APARAT DE

RESPIRAŢIE TIP
ARIAC-98
 APARAT DE RESPIRAŢIE TIP ARIAC-98

CUPRINS

Cap. 1. GENERALITĂŢI pag. 3

Cap. 2. REGULI DE PROTECŢIA MUNCII pag. 7

Cap. 3. APARAT DE RESPIRAŢIE TIP ARIAC-98

3.1. COMPONENŢĂ, DESCRIERE ŞI FUNCŢIONARE pag. 9

3.2. PREGĂTIREA ŞI VERIFICAREA APARATULUI PENTRU INTERVENŢIE pag. 12
3.3. TIPURI DE REVIZII pag. 15
3.4. LUCRĂRILE CE SE EFECTUEAZĂ LA REVIZIA PERIODICĂ pag. 17
3.5. LUCRĂRILE CE SE EFECTUEAZĂ LA REVIZIA CURENTĂ DUPĂ
UTILIZARE pag. 23
3.6. LUCRĂRILE CE SE EFECTUEAZĂ LA REVIZIA GENERALĂ ANUALĂ pag. 24
3.7. REPARAŢII pag. 24
3.8. PIESE DE SCHIMB OBLIGATORII pag. 25

Cap. 4. DOTARE CANTITATIVĂ ŞI CALITATIVĂ ATELIER

ÎNTREŢINERE, VERIFICARE ŞI REPARAŢIE APARATE DE RESPIRAŢIE
CU AER COMPRIMAT TIP RA-60, ARIAC-98, EVAK ŞI AD-97

ANEXE:
MOD DE SELECŢIONARE AL APR
TIPURI ŞI CLASE DE FILTRE
EXEMPLU DE INSCRIPŢIONARE A UNEI BUTELII PENTRU AER COMPRIMAT
MODUL DE STRÂNGERE CORECTĂ AL BUTELIILOR PE SPĂTARUL
APARATULUI CU AJUTORUL CHINGII $1 CATARAMEI
PRINCIPALELE PIESE SCHIMB PENTRU APARATELE DE RESPIRAŢIE TIP
ARIAC-98
PERIOADELE RECOMANDATE PENTRU ÎNLOCUIREA PRINCIPALELOR
REPERE ALE APARATELOR DE RESPIRAŢIE TIP ARIAC-98
TABEL CU DEFECŢIUNI CONSTATATE LA VERIFICAREA APARATELOR DE
RESPIRAŢIE TIP ARIAC-98, CAUZE ŞI REMEDII
TABEL CU DEFECŢIUNI CONSTATATE LA REPERELE COMPONENTE ALE
APARATELOR DE RESPIRAŢIE TIP ARIAC-98, CAUZE ŞI REMEDII
Cap. 1. GENERALITĂŢI
Aparatele pentru protecţia căilor respiratorii pot fi considerate ca o parte constitutivă
a aparatului respirator, motiv pentru care la analiza modului de protecţie trebuie să se ţină
seama atât de mecanismul acestuia cât şi de factorii fiziologici.
Respiraţia este un proces fiziologic complex în a cărui desfăşurare sunt implicate trei
sisteme funcţionale diferite: sistemul respirator, cel cardiovascular şi sistemul nervos.
Sistemul respirator este alcătuit în principal din plămâni şi căile respiratorii extrapulmonare.
Inspiraţia şi expiraţia reprezintă timpul activ, respectiv pasiv al respiraţiei. Aceste două
procese generează ventilaţia pulmonară. în stare de repaus, în respiraţie normală mişcările
circulatorii au loc cu o frecvenţă de 16 - 18 mişcări pe minut. Volumul de aer vehiculat într-
o respiraţie normală, numit aer curent sau aer respirator, variază între 0,4^0,6 litri, dar
cantitatea de aer inspirată forţat poate ajunge până la 1,8 litri.
Cantitatea de aer care trece prin plămâni într-un minut reprezintă debitul respirator,
care în repaus are valoarea de 5-10 litri/minut, iar în timpul unui efort fizic poate atinge
valori cuprinse între 120 şi 150 litri/minut. Să nu uităm însă că există mari deosebiri în ceea
ce priveşte modul de adaptare al diferitelor persoane la efort, un rol important avându-l
antrenamentul şi stresul.
Respiraţia este un proces fiziologic complex, a cărei disfuncţionare poate provoca
accidente grave sau chiar mortale. In acest context, pătrunderea oamenilor in medii care
conţin substanţe toxice sau cu conţinut scăzut de oxigen este deosebit de periculoasă, în
măsura în care aceasta se face fără de protecţie corespunzătoare.
Aerul atmosferic are următoarea componenţă:
- azot 79%
- oxigen 20.95%
- alte gaze 0.05%
în condiţiile desfăşurării diferitelor activităţi, poluanţii atmosferici ai spaţiilor de lucru
care acţionează asupra căilor respiratorii variază în limite foarte largi, de la agenţi relativ
nepericuloşi dar "supărători", la agenţi foarte periculoşi generatori de intoxicaţii grave.
Gradul de nocivitate al poluanţilor atmosferici pentru aparatul respirator
diferă de la un agent la altul, fiind determinat de o serie de factori care se
referă la cantitatea şi concentraţia activă a substanţei, la acţiunea
cumulativă în organism, la timpul de expunere, la temperatura mediului de
lucru, la particularităţi fiziologice.

Principalii poluanţi întâlniţi se pot clasifica în trei categorii distincte:

- poluanţi solizi;
- poluanţi gazoşi;
- insuficienţă de oxigen în aerul respirabil.
Ultima categorie de atmosferă nocivă poate rezulta în spaţii închise prin
arderea sau oxidarea lentă o materialelor organice sau deversarea masivă de alte
gaze (CO2, N 2/ agenţi inergenţi de stingere, etc.). în asemenea condiţii, la sărăcirea
în oxigen se adaugă şi gazele toxice (oxid şi dioxid de carbon) ce rezultă din
ardere.
în anumite condiţii omul poate trăi într-o atmosferă care conţine mai puţin
oxigen decât în mod normal, astfel:
- până la 18% oxigen, omul respiră în mod normal;
 - între 18 şi 15% oxigen, la muncile mai intense survin accidente de respiraţie;
- sub 15% nu se pot desfăşura activităţi fizice;
- la 8-9% oxigen, omul nu mai poate trăi decât culcat, evitând orice mişcare
care poate duce la un consum suplimentar de oxigen;
- sub 8% oxigen, survine paralizia membrelor, pierderea cunoştinţei şi apoi
moartea.
Este important de semnalat că omul nu-şi poate da seama de scăderea
concentraţiei de oxigen, deoarece respiraţia nu este reglată de oxigen, ci de
dioxidul de carbon, care este excitant al centrului nervos respirator.
în general, omul suportă bine până la o concentraţie de 4% dioxid de carbon
în aerul de respiraţie.
- la 4-5% dioxid de carbon se observă o accelerare a respiraţiei;
- la 8% dioxid de carbon se produc ameţeli şi dureri de cap;
- Ia 9-10% dioxid de carbon survine pierderea cunoştinţei;
- peste 10% dioxid de carbon survine moartea.
Prezenţa în mediul respirator a unor compuşi chimici (ce pot rezulta şi din
ardere) cum ar fi cianurile, amoniacul, hidrogenul sulfurat şi multe altele, chiar în
procente relativ reduse, pot duce la intoxicări grave sau pot cauza chiar moartea.
Pentru protecţia respiraţiei se pot utiliza două tipuri de dispozitive:
- dispozitive filtrante, a căror utilizare este limitată în principal de concentraţia
de oxigen, concentraţia noxelor şi natura noxelor, din mediul ambiant;
- dispozitive (aparate) izolante care pot fi autonome sau neautonome.
Aparatele de respiraţie (izolante) se utilizează în următoarele situaţii:
- când noxele depăşesc puterea de absorbţie a cartuşelor filtrante;
- când ne se cunosc cu exactitate noxele - caz frecvent întâlnit la incendii;

