3

Deschiderea şi traversarea stratelor

productive- studii de caz
Obiective

Cauzele producerii accidentelor la traversarea stratelor productive;

Efectele producerii accidentelor la travesarea stratelor productive;
Prezentarea unor studii de caz;
Fenomenele care apar la traversarea stratelor productive;
Determinarea factorului skin cauzat de contaminarea stratului productiv
Aplicaţii.

3.1 Cauzele si efectele acccidentelor produse la

traversarea stratelor productive
Cauzele accidentelor produse la traversarea stratelor productive:
• neasigurarea unei contrpresiuni corespunzătoare pe strat;
• necunoaşterea sau ignorarea semnelor manifestărilor eruptive;
• scăderea contrapresiunii pe strat în timpul forajului din
următoarele cauze:
scăderii densităţii fluidului de foraj ca urmare a:
contaminării acestuia cu gaze, ṭiṭei sau apă;
sedimentării fazei solide.
scăderea înălţimii coloanei de fluid de foraj ca urmare a:
fenomenelor de pierdere a circulaţiei fluidului de
foraj;
extragerii garniturii de foraj fără umplerea
simultană a găurii de sondă;

17
 extragerii garniturii de foraj cu viteză mare prin
fluidul de foraj care are viscozitate mare;
extragerii sapei de foraj manşonate.
• manevrarea incorectă a echipamentului de prevenire a erupţiilor;
• traversarea unor formaṭiuni cu presiuni anormale și utilizarea
unui fluid de foraj necorespunzător;
• defecţiuni ale echipamentului de prevenire a erupţiilor.
Erupṭiile libere pot avea loc în timpul:
• forării sondei;
• testării sondei;
• completării sondei;
• operaṭiilor de intervenṭie.
Efectele accidentelor produse la traversarea stratelor productive :
• pierderea instalaţiei de foraj;
• pierderea platformei marine în cazul sondelor offshore;
• pierderi umane;
• degradarea zăcământului;
• formarea unor cratere la diferite distanţe de gaura de sondă.
• poluarea mediului înconjurător.
Semnele manifestărilor eruptive:
• modificarea vitezei de avansare a sapei;
• debitul de ieșire al fluidului de foraj devine mai mare decat cel de
intrare;
• presiunea la pompe scade;
• apariṭia gazelor, ṭiṭeiului sau apei la suprafaṭă

3.2 Studii de caz

În cazul acestui paragraf se vor prezenta câteva studii de caz referitoare
efectele erupţiilor libere care au avut loc atât la unele sonde onshore, respectiv
offshore.
• Erupṭie liberă necontrolată în timpul unei operaṭii efectuate cu
instalaṭia de operat cu sarma

18
 Fig. 3.1. Erupṭia liberă de la Bahja.

În 2001 la Bahja(Oman) în timpul unei operaṭii efectuate cu instalaṭia

de operat cu sarma, sonda de ṭiṭei a scăpat de sub control și a izbucnit
incendiul.
• Erupṭie liberă necontrolată în cazul unei sonde marine în timpul
unei operaṭii de intervenṭie.

.
Fig.3.2 Erupṭia liberă necontrolată la o sondă
marină din largul coastelor Perului.

19
 În timpul unei operaṭii de intervenṭie la o sondă marină din largul
coastelor Perului în 1977, aceasta a început să erupă necontrolat și s-a aprins.
Ca urmare platforma marină a fost destul de mult avariată precum și
instalaṭiile de suprafaṭă. Durata operaṭiei de captare și control a sondei fost
de 24 zile.
• Erupṭie liberă determinată de o alunecare de teren
In 1999 in Sudul Boliviei a fost avariată o sondă de producṭie ca
urmare a producerii unei alunecări de teren. Aceasta a fost controlată după opt
zile.

Fig.3.3. Erupṭia liberă a unei sonde determintă de o alunecare de teren.

