarea măsurilor de prevenire în scopul diminuării riscurilor în
domeniul CBRNe;
p) participarea la identificarea obiectivelor sursă de risc chimic, biologic sau
radiologic/nuclear şi executarea recunoaşterilor la acestea.
Art.11 Misiuni complementare:

a) participarea la acordarea sprijinului tehnic de specialitate pentru refacerea
zonelor afectate de un incident de natură CBRNe;
b) participarea la misiuni ca urmare a producerii/iminenței producerii unor
evenimente cauzate de explozii şi incendii de mari proporţii, avarii majore la
instalaţii periculoase deţinătoare de substanţe toxice industriale;
c) participarea la activităţile de descoperire şi identificare a materialelor
radioactive din instalaţiile nucleare aflate la bordul sateliţilor care reintră în
atmosferă, ca urmare a impactului cu solul (prăbuşire);
d) participarea la marcarea şi delimitarea perimetrelor zonelor de impact a
obiectelor cosmice altele decât sateliţi;
e) participarea la însoţirea transporturilor de materiale nucleare sau substanţe
periculoase ce se desfăşoară pe cale rutieră, fluvială sau maritimă;
f) participarea, la solicitare, la activități de intervenție la nave afectate de
incendiu prin utilizarea echipamentelor speciale aflate la bordul
ambarcațiunilor de intervenție CBRNe;

NECLASIFICAT
g) participarea la activități de căutare-salvare persoane, prin utilizarea
echipamentelor speciale aflate la bordul ambarcațiunilor de intervenție
CBRNe;
Art.12 Misiuni speciale:

a) misiuni de executare a cercetării CBRNe pe timpul deplasării înalţilor
demnitari;
b) participarea la acţiuni de delimitare a efectelor ca urmare a unor acţiuni rău
intenţionate în care au fost întrebuinţate/utilizate mijloace CBRNe.
c) participarea la activităţi de monitorizare CBRNe, detecţie, prelevare probe la
solicitarea structurilor de specialitate din cadrul MAI, SPP, MJ şi alte instituţii
abilitate.
1.3 Misiunile echipajului de decontaminare RBC
Art.13 Misiuni de bază:

a. decontaminarea populaţiei şi a personalului de intervenţie;
b. identificarea locaţiilor unde se pot pregăti şi amenaja raioane/puncte de
decontaminare;
c. decontaminarea tehnicii şi a echipamentelor utilizate în medii CBRNe;
d. decontaminarea unor porţiuni/sectoare de teren, esenţiale pentru desfăşurarea
misiunilor de intervenţie;
e. reducerea gradului de contaminare a personalului de intervenţie, populaţiei,
tehnicii, clădirilor, echipamentului, materialelor şi/sau zonelor de lucru sau a
itinerariilor de evacuare la cel mai scăzut nivel posibil acceptat;
f. participarea la acţiuni de limitare a efectelor ca urmare a unor acţiuni rău
intenţionate în care au fost întrebuinţate/utilizate mijloace CBRNe.
Art.14 Misiuni complementare

a) decontaminarea principalelor căi de comunicaţie şi accesului către obiectivele
de interes naţional;
b) participarea împreună cu autorităţile competente pentru stabilirea
tehnicii şi echipamentelor necesare pentru amenajarea punctelor/raioanelor de
decontaminare totală;
c) acordarea sprijinului tehnic de specialitate pentru refacerea zonelor afectate
de un incident de natură CBRNe.
d) decontaminarea clădirilor, instalaţiilor în cazul producerii unor evenimente de
natură CBRNe;
Art.15 Misiuni speciale:

a) în cazul apariției unor epidemii/pandemii, decontaminarea ambulanţelor şi a
echipamentelor medicale utilizate pentru transportului pacienţilor contagioşi;
b) decontaminarea înalţilor demnitari în situaţia producerii unor evenimente de
natură CBRNe;
c) decontaminarea tehnicii şi echipamentelor contaminate ce aparţin coloanelor
oficiale în cazul unor evenimente de natură CBRNe;
d) în cazul unor epidemii/pandemii, executarea în comun cu alte structuri de
specialitate a decontaminării autovehiculelor sau a altor categorii de vehicule
care ies din zonele de carantină stabilite de către autorităţile competente.

NECLASIFICAT
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA ECHIPAJELOR CBRNe
2.1 Organizarea echipajelor CBRNe
Art.16 Echipajul de cercetare CBRNe are în compunere 4 militari: comandant echipaj,

cercetaş 1, cercetaş 2, conducător autospecială, care îndeplineşte şi funcţia de
decontaminator. Echipajul este similar şi personalului care îndeplinește misiuni pe
ambarcaţiuni CBRNe, astfel: conducător ambarcațiune, cercetaş 1, cercetaş 2 şi
motorist.
Art.17 Pe timpul desfăşurării misiunilor, pentru realizarea cercetării CBRNe, a
măsurătorilor specifice şi prelevărilor de probe, echipajul va realiza un binom de
intervenţie constituit din cadrul echipajului.
Art.18 Echipajul de decontaminare are în compunere 5 militari: comandant echipaj,
decontaminator 1 şi dozimetrist, decontaminator 2, decontaminator 3, conducător
autospecială.
Art.19 Fiecare persoană din cadrul echipajului de cercetare şi decontaminare va avea pe
autospecială echipamentele de protecţie individuale (EPICBRNe) cu elemente de
identificare a personalului, mască contra gazelor cu cartuşe filtrante, aparate
autonome de respirat cu presiune pozitivă, dozimetre personale şi echipamente
individuale de comunicaţii (staţii radio) sistemul TETRA pe grupul dedicat CBRNe.
Art.20 În plus faţă de materialele prevăzute la art.19, în inventarul autospecialelor se vor
mai afla următoarele: binoclu, busolă sau GPS, hărţi de lucru care să conţină
marcate obiectivele de risc CBRNe din zona de competenţă, bandă de delimitare
de diverse culori (roşie pentru zona de excludere, galbenă pentru zona de
decontaminare şi verde pentru zona de sprijin), truse de steguleţe de culoare
galbenă şi roşie (pentru marcarea zonelor contaminate), echipamente fixe de
comunicaţii şi transmitere a datelor (internet mobil) pentru conectarea la
Platforma de Schimb de date şi informaţii (platforma DIEX).
Art.21 Îndatoririle generale ale ofiţerului CBRNe pe timpul participării la misiuni de natură
CBRNe:
a) citeşte dozimetrele personale şi înregistrează în Fişa de dozimetrie
personală, dozele de radiaţie primite de personalul de intervenţie pe timpul
executării misiunii (numai în cazul expunerii la materiale sau substanţe
radioactive);
b) completează Fişa de monitorizare dozimetrică individuală (Anexa nr.9),
inclusiv partea a-III-a, pentru tot personalul care a acţionat în zona contaminată
radioactiv;
c) pe baza datelor obţinute la faţa locului, va completa împreună cu comandantul
echipajului CBRNe, Fişa cu date de securitate a materialului –MSDS (Anexa
nr.11);
d) completează împreună cu comandantul echipajului CBRNe, Rapoartele
CBRNe, conform situaţiei existente (Anexa nr. 5) şi le transmite la
COJ/COBIF/USISU care le retransmite la CON-CANUR/IGSU;
e) pe baza datelor din teren, realizează împreună cu comandantul echipajului
CBRNe, Harta de incident (concentraţii SCTI/STl, nivelul de radioactivitate,
delimitarea zonelor de control, identificarea nordului pe hartă, direcţia vântului,
locaţia punctelor de decontaminare, identificarea punctelor topografice şi alte
date de interes care pot sprijini realizarea intervenţie);

NECLASIFICAT
f) actualizează harta de incident astfel încât să cuprindă schimbarea condiţiilor de
intervenţie, meteorologice sau informaţii noi apărute pe timpul evenimentului
CBRNe;
g) stabileşte nivelul de protecţie CBRNe pentru tot personalul de intervenţie
(EPICBRNe);
h) stabileşte zonele de control, conform procedurilor sau ghidurilor de specialitate
(zona de excludere, zona de decontaminare şi zona de sprijin);
i) organizează şi stabileşte modul de executare a cercetării şi măsurile de
protecţie a membrilor echipajului;
j) stabileşte semne şi semnale pentru facilitarea comunicării cu echipajul de
cercetare/decontaminare.
2.2 Personalul destinat cercetării CBRNe şi îndatoririle generale ale acestora
Art.22 Îndatoririle generale ale comandantului de echipaj cercetare CBRNe/conducător

ambarcațiune (acolo unde sunt existente ambarcațiuni de intervenție CBRNe):
(1) În situaţia în care ofiţerul CBRNe este prezent la faţa locului:
a) pregăteşte şi coordonează activităţile membrilor echipajului CBRNe;
b) pregăteşte documentele necesare îndeplinirii misiunii şi elementele ce le va
transmite subordonaţilor pentru executarea misiunii;
c) înainte de începerea misiunii, pe baza informaţiilor pe care le deţine despre
zona/raionul de intervenţie, execută instructajul cu membrii echipajului;
d) stabileşte categoria şi tipurile de aparatură necesară executării misiunilor
CBRNe;
e) analizează variantele de acţiune alegând-o pe cea optimă şi urmăreşte
misiunile subordonaţilor;
f) împreună cu ofiţerul CBRNe stabileşte zonele de control, conform procedurilor
sau ghidurilor de specialitate (zona de excludere, zona de decontaminare şi
zona de sprijin);
g) organizează decontaminarea echipajului propriu, a personalului care participă
la acţiunile de intervenţie şi a populaţiei afectate;
h) actualizează harta de incident astfel încât să cuprindă schimbarea condiţiilor de
intervenţie, meteorologice sau informaţii noi apărute pe timpul evenimentului
CBRNe;
i) verifică mentenanţa echipamentelor de intervenţie din dotarea
autospecialei/ambarcațiunii CBRNe;
j) pe baza datelor obţinute din teren, completează Raport de
cercetare/monitorizare de radiaţie (Anexa nr.7);
k) stabileşte modalităţi de monitorizare a zonei în vederea stabilirii
creşterii/descreşterii concentraţiei de substanţe periculoase sau a gradului de
contaminare radioactivă;
l) completează şi transmite în termen de 24 ore după terminarea misiunii, la CON-
CANUR în formă finală Raportul de intervenţie CBRN (Anexa nr.8);
m) la finalizarea misiunii va solicita de la echipele medicale prezente la locul
incidentului/accidentului, completarea Raportului de supraveghere medicală
în cazul expunerii la materiale periculoase-MEDSURVREP, (Anexa nr.12).
 Prezentul raport se completează pentru echipele de primă
cercetare şi evaluare CBRNe (similar) existente la nivelul ISU-
USISU.
 La intrarea în tură,sau înaintea începerii misiunii în perimetrul
contaminat, personalul echipajelor SMURD va executa

NECLASIFICAT
monitorizarea medicală iniţială a personalului echipajului
CBRNe.
(2) În situaţia în care, ofiţerul CBRNe nu este prezent la faţa locului, în afară de
responsabilitățile de la alin (1) ale prezentului articol:
a) conduce pregătirea echipajului CBRNe pentru îndeplinirea misiunilor specifice;
b) stabileşte nivelul de protecţie CBRNe pentru tot personalul participant la
activitățile de intervenţie (EPICBRNe);
c) pe baza datelor obţinute la faţa locului, va completa împreună cu conducătorul
autospecialei CBRNe/motorist, Fişa cu date de securitate a materialului –
MSDS (anexa nr.11);
d) stabileşte şi menţine în permanenţă legătura cu comandantul intervenţiei iar cu
subordonaţii aflaţi în raionul contaminat stabileşte semne şi semnale pentru
facilitarea comunicării în cazul în care echipamentele portabile de comunicaţii
sunt neoperative;
e) completează împreună cu conducătorul autospecialei/conducătorul
ambarcațiunii CBRNe, Rapoartele CBRN conform situaţiei existente (Anexa nr.
5) şi le transmite la COJ/COBIF/USISU care le retransmite la CON-
CANUR/IGSU;
f) pe baza datelor din teren, realizează împreună membrii echipajului, Harta de
incident (concentraţii SCTI/STl, nivelul de radioactivitate, delimitarea zonelor
de control, identificarea nordului pe hartă, direcţia vântului, locaţia punctelor de
decontaminare, identificarea punctelor topografice şi alte date de interes care
pot sprijini realizarea intervenţie).
Art.23 Cercetaşul 1 execută următoarele:
a) verifică şi pregăteşte pentru lucru echipamentele de cercetare chimică și
biologică;
b) verifică şi pregăteşte pentru lucru analizorul de gaze combustibile etc;
c) verifică şi pregăteşte pentru lucru aparatul de detecţie gaz cromatograf;
d) pregăteşte completul/echipamentul de prelevare probe (aer, sol, vegetaţie,
lichide);
e) verifică şi pregăteşte pentru lucru trusa de prelevare probe biologice din aer, pe
casete cu medii de cultură;
f) verifică şi pregăteşte pentru lucru echipamentele portabile de comunicaţii şi
verifică legătura radio;
g) verifică trusele cu semnele de avertizare pentru marcarea zonelor de teren
contaminat chimic;
h) verifică starea tehnică a mijloacelor de protecţie individuală din dotare,
aparatura de protecţie a respiraţiei cu aer comprimat, cartuşele filtrante,
mijloacele de decontaminare din înzestrare;
i) verifică dacă bateriile sau acumulatorii aparaturii de detecţie şi măsurare a
substanţelor chimice toxice industriale şi de luptă sunt încărcate şi operaţionale;
j) după finalizarea misiunii, completează Raportul de prelevare probe (Anexa
nr.10) şi îl inaintează comandantului de echipaj/ comandant ambarcațiune.
Art.24 Cercetaşul 2 execută următoarele:

a) verifică şi pregăteşte pentru lucru aparatura de detecţie şi măsurare a radiaţiilor
ionizante;
b) verifică trusele cu semnele de avertizare pentru marcarea zonelor de teren
contaminat radioactiv;
c) verifică EPICBRNe şi echipamentele de decontaminare individuală;
d) verifică şi pregăteşte pentru lucru staţia meteorologică şi anenometrul;
e) completează formularul cu datele meteo;