când există risc de deficit de oxigen (incendii, instalaţii de stingere a

incendiilor, deversări de gaze: amoniac, azot, etc.)
Folosirea aparatelor de respiraţie în condiţiile critice respiraţiei apare deci
ca o necesitate vitală. Din cauza faptului că însăşi intervenţia într-un mediu ostil
vieţii reprezintă un stres, este necesar ca utilizatorul aparatului să aibă încredere
deplină în acest echipament pentru ca atenţia sa să fie orientată în special asupra
lucrărilor ce trebuie efectuate. Această încredere este dată de caracteristicile
constructive şi de fiabilitate.
Deasemenea utilizatorul trebuie să fie într-o stare fizică şi psihică foarte
bună şi trebuie să se antreneze cu aparatul de respiraţie, întrucât consumul de aer
este în funcţie de capacitatea pulmonară, dar şi de antrenament şi de gradul de
efort.
Pentru calculul teoretic al duratei de utilizare a aparatului de respiraţie
autonom cu circuit deschis, de către un om în activitate, se poate aplica
următoarea formulă:
T = (p - t) V /C

unde: - T -este durata de utilizare rămasă până la consumarea întregii

rezerve de aer
 - p -presiunea medie existentă în rezervorul de aer la un
moment dat (ex. 200 bari)
- t -40-4-45 bari (sau 55±5 bari)
- V-volumul total al buteliilor ( ex.: 4 Itr.x 2 = 8 Itr. )
- C -consumul de aer, în litri pe minut, necesar respiraţiei şi
corespunzător categoriei de efort.
Autonomia de funcţionare a aparatului de respiraţie depinde strict de
consumul de aer, în litri pe minut. Astfel, pentru diferite activităţi, orientativ se
poate considera consumul de aer din tabelul următor:

Natura poziţiei sau efortului Numărul de Măr. unei Consum de aer

resp./min. resp. în litri litri/min.
Culcat 14 0,35 4,9
Şezând 18 0,40 7,2
Marş, 85 paşi/min. 20 0,75 15,0
Marş, 125 paşi/min. 23 1,4 32,0
Alergare 165 paşi/min. sau urcare pe 24 1,7 40,8
scară 111 trepte în 80 sec.
Alergare 220 paşi/min. 40 2,0 80,0
Alergare pe scară 111 trepte în 28 sec. 40 2,6 104,0

Valorile pot fi influenţate considerabil de particularităţile fiziologice ale

subiectului, antrenamentul şi starea psihică.

Prezentul manual tehnic se adresează personalului instruit să utilizeze, să verifice,

să întreţină şi să execute reparaţii simple (înlocuire de repere deteriorate, reglaje), având
dotarea necesară şi nu poate fi considerat un manual complet de reparaţii.
Procedura de verificare înainte de începerea lucrului cu aparatul va fi cunoscută în
mod obligatoriu de întreg personalul implicat în acest gen de intervenţii.
Fiabilitatea aparatelor depinde atât de concepţia şi execuţia lor, dar în foarte mare
măsură şi de starea de întreţinere şi verificare periodică.
 Cap. 2. REGULI DE PROTECŢIA MUNCII
în momentul intervenţiei la aparatele de respiraţie tip ARIAC-98 în vederea
întreţinerilor şi reparaţiilor trebuie respectate normele în vigoare în ceea ce
priveşte protecţia muncii. în plus trebuie avute în vedere normele ISCIR privind
recipiente sub presiune.
Specific pentru aparatele de respiraţie izolante cu aer comprimat, fabricantul
impune următoarele reguli de protecţia muncii:
Se interzice cu desăvârşire demontarea sau slăbirea oricăror racorduri sau îmbinări
în timp ce buteliile sub presiune sunt deschise sau există o presiune remanentă în
aparat, indiferent de valoarea acesteia. Excepţie face doar racordarea supapei la
cerere la mască şi cuplarea acesteia la aparat prin intermediul cuplei rapide.
Se interzice cu desăvârşire lovirea oricărui subansamblu al aparatului, indiferent
dacă acesta se află în presiune sau nu.
Nu este recomandată intervenţia asupra pieselor din cauciuc cu obiecte ascuţite
sau tăioase.
Nu se va introduce presiune în nici unul din subansamblele aparatului fără să se
verifice în prealabil starea îmbinărilor filetate; acestea trebuie să fie strânse până
la capăt.
Nu se vor folosi scule pentru strângerea îmbinărilor filetate acolo unde această
operaţie este prevăzut să se execute la mână.
Pentru recipiente sub presiune (butelii) trebuie respectate normativele ISCIR in
vigoare. La manipularea, umplerea şi folosirea buteliilor de aer din compunerea
aparatelor vor fi asigurate condiţiile prevăzute de normativele în vigoare cu privire
la regimul recipientelor de înaltă presiune.
Nici o persoană neautorizată de fabricant nu are drept de intervenţie asupra
aparatului, în afara acelor operaţii prevăzute în Cartea tehnică sau Manualul
prezent.
Sculele, manometrele, standurile de probă, precum şi celelalte echipamente de
măsurare trebuie să fie etalonate şi să aibă avizele şi autorizaţiile necesare.
Se interzice cu desăvârşire acţionarea necorespunzătoare asupra filetelor oricăror
subansamble ale aparatului.
Se interzice cu desăvârşire utilizarea altor repere decât cele originale sau cele
executate după documentaţia şi cu acordul fabricantului.
La apariţia unor zgomote suspecte se vor închide imediat robinetele buteliilor şi va
fi eliminat aerul din circuitul respirator.

