UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR.

10

METODE DE AMELIORARE A RANDAMENTULUI CICLULUI TERMIC

TIPURI DE TURBINE CU ABUR

CUPRINS:

10.1 Metode de ameliorare a randamentului ciclului termic 83

10.1.1 Preîncălzirea regenerativă 83

10.2. Reducerea temperaturii de condensare 84

10.3. Utilizarea căldurii reziduale 85

10.4. Tipuri de turbine cu abur 86

10.4.1 După principiul de funcţionare 86

10.4.2 După direcţia de curgere aburului 86

10.4.3 După felul în care are loc transformarea energiei aburului 88

Lucrare de verificare Unitatea nr. 10 90

Răspunsuri la testele de autoevaluare 90

Bibliogarfie Unitatea de învăţare nr. 10 91

82
 OBIECTIVELE Unităţii de învăţare nr. 10:

Principalele obicetive ale Unităţii de învăţare nr. 10 sunt:

Înţelegerea metodelor de ameliorare a randamentului ciclului termic al

instalaţiilor de forţă cu abur navale
Cunoaşterea tipurilor de turbine cu abur şi a principiilor de funcţionare

10.1. Metode de ameliorare a randamentului

ciclului termic

10.1.1 Preîncălzirea regenerativă

Constă în preîncălzirea apei de alimentare a căldării prin utilizarea

căldurii aburului deja destins parţial în turbină.
In acest fel temperatura Tms creşte, iar necesarul de combustibil
utilizat în focarul generatorului de abur scade.

Fig.l

83
 Aburul de la priza nereglabilă (caracterizată prin. aceea că în exploatare
presiunea aburului la priză se modifică în funcţie de regimul momentan al maşinii)
este trimis la preîncălzitorul P, unde cedează căldura Qp.
Condensul astfel rezultat se reintroduce în circuitul principal.
Dacă se neglijează pierderile schimbătoarelor de căldură va rezulta:
qp= SaAA’a’= SfF’E’e
Utilizarea preîncălzirii regenerative aduce în sine următoarele efecte: a)se
micşorează căldura necesară în căldare cu qp şi deci se reduce consumul de
combustibil.
b)se reduce lucrul mecanic produs cu ∆l = AF’FEE’
Randamentul ciclului termic este în acest caz

l − ∆l l 1 − ∆l / l
ηt = = ⋅
ql − qp ql 1 − qp / ql

Observaţii:
a) la creşterea temperaturii de preîncălzire, creşte atât qp cât şi ∆l .
b) la mărirea exagerată a temperaturii de preîncălzire, pierderea relativă de
lucru mecanic ∆l /l creşte mai repede decât qp/qe
c) curba de variaţie a randamentului cu temperatura apei de alimentare prezintă
un maximum care cuprinde temperaturi optime.
d) pentru mărirea eficacităţii preîncălzirii trebuie micşorată pierderea de lucru
mecanic prin folosirea preîncălzirii în trepte cu abur de presiune din ce în ce mai
mare.
In prezent este limitat numărul de trepte de preîncălzire la maximum 8;
temperatura de preîncălzire alegându -se după relaţia:

ta = (0,56...0,75) ts

10.2. Reducerea temperaturii de condensare

Este una dintre metodele cele mai eficiente de ameliorare a randamentului

ciclului termic CLAUSIUS RANKINE

84
 Fig. 2
a)prin micşorarea temperaturii de la T2 la T2' se măreşte aria utilă a ciclului cu
porţiunea 11 '5 '5 deci lucrul mecanic efectuat este mai mare şi randamentul
ciclului creşte.
b)titlul aburului la evacuarea din turbină se reduce (x'<x) şi creşte foarte mult
volumul specific.
Precizare: îmbunătăţirea randamentului prin metoda reducerii temperaturii
de condensare depinde în primul rând de posibilitatea producerii apei de răcire
în cantitatea şi cu temperatura necesară şi în al doilea rând de posibilitatea
prelucrării în ultimele trepte ale turbinei a unor volume mai mari de abur cu un
nivel de umiditate mai ridicat.