NECLASIFICAT
f) verifică mijloacele de semnalizare din înzestrare;
g) verifică starea tehnică a echipamentelor de protecţie individuală şi de
decontaminare;
h) verifică starea de funcţionare a dozimetrelor personale şi le distribuie
personalului echipajului;
i) verifică dacă bateriile sau acumulatorii aparaturii de detecţie şi măsurare a
radiaţiilor ionizante sunt încărcate şi operaţionale.
Art.25 Conducătorul autospecialei CBRNe şi decontaminator/motorist (acolo unde sunt

existente ambarcațiuni de intervenție CBRNe) execută următoarele:
a) verifică starea de funcţionare a autospecialei/ambarcațiunii, a echipamentelor
specifice şi existenţa plinurilor de carburanţi-lubrifianţi şi lichide speciale;
b) verifică funcţionarea echipamentelor mobile de comunicaţii aflate pe
autovehicul/ambarcațiune;
c) urmăreşte funcţionarea în parametrii normali a părţii speciale (motor/instalația
de guvernare a ambarcațiunii);
d) verifică modul de ancorare/fixare a echipamentului logistic şi de decontaminare
din inventarul autospecialei/ambarcațiunii CBRNe (cort/cabină decontaminare,
dispozitiv portabil de decontaminare, cort logistic, grup electrogen, materialele
genistice, completul de marcare CBRNe, EPICBRNe, etc);
e) verifică şi pregăteşte pentru lucru hota microbiologică pentru transport probe
biologice;
f) verifică funcţionarea GPS;
g) la ordinul comandantului de echipaj, pregăteşte echipamentul de
decontaminare pentru personalul propriu;
h) pregăteşte, la ordin, punctul de decontaminare a populaţiei, împreună cu ceilalţi
membri ai echipajului şi cu sprijinul altor forţe primite în sprijin;
i) porneşte şi supraveghează grupul electrogen şi echipamentul de
decontaminare;
j) execută decontaminarea operaţională a personalului de intervenţie;
k) pe timp de noapte, pregăteşte şi monitorizează buna funcţionare a sistemului
de iluminare a perimetrului şi a cortului/corturilor de decontaminare;
l) coordonează activitatea de instalare a punctelor de decontaminare;
m) asigură alimentarea cu combustibil, soluţii speciale a echipamentelor de
decontaminare.
Art.26 În cazul echipajelor de cercetare CBRNe care acţionează cu comandant de

echipaj, cercetaş chimic şi conducător autospecială, respectiv conducător
ambarcațiune, motorist, cercetaș chimic, pregătirea echipamentelor şi mijloacelor de
intervenţie se realizează în funcţie de situaţia operativă existentă şi misiunea
imediată care urmează a se executa.
2.3. Personalul destinat decontaminării RBC şi îndatoririle generale ale

acestora
Art.27 După organizare, înzestrare, instruire şi misiunile pe care le pot îndeplini,

echipajele de decontaminare sunt:
a) decontaminare personal;
b) decontaminare tehnică şi teren.

NECLASIFICAT
Art.28 Îndatoririle generale ale comandantului echipajului de decontaminare RBC:
a) conduce pregătirea echipajului pentru îndeplinirea misiunilor specifice;
b) planifică misiunile şi coordonează permanent activităţile echipajului;
c) pregăteşte documentele necesare îndeplinirii misiunii şi le transmite
subordonaţilor pentru executarea misiunii;
d) înainte de începerea misiunii, pe baza informaţiilor pe care le deţine despre
zona/raionul de intervenţie, execută instructajul cu membrii echipajului;
e) stabileşte aparatura de cercetare CBRNe necesară executării misiunii;
f) stabileşte şi menţine în permanenţă legătura cu comandantul intervenţiei;
g) verifică mentenanţa echipamentelor de intervenţie din dotarea autospecialei
CBRNe;
h) organizează decontaminarea echipajului propriu, a personalului care participă la
acţiunile de intervenţie şi a populaţiei afectate;
i) completează şi transmite la COJ/COMB-IF/USISU, Raportul de intervenţie
CBRNe (Anexa nr.8);
j) în lipsa ofiţerului CBRNe, citeşte dozimetrele personale şi completează în Fişa
de monitorizare dozimetrică individuală (Anexa nr.9), dozele de radiaţie
primite de fiecare persoană pe timpul executării misiunii în zona contaminată
radioactiv (numai în cazul expunerii la materiale sau substanţe radioactive);
k) conduce şi coordonează activitatea de instalare a punctelor de decontaminare.
Art.29 Decontaminatorul 1 execută următoarele:

a) verifică şi pregăteşte pentru lucru detectorul de radiaţii alfa, beta, gamma, X şi
neutroni;
b) verifică şi pregăteşte pentru lucru echipamentul de detecţie şi identificare STL şi
STI;
c) verifică şi pregăteşte pentru lucru echipamentele portabile de comunicaţii;
d) verifică starea operaţională a echipamentele de protecţie individuală şi a
echipamentelor de decontaminare;
e) verifică starea încărcării bateriilor/acumulatorilor ale aparaturii de detecţie;
f) participă la desfăşurarea/strângerea autospecialei şi a echipamentelor de
decontaminare;
g) în cadrul postului de control şi repartiţie, verifică şi controlează gradul de
contaminare radioactivă al populaţiei, personalului de intervenţie, tehnicii de
intervenţie sosite în raionul de decontaminare;
h) completează Fişa contaminare personal (Anexa nr.14);
i) completează Fişa privind contaminarea (Anexa nr.15);
j) completează Fişa evidenţa obiecte contaminate (Anexa nr.16);
k) completează Fişa recepţia obiectelor contaminate (Anexa nr.17).

a) verifică EPICBRNe şi echipamentele de decontaminare individuală;
b) verifică mijloacele de semnalizare din înzestrare;
c) verifică stadiul încărcării acumulatorilor pentru apartura de detecţie;
d) verifică şi pregăteşte echipamentele şi materialele din înzestrare;
e) participă la desfăşurarea/strângerea autospecialei şi a echipamentelor de
decontaminare;
f) execută decontaminarea personalului și a tehnicii de intervenţie;
g) verifică plenitudinea decontaminării populaţiei și tehnicii/autovehiculelor cu
ajutorul echipamentelor de detecţie chimică sau radiologică;
h) completează Fişa contaminării vehiculelor (Anexa nr.18);
i) distribuie îmbrăcămintea pusă la dispoziţie personalului decontaminat.

NECLASIFICAT

a) participă la desfăşurarea/strângerea autospecialei şi a echipamentelor de
decontaminare;
b) verifică starea tehnică a mijloacelor de protecţie individuală din dotare, a
aparaturii de protecţie a respiraţiei cu aer comprimat, cartuşele filtrante,
mijloacele de decontaminare din înzestrare;
c) pune în funcţiune echipamentul de decontaminare tehnică;
d) execută decontaminarea personalului și a tehnicii de intervenţie;
e) asigură marcarea zonelor, rigolelor de scurgere a apei rezultată din procesul de
decontaminare, în vederea aplicării procedurilor şi metodelor de neutralizare
specifice.
Art. 32 Conducătorul autospecialei CBRNe de decontaminare personal și tehnică execută
următoarele:
a) verifică starea de funcţionare a autospecialei, a echipamentelor specifice şi
existenţa plinurilor de carburanţi-lubrifianţi şi lichide speciale, ia măsuri pentru
completarea plinurilor;
b) verifică funcţionarea staţiei mobile de comunicaţii instalată pe autovehicul;
c) verifică modul de ancorare şi fixare al echipamentului logistic şi de
decontaminare din inventarul autospecialei CBRNe;
d) verifică funcţionarea GPS;
e) pregăteşte, la ordin, punctul de decontaminare a populaţiei, împreună cu ceilalţi
membri ai echipajului şi cu ajutorul forţelor primite în sprijin;
f) porneşte şi supraveghează grupul electrogen şi echipamentul de
decontaminare personal şi tehnică;
g) pe timp de noapte, pregăteşte sistemul de iluminare perimetral;
h) asigură pregătirea soluţiilor de decontaminare;
i) execută controlul decontaminării personalului şi a tehnicii.
Art.33 (1) În lipsa echipajelor de decontaminare, membrii echipei de cercetare CBRNe
execută misiuni de decontaminare şi vor îndeplini atribuţiile personalului destinat
decontaminării RBC astfel:
a. pentru comandantul echipajului de cercetare CBRNe, atribuţiile vor fi cele
prevăzute în art.28;
b. pentru cercetaşul CBRNe 1, atribuţiile vor fi cele prevăzute în art.29;
c. pentru cercetaşul CBRNe 2, atribuţiile vor fi cele prevăzute în art.30;
d. pentru conducătorul autospecialei, atribuţiile vor fi cele prevăzute în
art.32;
e. atribuţiile prevăzute în art. 31 vor fi realizate prin cumul de către
cercetaşii 1 și 2.
(2) Pentru asigurarea necesarului de personal, echipa de decontaminare va acţiona
integrat cu minim un echipaj de 5 pompieri care încadrează autospeciala de
stingere cu apă şi spumă.
(3) Echipajul care încadrează autospeciala (autospecialele) de stingere cu apă şi
spumă ce acţionează integrat cu echipa de decontaminare va fi echipat cu
echipament de protecţie individuală, în funcţie de nivelul de protecţie individuală
CBRNe ordonat (similar cu echipamentul celor din echipa de decontaminare).
Art.34 Pentru activităţi de decontaminare persoane rănite, colectare şi transport materiale
contaminate, asigurare cu apă şi pregătire soluţii de decontaminare, organizare şi
amenajare Punct de Decontaminare, echipajul CBRNe primeşte în sprijin şi alte
forţe din cadrul structurii proprii.

NECLASIFICAT
CAPITOLUL III
DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE ALE ECHIPAJULUI DE
CERCETARE CBRNe
3.1 Tehnici şi procedee de executare a cercetării CBRNe
Art.35 (1) Executarea cercetării CBRNe se îndeplinește prin următoarele tehnici:

a) cercetarea CBRNe a unui itinerar/sector fluvial, maritim;
b) cercetarea CBRNe a unui sector/zone/localităţi;
c) cercetarea CBRNe a unei clădiri.
(2) Cercetarea CBRNe se execută prin 3 procedee:
a) observarea continuă CBRNe;
b) identificarea existenţei contaminării RBC cu ajutorul echipamentelor din
dotare sau pe baza informaţiilor de la locul evenimentului;
c) determinarea nivelului/gradului/suprafeţei contaminate RBC.
Art.36 Observarea CBRNe se execută în cadrul unui sistem alcătuit din mai multe echipe
de cercetare CBRNe sau cercetaşi dispuşi în locaţii diferite şi constă în
supravegherea continuă a unui raion/sector/localitate în scopul confirmării/validării
producerii evenimentului CBRNe.
Art.37 Cercetarea CBRNe se execută în scopul identificării surselor potenţiale de risc
CBRNe, zonelor/raioanelor/sectoarelor fluviale contaminate, avertizării structurilor
de intervenţie şi a populaţiei despre pericolul contaminării, raportării imediate către
CON/COJ/COBIF/USISU a tuturor informaţiilor.
Art.38 Descoperirea contaminării RBC se execută prin:
a) utilizarea aparatelor de control nuclear, chimic şi biologic în regim de
monitorizare continuă;
b) monitorizarea direcţiilor de deplasare a norului contaminat prin utilizarea
binoclului din dotare sau altor echipamente din dotare;
c) setarea aparaturii de detecţie la limitele inferioare de detecţie.
Art.39 Determinarea contaminării RBC are ca obiectiv obţinerea de informaţii privind
amploarea contaminării într-o zonă, într-un sector/raion, delimitarea raionului
contaminat, stabilirea zonelor cu valori de radioactivitate ridicată sau concentraţii
periculoase de SCTI sau STL, identificarea materialului sau substanţei radioactive
sau SCTI/STL, identificarea persoanelor şi a clădirilor şi obiectivelor de importanţă
publică majoră contaminate; această activitate se execută prin realizarea
următoarelor activităţi:
a) măsurarea/determinarea contaminării RBC a personalului şi tehnicii de
intervenţie, populaţiei, surselor de apă, terenului, echipamentelor şi
materialelor utilizate pe timpul intervenţiei;
b) delimitarea şi marcarea zonelor de teren contaminate RBC;
c) măsurarea debitelor dozei absorbite de către personalul de intervenţie,
stabilirea tipurilor de substanţe chimice periculoase şi detectarea
prezenței de agenți biologici patogeni;
d) executarea prelevării de probe contaminate chimic, biologic sau
radiaoctiv, la ordin şi transportul acestora la instituţii de specialitate
(numai cu autospecialele care au în inventar hotă microbiologică pentru
probe biologice prelevate);
e) monitorizarea datelor meteorologice la nivel local cu ajutorul
echipamentelor aflate în dotare;
f) cercetarea terenului pentru determinarea influenţei formelor de relief
asupra contaminării CBRNe.
NECLASIFICAT
Art.40 (1) Pentru determinarea existenţei contaminării radioactive se utilizează
următoarele procedee:
a) determinarea pe un itinerar/sector fluvial sau maritim, se
realizează din interiorul autospecialei/ambarcațiunii de intervenție
CBRN prin determinarea debitelor de dozelor în punctele stabilite prin
misiune cu aplicarea factorilor de corecţie/atenuare; acesta este cel
mai des procedeu utilizat;
b) determinarea într-un punct, se execută prin măsurători fie în afara
autospecialei/ambarcațiunii de intervenție CBRNe, fie din interiorul
acesteia; acest procedeu este utilizat pentru verificarea/confirmarea
unor date privind contaminarea determinată anterior;
c) determinarea pe debite ale dozei, se realizează în scopul actualizării
scăderii în timp a debitelor de doză raportate anterior, în acelaşi
punct/locaţie, dar la un alt moment.
(2) Debitele dozelor absorbite se determină prin măsurători executate din interiorul
autospecialelor/ambarcațiunilor de intervenție CBRNe în punctele stabilite prin
misiune, rezultatele cercetării vor fi trecute de către comandantul echipajului de
cercetare CBRNe/comandantul ambarcațiunii de intervenție CBRNe în
formularele Raport CBRNe (Anexa nr.5) şi Raportul de
cercetare/monitorizare de radiaţie (Anexa nr.7) şi se transmite către
COJ/COBIF şi CON.
(3) Desfăşurarea misiunilor de intervenţie în zonele contaminate radioactiv se face
cu respectarea prevederile art.125-128 din NSR 01, emis de către CNCAN, cu
modificările și completările ulterioare.
Art.41 (1) Pentru determinarea existenţei contaminării chimice se utilizează următoarele
procedee:
a) determinarea pe un itinerar/sector fluvial sau maritim, are ca scop
verificarea existenţei contaminării chimice în punctele stabilite prin
misiune; acest procedeu este utilizat pentru marcarea limitelor
contaminării chimice pe un itinerar/direcţie/sector fluvial sau maritim
şi/sau identificarea itinerariilor de ocolire ale raioanelor contaminate
chimic;
b) determinarea într-un punct, are ca scop verificarea existenţei
contaminării chimice într-un loc stabilit prin misiune, prin cel puţin
două determinări cu echipamentele de cercetare chimică; acest
procedeu este adoptat pentru a stabili/confirma dacă raionul este
necontaminat sau pentru a descoperi prezenţa substanţelor chimice
într-un raion de interes operativ;
c) determinarea într-un raion, se realizează prin acţiuni de determinare
în mai multe puncte, de pe un itinerar, sector fluvial sau maritim sau
de pe limita unui raion, în scopul identificării existenţei contaminării
chimice; pentru îndeplinirea misiunii şi pentru scăderea timpului
necesar stabilirii limitelor contaminate ale raionului la această
activitate pot participa simultan mai multe echipaje de cercetare.
(2) Rezultatele cercetării vor fi trecute de către comandantul echipajului de
cercetare CBRNe în formularul Raport CBRNe (Anexa nr.5) şi Fişa cu date
de securitate a materialului (MDMS) (Anexa nr.11).
Art.42 (1) Prelevarea de probe de materiale şi elemente de mediu care să ofere datele
necesare luării deciziilor se execută numai la ordin sau la solicitarea organelor
de cercetare de la faţa locului, cu informarea imediată a CON, COJ şi COB-
IF/USISU numai după ce s-a executat cercetarea raionului şi primirea datelor