NERESPECTAREA ACESTOR REGULI POT CAUZA ACCIDENTE GRAVE SAU CHIAR

MOARTEA. PENTRU ASTFEL DE SITUAŢII FABRICANTUL NU ÎŞI ASUMĂ NICI UN
FEL DE RĂSPUNDERE.

Un rol deosebit de important în siguranţa utilizatorului aparatelor de

respiraţie îl reprezintă respectarea întocmai a instrucţiunilor pentru
întreţinere şi reparaţii.
Societatea comercială PROSALV S.R.L. îşi declină orice responsabilitate cu privire la
orice accidente survenite în utilizarea aparatelor, în măsura în care instrucţiunile şi
procedurile de întreţinere şi reparaţie nu sunt respectate întocmai şi la timp
conform documentaţiei de produs

Cap. 3. APARAT DE RESPIRAŢIE TIP ARIAC-98

3.1. - COMPONENŢĂ, DESCRIERE ŞI FUNCŢIONARE

3.1.1.- Componenţă
Aparatul de respiraţie izolant autonom cu aer comprimat este compus
din următoarele păr ţi principale:
î. Rezervor de a er compus din una/două butelii
2. Ansamblu conector "T" (pen tru variant a cu 2 bu telii)
IB, Ansamblu reductor de presiune * ^ Di spozitiv de av ertizare
acustică, încorporat în reduc torul de presiune
qŞ,. Racord cu manometru
Racord medie presiune cu cu plă rapi dă (al cătuit din furtun de
legătură A şi furtun de legătură B)
7. Furtun de legătură A (cu semicuplă et a nşă normal
închisă) Supapă la cerere Masc ă facială
IO. Ansamblu placă dorsală, alcătuit din s uport dorsal şi harnaşament
Aparatul de respiraţie se compune dintr-o suport dorsal de care sunt
prinse chingile de umăr şi centura prin intermediul unor catarame. Pe
suportul dorsal se sprijină buteliile, prin intermediul unui reazem special
conceput şi al unui sistem de chingi cu ca taramă.
Reductorul, prins de suportul dorsal, este prevăzut cu două ieşiri de
medie presiune, una pentru supapa la cerere ( pe a cest circuit se află
montată şi supapa de suprapresiune), cealaltă pen tru cupla rapidă ce dă
posibilitatea cu plării unui alt consumator la aparat, precum şi cu al te două
ieşiri de înaltă presiune, una pen tru manometrul ce indică presiunea aerului
din butelii, ce alaltă pentru fluier (dispozit ivul de averti zare sonoră).
Intrarea în reductor se fa ce prin intermediul unui conector "T" şi a
racordurilor de legătură, în cazul variant ei de apara t cu două butelii sau cu
un racord de le gătură, pentru varianta cu o butelie.
Supapa la cerere se racordează la mască prin intermediul unui racord
prevăzut cu o piuliţă cu filet rotund Rd 40 .
Masca es te alcă tuită dintr-o mască ext erioară, o mască interioară,
supape de inspiraţie şi de expiraţie. Masca exterioară se execută din cauciuc
rezistent la acţiunea substanţelor toxice şi asigură o mulare şi o etanşare
perfect ă pe c ap cu ajutorul bridelor de aj ustare (etanşarea este asigurată şi
de o ramă din cauciuc, care urmăreşte conturul feţei). Aerul furnizat de
supapa la cerere spală vi zoarele prin interior la fiecare ciclu respirator, iar
aerul expirat nu vine în contact cu ac estea, fiind evacuat prin supapa de
expiraţie cu care este do ta tă masca.
 9/28
Separarea între fluxurile de aer (de in spiraţie, respec tiv de expiraţie) se
realizează prin intermediul măştii interioare şi previne aburirea vizorului.

3.1.2.- Caracteristici tehnice

-Dimensiuni de ga barit:
-pentru varianta cu una sau două butelii de aluminiu - 3 litri:
- lungimea 575 mm
- lăţimea 330 mm
- înălţimea 230 mm -pen tru varianta
cu o butelie de aluminiu - 4 litri:
- lungimea 635 mm
- lăţimea 330 mm
- înălţimea 230 mm -pen tru varianta
cu 2 butelii de oţel - 2x4 litri:
- lungimea 575 mm
- lăţimea 330 mm
- înălţimea 230 mm
-pentru varianta cu una sau două butelii de aluminiu - 4 litri:
- lungimea 635 mm
- lăţimea 330 mm
- înălţimea 230 mm
-pentru varianta cu o butelie de aluminiu -
6 litri:
- lungimea 710 mm
- lăţimea 330 mm
- înălţimea 240 mm
-pentru varianta cu o butelie de aluminiu -
7,5 litri:
- lungimea 570 mm
- lăţimea 330 mm
- înălţimea 240 mm
-pentru varianta cu o butelie de aluminiu -
9 litri:
- lungimea 640 mm
- lăţimea 330 mm
- înălţimea 250 mm
-Masa a paratului complet, cu buteliile neîncărcate :
-pentru varianta cu o butelie de aluminiu-3litri 7,600 k g
-pentru varianta cu două bu telii de aluminiu-3litri 11,650 k g
-pentru varianta cu o butelie de aluminiu-4 litri 8,600 k g
-pentru varianta cu 2 but elii de aluminiu-4 litri 12,300 k g
-pentru varianta cu 2 but elii de o ţel-4 litri 16,200 k g
-pentru varianta cu o butelie de aluminiu-6 I 10,100 k g
-pentru varianta cu o butelie de aluminiu-7,5 I 11,600 k g
-pentru varianta cu o butelie de aluminiu-9 I 13,100 k g -
Rezerva de aer: în funcţie de bu telie şi pr es. de încărc.
-Presiunea maximă de încărcare a buteliilor: 200 bari
 -Presiunea de av ertizare : conf. Cărţii tehnice (j40 - 45 bari sau 55 +
5 bari )J dar nu mai puţin de 20 0 NI
-Presiunea redusă (media presiune): 8±0,5
bari
-Presiunea de declanşare a supapei de siguranţă: 15 bari
-Depresiunea de deschidere a supapei de admisie: 0,5 - 3, 5 mbari
-Rezistenţa insp. pt. un de bit de minim 300 litri/min: max. 10 mbari -
Debitul de a er:
-pentru presiunea în but elie mai mare de 20 bari: 300 litri/min.
-pentru presiunea în but elie de 10 bari: 150 litri/min.

