CUPRINS

DATE DE PROIECTARE
1. Capacitatea de prelucrare: 1000000 t/an;
2. Natura materiei prime: reziduu de vid;
3. Durata de funcionare: 8000 ore/an;
1
4. Caracteristicile de baz ale materiei prime:
- densitatea,
20
4
d =0,980;
- factorul de caracterizare,
UOP
K
= 11,25;
5. Randamentul n produse:
- gaze = 4,5%;
- benzin = 6%;
- motorin = 15%.
6. Caracteristicile produselor:
Gaze:
-
l g / 4 , 1
- mol g M / 32
Benzin:
- 735 , 0
20
4
d
- curba de distilare STAS:
% volum Temperatura,
0
C
i 40
10 65
30 86,5
50 105,5
70 125
100 164
Motorin:
- 875 , 0
20
4
d
- curba de distilare STAS:
% volum Temperatura,
0
C
i 145
10 168
30 206
2
50 257
70 289
100 369
7. Temperatura de intrare :
C t
i
441
;
8. Presiunea:
atm p 16
;
9. Debit de abur, ab = 1% fa de materia prim ;
10. Date cinetice:
- A = 12,5 10
12
s
-1
;
- E = 54500 kcal/kmol;
- R = 1,98 kcal/kmol K
10. Densitatea reziduului: 988 , 0
20
4
d
GENERALITI
Reducerea de viscozitate este un proces de desconpunere termica usoara care se desfasoara
la temperaturi de 450-500
0
C si presiuni de 12-25 at.
O conversie data, x, se poate obtine la o anumita severitate kx conform ecuatiei cinetice:
kx = ln 1/(1-x)
Conform acestei ecuatii procesul poate fi realizat In doua variante de baza:
3
- RV in serpentina, cu realizarea reactiilor la temperatura ridicata si un timp scurt de
sedere;
- RV cu camera de reactie, realizata la temperaturi mai scazute si timpi mai lungi de
reactie
Aceste doua tipuri de procese difera insa din punct de vedere al conversiei si al proprietatilor
produselor obtinute.
Schema unei instalatii de reducere a viscozitatii cu camera de reactie este prezentata in
figur .
Materia prima este introdusa sub talerele finale (de tip sicane) din coloana de fractionare 3,
unde este stripata de vaporii care vin din evaporatorul 2 (camera de reactie). Produsul lichid eliberat
de eventualele fractiuni usoare (motorina) este aspirat din baza coloanei 3 si introdus in cuptorul de
cracare 1. Produsele de reactie, sub forma unui amestec lichid-vapori, parasesc cuptorul cu
presiunea de 15 daN/.cm2 si cu temperatura de 470C, trec prin ventilul de reducere a presiunii VR
unde se destind la presiunea din coloana de fractionare (circa 3 atm) si intra in evaporatorul 2. In
evaporatorul 2, la baza, se separa lichidul (reziduu cracat) care va constitui combustibilul de focare,
iar Ia virf, vaporii care intra pe la baza coloanei de fractionare 3 (picaturile de Iichid antrenate de
vapori sunt retinute de talerele sicane si gratar ale evaporatorului). Pe la virful coloanei 3 se separa
benzina si gazele, lateral - fractiunea de distilat (fractiune larga de motorina), iar la baza - materia
4
1
prima care alimenteaza cuptorul. Dintr-o priza Iaterala a coloanei 3 se preia distilat care se
injecteaza inaintea ventilului de reducere a presiunii pentru a raci produsele de reactie care parasesc
cuptorul, impiedicind astfel continuarea proceselor de descompunere termica, care ar duce Ia
formarea de cocs (si deci Ia cocsarea traseului ce urmeaza dupa VR). De asemenea, distilatul se da
si ca lichid de spalare a vaporilor ce se separa in evaporatorul 2.
ECHIPAMENTE SPECIFICE PROCESELOR DE CRACARE TERMICA
Reactorul tipic utilizat exclusiv in procesele termice de prelucrare a hidrocarburilor este
cuptorul tubular, cu raport mare lungime/diametru, care aproximeaza destul de bine profilul ideal de
curgere de tip piston.
Dimensionarea corecta a reactorului in procesele de cracare termica este esentiala, deoarce
conversia materiei prime si distributia produselor de reactie care se obtin in reactor determina
capacitatea si rentabilitatea intregii instalatii.
Un alt element constructiv specific instalatiei de cracare termica este camera de reactie.
Pe ansamblu, intercalarea camerei de reactie duce la marirea randamentului de benzina, prin
cresterea conversiei materiei prime si intensificarea reactiilor de polimerizare. De asemenea, duce la
cresterea cifrei octanice a benzinei cu circa doua unitati datorita intensificarii reactilor de
polimerizare a gazelor cu formare de izoalchene cu cifre octanice ridicate. Un alt avantaj este acela
al economisirii de combustibil consumat in cuptor deoarece o parte din reactiile endoterme de
descompunere au loc in camera de reactie care functioneaza adiabatic.
Singurul dezavantaj al camerelor de reactie este cantitatea mare de otel aliat necesara pentru
construirea lor. Exprimand eficacitatea acestora functie de volum se considera ca o camera de
reactie este eficienta daca, pentru un volum de 55-70 m
3
al camerei de reactie se pot prelucra minim
1000 m
3
materie prima in 24 ore.
CALCULUL I TRASAREA CURBEI DE VAPORIZARE N ECHILIBRU LA
PRESIUNEA DE 16 ATM.
A. PENTRU BENZIN
S-a folosit metoda punctului focal. Pentru materia benzin se cunoate densitatea d
4
20
=
0,735 i curba de distilare STAS ( tabelul 1).
Tabelul 1. Curba de distilare STAS pentru benzin
t
i
t
10%STAS
t
30%STAS
t
50%STAS
t
70%STAS
t
100%STAS
5
40C 65C 86,5C 105,5C
125C
164C
.
S-a calculat curba de vaporizare n echilibru a produsului petrolier, la presiunea atmosferic
folosind metoda Edmister-Okamoto. Urmrind forma unui grafic generat pe calculator ( figura 1)
s-a aproximat temperatura corespunztoare la 90% vol. distilat = 147C.
30
50
70
90
110
130
150
170
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
% distilat
Temperatura,
o
C
Figura 1. Curba de distilare STAS pentru benzin
S-a calculat t corespunztor fiecrui segment al curbei STAS (tabelul 2).