NECLASIFICAT
de la echipele de cercetare şi pe baza schiţelor/desenelor primite de la
acestea, în acest scop se realizează următoarele:
a) se confirmă existenţa producerii evenimentului CBRNe;
b) se identifică agenţii chimici/biologici (în limita capabilităţilor
echipamentelor din dotare);
c) se aplică procedurile specifice de prelevare a probelor (aer, sol, apă,
alimente, furaje, etc) cu respectarea condiţiilor de protecţie şi de evitare a
contaminării probelor;
d) transportul probelor se execută numai de către autospecialele care au
prevăzute hotă de biosiguranță clasa III şi numai după obţinerea
confirmării de acceptare a probelor de către instituţia abilitată să
efectueze analizele de laborator. Aceasta va fi nominalizată de către
autorităţile de mediu, de sănătate publică sau de către organele de
cercetare penală competente.
(2) Datele privind prelevarea probelor se consemnează în Formularul privind
prelevarea de probe (Anexa nr.10) care se înaintează CON/CANUR prin
COJ/COBIF/USISU.
3.2 Alertarea şi/sau alarmarea pentru intervenţie
Art.43 Pentru executarea misiunii de cercetare, comandantul echipajului de cercetare sau

conducătorul ambarcațiunii de intervenție CBRNe primeşte Ordinul de intervenţie
(Anexa nr. 13) de la Dispeceratul ISUJ/ISUB-IF/USISU sau de la comandantul de
detaşament; în raionul de intervenţie Ordinul de intervenţie se dă verbal sau în
scris de comandantul intervenţiei/şef sector intervenţie; primind misiunea
comandantul echipajului/ambarcațiunii de intervenție CBRN, identifică sarcinile
repartizate pentru îndeplinirea misiunii şi coroborează informaţiile primite anterior
(tip substanţă, posibile victime, condiţiile meteorologice locale, etc).
Art.44 Însuşindu-si misiunea, comandantul de echipaj sau conducătorul ambarcațiunii de

intervenție CBRN trebuie să cunoască:
a) scopul misiunii - ce trebuie să facă, unde trebuie să ajungă, dacă echipa
este dată în sprijin sau acţionează independent, cine este comandantul
acţiunii/intervenţiei;
b) punctele decisive- localităţi, locaţii sensibile (şcoli, grădiniţe, aziluri de
bătrâni, spitale, mall-uri), obiective strategice (economice, financiare,
geografice) şi priorităţile de intervenţie;
c) termenele de începere şi de îndeplinire a misiunii;
d) detalii referitoare la sprijinul logistic al intervenţiei;
e) echipe medicale, descarcerare primite în sprijin sau existente la faţa
locului;
f) starea de sănătate a membrilor echipajului CBRNe.
3.3. Deplasarea la locul intervenţiei
Art.45 După primirea misiunii comandantul echipajului de cercetare CBRNe/ambarcațiunii

de intervenție, o comunică membrilor echipajului şi dă ordin pentru pregătirea
autospecialei în vederea începerii deplasării; localizează pe hartă sau introduce pe
GPS coordonatele în vederea identificării itinerarului optim de deplasare, etc.
Pentru a nu se contamina personalul şi tehnica de intervenție, itinerariul de

NECLASIFICAT
deplasare ales va evita traversarea zonei contaminate sau deplasarea se va realiza
pe direcţia principală de deplasare a norului contaminat.
Art.46 Deplasarea la locul intervenţiei se realizează concomitent cu pornirea aparatelor şi

urmărind ca pe parcursul deplasării acestea să intre în regim de monitorizare.
Art.47 Deplasarea se va executa cu respectarea strictă a regulilor de circulaţie cu regim
prioritar pe drumurile publice, iar viteza de deplasare se va adapta condiţiilor meteo,
traficului, calităţii şi stării drumului, precum şi reliefului.
Art.48 Deplasarea ambarcațiunii de intervenție CBRN se va executa cu respectarea strictă
a regulilor prevăzute în legislatie referitoare la navigatia martitimă și ape fluviale și
Regulamentului serviciului la bordul navelor aparținând Ministerului Afacerilor
Interne.
Art.49 La ajungerea în proximitatea zonei potenţial contaminată misiunea de cercetare se
realizează cu o viteza de maxim 30 km/oră.
3.4 Executarea recunoaşterii, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului

de intervenţie
Art.50 După sosirea la locul de desfăşurare a misiunii, comandantul echipajului de

cercetare CBRNe/conducatorul ambarcațiunii, dă ordin pentru pregătirea
autospecialei/ambarcațiunii şi a aparaturii și echipamentelor; execută analiza
misiunii şi studiază pe hartă sau introduce pe GPS noile coordonate în vederea
identificării itinerarului optim de deplasare, punctele de măsurare, locul de
întoarcere, etc.
Art.51 La prezentarea Ordinului de intervenţie (Anexa nr.13), comandantul echipajului
de cercetare CBRNe/conducătorul ambarcațiunii, precizează în plus următoarele:
a) datele iniţiale despre producerea evenimentului, caracteristici ale
substanţelor chimice, agenţilor patogeni sau ale materialelor nucleare
implicate;
b) misiunile membrilor echipajului;
c) scopul şi modul de acţiune;
d) itinerariul de deplasare și, timpul estimat pentru executarea misiunii;
e) posibilitatea existenţei victimelor în zona contaminată;
f) zonele şi spaţiile cărora tebuie să li se acorde o atenţie deosebită (văi, spaţii
închise, rigole, lizieră pădure etc);
g) în cazul evenimentelor de natură radiologică, limita de doză maxim
acceptată până la care se intervine va fi de 10 mSv/h, iar doza maxim
admisă pentru personalul echipajelor de intervenţie pe misiune este maxim
5 mSv dar nu mai mult de 20 mSv/an; dozimetrele personale vor fi
setate la pragul de alarmare de 2 mSv/h;
h) itinerarii, locaţii unde se vor măsura concentraţiile de substanţe chimice
periculoase, nivelul de radioactivitate sau se vor executa prelevări de probe
de aer;
i) valorile concentraţiilor de substanţe chimice ce vor fi raportate;
j) locul de prelevare a probelor de materiale contaminate;
k) mijloace de protecţie individuale utilizate pe timpul intervenţiei;
l) caracteristicile de lucru radio şi indicative;
m) semne şi semnale de alarmare în caz de pericol/urgenţă şi modul de acţiune
la primirea acestora;
n) proceduri de recunoaştere şi identificare;
o) locul de dispunere a punctului de decontaminare;
NECLASIFICAT
p) locul său şi înlocuitorul la comandă.
3.5 Intrarea în dispozitiv a autospecialelor/ambarcațiunilor şi realizarea

cercetării
Art.52 Pe timpul deplasării, echipajul de cercetare/ambarcațiunii execută procedeul de

determinare pe un itinerar/sector conform art. 40 pct. (1), lit.a) şi art. 41) pct. (1),
lit.a). Purtarea dozimetrului este obligatorie pe întreaga perioada de desfăşurare a
misiunii (la nivelul toracelui, pe piept sau pe abdomen).
Art.53 Ofiţerul CBRNe împreună cu comandantul echipajului/conducătorul ambarcațiunii,
identifică zonele din teren şi/sau clădirile unde pot exista concentraţii peste valorile
maxime admise de substanţe chimice toxice sau niveluri ridicate de radioactivitate
şi stabilesc măsurile de siguranţă nemijlocită (protecţie fizică) pentru personalul
propriu.
Art.54 În lipsa ofiţerului CBRNe, această activitate va fi îndeplinită de către comandantul
de echipaj CBRNe sau conducătorul ambarcațiunii.
Art.55 După ajungerea în raionul/punctele stabilit(e), echipajul realizează măsurătorile
solicitate, completează formularele de răspuns şi le transmite comandantului
intervenţiei şi dispeceratului în scopul retransmiterii acestora către CON-CANUR.
CAPITOLUL IV
DESFĂŞURAREA ACŢIUNILOR DE INTERVENŢIE ALE ECHIPAJELOR DE
DECONTAMINARE RBC
4.1 Organizarea decontaminării
Art.56 Decontaminarea se execută independent sau cu forțe primite în sprijin, în scopul

reducerii contaminării personalului, echipamentelor şi/sau a obiectivelor (clădiri
guvernamentale de importanţă deosebită, elemente de infrastructură critică, spitale,
etc), la nivelul cel mai scăzut posibil astfel încât să se permită continuarea
activităţilor cu minimum de pierderi şi eficienţă cât mai mare.
Art.57 Decontaminarea terenului se execută pe porţiuni/sectoare de drumuri pe unde
urmează să fie evacuată populaţia, personalul din spitale sau alte obiective
sensibile, în punctele obligatorii de trecere etc.
Art.58 (1) Organizarea raionului/terenului/punctului de decontaminare totală, cuprinde
următoarele elemente:
a) sistem de conducere-postul de control şi repartiţie, punct de comandă,
echipamente de comunicaţii;
b) echipaje de decontaminare - dispuse pe fluxuri pentru decontaminarea
populației, autospecialelor de intervenţie, autovehiculelor şi a mijloacelor
de transport a populaţiei;
c) forţe şi mijloace destinate pentru asigurarea acţiunilor de
decontaminare - se asigură de către structurile proprii din cadrul
inspectoratului afectat sau la solicitare în sprijin de la alte inspectorate,
USISU sau unități specializate din cadrul Ministerului Apărării Naționale;
d) structuri de logistică – destinate asigurării soluțiilor de decontaminare,
combustibil, elemente pentru asigurarea de condiții optime de cazare și
hrănire a personalului de intervenție, de asigurare a îmbrăcămintei
NECLASIFICAT
populaţiei decontaminate (echipamente de protecţie de unică folosinţă,
tricouri, papuci, ciorapi de protecţie etc);
e) drumuri de acces şi surse de apă (dacă nu există posibilitatea
asigurării din surse externe sau autospeciale, autocisterne).
(2) Organizarea raionului/terenului/punctului de decontaminare iniţială cuprinde
elementele menţionate la punctul (1) însă la o scară mai restrânsă având în
vedere că activitatea principală o constituie îndepărtarea contaminării de pe
autovehiculele și tehnica de intervenție care părăsește raionul de intervenţie, în
scopul limitării extinderii contaminării. Sistemul de conducere este restrâns la
maxim fiind asigurat de minim o persoană.
Art.59 Elementele minime pentru amenajarea raionului/terenului/punctului de
decontaminare, sunt următoarele:
a) zonă de aşteptare;
b) punct control contaminare RBC;
c) punct îndrumare circulaţie;
d) punct dirijare şi repartiţie personal contaminat;
e) zonă pentru prespălare autovehicule;
f) zonă pentru decontaminare autovehicule,
g) zonă garare tehnică decontaminată;
h) zonă pentru decontaminarea personalului;
i) zonă pentru personalul decontaminat;
j) punct colectare materiale contaminate;
k) zonă pentru decontaminare animale, dacă situaţia o impune;
l) flux de ieşire din zona contaminată;
m) punct verificare plenitudinea decontaminării;
n) amenajări genistice pentru colectare şi depozitare soluţii folosite pentru
decontaminare;
o) teren (ţarc) pentru animale decontaminate, dacă situaţia o impune.
Art.60 Pentru evitarea producerii contaminării încrucişate, distanţa în funcţie de suprafaţa
va fi minim de 100 m între terenuri/puncte, intervalul de timp de deplasare între
terenuri/puncte va fi de 5-15 minute, iar viteza de deplasare între acestea va fi de
aproximativ 20 km/h.
Art.61 În funcţie de direcţia vântului, fiecare teren/punct de decontaminare se împarte în:
partea contaminată şi partea necontaminată. Partea contaminată se alege astfel
încât vântul să nu bată dinspre aceasta spre partea necontaminată. Limita dintre
partea contaminată şi cea necontaminată, precum şi întreaga parte contaminată se
delimitează cu semne, stâlpi,separatoare, stâlpi de ghidare, conuri semnalizare,
bariere, balize, lămpi de avertizare sau bandă inscriptionată.
Art.62 Pentru populaţia şi personalul contaminat trebuie destinat un raion de aşteptare,
dispus la cel mult 500 m de postul de control al contaminării, dirijarea personalului
contaminat pe traseele stabilite, repartiţie şi îndrumare a circulaţiei.
Art.63 Pentru personalul decontaminat trebuie destinat un raion de adunare dispus în aşa
fel încât să se evite contaminarea radioactivă sau cu vapori de agenţi chimici a
personalului şi tehnicii.
Art.64 Raionul/terenul/punctul de decontaminare se dispune la o distanţă adecvată, faţă
de diferite obiective sau localităţi neafectate, astfel încât să asigure spaţiul de
siguranţă şi evitarea contaminării cu vapori a aerului, ca urmare a evaporării
agenţilor chimici aflaţi în stare lichidă pe echipamentul, tehnica de intervenţie sau
materialele contaminate chimic.