3.1.3.- Funcţionare
în varianta de bază, aparatul conţine aer comprimat la o presiune maximă
de 200 bari în două butelii, dar el a fost astfel conceput încâ t permite şi
echiparea cu o singură but elie cf>11 4, <j>14 0 sau <j)168, cu ca pacita tea
de 3 ; 4 ; 6; 7,5 sau 9 litri

Prin deschiderea robinetelor buteliilor, aerul comprimat circulă prin

racorduri ajungând în compartimentul de înaltă presiune al reductorului de
presiune, care are rolul de a reduc e pr esiunea până la max. 8+0,5 bari.
Supapa la cerere are rolul de a asigura aer respirabil la cerere şi cu un
debit suficient.
Având în vedere importan ţa majoră pe c are o are a coperirea întregii
distanţe la retra gere pre cum şi posibilitatea apariţiei de obst acol e
neprevăzut e, este absolut necesară stabilirea duratei prin antrenamente
efectua te în spaţiul respec tiv.
Pentru un consum mediu de 35 litri/min. (conform normelor europene
privind aparat ele de respiraţie), în funcţi e de varianta de apara t, respectiv
de rezerva to tală de aer din butelii, se prezintă în tabelul următor, cu titlu
orientativ, autonomia de funcţionare a a paratului şi rezerva necesară pen tru
retragere, în minute:

Nr. Rezerva totală de Autonomia Rezerva pentru Rezerva pentru

crt. aer din butelii totală de retragere, retragere,
(Nlitri) funcţionare 40-^-45 bari 55+5 bari
estimată (min.) (min.) (min.)
1. 2x4x200=16 00 45 9 12
2. 1x6x200=12 00 35 7 9
3. 1x7,5x200=1500 42 8,5 11
4. 1x9x200 = 18 00 50 10 14

Aceste valori po t fi influenţate considerabil de par ticularităţile

fiziologice ale subiectului (modul de a daptare al diferitelor persoane l a
efort, volumul respiraţiei), antrenamentul şi starea psihică (stresul).
Autonomia de funcţionare include şi durata de utilizare
corespunzătoare re tragerii utilizatorului din zona periculoasă (rezerva
pentru retra gere).
 3.2. - Pregătirea şi verificarea aparatului pentru intervenţie

Utilizarea aparatelor se va face numai de către personal special instruit şi

antrenat.
înainte de fiecare utilizare, personalul ce foloseşte aparatul trebuie să-l
verifice pentru a preîntâmpina folosirea unui aparat în stare tehnică
necorespunzătoare.
APARATELE VOR FI PROTEJATE DE ACŢIUNEA DIRECTĂ A FLĂCĂRILOR APARATELE
VOR FI PROTEJATE ÎN LOCURI CU PERICOL DE ATMOSFERĂ EXPLOZIVĂ
ÎMPOTRIVA SCÂNTEILOR CE POT REZULTA DIN ŞOCURI MECANICE SAU
ÎNCĂRCĂRI ELECTROSTATICE.
UTILIZAREA APARATELOR CE NU CORESPUND ÎN TOTALITATE TESTELOR DE
VERIFICARE PREMERGĂTOARE INTERVENŢIEI, PRECUM ŞI UTILIZAREA
APARATELOR FĂRĂ A SE EFECTUA ACESTE TESTE, SE INTERZICE CU DESĂVÂRŞIRE
!
Constatarea oricărei deficienţe duce la declararea aparatului inapt de
serviciu.
Echiparea şi verificarea pentru intervenţie se vor face în felul următor:
-după ridicarea capacului ambalajului se controlează în carnetul aparatului
perioada scursă de la ultima verificare, ce nu trebuie să depăşească trei luni;
-se va face o verificare vizuală generală a aparatului ce trebuie să fie
complet şi să nu prezinte urme de loviri sau deteriorări ce pot împiedica buna
funcţionare. Se vor urmări în mod deosebit asamblările diferitelor racorduri,
prinderea reductorului de suport;
-se verifică harnaşamentul, strângerea acestuia, precum şi poziţia chingilor
în catarame;
-se verifică furtunul şi manometrul. Furtunul nu trebuie să prezinte rosături,
exfolieri, porozităţi, umflături, fisuri sau orice alt defect ce poate duce la spargere
ori pierderi de aer. Manometrul trebuie să fie acoperit cu carcasa de protecţie din
cauciuc, geamul să fie în perfectă stare şi să nu aibă joc, iar acul indicator să fie la
gradaţia zero şi foarte uşor vizibil;
-se verifică montajul corect al buteliilor în aparat, racordarea corectă la
aparat, strângerea până la capăt a piuliţelor de racordare. După strângerea acestor
piuliţe cu mâna, racordul nu trebuie să aibă nici un fel de joc în robinet;
-se verifică aspectul exterior al măştii. Părţile din cauciuc ale măştii trebuie
să fie lucioase, fără pori, fisuri, înţepături, exfolieri sau sufluri. Cauciucul măştii
trebuie să nu prezinte semne de îmbătrânire. Se va verifica cu deosebită atenţie
racordarea blocurilor de supape (de expiraţie şi respectiv de inspiraţie) şi ale
vizorului cu părţile din cauciuc ale măştii. Vizorul trebuie să fie perfect transparent,
fără spărturi, fisuri, zgârieturi sau mătuiri. Deasemenea vizorul nu trebuie să
producă aberaţii (deformări) optice;

-se curăţă interiorul măştii şi se îmbracă pe cap. Dacă masca nu este bine
curăţată la interior, în timpul folosirii aparatului corpurile străine (praf, etc.) pot
J
pătrunde în orificiile respiratorii ale utilizatorului, producând reflexul de scoatere a
măştii;
-se verifică etanşeitatea măştii la depresiune prin astuparea cu palma a
supapei de inspiraţie şi crearea unei depresiuni în mască. Masca trebuie să rămână
lipită pe faţa servantului până la expiraţie;
-se pune aparatul în spatele utilizatorului urmărindu-se poziţia chingilor, a
furtunului pentru manometru (pe sub braţul stâng) şi a furtunului de medie
presiune. Furtunul de medie presiune, ce face legătura între reductor şi supapa la
cerere prin intermediul cuplei rapide, trebuie să permită mişcarea nestingherită a
capului în orice direcţie;
-se urmăreşte poziţia manometrului şi se verifică posibilitatea citirii prin
aducere în câmpul vizual. în poziţie normală, manometrul trebuie să fie cu faţa
spre utilizator;
-se verifică etanşeitatea circuitului respirator. Această operaţie trebuie
efectuată astfel: prin supapa la cerere neracordată la mască, se aspiră aerul din
circuitul de medie presiune, expirându-se pe nas, până la crearea unei mici
depresiuni în circuit. în funcţie de volumul pulmonar al utilizatorului care face
testul, pot fi necesare mai multe inspirări. Se consideră că aparatul este etanş
dacă, după menţinerea depresiunii cca. 10 sec., la o nouă încercare de inspirare,
circuitul de aer opune rezistenţă. Această probă se face cu robinetele buteliilor
închise;
-se deschid robinetele buteliilor şi se citeşte presiunea la manometru;
-se verifică funcţionarea supapei la cerere inspirând de câteva ori aer, din
racordul de medie presiune sau acţionând butonul de purjare. Zgomotul specific
pătrunderii aerului trebuie să se audă numai în momentul inspirării/purjării. Debitul
de aer în momentul inspirării trebuie să fie suficient pentru o inspiraţie profundă şi
rapidă;
-se verifică funcţionarea cuplelor rapide;
-se racordează supapa la cerere la mască, asigurându-se o strângere
suficientă pentru etanşare;
- se fac câteva probe de respiraţie, după care utilizatorul este pregătit pentru
intervenţie. 3.2.1.- Reguli obligatorii de utilizare
Pentru intervenţii se vor utiliza numai aparate în perfectă stare de
funcţionare, întreţinute şi verificate la termenele prevăzute în Cartea tehnică şi cu
buteliile încărcate cu cel puţin 80% din rezerva nominală de aer.
ATENŢIE! Ansamblul mască-supapă la cerere se pune pe figură numai după
deschiderea robinetelor buteliilor şi verificarea funcţionării supapei la cerere (prin
inspiraţie sau acţionarea butonului de purjare)
Utilizatorul aparatului se va retrage imediat din zona de lucru dacă va
constata:
-o rezistenţă deosebită la inspiraţie ; -pierderea
rapidă a rezervei de aer; -spargerea manometrului
sau a furtunului de legătură; -că avertizorul sonor
începe să funcţioneze;
-pătrunderea substanţelor nocive din mediul de lucru în circuitul de
aer (în cazul în care nu se datorează dezetanşării măştii pe figură şi nu poate fi
înlăturată prin reaşezarea acesteia sau în cazul în care substanţele nocive sunt
periculoase în doze reduse).
La încheierea operaţiei, după scoaterea măştii de pe figură, închiderea buteliilor şi
demontarea supapei la cerere de la mască, va fi eliminat tot aerul remanent în aparat prin
manevrarea butonului de purjare al supapei la cerere.
3.3. - TIPURI DE REVIZII ALE APARATELOR DE RESPIRAŢIE CU AER
COMPRIMAT TIP ARIAC-98