Tabelul 2. Calculul t pe intervale nguste al curbei STAS pentru benzin.
Interval 0% -
10%
10% -
30%
30% -
50%
50% -
70%
70% -
90%
90% - 100%
t 25C 21,5C 19C 19,5C 22C 17C
Cu ajutorul graficului din figura 2 s-au determinat diferenele de temperatur,
corespunztoare acelorai segmente, de pe curba de vaporizare n echilibru.
6
Figura 2. Corelarea diferenelor de temperatur pe curbele STAS i VE pentru benzin.
S-a determinat grafic temperatura corespunztoare la 50 % de pe curba VE = 105,5 - 3 =
102,5C, n funcie de temperatura la 50 % de pe curba STAS i de diferena ( )
t
STAS 10% 30%
(figura
3).
S-au calculat temperaturile de pe curba de vaporizare n echilibru, pornind de la
temperatura corespunztoare la 50 % de pe aceast curb.
C t
VE
5 , 92 10 5 , 102
% 30
C t
VE
5 , 79 13 5 , 92
% 10
C t
VE
5 , 69 10 5 , 79
% 0

C t
VE
+ 5 , 112 10 5 , 102
% 70
C t
VE
+ 5 , 122 10 5 , 112
% 90

C t
VE
+ 5 , 126 4 5 , 122
% 100
7
Figura 3. Corelarea temperaturii corespunztoare la 50% pe curbele STAS i VE.
Din curba STAS s-au calculat:
temperatura medie de fierbere volumetric, t
mv
:
C t
mv

+ + + +
8 , 105
5
147 125 5 , 105 5 , 86 65
panta curbei STAS n domeniul ( 10 - 90 ) % distilat:
( )
025 , 1
10 90
65 147
% 90 10