NECLASIFICAT
Art.65 În situaţia existenţei unei contaminări în masă a populaţiei ca urmare a producerii
unui dezastru tehnologic cu eliberare de substanţe chimice/materiale radioactive,
activitatea de decontaminare se va realiza în punctele organizate în localităţi, cu
respectarea prevederilor privind delimitarea zonelor contaminate şi necontaminate
şi marcarea acestora.
4.2 Misiunile echipajului de decontaminare RBC
Art.66 Pentru îndeplinirea misiunilor, în funcţie capabilităţile tehnicii din dotare, echipajele
de decontaminare acţionează:
a) în dispozitivul/raionul de intervenţie, prin intervenţie directă;
b) în raioane, dispozitive de intervenţie, puncte, terenuri de decontaminare,
unde urmează să se deplaseze forţele contaminate RBC;
c) în afara zonelor/raioanelor contaminate.
Art.67 Decontaminarea totală a populaţiei şi a personalului de intervenţie constă în:
a) executarea decontaminării imediate,
b) spălarea întregului corp cu apă caldă şi săpun sau cu soluţii speciale;
c) schimbarea obligatorie a lenjeriei.
d) asigurarea lenjeriei/echipamentului necesar echipării populaţiei şi a
personalului de intervenţie prin intermediul autorităţilor de la nivel
naţional/judeţean.
Art.68 În situaţii excepţionale, decontaminarea personalului de intervenţie şi a populaţiei
se poate executa şi prin utilizarea autospecialelor de stins incendii (numai pe timp
de vară) sau a facilităţilor identificate pe plan local (băi publice, ape curgătoare
necontaminate etc);
Art.69 Decontaminarea personalului se consideră ca fiind eficace, dacă aceasta se
realizează în cel mult 3-5 ore de la data producerii evenimentului (acest termen
depinde de natura contaminării, concentraţia substanţei chimice toxice
periculoase, riscul asupra organismului, etc).
Art.70 Decontaminarea totală a tehnicii de intervenţie şi echipamentelor se execută în
raioanele/terenurile/punctele de decontaminare sau direct în dispozitivul/
sectorul/raionul de intervenţie a acestora şi constă în:
a) decontaminarea radioactivă totală a tehnicii, echipamentelor de
intervenţie şi a altor materiale până la scăderea sub limitele
contaminării maxime permise, comunicate de către reprezentantul
CNCAN;
b) decontaminarea chimică şi biologică totală a tehnicii, echipamentelor
şi a altor materiale.
4.3 Alertarea şi/sau alarmarea pentru intervenţie
Art.71 Comandantul echipajului de decontaminare, primeşte misiunea pentru executarea

decontaminării de la Dispeceratul ISUJ/ISUBIF/USISU, iar în teren de la
comandantul intervenţiei/şef sector intervenţie; misiunea se dă în scris prin
completarea Ordinului de intervenţie în caz de urgență CBRNe (Anexa nr.13) în
cadrul unităţii/subunităţii sau verbal în raionul de intervenţie; după primirea misiunii,
comandantul echipajului identifică sarcinile repartizate şi le corelează cu datele
primite anterior (tip substanţă, victime posibile, condiţiile meteorologice locale etc).
Art.72 Însuşindu-și misiunea, comandantul de echipaj trebuie să reţină/estimeze:

NECLASIFICAT
a) scopul misiunii - ce trebuie să facă, cine este poluatorul/sursa de poluare;
b) numărul de persoane, cantitatea de tehnică de intervenţie şi echipamente
ce necesită a fi decontaminate;
c) forţele şi mijloacele care le are la dispoziţie pentru îndeplinirea misiunii;
d) existenţa materialelor pentru decontaminare, a carburanţilor şi
lubrifianţilor necesari şi necesarul acestora, raportat la durata estimată a
desfăşurării misiunii;
e) termenele de începere şi de îndeplinire a misiunii;
f) detalii referitoare la sprijinul logistic al intervenţiei;
g) echipe medicale primite în sprijin sau existente la faţa locului.
4.4 Deplasarea la locul intervenţiei
Art.73 Deplasarea la locul intervenţie se realizează imediat după încărcarea pe

autospecială a soluţiilor de decontaminare şi verificarea echipamentelor de
protecţie.
Art.74 Deplasarea se va executa cu respectarea strictă a regulilor de circulaţie cu regim
prioritar pe drumurile publice iar viteza de deplasare se va adapta condiţiilor meteo,
traficului, calităţii şi stării drumului, precum şi reliefului.
Art.75 Comandantul echipajului de decontaminare RBC dă verbal ordinul de marş, în care
indică:
a) misiunea echipajului şi scopul acesteia;
b) itinerarul, viteza de deplasare şi coordonatele GPS;
c) când începe şi unde se termină deplasarea;
d) semnalele de alarmare/avertizare şi modul de acţiune la primirea acestora;
e) înlocuitorul acestuia;
f) grupul de comunicare prin staţiile radio şi indicativele autospecialelor
participante la intervenţie.
4.5 Intrarea în dispozitiv a autospecialelor şi realizarea decontaminării
Art.76 După ajungerea în raionul/terenul/punctul de decontaminare, comandantul

echipajului ordonă pregătirea materialelor şi a tehnicii pentru executarea
decontaminării.
Art.77 După ajungerea la locul intervenţiei, personalul echipajului de decontaminare
instalează şi desfăşoară autospeciala/autospecialele pentru lucru şi pregătesc
materialele necesare executării decontaminării.
Art.78 După finalizarea activităților de decontaminare, sub conducerea nemijlocită a șefilor
de echipaje și a comandantului raionului/punctului de decontaminare, personalul
echipajelor execută decontaminarea totală a autospecialelor și echipamentelor,
astupă şanţurile de scurgere şi puţurile colectoare apă contaminată, delimitează și
marchează terenurile care prezintă valori mari de radioactivitate şi se deplasează,
la ordin, spre noul locul de dispunere sau în alt raion.
Art.79 (1) La executarea decontaminării totale pe timp de noapte se va avea în vedere
creşterea duratei de executare a decontaminării totale şi creşterea consumului de
soluţii/substanţe de decontaminare cu minim 10% din timpul necesar decontaminării
pe timp de zi; de asemenea, se iau măsuri pentru:
a) iluminarea spaţiilor de lucru din cadrul terenurilor de decontaminare;

NECLASIFICAT
b) marcarea cu semne de avertizare şi indicatoare vizibile pe timp de noapte
a limitelor terenurilor de decontaminare, locurilor de lucru, puţurilor
colectoare și a căilor de acces şi de ieşire;
c) solicitarea prezenţei structurilor de poliţie pentru fluidizarea circulaţiei pe
drumurile de acces şi de ieşire din raionul/punctul de decontaminare;
d) asigurarea măsurilor de pază și ordine publică prin prezenţa structurilor
de jandarmerie în zona raionului-punctului de decontaminare.
(2) La executarea decontaminării totale a populaţiei pe timp de iarnă, în plus,
se iau următoarele măsuri:
a) pregătirea din timp a autospecialei şi a tehnicii de decontaminare pentru
întrebuinţare la temperaturi scăzute;
b) punerea la dispoziția personalului de intervenție aflat în repaus și odihnă
de corturi/adăposturi sau clădiri încălzite;
c) instalarea punctelor de decontaminare pe cât posibil în apropierea
drumurilor de acces, în localităţi şi în locuri protejate de vânt;
d) curăţarea de zăpadă a drumurilor de acces şi a terenurilor de
decontaminare;
e) protejarea rezervelor de apă împotriva îngheţului;
f) folosirea pentru decontaminare a soluţiilor cu punct de congelare scăzut,
precum şi încălzirea acestora;
g) crearea rezervelor de combustibil necesare pentru funcţionarea punctelor
de decontaminare.
Art.80 Normele şi Procedurile de realizare a Punctelor de Decontaminare Iniţială şi a

Raioanelor de Decontaminare Totală, necesarul de personal, tehnică şi
echipamente, se vor elabora de către structura de specialitate a Inspectoratului
General pentru Situaţii de Urgenţă.
CAPITOLUL V
REALIZAREA SCHIMBULUI DE DATE
ȘI INFORMAȚII DE SPECIALITATE CU CANUR
Art.81 CANUR reprezintă componenta specializată a CON în domeniul valorificării și

analizării datelor inițiale de nivel operativ în domeniul CBRNe.
Art.82 Personalul cu atribuții în domeniul CBRNe din cadrul CON asigură coordonarea pe
linie de specialitate a CANUR în domeniul valorificării, analizei inițiale, prelucrării
și interpretării informațiilor de nivel operativ în domeniul CBRNe.
Art.83 (1) Personalul CANUR asigură elaborarea datelor de prognoză privind
contaminarea cu SCTI prin rularea softwarelor de specialitate;
(2) Rularea softwarelor de specialitate se realizează având la bază următoarele
informații furnizate de către COJ/COBIF/USISU:
a) locul exact al producerii evenimentului (locație, coordonate geografice);
b) tipul substanței;
c) cantitatea (kg/litri);
d) mod de depozitare (rezervor, cisternă, instalație, etc);
e) presiunea existentă în rezervor, cisternă, instalație, etc;
f) viteza, direcția vântului și gradul de stabilitate;
g) alte date solicitate de CANUR.
Art.84 În situația producerii/iminenței producerii unui eveniment CBRNe, personalul

CANUR are următoarele atribuții:

NECLASIFICAT
a) în situația în care ISUJ/ISUBIF nu dispune de softuri de specialitate
CBRNe, pe baza informațiilor prevăzute la art.83, pct. (2) realizează
prognoza inițială privind dispersia substanțelor toxice sau de contaminare
a terenului precum și direcția probabilă de deplasare a norului
contaminat;
b) în vederea aplicării măsurilor de protecție a populației și a personalului
propriu, CANUR va transmite imediat județulului afectat, datele obținute
și va informa ISUJ/ISUBIF posibil afectat despre contaminarea probabilă;
c) primește și centralizează datele și informațiile care, după prelucrare, le
diseminează către dispeceratul CON în scopul informării conducerii
IGSU;
d) elaborează, pe baza datelor informațiilor furnizate de
ISUJ/ISUBIF/USISU, Harta de incident/eveniment la nivel național,
document ce cuprinde materializate sub formă grafică și text , informații
privind concentraţii SCTI/STl, nivelul de radioactivitate și izodozele (acolo
unde este posibil), delimitarea zonelor de control, locaţia punctelor de
decontaminare, forțe și mijloace întrebuințate pe timpul intervenției,
personal și tehnică decontaminată, alte informații de interes operativ;
e) centralizarea informațiilor rezultate din rapoartele de prelevare a
probelor;
f) centralizarea datelor rezultate din Fişele cu date de securitate a
materialului–MSDS;
g) centralizarea rapoartelor de supraveghere medicală și transmiterea
acestora către structura de specialitate CBRNe și structura medicală din
CON.
CAPITOLUL VI
REFACEREA CAPACITĂŢII DE INTERVENŢIE
Art.85 - Se execută după revenirea forţelor şi mijloacelor participante la activitatea de

intervenție la unitate/subunitate şi constă în:
a) realizarea plinurilor cu soluţii şi substanţe de decontaminare, carburanţi şi
lubrifianţi;
b) întreţinerea şi verificarea accesoriilor şi tehnicii de intervenţie, remedierea
defecţiunilor, dacă este cazul și în limitele posibilităților;
c) completarea echipamentelor, materialelor de protecție și a soluțiilor de
decontaminare utilizate pe timpul intervenției;
d) înlocuirea echipamentului de protecţie ce nu mai poate fi folosit;
e) solicitarea de echipamente și aparatură de monitorizare în situația în care
aceasta nu a mai fost înapoiată ca urmare a procedurilor de
decontaminare;
f) înlocuirea personalului, după caz;
g) asigurarea asistenţei medicale;
h) asigurarea asistenţei psihologice (la solicitare sau la ordin).

NECLASIFICAT
CAPITOLUL VII
DISPOZIŢII FINALE
Art.86 - Începând cu data intrării în vigoare a prezentei Instrucţiuni, pentru raportarea

evenimentelor de natură CBRNe se va utiliza Raportul de intervenţie CBRNe
(Anexa nr.8), iar Anexa nr. 1 (Raport de intervenţie) din Ordinul Inspectorului
General nr. 11299 din 01.04.2016, se abrogă.
Art.87 - Instrucţiunea va fi tipărită prin grija structurilor proprii de logistică din cadrul
Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă/USISU.
Art.88 - Instrucţiunea va intra în vigoare în 15 zile de la data aprobării de către Inspectorul
General
Art.89 - Anexele nr. 1-19 fac parte integrantă din prezenta Instrucţiune.