• Erupṭia liberă a unei sonde marine forată de pe platforma

semisubmesibilă Deepwater Horizon din Golful Mexic
Platforma semisubmersibilă Deepwater Horizon contractată de BP până
în 2013 pentru forarea a două sonde de explorare. Adâncimea apei la locaţie
era de 1500m.
Cu ajutorul acestei platforme se putea fora până la o adâncime de
9100m, în ape adânci de până 2400m, aceasta fiind echipată cu cele mai
avansate sisteme de securitate şi pentru executarea forajului. Construcţia
platformei Deepwater Horizon a costat 560000000$ în 2001. Ea a fost
contractată de BP pentru 500000$/zi. Cheltuielile totale cu forajul,
helicopterele, navele suport şi alte servicii se ridicau la aproximativ
1000000$.

20
 Fig.3.4. Erupṭia liberă a unei sonde marină de explorare forată de pe platforma
semisubmersibilă Deepwater Horizon.

Platforma era semisubmersibilă neancorată, echipată cu sistem de de

poziţionare dinamică asistat de satelit. Acest sistem este triplu redundant
format din computere care controlează sistemul de propulsie al platformei
pentru menţinerea acesteia pe locaţie.
Sonda de explorare s-a forat în Macondo Prospect localizat în
Mississipi Canyon Block 252 din Golful Mexic la aproximativ 66 km de
coasta Loisianei.
S-a tubat coloana de exploatare de 7 in la 5596 m după care s-a
cimentat, nivelul cimentului în spaţiul inelar ajungând la aproximativ 4938m.
Se pare că la cimentare au fost folosiţi mai puţini centrori decât au fost
determinaţi de către software-ul utilizat la simularea cimentării.
După 11 ore de la cimentare se testează coloana la o presiune de 182 bar
având bacurile prevenitorului închise. Se introduce apoi garnitura de foraj la
adâncimea de 2438m.
La 16,5 ore după efectuarea cimentării s-a efectuat testul de influx
pentru verificarea integrităţii inelului de ciment şi a coloanei, înainte de
dislocuirea de la adâncimea de 2438m a noroiului pe bază de ţiţei cu apă de
mare. Datele rezultate în urma testului au fost destul de confuze, cu toate
acestea au fost declarate satisfăcătoare.

21
 În timpul operaţiei de dislocuire a noroiului cu apa de mare au avut loc
o serie de evenimente şi s-au înregistrat presiuni mari în garnitura de foraj, în
final ajungând la 400bar.
Sistemul de deconectare în caz de urgenţă care închide toate valvele şi
toate bacurile prevenitorului montat pe fundul mării şi deconectează riserul a
fost acţionat de la distanţă dar se pare că nu a funcţionat. De asemenea, se
pare că acesta a fost acţionat prea târziu.
Prin urmare, în seara de 20 aprilie 2010 o se produce o erupţie de gaze
la mare presiune, urmate de ţiţei. Acestea se aprind producând o serie de
explozii şi incendiind platforma. Flăcările aveau o înălţime de aproximativ
90m, fiind vizibile de la o distanţă de 35 mile.
După ce a ars aproape 36 de ore, platforma Deepwater Horizon s-a
scufundat pe 22 aprilie 2010.
Sonda a erupt timp de trei luni în 2010, fiind accidentul cu cel mai mare
impact asupra mediului marin din istoria industriei de petrol, acest impact
continuând chiar și după ce sonda a fost captată şi închisă. Explozia a ucis 11
oameni și a rănit alṭi 17 dintre cei 126 de oameni care se aflau pe platformă în
timpul exploziei.
Pentru limitarea scurgerilor de ţiţei s-au încercat diferite metode care
însă nu au dat rezultate. Una dintre ele a utilizat şi roboţi submarini
(ROV(remote operated vehicle)) pentru a acţiona un port specific al
prevenitorului de erupţie de pe fundul mării, însă fără rezultat.
Pe 15 iulie 2010 sonda a fost captată după ce a deversat în mare 780000
3
m de ṭiṭei. S-a estimat că debitul de ṭiṭei deversat zilnic era cuprins între 8400
– 9900 m3/zi. Ea a fost declarată închisă total abia în septembrie 2010 când s-a
reuşit interceptarea acesteia de către o sondă adiacentă forată în acest scop.

