Lucrarea nr.

4. Calculul parametrilor
supapelor de gaz-lift
4.1 Parametrii supapelor de gaz-lift
Parametrii supapelor cu burduf sunt:
• presiunea de deschidere la suprafaţă şi la adâncimea de
amplasare a supapei;
• presiunea de închidere la suprafaţă şi la adâncimea de
amplasare a supapei;
• presiunea în tubing în dreptul supapei;
• presiunea de deschidere în tester;
• debitul de gaze care trece prin supapă.
Presiunea de deschidere a supapei la adâncimea ei de fixare,
este dată de relaţia urmǎtoare:

= + −
(4.1)
1− 1−
în care: reprezintă presiunea în burduf la temperatura din sondă;
−presiunea necesară pentru a învinge forţa de compresiune a
arcului de a deschide supapa corespunzător presiunii în ţevile de extracţie
=0 bar şi a unei presiuni în burduf =0 bar.
−raportul dintre aria orificiului supapei, şi aria burdufului, ,
= ;

−presiunea din ţevile de extracţie în dreptul supapei.

23
 − tubing effect factor care reprezintă scăderea presiunii de
deschidere (bar) corespunzătoare unei creşteri de presiune în ţevile de
extracţie de 1 bar.
∙ −tubing effect.
Atunci când supapa nu are arc relaţia (4.1) devine:

−
= (4.2)
1−
Presiunea de închidere în condiţiile existente în sondă , se
determină cu următoarea relaţie:

= + 1− (4.3)

În cazul unei supape fără arc relaţia (4.3) devine:

= (4.4)

Presiunea de deschidere a supapei la suprafaţă, şi presiunea de

închidere la suprafaţă, sunt mai mici decât cele de la adâncimea ei de
fixare şi se pot determina ţinând seama de variaţia presiunii în coloana de
gaze.
Presiunea de deschidere în tester, se determină cu relaţia:

=
1−
(4.5)

unde reprezintă presiunea în burduful supapei la suprafaţă (la

temperatura de 150C).
Dacă presiunea din burduful supapei la temperatura din sondă,
rezultă din relaţia (4.4), presiunea din burduful supapei la suprafaţă, se
determină cu relaţia urmǎtoare:

= ∙ (4.6)

în care reprezintă un factor de corecţie cu temperatura care se determină

din tabelul 4.1.

24
Tabelul 4.1. Factorul de corecţie C t în funcţie de temperatură.

Temperatura Temperatura Temperatura

0 0 0
C - C - C -
15 1 41 0,910 67 0,833
16 0,996 42 0,907 68 0,830
17 0,992 43 0,904 69 0,828
18 0,989 44 0,901 70 0,826
19 0,986 45 0,898 71 0,823
20 0,983 46 0,894 72 0,820
21 0,979 47 0,891 73 0,817
22 0,975 48 0,888 74 0,815
23 0,971 49 0,885 75 0,813
24 0,968 50 0,882 76 0,810
25 0,965 51 0,879 77 0,807
26 0,961 52 0,876 78 0,805
27 0,957 53 0,873 79 0,803
28 0,953 54 0,870 80 0,802
29 0,950 55 0,868 81 0,799
30 0,947 56 0,865 82 0,796
31 0,943 57 0,862 83 0,793
32 0,940 58 0,859 84 0,790
33 0,937 59 0,856 85 0,788
34 0,934 60 0,853 86 0,785
35 0,930 61 0,850 87 0,782
36 0,926 62 0,847 88 0,780
37 0,923 63 0,844 89 0,778
38 0,920 64 0,841 90 0,776
39 0,917 65 0,839 91 0,773
40 0,914 66 0,836 92 0,770

Debitul de gaze care trece prin supapă se determină cu relaţia:

= 0,073 ∙ ! "# ∙$ (4.7)

unde ! reprezintă debitul de gaze injectate, m3N/zi;