NECLASIFICAT
Anexa nr. 1
ABREVIERI ŞI PRESCURTĂRI
AC = Acid cianhidric
ADP = Autospecială de Decotaminare Personal
ADTT = Autospecială de Decontaminare Tehnică şi Teren
ATVCcCBRN = Vehicul de teren offroad de Cercetare CBRN
B = Biologic
Bq = Bequerel
CANUR = Centrul de Accident Nuclear și Urgență Radiologică- Structură
cu atribuții de specialitate în domeniul CBRNe aflat în
subordinea IGSU/CON
CB = Chimic şi Biologic
CBRNe = Chimic, Biologic, Radiologic, Nuclear şi substanţe explozive
CcCBRNe =Cercetare chimică, biologică, radiologică nucleară şi
substanţe explozive
CG = Fosgen
cGy = centigray
Ci = Curie
DcRBC = Decontaminare radioactivă, biologică, chimică
DM = Adamsită
DP = Difosgen
EADA (ROTA) =Emisii Altele Decât Atacul (Release Other Than Attack)
ED = Etildiclorarsină
EPI =Echipamente de Protecţie Individuală
EPICBRNe =Echipamente de Protecţie Individuală Chimică, Biologică,
Radiologică, Nucleară şi substanţe Explozive;
G = Agent chimic neuroparalitic nepersistent
GA = Tabun
GB = Sarin
GD = Soman
Gy = Gray
GPS = Sistem de Poziţionare prin Satelit
H = Iperită
HD = Iperită distilată
HL = Amestec iperită – levizită
HN = Azot iperită
IDLH = Immediately Dangerous to Life and Health
IMCell = Celula Mobilitate Ionică
IMS = Sistem cu Mobilitate Ionică
L = Levizită
LII (LEL (engl)) = Limită inferioară de inflamabilitate
LIE (LEL (engl)) = Limită inferioară de explozie
LSI (UEL (engl)) = Limita superioară de inflamabilitate
LSE (UEL (engl)) = Limita superioară de explozie
MD = Metildiclorarsine
MEDSURVREP = Raport de supraveghere medicală în cazul expunerii la
materiale periculoase
MSDS = Material Security Data Sheet
MTI = Materiale Toxice Industriale
NBC-1 = Raportul iniţial CBRNe care asigură datele de bază
NECLASIFICAT
NBC-4 = Raportul pentru transmiterea rezultatelor cercetării CBRNe şi
raportarea rezultatelor monitorizării şi observării
NBC-6 = Raport pentru transmiterea informaţiilor detaliate despre
evenimentele CBRNe
NBC CDM = Raport privind categoriile de stabilitate ale aerului pe verticală
NPICBRN (0 – 5) = Nivel de Protecţie Individuală Chimică, Biologică, Radiologică
şi Nucleară (0 – 5)
NSR 01 = Norme fundamentale de securitate radiologică
NURADEC = Autospecială de analiză şi prognoză CBRNe
OPORD = Ordin de operaţie
PD = Fenildiclorarsină
R = Radioactiv
RNS = Radiaţii cu nivel scăzut
SARCBRN = Autoturism pentru Cercetarea Chimică, Biologică, Radiologică
şi Nucleară (Search Assessment Radiological Car)
SA = Arsine
SCCell = Celula Semiconductorului
SCTI = Substanţe Chimice Toxice Industriale
STL = Substanţe Toxice de Luptă
Sv = Sievert
TWA = Time Weight Average (engl)
TLV = Threshold Limit Value (engl)
TLV-STEL = Threshold Limit Value-Short Time Exposure Limit
UAV = Unmanned Aerial Vehicle - vehicul aerial fără pilot
UGV = Unmanned Ground Vehicle – vehicul terestru fără pilot;
V = agent chimic neuroparalitic persistent
VX = agenţi vezicanţi
Anexa nr. 2
DEFINIŢII ŞI NOŢIUNI
În sensul prezentei Instrucţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au următorul înţeles:

 Ambarcațiune de interventie CBRN -nava care este deservită cu personal din
cadrul echipajului CBRNe din structura ISUJ și care asigură conducerea navei în
siguranță în timpul navigației și manevelor, paza și siguranța navei în staționare,
vitalitatea navei, prevenirea și stingerea incendiilor la bord, prevenirea poluării
mediului, exploatarea în siguranță a instalațiilor și echipamentelor de propulsie,
guvernare, manevra, navigație, telecomunicații și asigură activitati de cercetare
CBRNe,iar la solicitare, interventia de stingere incendii la bordul altor nave și
salvarea de vieți omenești;
 Anemometru- instrument pentru măsurarea vitezei curenților de aer;
 Clase de stabilitate atmosferică (categorii de difuzie, clase de turbulenţă sau
clase de stratificare) se definesc în funcţie de valorile parametrilor meteorologici
măsuraţi pentru caracterizarea gradului de stabilitate al atmosferei. Metoda de
clasificare a stărilor de stabilitate a atmosferei o reprezintă schema Pasquill:
atmosferă instabilă (clasele A, B, C), atmosferă neutră (clasa D), atmosferă stabilă
(clasele E, F);
 Ofiţer CBRNe - persoana care, conform atribuţiunilor de serviciu, conduce,
pregăteşte, verifică şi coordonează activitatea pe linie de protecţie CBRNe la nivel
de IGSU/ ISUJ/USISU/ISUB-IF;
NECLASIFICAT
 Cercetaş CBRNe - persoană care, conform atribuţiunilor de serviciu, deserveşte o
autospecială CBRNe în vederea cercetării, identificării, măsurării şi prelevării de
probe de natură CBRNe din zonele potenţial contaminate;
 CBRNe- acronim pentru Chimic, Biologic, Radiologic, Nuclear şi Explozivi de mare
putere
 CcCBRNe - cercetare chimică, biologică, radiologică nucleară şi Explozivi de mare
putere;
 Conducător autospecială CBRNe - persoană care, conform atribuţiunilor de
serviciu, conduce autospeciala CBRNe la/de la locul intervenţiei şi asigură
utilizarea în condiţii optime a instalaţiilor speciale sau a echipamentelor din
inventarul acesteia;
 Contaminare încrucişată – transferul contaminanţilor (chimic, biologic, radioactiv)
pe materiale, echipamente, tehnică de intervenţie, populaţie și personal de
intervenție.
 Comandant de echipaj CBRNe - persoana care, conform atribuţiunilor de serviciu,
coordonează şi conduce activităţile de intervenţie ale membrilor echipajului
CBRNe;
 Decontaminator - persoană care, conform atribuţiunilor de serviciu execută
misiuni de decontaminare a populaţiei, personalului de intervenţie, tehnicii de
intervenţie şi a terenului;
 Decontaminare (Reducerea contaminării) – Procedura de adoptare a unor
măsuri în scopul eliminării unui agent infecţios, toxic, a unei substanţe periculoase
sau material radioactiv de pe suprafaţa corpului unui om, agent conţinut în/sau aflat
pe un produs destinat consumului sau pe alte obiecte neînsufleţite, inclusiv mijloace
de transport şi care poate constitui o ameninţare la adresa sănătăţii publice;
 Decontaminare operaţională (decontaminare iniţială) decontaminarea
personalului de intervenție, a părţilor esenţiale ale echipamentelor sau a unor
porţiuni mici de teren esenţiale pentru refacerea capacităţii de intervenţie;
 Decontaminare totală - reducerea contaminării personalului, echipamentului,
materialelor şi/sau zonelor de lucru sau a itinerariilor de evacuare la cel mai scăzut
nivel posibil acceptat.
 Direcţia vântului se apreciază, de obicei, în raport cu punctele cardinale şi este
dată de direcţia de unde suflă acesta (de punctul cardinal dinspre care suflă vântul);
 Echipaj CBRNe – structură formată din comandantul de echipaj, conducătorul
autospecialei/ambarcaţiunii şi unul sau mai mulţi cercetaşi/decontaminatori, care
utilizează o autospecială/ambarcaţiune CBRNe;
 Fişa cu date de securitate a materialului (MSDS) - Formular care cuprinde
informaţii necesare pentru identificarea materialului; compuşi periculoşi, riscuri
asupra sănătăţii şi de incendiu; prim ajutor; reactivitate chimică şi compatibilităţi;
proceduri de intervenţie în caz de deversare, scurgere sau eliminare produs; măsuri
de protecţie necesare pentru depozitare şi păstrare în siguranţă a produselor
recuperate;
 Limita inferioară de inflamabilitate/explozie (LII/LIE) - reprezintă concentraţia
minimă a vaporilor, gazelor, prafurilor combustibile în aer (procente % din volum în
aer) care pot arde sau exploda în prezenţa unei surse de aprindere sau temperaturi
ambientale;

NECLASIFICAT
 Limita superioară de inflamabilitate/explozie (LSI/LSE) - reprezintă concentraţia
de material cea mai mare în aer şi care poate produce o explozie sau incendiu
atunci când este în contact cu o sursă de iniţiere;
 Material periculos - orice substanţă sau material, care prin caracteristicile sale
fizico-chimice, prezintă un risc potenţial pentru sănătatea umană sau pentru mediul
înconjurător dacă este impropriu utilizat, manipulat, depozitat sau transportat; orice
material(lichid, solid sau gazos), etichetat ca inflamabil, coroziv, reactiv, toxic,
radioactiv, sau infecțios este considerat periculos;
 Operaţiuni de intervenţie CBRNe– succesiune de activităţi executate pentru
organizarea şi desfăşurarea intervenţiei, de la momentul alertării echipajului
CBRNe, până la retragerea în subunitate şi restabilirea capacităţii de intervenţie;
 Protecţie CBRNe - totalitatea măsurilor de protecţie aplicate în cazul în care pot fi
prezente riscuri de natură chimică, radiologică, biologică/ utilizare de arme
biologice, radiologice sau nucleare sau ca urmare a producerii unor dezastre
naturale sau tehnologice la obiective sursă de risc. Protecţia CBRNe constă în
protecţia pasivă, evitarea contaminării şi atenuarea efectelor in cazul unui
eveniment de natură CBRNe.
 Punct de regrupare - Reprezintă locaţia în care resursele de intervenţie se pot
regrupa şi poate fi întocmit sau revizuit planul de acţiune;
 Raion/punct de evacuare - un loc, funcție de capacitatea de primire, prestabilit în
care sunt evacuate toate persoanele în caz de urgenţă;
 Substanţe sau soluţii de decontaminare - substanţe sau produse aflate sub
formă de lichide, gaz sau pulbere care prin reacţii chimice, neutralizează
substanţele chimice, distruge agenţii patogeni sau îndepărtează particulele de praf
radioactiv depuse;
 Semne/simptome expunere la STI/STL sau radiaţii ionizante - pot include, în
funcţie de natura expunerii: dificultăţi de respiraţie, înroşirea, arderea şi/sau
mâncărimea ochilor şi/sau a pielii, iritarea nasului şi a gâtului, curgerea nasului sau
salivarea (hipersalivaţie), tuse, pupile fixe, dureri de ochi sau de cap, accese sau
convulsii, vărsături;
 TLV - valoare limită de expunere, sinonim cu limita de expunere;
 TLV-STEL - pragul limită pe termen scurt valoare limită de expunere- concentraţia
la care personalul de intervenţie poate fi expus continuu pentru o perioadă scurtă
de timp specificată, fără să sufere de iritare, leziuni tisulare ireversibile, cronice sau
narcoză;
 TWA - concentraţia medie- reprezintă concentraţia medie ponderată cu timpul, a
unei substanţe pentru o zi normală de lucru de 8 ore pe zi, 40 ore pe săptămână, la
care tot personalul expus poate fi expus, fără a produce efecte adverse imediate
sau pe termen îndelungat, asupra individului expus sau/şi asupra descendenţilor
acestuia;
 Valoare IDLH - nivelul maxim la care un individ sănătos poate fi expus la un produs
chimic pentru 30 minute şi să scape fără să sufere efecte ireversibile sănătăţii sau
simptome de deteriorare;
 Zone de control – reprezintă suprafeţele din cadrul incidentului cu materiale
periculoase care au fost desemnate pe baza nivelului de siguranţă şi grad al
riscului. Aceste zone sunt definite ca: zone de excludere sau zonă de izolare, de

NECLASIFICAT
decontaminare sau de protecţie şi de sprijin. Marcarea acestora în forma grafică se
materializează cu următoarele culori:
 zona de excludere- ROŞU;
 zona de decontaminare - GALBEN;
 zona de sprijin - VERDE.
 Zona de excludere (Hot Zone) – sau zona fierbinte sau zona roşie sau zonă
restricţionată. Zona de excludere se delimitează în zona imediată din jurul
materialului poluant sau a perimetrului incidentului şi care poate fi extinsă până la
reducerea efectelor adverse asupra personalului de intervenție din afara zonei.
Perimetrul delimitat va fi strict monitorizat în scopul controlului contaminării, iar
accesul în această zonă se va realiza numai de către personalul instruit
corespunzător şi dotat cu echipament individual de protecţie adecvat;
 Zona de decontaminare (Warm Zone) – sau zona caldă sau zona de reducere
a contaminării sau zona galbenă sau zona cu acces limitat cuprinde zona cu o
contaminare redusă, aceasta fiind stabilită în jurul zonei fierbinţi având drept scop
crearea unui perimetru „tampon” dintre zona de excludere şi zona de sprijin având
ca obiectiv reducerea răspândirii contaminării. În acest perimetru se organizează şi
se desfăşoară activităţile de decontaminare şi include punctele de acces în zona
fierbinte;
 Zona de sprijin (Cold Zone) – sau zona rece sau zona verde sau zona curată
reprezintă perimetrul necontaminat, stabilit în jurul/în exteriorul zonei de
decontaminare în care pot fi direcţionate sau sprijinite activităţile de intervenţie.
Este zona unde se află Punctul de Comandă şi funcţiile de sprijin ce sunt necesare
pentru a controla incidentul. Perimetrul zonei de sprijin începe de la marginea zonei
de decontaminare în care nivelul de radioactivitate măsurat este egal cu fondul
natural de radiaţii;
 Viteza vântului reprezintă distanţa parcusă de aer în unitatea de timp. Aceasta se
exprimă în m/s sau km/h (1 m/s=3,6 km/h).