Aparatul trebuie supus unui control deosebit de minuţios, pentru ca oricând

în timpul exploatării să existe garanţia unei protecţii absolut sigure. După fiecare
întrebuinţare, după lucrări de întreţinere sau revizie, iar în caz de nefolosire -
odată la trei luni, trebuie să se facă o verificare amănunţită a calităţilor funcţionale
conform prescripţiilor prezentului manual tehnic. De execuţia corectă a acestor
verificări depinde în mod nemijlocit viaţa şi sănătatea purtătorului aparatului în
timpul folosirii acestuia.
Rezultatele tuturor verificărilor, sunt trecute obligatoriu în carnetul de
urmărire în exploatare a aparatului. Acest carnet însoţeşte aparatul în mod
permanent, constituind dovada efectuării tuturor verificărilor. Aparatele care nu au
înscrise în carnet rezultatele verificărilor în termenele prevăzute în prezentul
manual tehnic, nu vor putea fi utilizate.
Verificările se fac cu aparatul gata montat.
La lucrările de verificare se recomandă aşezarea aparatului pe un suport
corespunzător, în poziţia de exploatare. Toate verificările se efectuează cu un
aparat universal de verificare.
Revizia generală anuală şi reparaţiile se efectuează numai de către
personalul instruit şi autorizat în acest sens. Intervenţiile la regulatorul de
presiune__sujit interzise!

3.3.1. - Revizia periodică

Revizia periodică se face la termene de cel mult trei luni sau după orice
intervenţie la aparat (reparaţie, reglaje), în atelierele autorizate şi cu personal
special instruit pentru aceasta şi constă în verificarea operativă.
Se va verifica corecta asamblare a principalelor componente, suficienta
strângere a tuturor piuliţelor de legătură, starea generală a garniturilor de
etanşare.
Verificarea operativă constă în efectuarea de verificări specifice, după
ce în prealabil au fost montate butelii încărcate cu aer la presiunea de 200 bari.

3.3.2. - Revizia curentă după utilizare

întreţinerea curentă se execută de către unităţile utilizatoare imediat după
fiecare folosire a aparatelor, constând în recondiţionarea uşoară, repunerea în
stare de utilizare şi verificarea operativă.
Recondiţionarea uşoară constă în curăţarea şi igienizarea aparatului
precum şi înlocuirea eventualelor piese deteriorate în timpul intervenţiei.

Repunerea în stare de utilizare constă în echiparea completă a

aparatului cu reperele curăţate, montarea în aparat a două butelii (sau a unei
butelii) încărcate la presiunea nominală de lucru şi racordarea corectă la sistemul
reductor de presiune.

3.3.3.- Revizia generală

Anual aparatele vor fi supuse unor revizii generale de către firma
producătoare sau firmele autorizate şi constă în verificarea fiecărui
subansamblu, înlocuirea elementelor de etanşare din cauciuc,
verificări operative, igienizarea aparatului, etc.

REVIZIA PERIODICA

3.4. - LUCRĂRILE CE SE EFECTUEAZA LA

3.4.1. - Verificarea generală a aparatului

- Se verifică starea generală a aparatului ce nu trebuie să prezinte urme de loviri
sau deteriorări ce pot împiedica buna funcţionare;
- Se verifică dacă aparatul corespunde din punct de vedere igienic (să fie curat,
fără impurităţi, praf, etc.) Dacă nu corespunde se efectuează curăţarea şi
igienizarea aparatului;
- Se vor urmări asamblările diferitelor racorduri, prinderea reductorului de suport,
legătura reductor-supapă la cerere;
- Se verifică harnaşamentul, strângerea acestuia, precum şi poziţia chingilor în
catarame;
- Se verifică scadenţa buteliilor şi montajul corect al acestora pe aparat şi aspectul
exterior al acestora ce nu trebuie să prezinte urme de loviri sau deteriorări;
- Se verifică furtunul de înaltă presiune ce nu trebuie să prezinte rosături, exfolieri,
porozităţi, umflături, fisuri sau alte defecte ce pot duce la spargere sau pierderi de
aer;
- Se verifică manometrul care trebuie să fie acoperit cu carcasa de protecţie din
cauciuc, geamul să fie în perfectă stare, să nu aibă joc şi să fie vizibil, iar acul
indicator să fie la gradaţia 0;
- Se verifică starea furtunului de medie presiune ce nu trebuie să prezinte rosături,
exfolieri, porozităţi, umflături, fisuri sau alte defecte ce pot duce la spargere sau
pierderi de aer.