# −temperatura la adâncimea de fixare a supapei, K;
$ −densitatea relativă a gazelor.

25
 Fig.4.1 Nomograma pentru determinarea diametrului orificiului supapei[5].
supapei

În funcţie de debitul de gaze care trece printr-o

printr o supapă, , presi-
unea în aval de supapă, şi presiunea în amonte de supapă, , se poate
supapei % din nomograma
determina diametrul real al orificiului supapei,
prezentată în figura 4.1,
4.1 care are la bază ecuaţiile Thornhill-Craver. Dacă
diametrul % este mai mic decât diametrul standard al orificiului supapei
atunci supapa se duzează.
Tabelul 4.2.
2. Caracteristicile supapelor cu burduf convenţionale Camco-Schlumberger.
Camco

Tipul R
Ab φ Av R 1− R
supapei 1− R

- in2 in in2 - - -

3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040

1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
-20 0,7700
3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351

1/8 0,0132 0,017 0,983 0,017

JR-20* 0,7700 3/16 0,0291 0,038 0,962 0,040
1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071

26
 1/4 0,0511 0,066 0,934 0,071
5/16 0,0792 0,103 0,897 0,115
CP-2** 0,7700 3/8 0,1134 0,147 0,853 0,172
7/16 0,1538 0,200 0,800 0,250
1/2 0,2002 0,260 0,740 0,351

1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044

3/16 0,0291 0,094 0,906 0,104
J-40 0,7700 1/4 0,0511 0,164 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575

1/8 0,0132 0,042 0,958 0,044

JR-40* 0,3109
3/16 0,029 0,094 0,906 0,104

3/16 0,0291 0,094 0,906 0,104

BP-2** 0,3109 1/4 0,0511 0,165 0,835 0,198
5/16 0,0792 0,255 0,745 0,342
3/8 0,1134 0,365 0,635 0,575
1/8 0,0132 0,108 0,892 0,121
J-50 0,1200 5/32 0,0200 0,167 0,833 0,200
13/64 0,0370 0,308 0,692 0,445
1/4 0,0511 0,425 0,575 0,739

JR-50* 0,1200 3/32 0,008 0,067 0,933 0,072

* Supape acţionate de presiunea fluidelor produse prin ţevi.

** Supape pilot pentru gazlift intermitent.

4.2 Exerciţii

I.Să se determine din diagrama amplasării supapelor prezentată în

figura 4.2:
a. adâncimile de fixare ale supapelor,
b. presiunile de deschidere, respectiv închidere la suprafaţă şi la
adâncimile de fixare ale supapelor,

27
 c. presiunea din tubing din dreptul fiecărei supape.
II. Utilizând datele determinate la exerciţiul de mai sus, să se
determine:
a. Parametrul R pentru fiecare supapă;
b. Să se aleagă din tabelul 4.2 aria orificiului supapei, aria burdufului
şi orificiul supapei pentru fiecare supapă.
c. Sǎ se determine debitul de gaze care trece prin supape și diametrele
orificiilor reale ale supapelor.

Fig.4.2 Amplasarea supapelor pe cale grafică – exerciţiul 1.

28
Bibliografie
1.Clegg, J.D. ș.a: Petroleum Engineering Handbook, Vol. 4, SPE,
2006.
2.Marcu, M..: Extracţia petrolului, Editura Universitǎţii Petro-Gaze
din Ploiești, 2018.
3. Marcu, M..: Extracţia petrolului. Noţiuni fundamentale, Editura
Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2012.
4. Marcu, M..: Extracţia petrolului. Sisteme de extracţie, Editura
Universitǎţii Petro-Gaze din Ploiești, 2013.
5. Popescu, C., Coloja, M.P.: Extracţia petrolului și gazelor asociate,
vol.1, Editura Tehnicǎ, București, 1993.
6.***Artificial Lift Solutions Catalog, Schlumberger, 2017.
7.***Gas Lift Catalog, Weatherford.

29