NECLASIFICAT
Anexa nr. 3
UNITĂŢI DE MĂSURĂ ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL (SI)

UTILIZATE ÎN DOMENIUL NUCLEAR
1. În această anexă sunt stabilite unităţile de măsură din sistemul internaţional (SI)
care se vor utiliza de către toate unităţile subordonate IGSU în sfera activităţilor nucleare –
dozimetrie militară; proceduri operaţionale pentru apărarea nucleară; echipamente
dozimetrice militare; surse radioactive; instruirea pentru apărarea CBRNe; documente
conexe.
2. "Ora" este unitatea de timp pentru debitul dozei/rata dozei.
3. Activitatea unei surse radioactive va fi exprimată în bequerel/Bq; un Bq
corespunde unei dezintegrări pe secundă.
4. Conversia unităţii de măsură: 1 Curie/Ci = 3,7 x 1010 Bq.
5. Unitatea de măsură pentru debitul dozei/rata dozei este Gray pe oră (Gy/h).
6. Submultipli unităţii de măsură pentru debitul dozei sunt:
a) centigray pe oră (cGy/h);
b) miligray pe oră (mGy/h);
c) microgray pe oră (µGy/h).
7. Conversia din unităţi de măsură tolerate:
a) 1 rad/h = 0,01 Gy/h = 1 cGy/h;
b) 1 mrad/h = 0,00001 Gy/h = 0,001 cGy/h = 0,01 mGy/h = 10 µGy/h.
8. Unitatea de măsură pentru doza absorbită este Gray (Gy).
9. Submultipli unităţii de măsură a dozei absorbite sunt:
a) centigray (cGy);
b) miligray (mGy);
c) microgray (µGy).
a) 1 rad = 0,01 Gy = 1 cGy;
b) 1 mrad = 0,00001 Gy = 0,001 cGy = 0,01 mGy = 10 µGy.
11. Unitatea de măsură pentru doza echivalentă/doza internă este Sievert (Sv).
12. Submultipli unităţii de măsură pentru doza echivalentă sunt:
a) centisievert (cSv);
b) milisievert (mSv);
c) microsievert (µSv).
1 mSv = 0,1 cSv = 0,001Sv = 1.000 µSv.
a) 1 rem = 0,01 Sv = 1 cSv;
b) 1 mrem = 0,00001 Sv = 0,001 cSv = 0,01 mSv.
14. În condiţiile actuale, se apreciază că riscul expunerii la radiaţii cu nivel
scăzut/RNS pe timpul desfăşurării misiunilor de intervenţie a crescut considerabil:
a) sievertul este acceptat ca unitatea de măsură cea mai adecvată pentru
stabilirea efectelor biologice asupra personalului, ca urmare a dozelor absorbite exprimate
în gray;
b) considerentele legate de sănătatea personalului - diagnostic, tratament
medical, supravegherea pacienţilor, evaluarea efectelor pe termen lung etc. –, precum şi
necesitatea consilierii comandanţilor în legătură cu nivelurile operaţionale şi/sau legale de
expunere, impun luarea în considerare a dozei interne şi exprimarea dozei absorbite prin
unitatea de măsură a dozei echivalente = cSv;
c) pentru niveluri mari ale radiaţiei gamma, de exemplu, ca urmare a unei
explozii nucleare, unitatea de măsură cea mai indicată pentru evaluarea efectelor imediate
asupra capabilităţii operaţionale a unei unităţi este centigray/cGy; pentru acest tip de
expunere, se va considera că 1 cGy =1 cSv.
NECLASIFICAT
15. Valorile debitului dozei/rata dozei şi dozei absorbite mai mici de 1cGy/h,
respectiv 1cGy, vor fi exprimate ca fracţii zecimale ale unui centigray.
16. Pentru tranziţia la sistemul internaţional, debitul doze/rata dozei, doza absorbită,
doza echivalentă şi activitatea sursei vor fi exprimate în unităţile de măsură stabilite în
această anexă, urmate (opţional) de echivalentul unităţilor de măsură tolerate.
17. Raportarea rezultatelor măsurătorilor se va face în cGy/h, cGy şi cSv.
18. Pentru transformarea măsurătorilor efectuate în R/h şi R, se vor folosi
următoarele corespondente ale unităţilor de măsură tolerate:
a) 1 R = 1 rad;
b) 1 rad = 1rem.
19. În cazul determinărilor cu aparate din generaţii/ani de fabricaţie diferite/ţi şi/sau
care lucrează cu unităţi de măsură diferite, se vor lua în considerare indicaţiile aparaturii
de ultimă generaţie/cu precizia cea mai ridicată.

NECLASIFICAT
Anexa nr. 4
FACTORI DE ATENUARE
1. Factorii de atenuare se utilizează pentru calcularea debitului dozei interioare,

măsurată în interiorul vehiculelor, adăposturilor etc., în funcţie de debitul dozei exterioare,
măsurată în afara vehiculelor, adăposturilor etc. şi invers folosindu-se formulele:
a) debitul dozei exterioare/PF = debitul dozei interioare; PF = factor de atenuare;
Exemplu, 100cGy/h : 25 = 4cGy/h, debitul dozei într-un mijloc de transport cu
coef.aten=25, faţă debitul dozei măsurată în exterior;
b) debitul dozei interioare x PF = debitul dozei exterioar;
Exemplu, 4cGy/h x 25 = 100cGy/h, debitul dozei în exteriorul mijlocului de
transport faţă debitul dozei măsurată în interior.
2. Coeficienţii de reducere a nivelului de radiaţie în interiorul mijlocului de transport pe
care este montat aparatul au următoarele valori:
Factor de atenuare (PF)
Mijloc de transport
- coeficient de reducere -
Vehicule blindate:
Transportor Amfibiu Blindat pentru 20
Cercetare CBRNe (TABCBRNe)
Vehicule 2
Camioane:
¼ tone 1,25
¾ tone 1,67
2½ tone 1,67
4 - 7 tone 2
peste 7 tone 3
3. Coeficienţii de reducere a nivelului de radiaţie ai diferitelor adăposturi au următoarele

valori:
Adăpost Factor de atenuare (PF)
- coeficient de reducere -
Structuri:
Clădire cu etaje:
Etaj superior 100
Etaj inferior 10
Casă cadru:
Primul etaj 1,67
Parter 10
Zone urbane (deschise) 1,43
Păduri 1,25
Adăposturi subterane 5000
Adăposturi acoperite 10

NECLASIFICAT
Anexa nr. 5
RAPORT CBRNe (CBRNe REPort)
RAPORT CBRNe 1 2 3 4 5 6 Grupa/echipaj/echipa nr:
EADA EADA EADA
NUC BIO CHEM
(1) DE LA:...........................……………………...........................................................................................................…........
(2) CĂTRE:..........................................................................................................................................……………………….
(3) DTG: …. …. …. …. …. …. Z …. …. …. …. …. PRIORITATE (4) R P O Z
1 2 3 4 5 6 LITERA SEMNIFICAŢIA INDICATIVULUI CONŢINUTUL MESAJULUI
N N N N N N ALPHA Nr. de ordine al evenimentului

C C C C C C
B B B B B B __ __ __ __ __ __ __ __
N N N N N N BRAVO Poziţia echipajului (coordonate GPS/loc)
C C C C C C
B B B B B B __ __ __ __ __ __ __ __ __ _
N CHARLIE Direcţia producerii evenimentului faţă de
C observator măsurată în sensul acelor ceasornicului
de la nordul liniei de caroiaj (NC), nordul geografic __ __ __ __ grade/miimi
(NG) sau nordul magnetic (NM), (specifică care),
exprimată în grade sau miimi (specifică care). NC/NG/NM
N N N C C DELTA N: Data şi ora producerii evenimentului dacă se __ __ /__ __/ __ __ __ __
C C C cunoaşte. ziua luna anul
C: Data şi ora producerii evenimentului dacă se __ __/ __ __
cunoaşte(emisia în atmosferă a STI). ora minute
C C ECHO Data şi ora terminării emisiei/evenimentului (emisia __ __ /__ __/ __ __ __ __
în atmosferă a STI). ziua luna anul
__ __/ __ __
ora minute
C N N C FOXTROT Localizarea evenimentului sau a raionului afectat, __ __ __ __ __ __ __ __ __ __
C C coordonate/loc, real/estimat (Act/Est), specifică __
care. Act/Est
C N N C GOLF Eveniment suspectat/observat.
C C Cauza probabilă a producerii evenimentului SUS/OBS.................................
(specifică care). ……………………………..
C C C C C C HOTEL C: Tipul STI (agentului chimic) şi persistenţa –
__ __ __ __ P/NP/Nec.
persistent (P) sau nepersistent (NP).
C KILO C: Descrierea terenului/vegetatiei.
C PAPA C: Coordonatele zonei de risc prognozate.
ALPHA
C PAPA C: Durata probabilă a riscului (în zile)

__ __ __ __ zile
BRAVO
N C QUEBEC N: Loc citirii/determinării/măsurării.
C C: Locul de unde a fost prelevată proba
B contaminată şi detalii privind proba.
N O ROMEO Debitul dozei absorbite în mSv/h sau Sv/h.
P
Ţ
I
O
N __ __ __ __ mSv/h
A Sv/h
L
NC NC C SIERRA N: Grupul dată-timp al măsurătorii/detecţiei. __ __ /__ __/ __ __ __ __
C: Grupul dată-timp al detecţiei (DTG). ziua luna anul
__ __/ __ __
ora minute
NC C TANGO N: Grupul dată-timp pentru H+1 (DTG). __ __ /__ __/ __ __ __ __
C: Grupul dată-timp al ultimei determinări a ziua luna anul
contaminării raionului (DTG). __ __/ __ __

ora minute
N UNIFORM Coordonatele contaminării cu debitul dozei
absorbite de 100mSv/h (roşu) – Nu se va
acţiona decât direcţionat de evaluatorul
radiologic.

NECLASIFICAT
1 2 3 4 5 6 LITERA SEMNIFICAŢIA INDICATIVULUI CONŢINUTUL MESAJULUI
N VICTOR Coordonatele contaminării cu debitul dozei

absorbite de 10mSv/h (3 Gy/h)(verde) – Se va
acorda o atenţie sporită acestor zone. Este
necesară scurtarea timpului de staţionare în
zonele cu valori peste acestea.
N WHISKEY Coordonatele contaminării cu debitul dozei
absorbite de 1mSv/h (1 Gy/h), (albastru) –
Este necesară scurtarea timpului de staţionare
în zonele cu valori peste acestea.
NC C XRAY N: Coordonatele contaminării cu debitul
dozei absorbite de peste fondul natural dar
mai mici de 1mSV/h (negru).
C: Zona de contaminare reală (galben)
NC C YANKEE Direcţia din care bate vântul
OPTIONAL
Viteza reprezentativă a vântului, 3 caractere . __ __ __ __grade/miimi

__ __ __km/h
C C ZULU Informaţii actualizate privind condiţiile

ALPHA meteorologice:
 stabilitatea pe verticală a aerului (1
caracter); __ __ __ Temper. suprafaţă(ºC)
OPTIONAL
 temperatura la suprafaţa solului (grade __ Umiditate (de la 0 la 9)

__ Fenomene(de la 0 la 9, A, B
Celsius), 3 caractere;
sau C)
 umiditate (1 caracter); __ Nebulozitate (de la 0 la 3)
 fenomene semnificative de vreme (1
caracter);
 nebulozitate (1 caracter).
Vezi anexa 5 date meteo
C C ZULU Remarci:
BRAVO  DMDA – limita exterioară a riscului de
iradiere radioactivă;
 SCTI – descrie obiectivul de risc/tipul
agentului.
NOTA:
1. N=numai nuclear/radiologic; C=numai chimic; NCB=nuclear/radiologic, chimic, biologic;
2. PRIORITATE: R= RUTINĂ/NORMAL; P= PRIORITATE; O=OPERAŢIONAL/IMEDIAT; Z=FULGER.
3. Prin mijloacele de comunicaţii se transmit numai datele/informaţiile de la numerele (1), (2), (3), (4), precum
şi din coloanele: „LINIA/LITERA” şi „CONŢINUTUL MESAJULUI”.
Tipuri de rapoarte, coloanele de la 1 la 6 din formular sunt corespunzătoare tipului de
raport iar liniile din cadrul acestora, completate cu literele N, C sau NC, reprezintă datele
care trebuiesc completate şi raportate:
a) CBRNe 1 Raport iniţial care asigură datele de bază;
b) CBRNe 2 Raport pentru transmiterea datelor evaluate;
c) CBRNe 3 Raport pentru avertizarea imediată despre contaminare şi zonele de
risc prognozate;
d) CBRNe 4 Raport pentru transmiterea rezultatelor cercetării CBRNe;
e) CBRNe 5 Raport pentru transmiterea informaţiilor despre contaminarea reală;
f) CBRNe 6 Raport pentru transmiterea informaţiilor detaliate despre evenimentele
în care sunt implicate SCTI.

NECLASIFICAT
Anexa nr. 6
OBSERVAREA METEOROLOGICĂ PENTRU STABILIREA

DATELOR METEOROLOGICE INIŢIALE
1. Scopul acestei anexe este descrierea factorilor meteorologici care influenţează

răspândirea pericolului rezultat ca urmare a producerii unui accident nuclear sever,
accident cu eliberare de agenţi înalţi patogeni sau substanţe chimice.
2. Datele meteo locale pot fi asimilate într-un mesaj al vântului chimic, mesajul
vântului chimic/CBRNe CDM; cantitatea de informaţie trebuie să fie desemnată pentru
fiecare observaţie locală bazată pe încrederea în cât de bine aceasta reprezintă regiunea.
3. Se vor lua în considerare caracteristicile terenului, zonelor împădurite muntoase,
de câmpie etc, care pot influenţa direcţia şi împrăştierea norilor contaminaţi nuclear,
biologic şi chimic.
Influenţa condiţiilor meteorologice asupra eficacităţii substanţelor CBRN
4. Temperatura - viteza de evaporare a unui agent chimic lichid variază în funcţie

de temperatură; temperaturile ridicate vor accentua procesul de evaporare, în timp ce
temperaturile scăzute îl vor încetini.
La temperaturi ridicate, pentru categoria de substanţe chimice persistente sau
nepersistente, pericolul reprezentat de vaporii toxici este mai mare; durata contaminării cu
lichide toxice şi pericolul reprezentat de vaporii toxici asociaţi se va diminua în timp.
Temperaturile scăzute au efecte contrare, temperaturile scăzute pot reduce, dacă
nu chiar elimina probabilitatea de a cauza pierderi; temperatura nu poate avea un efect
semnificativ în suprafaţa afectată, ca urmare a produceri unui eveniment CBRNe.
5. Categoriile de stabilitate a aerului descriu gradul de amestec al agentului emis
cu aerul din păturile joase ale atmosferei; există trei categorii generale de stabilitate a
aerului pe verticală:
a) stabil - în condiţii de stabilitate, are loc doar un amestec uşor şi, de aceea,
norul de aer contaminat, în concentraţii periculoase, se propagă pe distanţe mari;
b) neutru - în condiţii neutre, se produce o contaminare pe distanţe medii;
acest caz întâlnindu-se cel mai frecvent; raza medie de dispersie este cea obişnuită;
c) instabil - în condiţii de instabilitate există o dispersie puternică, aşa încât
zonele afectate sunt mai mici.
6. Vântul - viteza şi direcţia vântului vor influenţa modul de dispersare a norilor
contaminaţi nuclear, biologic şi chimic; vânturile puternice vor spori viteza de evaporare a
agenţilor chimici lichizi şi viteza de dispersare a norilor contaminaţi; efectul asupra
persistenţei agenţilor chimici este considerabil.
7. Umiditatea relativă şi precipitaţiile afectează efectul agenţilor chimici în diferite
moduri:
a) umiditatea ridicată va creşte eficacitatea substanţelor chimice cu efect
vezicant, dar nu va afecta în mod direct eficienţa substanţelor chimice cu efect
neuroparalitic;
b) umiditatea foarte scăzută va descreşte eficacitatea prin creşterea vitezei de
dispersie la care agenţii se evaporă datorită expunerii atmosferice;
c) ploile abundente sau prelungite vor spăla şi îndepărta contaminarea cu agenţi
lichizi, iar ploile uşoare pot determina reapariţia riscului contaminării (contaminare
secundară);
d) ploile, ce cad după producerea unui accident/atac cu în care sunt implicate
substanţe toxice industriale persistente, vor creşte, temporar, viteza de evaporare a
acestora, deci şi pericolul reprezentat de vaporii toxici;