3.4.2. - Verificarea mastii faciale

- Se verifică aspectul exterior al măştii. Părţile din cauciuc trebuie să fie lucioase,
fără pori, fisuri, exfolieri sau sufluri şi să nu prezinte semne de îmbătrânire;
- Se verifică dacă masca corespunde din punct de vedere igienic (să fie curată, fără
impurităţi, praf, etc.) Dacă nu corespunde se efectuează curăţarea şi igienizarea;
- Se verifică racordarea blocurilor de supape (de expiraţie şi inspiraţie) şi ale
vizorilor cu părţile din cauciuc ale măştii. Vizorii trebuie să fie perfect transparenţi,
fără spărturi, fisuri, zgârieturi sau mătuiri;
- Se verifică chingile de strângere a măştii pe cap;
- Se verifică existenţa, integritatea şi buna funcţionare a supapelor de inspiraţie,
expiraţie şi ale semimăştii interioare;
3.4.3. Se verifică etanşeitatea măştii la depresiune prin astuparea cu palma a supapei de
inspiraţie şi crearea unei depresiuni în mască. Masca trebuie să rămână lipită pe faţă până la
expiraţie; - Verificarea etanşeităţii la joasă presiune
Pregătirea aparatului
- Se decuplează furtunul de medie presiune montat la supapa la cerere de la cupla
rapidă;
- Se cuplează supapa la cerere la aparatul universal de verificat;
- Se montează un dop etanş la capătul liber ai furtunului.
3.4.3.1. - V erif ica rea la s ubpres iune
- Se comută aparatul universal pe poziţia
- Se creează prin acţionarea pompei aparatului o depresiune de cca. 10 mbari în
circuitul respirator;
- Se comută apoi aparatul universal pe poziţia "0" şi se aşteaptă 1-2 minute pentru
egalizarea presiunilor;
- Se reglează din butonul de purjare al aparatului universal, presiunea de verificare
ce trebuie să fie cuprinsă în domeniul de -8 până la -7 mbari;
- Se porneşte cronometrul şi se vizualizeaza timp de un minut să nu avem o
creştere a presiunii mai mare de!b,3 mbari/min^
3.4.3.2. - V erif ica rea la s uqra pres iune
- Se comută aparatul universal pe poziţia "+";
- Se creează prin acţionarea pompei aparatului o presiune de cca. 10 mbari în
circuitul respirator;
- Se comută apoi aparatul universal pe poziţia "0" şi se aşteaptă 1-2 minute pentru
egalizarea presiunilor;
- Se reglează din butonul de purjare al aparatului universal, presiunea de verificare
ce trebuie să fie cuprinsă în domeniul de 7 până la 8 mbari;
- Se porneşte cronometrul şi se urmăreşte^ ca timp de un minut să nu avem o
scădere a presiunii mai mare de ^3jribari/min.)
- După terminarea verificării etanşeităţii la joasă presiune, se scoate dopul şi se
cuplează furtunul de medie presiune montat la supapa la cerere la cupla rapidă a
aparatului de respiraţie.

3.4.4. - Verificarea buteliilor de aer

- Şfî_ygnfi£iLşcadenţ^ Dacă aceasta este expirată se
recomandă golirea buteliilor şi verificarea acestora conform normelor ISCIR în
vigoare numai de către ateliere autorizate pentru această operaţie;
- Dacă buteliile corespund prescripţiilor ISCIR se deschid robinetele acestora şi se
verifică pe manometrul aparatului Dre^Q^^ejaglicâie care trebuie să fie cea nominală
(200 bari) sau cel puţin^80%Tdîn presiunea nominală în caz contrar fiind necesară
încărcarea acestora cu aer comprimat de respiraţie conf. SR-EN 132.
 După fiecare încărcare a buteliilor la presiunea nominală de lucru (200 bari -
poansonată pe butelie) se vor efectua şi următoarele operaţii:

- Se verifică asamblarea robinet-butelie, prin pensulare cu o soluţie de apă şi

săpun sau prin cufundare în apă;
- Se face verificarea robinetului la închidere: cu robinetul închis şi racordul
neacoperit, prin cufundare în apă. Se va introduce în apă numai robinetul, iar
după verificare va fi foarte bine şters, eventual prin suflare cu aer;
- Se montează pe aparatul de respiraţie butelia / buteliile încărcate;
- Se verifică racordurile / racordul de prindere a buteliilor la conectorul "T"
(varianta cu 2 butelii) sau la reductor (varianta cu 1 butelie) (acestea nu
trebuie să aibă nici un fel de joc în robinet) şi etanşeitatea robinetului la partea
de acţionare (tijă, piuliţă, rozetă).. Etanşeitatea se verifică tot prin pensulare
după deschiderea robinetelor.

3.4.5. -„Verificarea presiunii mejjjijj^eductoru!"' -

- Se deschid robinetele buteliilor şi se aşteaptă să se umple întreg circuitul de aer;
- Se montează la cupla de rezervă un manometru de control al presiunii medii
(0 - 25 bari);
- Se acţionează butonul de purjare al supapei la cerere de câteva ori
urmărindu-se şi căderea de presiune pe manometrul de control (să nu coboare
sub 5 bari);
- Se aşteaptă 1 - 2 minute pentru egalizarea presiunilor în circuit şi apoi se
citeşte presiunea pe manometrul de control;
- Presiunea medie trebuie să fie de:|8±0,5 bari

3.4.6. - Verificarea etanşeităţii la medie presiune

- Se montează supapa la cerere la aparatul universal;
- Se comută aparatul universal pe poziţia ŢDl^] lăreşte pe aparatul universal ca
debitul măsurat să nu depăşească (5
ţlitri/min; x
- Se verifică etanşeitatea prin pensulare cu o soluţie de apă cu săpun a tuturor
îmbinărilor şi componentelor circuitului de medie presiune: nu trebuie să apară
bule de aer.

3.4.7. - Verificarea etanşeităţii la înaltă presiune

- Se deschid robinetele buteliilor şi se aşteaptă să se umple întreg circuitul de aer;
- Se citeşte presiunea pe manometru;
- Se închid robinetele, se porneşte cronometrul şi se urmăreşte ca timp de un
minut scăderea de presiune pe manometru. Aceasta nu trebuie să fie mai mare
deflO^ [bari/min7\
4.8.- Verificarea rezistenţei inspiratorii şi a depresiunii de deschidere

3 .4 .8 .1 . - V erif ica rea rez is tentei ins pi rato r ii^

Rezistenţa inspiratorie a supapei la cerere este o caracteristică ce
influenţează în mare măsură capacitatea de efort a utilizatorului. Rezistenţa
 inspiratorie a aparatului se recomandă să fie determinată cu o trusă specială,
echipată cu un manometru de precizie şi un debitmetru.
- Se deschid robinetele buteliilor;
- Se cuplează aparatul de respiraţie la trusa de verificare prin intermediul supapei
la cerere;
-.Rentru up^ekiţ de 300 litri/min. măsurat cu trusa, valoareajrez[sten£e]
inspiratorii măsurate nu trebjjjejsă depaşe'asca 10 mbari.
în absenţa trusei cu debitmetru verificarea se va face astfel:
- Se montează supapa la cerere la masca facială;
- Se echipează cu masca;
- Se inspiră de câteva ori aer din aparatul de respiraţie iar debitul de aer la
inspirare trebuie să fie suficient
3 .4 .8 .2 . - V erif ica rea pentru o inspiraţie profundă şi rapidă.