STAS
p
8
50
70
90
110
130
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
% distilat
Temperatura,
o
C
Figura 4. Curba VE la 1 atmosfer pentru benzin.
Cu ajutorul figurii 5 n funcie de valorile t
mv
i p
STAS(10-90)% ,
s-au determinat valorile
temperaturilor medii de fierbere: temperatura medie gravimetric, t
mg
= 105,8 + 3 = 108,8C,
temperatura medie a mediilor, t
mM
= 105,8 7 = 98,8C, temperatura medie molar, t
mm
= 105,8
11 = 94,8C.
Figura 5. Diferanele de temperatur.
9
Pentru materia prim 7395 , 0 00806 , 0 7350 , 0 9952 , 0
15
15
+ d
S au determinat valorile temperaturii pseudocritice T
pc
= 273C, respectiv temperatura
critic real T
c
= 280C, cu ajutorul figurii 6.
10
.
11
Figura 6. Determinarea temperaturii pseudocritice i a temperaturii critice reale.
S a determinat valoarea presiunii pseudocritice = 32,5 atm, cu ajutorul figurii 7.
12
Figura 7. Determinarea presiunii pseudocritice.
S a determinat valoarea presiunii critice = 40 atm, cu ajutorul figurii 8.
026 , 1
273
280

pc
c
T
T
13
Figura 8. Determinarea presiunii critice reale.
S-a determinat grafic valoarea temperaturii focale, T
f
= 280 + 33 = 313C, cu ajutorul figurii
9.
14
Figura 9. Determinarea temperaturii focale.
S-a determinat grafic valoarea presiunii focale, P
f
= 40 + 27 = 67 atm, cu ajutorul figurii 10.
Figura 10. Determinarea presiunii focale.
Din figura 11 s-au citit valorile temperaturilor corespunztoare procentelor vaporizate
respective, n acest fel obinndu-se punctele de pe curba VE la presiunea de 16 atm .
15
1
10
100
10 100 1000
Figura 11. Determinarea temperaturilor corespunztoare procentelor vaporizate la 16 atm.
pentru benzin.
Valorile temperaturilor corespunztoare procentelor vaporizate la 16 atm. citite sunt
prezentate n tabelul 3.
16
Tabelul 3. Temperaturile pe curba VE la 16 atm. pentru benzin.
Interval 0% 10% 30% 50% 70% 90% 100%
t 120C 123C 130C 135C 140C 145C 148C
n figura 12 este prezentat curba VE la 16 atm. pentru benzin.

100
110
120
130
140
150
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
% distilat
Temperatura,
o
C
Figura 12. Curba VE la 16 atm. pentru benzin.
B. PENTRU MOTORIN
Pentru materia motorin se cunoate densitatea d
4
20
= 0,875 i curba de distilare STAS
( tabelul 4).
17
Tabelul 4. Curba de distilare STAS pentru motorin
t
i
t
10%STAS
t
30%STAS
t
50%STAS
t
70%STAS
t
100%STAS
145C 168C 206C 257C
289C
369C
.
Urmrind forma graficului ( figura 13 ) s-a aproximat temperatura corespunztoare la 90%
vol. distilat = 330C.
100
150
200
250
300
350
400
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
% distilat
Temperatura,
o
C
Figura 13. Curba de distilare STAS pentru motorin.
S-a calculat t corespunztor fiecrui segment al curbei STAS (tabelul 5).
Tabelul 5. Calculul t pe intervale nguste al curbei STAS pentru motorin.
Interval 0% -
10%
10% -
30%
30% -
50%
50% -
70%
70% -
90%
90% - 100%
t 23C 38C 51C 32C 41C 39C
S-au determinat diferenele de temperatur, corespunztoare acelorai segmente, de pe curba
de vaporizare n echilibru ( figura 14 ).
18
Figura 14. Corelarea diferenelor de temperatur pe curbele STAS i VE
S-a determinat grafic temperatura corespunztoare la 50 % de pe curba VE = 257 + 3 =
260C, n funcie de temperatura la 50 % de pe curba STAS i de diferena ( )
t
STAS 10% 30%
(figura
15).
S-au calculat temperaturile de pe curba de vaporizare n echilibru, pornind de la
temperatura corespunztoare la 50 % de pe aceast curb.
C t
VE
227 33 260
% 30
C t
VE
203 24 227
% 10
C t
VE
194 9 203
% 0