NECLASIFICAT
e) zăpada reduce viteza de evaporare în substanţelor chimice aflate sub formă
lichidă, reducând astfel pericolul reprezentat de vaporii toxici în raionul afectat.
8. Inversia straturilor de aer - în majoritatea cazurilor, concentraţia de substanţe
chimice toxice industriale sau de luptă va scădea odată cu creşterea înălţimii şi atinge un
nivel scăzut, prag de sensibilitate specific apariţiei miozei, la aproximativ 800 m.
În condiţii normale, la altitudini peste 3.000 m de la sol, nu există pericol; condiţiile
meteorologice concrete din atmosferă, cunoscute ca „inversia straturilor de aer”, sunt
asociate cu condiţiile de stabilitate specificate în mesajul CBRNe privind vântul
chimic/CBRNe CDM, sub denumirea de categorii de stabilitate.
Condiţii stabile există noaptea sau dimineaţa, cerul este senin şi viteza vântului
scăzută, şi când temperatura suprafeţei solului sau a apei este mai scăzută decât cea a
aerului.
Inversia stratului superior se produce când scade temperatura stratului de aer de la
suprafaţă; în straturile de aer supuse inversiei, concentraţia substanţelor chimice toxice
industriale sau de luptă este mai mare decât în cele în care nu se manifestă acest
fenomen.
Dacă înălţimea maximă a oricărui proces de inversie este mai mică decât
800 m, se va preciza în mesajele CBRNe meteorologice/CBRNe CDM prin litera „A”, ce
apare în dreptul poziţiei „fenomene semnificative de vreme”; dacă înălţimea maximă la
care are loc procesul este mai mică de 400 m, va fi folosită litera „B”, iar în cazul în care
nu depăşeşte 200 m, litera va fi „C”; aceste litere reprezintă altitudinile de siguranţă pentru
aeronave.
9. Expunerea la aer şi radiaţii solare - majoritatea agenţilor biologici îşi pierd
viabilitatea sau toxicitatea în timp, după expunerea în atmosferă; aceştia vor avea o rată
mai mare de pierdere a viabilităţii sau toxicităţii când sunt expuşi la radiaţii solare.
10. Influenţa terenului asupra eficacităţii materialelor CBRNe

Direcţia şi viteza de deplasare a norilor contaminaţi este influenţată în mod
considerabil de natura terenului aflat pe direcţia vântului; norii contaminaţi pot lua tiparul
formelor de relief şi coboară în văi; concentraţii periculoase pot persista în vâlcele,
depresiuni şi alte spaţii joase (beciuri, pivniţe, etc); norii contaminaţi au tendinţa de a ocoli
obstacolele înalte, cum sunt dealurile şi de a fi încetiniţi în deplasare prin zone cu teren
accidentat, inclusiv în zone acoperite cu vegetaţie înaltă şi arbuşti; zonele de teren
deschise permit deplasări uniforme ale norilor contaminaţi.
Dimineaţa (AM) După Amiaza (PM)

Nebulozitate Nebulozitate
Fără
Unghiul Cer Unghiul Fără nori/
nori/Cer Cer
sub care acoperit Cer sub care Cer Cer
acoperit acoperit
se ridică mai mult complet se ridică acoperit complet
mai mai mult de
soarele de acoperit soarele mai puţin acoperit
puţin de jumătate
jumătate de jumătate
jumătate
o
<4 S S N > 46o I I N
>4o - 32o N N N >35o - 46o I N N
o o
>32 - 40 I N N >12o - 35o N N N
>40o I I N >5o - 12o S N N
I = instabil N = neutru S = stabil <5o S S N
Tabelul nr. 1. Determinarea categoriei de stabilitate a aerului pe verticală

NECLASIFICAT
Tabelul se foloseşte cu următoarele date:
a) timpul zilei;
b) gradul de nebulozitate;
c) unghiul sub care se vede soarele (noaptea sub 4 0).
Categoriile de stabilitate găsite în tabelul nr. 1 trebuie corelate cu datele din tabelul
nr. 2.
Tabelul cu unghiurile sub care se vede soarele conţine informaţii de bază.
Categoria de
Influenţe datorate caracteristicilor terenului şi condiţiilor stabilitate conform
meteorologice tabelului nr. 1
I N S
Suprafeţe uscate până la uşor umede I N S
Suprafeţe ude (exemplu: după ploi prelungite) sau cu rouă N N S
Suprafeţe îngheţate sau parţial acoperite cu zăpadă, gheaţă
N S S
sau chiciură
Suprafeţe complet acoperite cu zăpadă S S S
Căderi continue de ploaie (fără a avea un caracter torenţial) N N N
Ceaţă sau negură (vizibilitate între 1 Km şi 4 Km) N N S
Ceaţă densă (vizibilitate sub 1Km) N S S
Viteza vântului mai mare de 18 Km/h N N N
Tabelul nr. 2. Corelarea categoriei de stabilitate a aerului pe verticală
Tabelul nr. 2 este utilizat pentru corelarea categoriilor de stabilitate calculate cu

tabelul nr. 1 luându-se în considerare influenţele; toate cele opt situaţii ale caracteristicilor
terenului şi ale stării vremii prezentate în tabelul nr. 2 trebuie să se verifice, iar în cazul
existenţei unor incertitudini se va alege cea mai stabilă categorie.
11 Coduri folosite pentru rapoartele meteorologice

Categorii de stabilitate ale aerului
a) Simplificat:
I Instabil
N Neutru
S Stabil
b) Detaliat:
1 Foarte instabil 5 Uşor stabil
2 Instabil 6 Stabil
3 Uşor instabil 7 Foarte stabil
4 Neutru
`12. Domenii de umiditate relativă:
0 0- 9% 5 50 - 59 %
1 10 - 19 % 6 60 - 69 %
2 20 - 29 % 7 70 - 79 %
3 30 - 39 % 8 80 - 89 %
4 40 - 49 % 9 90 - 100 %

NECLASIFICAT
13. Fenomene meteo semnificative:
0 Nu sunt fenomene meteo 7 Zăpadă, ploaie, amestecat cu

semnificative zăpadă
1 Briza mării 8 Ploaie torenţială, zăpadă, ploaie
şi zăpadă amestecate, lapoviţă
2 Briza uscatului 9 Furtună cu sau fără precipitaţii
3 Zăpadă viscolită, furtună de A Vârful stratului de inversie este
nisip, furtună de praf mai mic de 800 m
4 Ceaţă, ceaţă cu chiciură, negură B Vârful stratului de inversie este
(vizibilitate sub 4 km) mai mic de 400 m
5 Burniţă C Vârful stratului de inversie este
mai mic de 200 m
6 Ploaie
14. Nebulozitate:
0 Acoperit mai puţin de jumătate (dispersat)

1 Acoperit mai mult de jumătate
2 Complet acoperit (întunecat)
3 Fără nori (cer senin)
15. Formule ajutătoare de calcul:

Parametrul Formula de calcul
Gradientul termic Δt = t50 – t200
Criteriul termodinamic
La inversie
La convecţie
La izotermie

NECLASIFICAT
16. Graficul pentru determinarea gradului de stabilitate pe verticală a aerului după
elementele meteorologice care stau la baza prevederilor timpului:
NOAPTEA ZIUA
Nebulozitate Nebulozitate
Cer Cer
Viteza Cer Cer
acoperit Cer acoperit Cer
vântului senin/acoperit senin/acoperit
mai mult complet mai mult complet
(m/s) mai puţin de mai puţin de
de acoperit de acoperit
jumătate jumătate
jumătate (2) jumătate (2)
(3/0) (3/0)
(1) (1)
0,5
0,6– 2,0 Inversie Convecţie
2,1– 4,0
Peste 4,0 Izotermie

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE Anexa nr. 7
NECLASIFICAT
Nr. din
Exemplar nr
Caracter document
NORMAL
Structura emitenta Nr. de pag
RAPORT CERCETARE /MONITORIZARE
ISUJ __
DE RADIAŢIE
Situatie reală Exercitiu
Copie trimisă la: IGSU /CANUR IGSU/DISPECERAT CNCAN Altele
Cod identificare subunitate: Gradul , numele şi prenumele

CBRN_01/11 (persoana care a efectuat măsuratoarea)
Scara hărţii TIP DE AUTOSPECIALĂ SAU CATEGORIA

Formatul hărtii ALT ECHIPAMENT ECHIPAMENTULUI
Nr. Rata Nu se Nr. Rata Nu se

Citirii Locaţia Timp dozei completează Citirii Locaţia Timp dozei completează
(cGy/h) (cGy/h)
1 16
2 17
3 18
4 19
5 20
6 21
7 22
8 23
9 24
10 25
11 26
12 27
13 28
14 29
15 30
OBSERVAŢII:
SEMNĂTURA
(evaluator radiologic sau specialist CBRN)
grad
numele si prenumele

Anexa nr.8
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE NECLASIFICAT
NESECRET
DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Nr. din
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Exemplar nr
Caracter document NORMAL
Completat de: Nr. de pag

USISU RAPORT DE INTERVENŢIE CBRNe

001
(numărul raportului)
1. Structura emitentă Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta

2. Subunitatea
3. Destinatar document
4. Data producerii Ora notificării
5. Numele apelantului/
denumirea instituţiei
6. Verificarea număr telefon apelant/locaţie DA NU
7. Locul producerii incidentului
8. Coordonate geografice Lat. Long.
9. Detalii despre incident
(tip, cantitate, etc)
10. Persoană fizică/juridică implicată
11. Accesibilitate la locul intervenţiei/precauţii
12. Zona a fost decontaminată de
13. Leziuni/tipuri
14. Exista populaţie contaminată/afectată DA ( ) pers NU
15. Efecte produse
16. Dacă s-a solicitat asistenţă de la alte
DA NU
structuri de intervenţie
- forţe şi mijloace implicate
17. Locaţia Punctului de comandă
18. Zona de aşteptare
19. Rută(e) de intervenţie recomandată (e)
20. Linii de comunicaţii
- frecvenţă radio
- număr de telefon
21. Dacă evenimentul poate fi dat publicităţii DA NU
.
FUNCŢIA
gradul
numele şi prenumele
Intocmit
gradul
numele si prenumele

Anexa nr.9
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE NECLASIFICAT
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ NESECRET
Nr. din 01.05.2016
Exemplar nr
Caracter document NORMAL
Completată de: Nr. de pag

Evaluator radiologic FIŞĂ DE MONITORIZARE DOZIMETRICĂ
INDIVIDUALĂ
Copie trimisă la: IGSU Institutul de Sănătate Publică CNCAN
Partea I
Date ale persoanei monitorizate
Numele Prenumele
Data naşterii Locul naşterii Sex M
Cod numeric personal (CNP)
Instituţia
Sediul
Localitatea Sector/Judeţ
Strada Tel/fax
Număr cod EVNUC Tip activitate E2
Data şi rezultatul ultimului examen medical periodic
Semnătura persoanei monitorizate
Partea a IIa
Doza efectivă totală pe toţi anii anteriori deschiderii fişei
Perioada (anii) Doza (acumulată)
Doza efectivă totală pe perioada din anul curent, anterior deschiderii fişei
Perioada Doza
(zz.ll.aaaa)

NECLASIFICAT
Partea a-III-a
Pentru persoanele supuse expunerii special autorizate, accidentale sau urgenţă
efectiv
Doza efectivă
de
Doza datorată
radiaţii extern
angajată prin
externe (mSv)
(raddionuclid
semnificativ)
Doza echivalentă Semnătura
contaminare
totală (mSv)
Locul producerii / Semnătura
expunerea
(X, α, β, n)
Nr. 1. cristalin personalului
expunerii
Data desfăşurării persoanei
crt 2. piele de
internă
internă
acţiunii monitorizate
Câmp
3. extremităţi (mSv)
Doza
specialitate
Tip
OBSERVAŢII:
SEMNĂTURA:
grad
numele si prenumele

44/57 NECLASIFICAT
Anexa nr.10
NESECRET
Nr. din 01.04.2017
Exemplar nr
Caracter document PRIORITATE
Completată de: TIPUL PROBEI

CBRNe_ISUJ AB FORMULAR (se marchează caseta aferentă cu X)
PRELEVARE PROBE
C B RN
Copie trimisă la: IGSU Institutul de Sănătate Publică CNCAN Altele: (specificaţi la Obs)
1. Persoana care a efectuat prelevarea:_____________________________ _____________________

(grad, nume şi prenume) (semnătura)
2. Numărul de ordine:______________
3. Timp:________________________________ __ __/__ __/__ __ __ __
(timp) (zz/ll/aaaa)
4. Loc prelevare:_____________________________________ sau coordonate UTM 

(adresa/date GPS)
5. Altele:____________________________________________________________
6. Descriere/caracteristici speciale ale procesului de prelevare
Punct de Punct de Material solid Lichide Eşantion prin Beţişor cu probă Probă gaz Obs.
prelevare prelevare a. Sol a. Suprafata apei ştergere a. beţişor steril
b. Pudră b. Straturi din Suprafaţă b. bacterii
c. Plante apă a. netedă c. viruşi
d. Probe din b. stare brută
Proba nr. animale c. poroasă
e. Altele
Cantitate: (ml) Cantitate: (ml) Suprafaţă: (cm2) Suprafaţă: (cm2)
45/57 NECLASIFICAT
Schiţa punctului de prelevare:
→____________ ← __________ m
Lungimea laturii Lungimea totală
OSERVAŢII:
SEMNĂTURA
(expeditor)
_______
_______________
OBSERVAŢII:
46/57 NECLASIFICAT
Anexa nr.11
DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ NESECRET
Nr. din 01.04.2017
Exemplar nr
Completată de: FIŞĂ CU DATE DE SECURITATE A MATERIALULUI Nr. de pag

Echipa/echipaj MSDS
CBRNe (MATERIAL SAFETY DATA SHEET )
1. Datele de identificare ale expeditorului