- Se deschid robinetele buteliilor şi

se montează supapa la cerere la aparatul universal de verificare;
- Se comută aparatul pe poziţia "-";
- Se creează o depresiune în circuit cu ajutorul pompei pneumatice cu care este
echipat aparatul universal de verificare;
- Se manevrează încet şi cu atenţie pompa aparatului pentru a sesiza corect
deschiderea supapei la cerere (trebuie să se audă pătrunderea aerului în supapa la
cerere) şi a citi exact în acest moment valoarea depresiunii
de deschidere;
- Depresiunea de deschidere trebuie să fie cuprinsă în
intervalul

3.4.9.- Verificarea funcţionării dispozitivului de semnalizai^_a£iiştică

— -- ------------ — ----------------------- — --------- —

- Se deschid robinetele buteliilor şi se montează supapa la cerere pe aparatul

universal de verificare;
- Se comută aparatul pe poziţia şi se închid robinetele buteliilor;
- Prin acţionarea pompei aparatului universal se elimină foarte lent aerul din circuit
urmărindu-se permanent pe manometru scăderea presiunii;

- La o presiune în circuit de au j 55 + 5 bari^(conform Cărţii tehnice)

trebuie să declanşeze dispozitivul de semnalizare aTustică;

.4.10.- Verificarea manometrului

Se face o verificare vizuală a manometrelor:
- Scala manometrului trebuie să asigure o bună citire a valorilor măsurate;
- Carcasa manometrului nu trebuie să prezinte urme de loviri şi să fie acoperită cu
protecţia din cauciuc;
- Geamul manometrului trebuie să fie transparent, fără urme de loviri, crăpături
sau zgârieturi.
- Acul indicator al manometrului trebuie să fie pe poziţia "0";
- Se deschid robinetele buteliei urmărindu-se pe manometru ca acul indicator al
acestuia să se mişte liber şi fără şocuri/salturi;
- Se închid robinetele buteliilor şi se elimină încet aerul din circuit (prin acţionarea
butonului de purjare al supapei la cerere sau prin acţionarea pompei aparatului
universal comutat pe poziţia şi cu supapa la cerere montată pe acesta) urmărindu-
se ca acul indicator să coboare liber, fără şocuri/salturi şi să revină la poziţia "0";
- Precizia de indicare a manometrului se poate stabili prin măsurarea cu un
manometru etalon a presiunii din butelie şi prin compararea valorilor obţinute.
Verificările metrologice specifice se vor face într-un laborator specializat şi
autorizat.

3.4.11.4Probajde respiraţie
- Se montează aparatul de respirat la masca facială prin intermediul supapei la
cerere;
- Se echipează cu aparatul complet echipat urmărindu-se următoarele: confortul .
harnaşamentului, securitatea cataramelor şi racordurilor, accesibilitatea la comenzi
şi la manometru;
- Se deschid robinetele buteliilor şi se îmbracă masca pe cap urmărindu-se şi
transparenţa vizorilor măştii;
- Se fac câteva probe de respiraţie urmărindu-se ca debitul de aer să fie suficient
pentru diverse grade de efort (volum de aer inspirat);
- La încheierea probei se închid robinetele buteliilor şi se scoate încet aerul din
circuit urmărindu-se şi audibilitatea semnalului sonor de avertizare;
- Dacă presiunea din butelii este sub cea nominală se recomandă încărcarea
acestora şi repetarea verificărilor de la pct. 3.4.4.
La încheierea tuturor verificărilor se urmăreşte ca robinetele buteliilor să fie
închise şi dacă există aer remanent în circuitul respirator să se elimine prin
acţionarea butonului de purjare.

Se completează carnetul de urmărire în funcţionare al aparatului cu

rezultatele obţinute.
Dacă rezultatele obţinute nu se încadrează în valorile impuse sau se constată
defecţiuni ale aparatului de respiraţie care nu pot fi remediate se va contacta firma
producătoare sau atelierele autorizate în vederea reparaţiei acestuia.
Se depozitează aparatele verificate şi în perfectă stare de funcţionare
respectând condiţiile impuse în Cartea tehnică a acestora.
.5. - LUCRĂRILE CE SE EFECTUEAZĂ LA REVIZIA CURENTĂ DUPĂ UTILIZARE

3.5.1. - Recondîţionarea uşoară şi igienizarea aparatului

- Se curăţă cu o cârpă uscată sau umedă toate suprafeţele exterioare ale
aparatului: suportul dorsal, reductorul, supapa la cerere, etc.;
- Harnaşamentul va fi periat, uscat sau şters cu un burete umed;
- După decuplarea de la supapa la cerere, masca se va şterge cu o ţesătură de
bumbac moale pentru îndepărtarea urmelor de umiditate provenite din transpiraţie
şi condensare şi igienizată prin ştergere cu alcool etilic, respectând şi prescripţiile
firmei producătoare a măştii. în caz de necesitate, pentru o curăţire mai bună a
măştii, se vor utiliza soluţii cu apă şi detergenţi sau solvenţi care să nu atace
părţile componente din cauciuc sau mase plastice;
- Inelele "O" (de la racordurile de legătură) se vor unge, pentru mărirea fiabilităţii,
cu un strat subţire de unsoare siliconică;
- în mediile în care apar fenomene de coroziune la piesele metalice se recomandă
tratarea suprafeţelor acestora cu o ceară de protecţie.

3.5.2. - încărcarea şi verificarea buteliilor

- După utilizare se verifică închiderea robinetelor şi golirea aerului remanent din
circuitul respirator;
- Se desfac racordurile de prindere a buteliilor la aparat.
- Se verifică ca data scadenţei pentru următoarea inspecţie ISCIR, poansonată pe
butelie să nu fie expirată. Dacă aceasta este expirată se recomandă golirea
buteliilor şi verificarea acestora conform normelor ISCIR în vigoare numai de către
ateliere autorizate pentru această operaţie;
- Dacă buteliile sunt în scadentă acestea se vor încărca cu aer comprimat de
respiraţie conf. SR-EN 132 la presiunea nominală de lucru (poansonată pe butelie);
- După fiecare încărcare se recomandă efectuarea verificărilor conf. cap. 3.4.4.
La manipularea, transportul şi depozitarea buteliilor, se vor respecta cu stricteţe
prescripţiile ISCIR în vigoare.

3.5.3. - Repunerea în stare de utilizare

- Se echipează aparatul cu toate reperele curăţate.
- Se montează pe aparat buteliile încărcate la presiunea nominală de lucru şi se
verifică racordurile de prindere.

3.5.4. - Verificarea Operativă

Constă în efectuarea tuturor verificărilor menţionate la cap. 3.4.