C t
VE
+ 277 17 260
% 70
C t
VE
+ 300 23 277
% 90

C t
VE
+ 317 17 300
% 100
19
Figura 15. Corelarea temperaturii corespunztoare la 50% pe curbele STAS i VE.
Din curba STAS s-au calculat:
temperatura medie de fierbere volumetric, tmv:
C t
mv

+ + + +
250
5
330 289 257 206 168
panta curbei STAS n domeniul ( 10 - 90 ) % distilat:
( )
025 , 2
10 90
168 330
% 90 10

STAS
p
20
150
170
190
210
230
250
270
290
310
330
350
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
% distilat
Temperatura,
o
C
Figura 16. Curba VE la 1 atm. pentru motorin.
Figura 17. Diferanele de temperatur.
21
Cu ajutorul figurii 17 n funcie de valorile t
mv
i p
STAS(10-90)% ,
s-au determinat valorile
temperaturilor medii de fierbere: temperatura medie gravimetric, t
mg
= 250 + 3 = 253C,
temperatura medie a mediilor, t
mM
= 250 12,5 = 237,5C, temperatura medie molar, t
mm
= 250
20 = 230C.
Pentru materia prim 8789 , 0 00806 , 0 8750 , 0 9952 , 0
15
15
+ d
S au determinat valorile temperaturii pseudocritice T
pc
= 430C, respectiv temperatura
critic real T
c
= 445C, cu ajutorul figurii 18.
Figura 18. Determinarea temperaturii pseudocritice i a temperaturii critice reale.
S a determinat valoarea presiunii pseudocritice P
pc
= 17 atm, cu ajutorul figurii 19.
22
Figura 19. Determinarea presiunii pseudocritice.
S a determinat valoarea presiunii critice P
c
= 18,5 atm, cu ajutorul figurii 20.
23
011 , 1
270
280

pc
c
T
T
Figura 20. Determinarea presiunii critice reale.
S-a determinat grafic valoarea temperaturii focale, T
f
= 445 + 54 = 499C, cu ajutorul figurii
21.
24
Figura 21. Determinarea temperaturii focale.
S-a determinat grafic valoarea presiunii focale, P
f
= 18,5 + 13 = 31,5 atm, cu ajutorul figurii
22.
Figura 22. Determinarea presiunii focale.
Din figura 23 s-au citit valorile temperaturilor corespunztoare procentelor vaporizate
respective, n acest fel obinndu-se punctele de pe curba VE la presiunea de 16 atm .
25
1
10
100
100 1000
Figura 23. Determinarea temperaturilor corespunztoare procentelor vaporizate la 16 atm.
pentru motorin.
Valorile temperaturilor corespunztoare procentelor vaporizate la 16 atm. citite sunt
prezentate n tabelul 6.
26
Tabelul 6. Temperaturile pe curba VE la 16 atm..
Interval 0% 10% 30% 50% 70% 90% 100%
t 395C 410C 420C 430C 435C 445C 450C
n figura 12 este prezentat curba VE la 16 atm. pentru motorin.

380
390
400
410
420
430
440
450
460
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
% distilat
Temperatura,
o
C
Figura 24. Curba VE la 16 atm. pentru motorin.
CALCULUL TEHNOLOGIC
27
Pentru materia prim:
9834 , 0 00806 , 0 980 , 0 9952 , 0 00806 , 0 9952 , 0
20
4
15
15
+ + d d
kmol kg M
mp
/ 65 , 934
9834 , 0 03 , 1
9834 , 0 29 , 44

Pentru benzin:
7395 , 0 00806 , 0 735 , 0 9952 , 0 00806 , 0 9952 , 0
20
4
15
15
+ + d d
kmol kg M / 75 , 112
7395 , 0 03 , 1
7395 , 0 29 , 44

Pentru motorin:
8789 , 0 00806 , 0 875 , 0 9952 , 0 00806 , 0 9952 , 0
20
4
15
15
+ + d d
kmol kg M / 62 , 257
8789 , 0 03 , 1
8789 , 0 29 , 44