3.3 Fenomenele care apar la traversarea stratelor

productive
Traversarea stratelor productive se realizează prin foraj şi presupune
totalitatea operaţiilor care se realizează din momentul în care sapa a pătruns
pentru prima
Fenomenele care apar la traversarea stratelor productive sunt:
• Blocarea porilor cu particule solide;
• Migrarea particulelor de mici dimensiuni;
• Umflarea argilelor;

22
 • Blocarea porilor cu apă;
• Creşterea saturaţiei în apă;
• Formarea emulsiilor şi creşterea viscozităţii fluidelor;
• Depunerea sărurilor organice, respectiv anorganice pe pereţii
porilor.

3.4 Factorul skin din cauza contaminarii stratului

productiv
Contaminarea stratului productiv pe raza, (fig.3.5) genereazǎ
rezistenţe suplimentare la curgerea fluidelor din strat în gaura de sondǎ,
exprimate printr-o cǎdere de presiune suplimentarǎ, , în zona din imediata
vecinǎtate a gǎurii de sondǎ.

k kd rs

rd
rc

Fig.3.5. Ilustrarea zonei contaminate din jurul

gǎurii de sondǎ și parametrii specifici.

Relaţia de calcul a acestei cǎderi de presiune a fost determinatǎ de Hawkins

[3] dupǎ cum urmeazǎ:

(3.1)

23
unde reprezintǎ debitul sondei; viscozitatea fluidelor produse de strat;
factorul de volum al fluidului produs de strat; permeabilitatea
mediului poros; grosimea stratului productiv; factorul skinpropriu-zis .
Factorul skin generat de contaminarea stratului productiv sau factorul skin
propriu-zis permite evaluarea gradului de contaminare al formaţiunii
productive. Acesta se poate determina din datele rezultate de la cercetarea
hidrodinamicǎ a unei sonde sau se poate estima cu ajutorul relaţiei lui
Hawkins[3]:

(3.2)

Factorul skin propriu-zis, s poate avea valori pozitive indicând

colmatarea stratului productiv sau negative caracterizând rezultatul unei
operaţii de stimulare reuşite a sondei.

3.5 Aplicaţii
Sǎ se determine factorul skin propriu-zis în condiţiile în care se cunosc
urmǎtoarele date: raza sondei, rs=0,1 m; raza zonei contaminatǎ, rd=0,5m,
permeabilitatea zonei contaminate, kd=75 mD și permeabilitate originalǎ a
stratului, k=200 mD.
Sǎ se reprezinte grafic factorul skin în raport cu permeabilitatea și raza
zonei contaminate, considerând pentru acestea valorile din tabelul 3.1.
Tabelul 3.1 Valorile permeabilitǎţii și razei zonei contaminate.
kd, mD rd m
25 0,5
50 1
75 1,5
100 3

Bibliografie
1. Chivan, F.: Reservoir Formation Damage, Gulf Publishing Company, Houston,
Texax, 2000.

24
2. Cristescu, M, Teodorescu, C.C: Stimularea productivitǎţii sondelor prin acidizare,
Editura Universitǎţii Petrol-Gaze din Ploiești, 2004.
3. Hawkins, M.: A Note on the Skin Effect, JPT, Trans AIME, Vol, 207, p.356-357,
December, 1956.
4. Ioachim, Gr., Popa, C.: Exploatarea zǎcǎmintelor de ţiţei, Editura Tehnicǎ,
București, 1979.
5. Macovei, N.: Deschiderea stratelor productive, Editura Universitǎţii Petrol-Gaze
din Ploiești, 2008.
6. Marcu, M.: Extracţia petrolului, Editura Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2018.
7. Marcu, M.: Extracţia petrolului. Noţiuni fundamentale, Editura Universitǎţii Petro-
Gaze din Ploiești, 2012.
8. Nas, S. Kick Detection and Well Control in a Closed Wellbore, IADC/SPE
Managed Pressure Drilling and Underbalanced Operations Conference and
Exhibition, Denver, April, 2011.
9. Perrin, D.: Well completion and Servicing, Edition Technip, Paris, 1999.
10. Tocan, I.: Extracţia petrolului. Pregǎtirea sondelor pentru exploatare și punere ,in
producţie, Editura Tehnicǎ, București, 1998.
11. www.petrowiki.org.

25