23/28
3.6. - LUCRĂRILE CE SE EFECTUEAZĂ LA REVIZIA GENERALĂ ANUALĂ

Anual, aparatele vor fi supuse unor revizii generale de către firma

producătoare sau firmele autorizate. Revizia generală cuprinde:
1. Verificarea fiecărui subansamblu în parte (reductor de presiune, supapă la
cerere, etc.).

2. înlocuirea reperelor de cauciuc deteriorate sau ieşite din garanţie (inele "O",
membrană, mai puţin masca). în cazul măştilor se vor respecta prescripţiile firmei
producătoare.

3. Recondiţionarea şi igienizarea aparatului de respiraţie.

3. Verificări operative (toate verificările menţionate la cap. 3.4.).

Obs. - Dacă nu s-au utilizat buteliile din dotarea aparatelor, se recomandă golirea
acestora, încărcarea şi verificarea lor conform cap. 3.4.4.

3.7. - REPARAŢII
Reparaţiile se vor executa numai de către producător sau atelierele avizate
de acesta, numai cu personal special instruit şi autorizat în acest sens de către
producător.
în cadrul reparaţiilor, atelierele autorizate trebuie să folosească numai repere
executate conform documentaţiei de execuţie şi din materialele prevăzute. Nu se
admite înlocuirea materialelor nici unui reper fără avizul producătorului. Nu se
admit nici un fel de modificări funcţionale ale diferitelor repere. Nerespectarea
acestora poate duce la accidente grave.
- Defecţiunile constate la aparatele de respiraţie tip ARIAC-98, cauzele şi
remediile acestora sunt trecute în anexele la prezentul manual.
- Modul de rezolvare al defecţiunilor se va prezenta practic, în cadrul cursului de
instruire.

- 8. - PIESE SCHIMB OBLIGATORII APARAT DE RESPIRAŢIE ARIAC-98

- Următoarele repere din cauciuc se vor schimba obligatoriu în termen de cel

uit 24 luni, chiar în condiţii de depozitare a aparatului:
 Nr. crt. Denumire reper Cod
1. Inel "0" 15000450
2. Inel "0" 24001130
3. Inel "0" 17500500
4. Inel "0" 20003200
5. Inel "0" 20000600
6. Inel "0" 25000160
7. Inel "0" 20001100
8. Inel "0" 20000700
9. Inel "0" 20001000
10. Inel "0" 26201192
11. Inel "0" 16001210
12. Membrană 071000

Cap. 4. DOTARE CANTITATIVA ŞI CALITATIVA ATELIER ÎNTREŢINERE,

VERIFICARE ŞI REPARAŢIE APARATE DE RESPIRAŢIE CU AER
COMPRIMAT TIP ARIAC-98

- TRUSĂ CHEI FIXE: - S 8; - S 14 (2 buc.); - S 17; - S 19 (2 buc.); - S 22

- CHEIE TUBULARĂ: - S 19
- PATENT
- TRUSĂ ŞURUBELNIŢE
- TRUSĂ PILE
- DISPOZITIV CONTROL MEDIE PRESIUNE (0-25 bari)
- DISPOZITIV CONTROL PRESIUNE ÎNCĂRCARE BUTELIE (200 bari)
- TRUSĂ UNIVERSALĂ DE VERIFICARE
1. COMPRESOR AER DE RESPIRAŢIE LA 200 BARI (conf. SR EN 132)
2. ALCOOL RAFINAT PT. IGIENIZARE
3. LAVETE
4. SOLUŢIE DE APĂ CU SĂPUN
5. PENSULĂ MICĂ
6. UNSOARE SILICONICĂ
7. SIGILIU PENTRU REDUCTOR DE PRESIUNE

8. SCULE SPECIFICE APARAT TIP ARIAC-98:

- cheie specială piston reductor
- cheie specială portpastilă
 - dop supapă la cerere
- dop furtun de legătură B
- cheie specială cuplă rapidă
- cheie specială dop supapă la cerere
- cheie racord carcasă detentor
- cheie specială robinet butelie

- 3.8. - PIESE SCHIMB OBLIGATORII APARAT DE RESPIRAŢIE ARIAC-98

- Următoarele repere din cauciuc se vor schimba obligatoriu în termen de cel

mult 24 luni, chiar în condiţii de depozitare a aparatului:

Nr. crt. Denumire reper Cod

1. Inel "0" 15000450
2. Inel "0" 24001130
3. Inel "0" 17500500
4. Inel "0" 20003200
5. Inel "0" 20000600
6. Inel "0" 25000160
7. Inel "0" 20001100
8. Inel "0" 20000700
9. Inel "0" 20001000
10. Inel "0" 26201192
11. Inel "0" 16001210
12. Membrană 071000
 - Se recomandă ca în cadrul atelierului de întreţinere, verificări şi reparaţie aparate de
respiraţie să existe următoarele repere considerate piese uzuale de schimb:

INEL "0" <j)2,5X(t)l,6 VALVA

INEL "0" <j)4,5X(j)l,5 VENTIL SUPAPA SUPRAPRESIUNE
INEL "0" 4>5X(t>l,75 PISTON FLUIER TIP ARIAC-98
INEL "0" (|>6X<j)2 FURTUN ÎNALTA PRESIUNE
INEL "0" (|)7X(t)2 MANOMETRU 250 / 350 BARI
INEL "0" <j)10X(t)2 VENTIL ROBINET BUTELIE
INEL "0" <1)11X4)2 PASTILA REDUCTOR
INEL "0" 4>11,3X4)2,4 MEMBRANA SUPAPA LA CERERE
INEL "0" (|>ll,92X<j>2,62 ROZETA BUTELIE
INEL "0" 4)12,1X4)1,6 MASCA FACIALA
INEL "0" 4)32X4)2 GARNITURI MASCA INSPIRAŢIE
GARNITURI TEFLON <|)10X4>6,5X1,5 GARNITURI MASCA EXPIRAŢIE
GARNITURI TEFLON 4>16X(j>12,5Xl,5 INEL SIGURANŢA CUPLA
GARNITURI TEFLON <j)13X<j>10Xl,5 INEL SIGURANŢĂ arb. 14
GARNITURA CUPRU INEL ELASTIC (SIGURANŢĂ) BOLT
CATARAMA RAPIDA A + B SIGILIU
CATARAMA REGLABILA ŞAIBA <j)9,5X 4)5,5X1,5 REDUCTOR
CATARAMA FIXARE ŞAIBA 4)19,5X4)16X0,4 CUPLA
CATARAMA AUTOBLOCARE ŞAIBA BOLT
CLEMA / BRIDA PORT FURTUN SUPORT ELASTIC MANOM.
FURTUN DE LEGĂTURĂ „A" AŢA SIGILII
FURTUN DE LEGĂTURĂ „B" BILE CUPLA RAPIDA
ŞOLDIERE CATARAME MANOMETRU
MOD DE SELECŢIONARE AL APR