1.1 Numele transportatorului
1.2 Tip cale maritima 1.3 Adresa
1.4 Numărul de înmatriculare al 1.5 Numărul scrisorii de
mijlocului de transport transport
1.6 Destinatar
1.7 Adresa
2. Denumirea materialului periculos (substanţei periculoase)
2.1 Numele expeditorului
2.2 Categoria clasei de risc 2.3 Cod Identificare (Cod ONU)
2.4 Denumirea substanţei
3. Proprietăţi fizice
3.1 Starea de agregare în condiţii normale Solid Lichid Gaz
3.2 Greutatea moleculară 3.3 Culoare 3.4 Miros:
3.5 Altele particularităţi
4 Proprietăţi chimice
0 0
4.1 Gravitatie specifică 4.2 Temp. de C 4.3 Temp. de C
topire fierbere
0 0
4.4 Densitate de vapori 4.5 Pres de vapori (la 20 C) C
4.6 Rata de expansiune 4.7 Gradul de solubilitate daca se cunoaste
4.8 Solubilitate în apă DA NU
4.9 Altele specificaţi
5 Riscuri radiologice
5.2 Citirea radiaţiilor
5.1 Informaţii de pe eticheta 5.3 Colet afectat ?
(mSv/ora)
Denumirea Activitatea Indicele de La contact La 1 m de DA NU
radionuclidului) (Bq) transport1 container
6 Riscuri asupra sănătăţii:

DA NU
6.1 Risc de inhalare:
TLV/TWA ppm LC50 ppm/oră
6.2 Risc de ingestie DA NU LD50 mg/kg
1
NU ESTE NECESARĂ completarea indicelului de transport pentru categoria I-ALB
47/57 NECLASIFICAT
Piele (epidermă) Ochi
DA NU DA NU
6.3 Risc de absorbţie
Valoare Valoare
ppm/aer ppm/aer
IDLH STEL
Carcinogen: Teratogen: Mutagen: Pentru mediul acvatic
6.4 Risc cronic
DA NU DA NU DA NU DA NU
6.5 Altele:specificaţi
6.6 Proceduri de decontaminare:
6.7 Proceduri de prim ajutor:
0 0
DA Temp. de aprindere C Punct de inflamab C
Limita de inflamabilitate
NU LII (LIE) % LSI (LSE) %
6.8 (Explozie)
Riscuri de incendiu Produşi toxici ca urmare a arderii
Altele
Posibile substanţe de stingere
6.9 DA Reactiv cu următoarele substanţe
Riscuri de NU Altele specificaţi
reactivitate
6.10 DA Ph-ul caustic la: piele DA NU
Riscuri caustice corosiv: oţel DA NU
NU Altele specificaţi
6.11 Substanţe de neutralizare
7 Măsuri de protecţie recomandate2:

7.1 Pentru populaţie Distanţa de evacuare km pentru cantitatea tone
Distanta de izolare km
7.2 Pentru personalul de Zona de excludere km EPICBRNe A
intervenţie Zona de decontaminare km EPICBRNe B
(Nivel de protecţie solicitat) Zona de sprijin m EPICBRNe C
7.3 Pentru mediu
8 Observaţii:
Ofiter CBRNe
gradul
numele şi prenumele
Intocmit
gradul
numele si prenumele
2
Se vor aplica măsurile specificate în Ghidul Măsurilor de Urgenţă sau cu specificaţiile din Fişa cu date de
securitate a produsului (document elaborat în conformitate cu Directiva UE nr. 91/155/EC)
48/57 NECLASIFICAT
Anexa nr.12

NESECRET
Nr. din 01.04.2016
Exemplar nr
Completată de: RAPORT DE SUPRAVEGHERE MEDICALĂ Nr. de pag

Echipaj SMURD în cazul expunerii la materiale periculoase
Numele şi prenumele celui care
a completat MEDSURVREP
(MEDICAL SURVEILLANCE REPORT )
nr.
Personal de intervenţie din Numărul

3 Echipa CBRN Data
cadrul incidentului
Numele Prenumele CNP
Monitorizarea medicală iniţială Monitorizarea medicală după intervenţie
Criterii de excludere semne vitale
Presiune sânge / Presiune sânge /
Puls Puls
Respiraţie Respiraţie
Temperatura Temperatura
Greutate Greutate
EKG EKG
Evaluarea epidermei
Erupţii cutanate DA NU Erupţii cutanate DA NU
Rană DA NU Rană DA NU
Rană deschisă DA NU Rană deschisă DA NU
Starea mentală
Alertă Alertă
Vorbire Normală Vorbire Normală
slăbiciunea organismului slăbiciunea organismului
Istoricul medical Continuarea monitorizării post-medical:
lista medicamentelor luate în Continuarea monitorizării post-medicală include
ultimele 24 de ore următoarele:
prescrieri medicale luate în (a) repetarea monitorării semnelor vitale la interval de
Medicamentaţie ultimele două săptămâni 5-10 minute până când reveni la mai puţin de 85% din
(incluzând alergii la pulsul maxim. În situaţia în care după 10 minute
medicamente luate în ultimele semnele vitale nu au revenit în termen de 10% din
72 ore) valoarea iniţială, se analizează semnele vitale
ortostatice.
în ultimele 24 de ore: (b) Determinarea de la controlul medical ce informaţii
Consum de alcool
DA NU referitoare la reacţiile/simptome latente ce pot apărea
şi comunicate personalului de intervenţie.
3
Se completează NUMAI pentru personalul care intervine/ sau a intervenit în zona de excludere
49/57 NECLASIFICAT
(c) Dacă una dintre următoarele simptome sunt
prezente, se va contacta echipa medicală de
specialitate pentru direcţionarea şi pregătirea pentru
un posibil transport la prima unitate spitalicească de
specialitate.
1. pierderea în greutate
2. mai mult de 85% din pulsul maxim la 10
minute;
3. temperatura corpului mai mare de 38 0C,
4. greaţă, vomă, diaree, alterarea stării mentale
sau respiratoriii, cardiace sau probleme
dermatologice.
orice tip consum de alcool în
Protocolul de tratament pentru personalul
ultimele 6 ore sau alcool tare în
echipajului CBRNe
ultimele 72 de ore
DA NU
Tratamente Asigurarea timpului de odihnă trebuie să fie cel puţin
medicale sau egal cu timpul petrecut în echipamentul de protecţie
diagnostice în individual de către personalul de intervenţie.
ultimele 2 Personalul participant poate necesita asigurarea unui
4
săptămâni timp suplimentar pentru hidratarea organismului .
1.1 În situaţia în care după 10 minute semnele vitale
Simptom de febră, tuse, vomă diaree sau răceală în nu au revenit în termen de 10% din valoarea iniţială,
ultimele 72 ore DA NU se analizează semnele vitale ortostatice.
1.2 Dacă se constată pierderi în greutate mai mult
de 3% din greutatea corpului;pozitiv ortostatic (pulsul
creşte cu 20 bătăi pe minut sau presiunea sistolică a
sângelui creşte cu 20 mmHg la 2 minute staţionare;
mai mult de 85% pulsul maxim la 10 minute,
temperatura mai mare de 38 0C; greaţă, vomă sau
orice alte simptome, ar trebuie să fie efectuate
Hidratare consumarea a 250-500 ml apă sau altă următorul tratament.
băutură diluată DA NU (a) Hidratare intravenoasă cu soluţie salină în
scopul obţinerii unui puls mai mic de 100 bătăi pe
minut, presiunea sistolică a sângelui mai mare de 110
mmHg.
(b) Hidratare intravenoasă cu soluţie salină în
scopul obţinerii unui puls mai mic de 100 bătăi pe
minut, presiunea sistolică a sângelui mai mare de 110
mmHg.
Expus la produsul (produsele). DA NU Daca DA atunci enumeraţi
Durata expunerii: sec Analizat de către
OBSERVAŢII:
SEMNĂTURA
(personal medical)
numele si prenumele
Prezentul raport se completează la unităţile care dispun de personal medical specializat.
La intrarea în tură, în funcţie de posibilităţile echipajelor SMURD se completează datele iniţiale
posibil a fi colectate
4
NOTĂ : A se vedea Tabelele nr.2A, 3A, 2B, 3C, 4C, 5C şi 6 din Manualul protecţiei CBRN al
personalului de intervenţie din structurile IGSU- IGSU/CBRN 01.
50/57 NECLASIFICAT
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Anexa nr.13
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
„_______” AL JUDEŢULUI ______
ORDIN DE INTERVENŢIE
ÎN CAZ DE URGENŢĂ CBRNe
1. Evenimentul 2. Timp operativ (data/ora) Ordin de acţiune

De la: _ _/_ _/ _ _ _ _ ora _ _._ _ Nr. 1 /
Până la: _ _/_ _/ _ _ _ _ ora _ _._ _ _ _/_ _/ _ _ _ _
(zz/ll/aaaa) ora hh.mm ora _ _._ _
3. POA – coordonare Nume Telefon de Instituţia 4. Echipa:

răspuns la urgenţă contact
Comandantul Acţiunii
Coordonatorul echipei
în teren
Alte persoane cu
responsabilități
___________________
5. Personal de intervenţie
Comandantul echipajului de primă
Telefon Instituţia
cercetare şi evaluare CBRN
ISU ____
6. Misiunea
7. Instrucţiuni speciale / EPICBRNe:
8. POA. – contact Nr. de telefon P.C.I. - contact Nr. de telefon
Comandantul Acţiunii Purtător de cuvânt
Coordonatorul echipei în teren Evaluator radiologic /

9. Întocmit de: Data 10. Revizuit de: Data _ _/_ _/ _ _ _ _
_ _/_ _/ _ _ _ _ Ora _ _._ _
Ora _ _._ _
51/57 NECLASIFICAT
Anexa nr.14
FIŞĂ CONTAMINARE PERSONAL
52/57 NECLASIFICAT
Anexa nr.15
FIŞĂ PRIVIND CONTAMINAREA
53/57 NECLASIFICAT
Anexa nr.16
FIŞĂ EVIDENŢĂ
OBIECTE CONTAMINATE
54/57 NECLASIFICAT
Anexa nr.17
FIŞA
55/57 NECLASIFICAT
Anexa nr.18
FIŞA CONTAMINĂRII AUTOVEHICULELOR
56/57 NECLASIFICAT
Anexa nr.19
SEMNALE DE ALERTARE ŞI DE URGENŢĂ
Semnificaţia semnalului Descrierea semnalului

Atenţiune! Se ridică braţul vertical cu palma îndreptată către înainte
şi se menţine în această poziţie până când semnalul este
recepţionat de cei cărora le este adresat
Adunarea generală Se ridică braţul vertical, cu palma înainte şi se roteşte în
cercuri largi deasupra capului
Cu mâinile prinse de gât Lipsă de oxigen/dificultate în respiraţie
La loc comanda! Cu faţa către cei cărora li se adresează, se ridică ambele
braţe şi se încrucişează deasupra capului, cu palmele
orientate înainte
Părăsirea zonei imediat Prinderea partenerului de mână
Părăsirea zonei imediat Mâinele pe talie
Nevoie de asistenţă Mâinile ridicate deasupra capului
Sunt în ordine/am înţeles Degetul mare ridicat
Nu sunt în ordine Degetul mare coborât
Evacuare imediată, pericol Claxonarea de 3 ori consecutiv
de explozie
oo ooooo
57/57 NECLASIFICAT

ISU 11 INSTRUCTIUNI Echipaje CBRNe2018

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISU 11 INSTRUCTIUNI Echipaje CBRNe2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NECLASIFICAT

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 1

Colonel Valentin-Cosmin COMAN

Căpitan Adrian-Ionuț TICU

Căpitan Dan-Dorin-Valentin OPRE

Căpitan Aurelia-Ionela MUNTEANU

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 2

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 3

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 4

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 5

Art.11 Misiuni complementare:

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 6

Art.12 Misiuni speciale:

1.3 Misiunile echipajului de decontaminare RBC

Art.13 Misiuni de bază:

Art.14 Misiuni complementare

Art.15 Misiuni speciale:

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 7

2.1 Organizarea echipajelor CBRNe

Art.16 Echipajul de cercetare CBRNe are în compunere 4 militari: comandant echipaj,

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 8

2.2 Personalul destinat cercetării CBRNe şi îndatoririle generale ale acestora

Art.22 Îndatoririle generale ale comandantului de echipaj cercetare CBRNe/conducător

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 9

Art.24 Cercetaşul 2 execută următoarele:

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 10

Art.25 Conducătorul autospecialei CBRNe şi decontaminator/motorist (acolo unde sunt

Art.26 În cazul echipajelor de cercetare CBRNe care acţionează cu comandant de

2.3. Personalul destinat decontaminării RBC şi îndatoririle generale ale

Art.27 După organizare, înzestrare, instruire şi misiunile pe care le pot îndeplini,

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 11

Art.29 Decontaminatorul 1 execută următoarele:

Art.30 Decontaminatorul 2 execută următoarele:

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 12

Art.31 Decontaminatorul 3 execută următoarele:

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 13

3.1 Tehnici şi procedee de executare a cercetării CBRNe

Art.35 (1) Executarea cercetării CBRNe se îndeplinește prin următoarele tehnici:

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 15

3.2 Alertarea şi/sau alarmarea pentru intervenţie

Art.43 Pentru executarea misiunii de cercetare, comandantul echipajului de cercetare sau

Art.44 Însuşindu-si misiunea, comandantul de echipaj sau conducătorul ambarcațiunii de

3.3. Deplasarea la locul intervenţiei

Art.45 După primirea misiunii comandantul echipajului de cercetare CBRNe/ambarcațiunii

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 16

Art.46 Deplasarea la locul intervenţiei se realizează concomitent cu pornirea aparatelor şi

3.4 Executarea recunoaşterii, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului

Art.50 După sosirea la locul de desfăşurare a misiunii, comandantul echipajului de

3.5 Intrarea în dispozitiv a autospecialelor/ambarcațiunilor şi realizarea

Art.52 Pe timpul deplasării, echipajul de cercetare/ambarcațiunii execută procedeul de

4.1 Organizarea decontaminării

Art.56 Decontaminarea se execută independent sau cu forțe primite în sprijin, în scopul

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 19

4.2 Misiunile echipajului de decontaminare RBC

4.3 Alertarea şi/sau alarmarea pentru intervenţie

Art.71 Comandantul echipajului de decontaminare, primeşte misiunea pentru executarea

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 20

4.4 Deplasarea la locul intervenţiei

Art.73 Deplasarea la locul intervenţie se realizează imediat după încărcarea pe

4.5 Intrarea în dispozitiv a autospecialelor şi realizarea decontaminării

Art.76 După ajungerea în raionul/terenul/punctul de decontaminare, comandantul

Instrucţiuni privind intervenţia echipajelor CBRNe - ISU 11 – (CBRNe 03) Page 21

contaminării raionului (DTG). /

Viteza reprezentativă a vântului, 3 caractere . grade/miimi

1. Persoana care a efectuat prelevarea:_________ _