Pentru reziduu:
9913 , 0 00806 , 0 988 , 0 9952 , 0 00806 , 0 9952 , 0
20
4
15
15
+ + d d
kmol kg M / 37 , 1134
9913 , 0 03 , 1
9913 , 0 29 , 44

Masa molar medie a produilor:

kmol kg M
pr
/ 91 , 904 37 , 1134
100
5 , 74
62 , 257
100
15
75 , 112
100
6
32
100
5 , 4
+ + +
Cldura de reacie:
kg kcal
M M
M M
H
pr mp
pr mp
R
/ 984 , 0
91 , 904 65 , 934
91 , 904 65 , 934
28000

Conversia final:
105 , 0
100
6
100
5 , 4
+
Af
x
Debitul de materie prim:
h kg G
A
/ 125000
8000
10 1000000
3
0

s kg G
A
/ 722 , 34
3600
125000
0

Debitul de materie prim netransformat:
( )
A A A
x G G 1
0
( ) ( ) h kg x G G
Af Af
/ 111875 105 . 0 1 125000 1
0

Calculul cldurii specifice:
( ) ( ) [ ] ( ) 3544 , 0 0538 , 0 002308 , 0 006148 , 0 332 , 1 964 , 2
15
15
15
15
+ + K t d d c
p
28
( ) ( ) [ ] ( ) 3544 , 0 25 , 11 0538 , 0 441 9834 , 0 002308 , 0 006148 , 0 9834 , 0 332 , 1 964 , 2 + +
p
c
kg kJ c
p
/ 23 , 3
Calculul volumului maturatorului:
( )
34 , 0
23 . 3 111875
125000 984 , 0
0

p Af
A R
c G
G H

A
x t t +
0
RT
E
e A k


( ) [ ]
3 3 20
4
/ , 10 20 00091 , 0 m kg t d
t

( ) ( )
A L A
x k r 1
x
A
t k (-r
A
) 1/(-r
A
)
0 441,000 0,0002262 377,00 0,085283 11,7257
0,02 440,993 0,0002261 376,99 0,083545 11,9696
0,04 440,980 0,0002260 376,98 0,081777 12,2284
0,06 440,959 0,0002257 376,96 0,079981 12,5029
0,08 440,932 0,0002254 376,94 0,078160 12,7943
0,105 440,896 0,0002250 376,90 0,075883 13,1782
( )

,
_

+ + + +
+

Af
x
a
A
r
dx
0
24 , 1 7943 , 12 5029 , 12 2284 , 12 9696 , 11
2
1782 , 13 7257 , 11
02 , 0
( )
3
0
43 24 , 1 722 , 34 m
r
dx
G V
A
x
A
A
A

Reinerea de lichid:

+ +
vapori mot bz gaze vapori i H
g g g g L
Din curba VE a motorinei la 16 atm. ( ) % 82 441 445
435 445
70 90
90

motorin
vaporizat % 3 , 12
100
82 15

din materia prim este motorin n stare vapori.

( ) 772 , 0 123 , 0 06 , 0 045 , 0 1 + +
H
L
3
3 , 24
772 , 1
43
1
m
L
V
V
V V V
V
V
L
H
V
V L
V
L
H

+

3
7 , 18 3 , 24 43 m V
L

6
D
H
29
Diametrul este:
m
V
D
D H
H
D
V
09 , 2
3
43 2
3
2
6
4
3 3
2

nalimea este:
m H 54 , 12 09 , 2 6
30
BIBLIOGRAFIE
1. Suciu, G.C., unescu, R.C., Ingineria prelucrrii hidrocarburilor, vol. I, Ed. Tehnic,
Bucureti, 1983;
2. Suciu, G.C., unescu, R.C., Ingineria prelucrrii hidrocarburilor, vol. V, Ed.
Tehnic, Bucureti, 1999;
3. Dumitru Dobrinescu - Echipamente de transfer termic si utilaje specifice.
4. omoghi, V. .a, Proprieti fizice utilizate n calcule termice i fluidodinamice,
Universitatea Petrol - Gaze, Ploieti, 1997;
31