10.3. Utilizarea căldurii reziduale

Eficienţa ciclului termic poate fi radical majorată prin utilizarea căldurii

reziduale adică a căldurii evacuate cu apa de răcire din condensator.
Precizare: într-o instalaţie de forţă cu abur , chiar dacă se aplică metodele
arătate, randamentul nu poate fi mai mare de 35-40%, aceasta deoarece 55-60%
din cantitatea de căldură introdusă în ciclu este evacuată cu apa de răcire care
circulă prin condensator.

85
 Fig. 3
a)cantitatea de căldură evacuată în apa de răcire nu poate fi utilizată în nici
un fel întrucât are un potenţial termodinamic redus. Aburul trebuie evacuat la
presiunea p2' pentru a se găsi consumatori.
bjutilizarea căldurii a' 1'5'b conduce la creşterea randamentului ciclului. Este
căldura conţinută în aburul prelucrat parţial sau total în turbină.
Acest procedeu se numeşte termoficare. Termoficarea poate fi
urbană(încălzirea locuinţelor) sau industrială(alimentarea consumatorilor industriali
cu abur).

10.4. Tipuri de turbine cu abur

Clasificarea turbinelor cu abur:

10.4.1 După principiul de funcţionare

a)cu acţiune(destinderea are loc numai în ajutaje Fig. 4) b)cu
reacţiune(destinderea are loc şi în ajutaje şi în palete Fig. 5) c) cu acţiune şi
reacţiune redusă la care destinderea în cea mai mare parte în ajutaje şi în măsură
mai mare în palete.
d)combinate - turbina cuprinde atât trepte cu acţiune cât şi cu reacţiune

10.4.2 După direcţia de curgere aburului

a)axiale - aburul curge paralel cu axul turbinei(Fig.6). La aceste turbine paletele
fiind dispuse radial sunt solicitate la întinderi de forţă centrifugă ceea ce permite
realizarea unor secţiuni mari de trecere a aburujui.

86
 Fig. 4

b) diagonale (fig. 7) la care aburul curge oblic faţă de axul turbinei,

unghiul de înclinare α este cuprins între 0o şi 90o.

87
 Fig. 6 Fig. 7

c)radiale, la care aburul curge în direcţie perpendiculară pe axul

turbinei(turbine Ljungsrom).
d)radial axiale - au primele trepte tip radial iar ultimele de tip axial.

10.4.3 După felul în care are loc transformarea energiei aburului

10.4.3.1 Turbine unietajate (într-o singură treaptă)

Astfel este turbina Laval cuprinzând un singur şir de ajutaje şi un şir de palete
(Fig.8)
Este o turbină cu acţiune.

88
 Fig.8
Caracteristici:
Turbina este de putere mică, utilizată pentru antrenarea unor compresoare,
pompe, suffante etc.
Se utilizează mult şi în domeniul naval la acţionarea pompelor de la bordul
navei.

∆hp = 15% - 20% ht; n,c = 0,3 - 0,4

întrucât C1 »u => W1 » u
Rezultă pierderi reziduale ∆hc foarte mari.

89
 Test de autoevaluare Unitatea de învăţare nr. 10:
1. Care din următoarele metode de ameliorare a randamentului ciclului termic este
cea mai eficientă?
a) utilizarea preîncălzirii regenerative
b) utilizarea supraîncîlzirii intermediare
c) reducerea temperaturii de condesare
d) utilizarea căldurii reziduale

2. La care din următoarele tipuri e turbine destinderea aburului are loc numai în
ajutaje:
a) cu acţiune
b) cu reacţiune
c) cu acţiune şi reacţiune redusă
d) combinate

3. Turbina Laval este compusă:

a) numai din trepte de presiune
b) o treaptă de viteză şi mai multe trepte de presiune
c) o singură treaptă de presiune
d) o singură treaptă de viteză

Rezolvare: 1 c; 2 a; 3 c

90
 BIBLIOGRAFIE:

1. Bocănete P.- Turbine cu abur- construcţie şi exploatare, Editura Dobrogea,

Constanţa, 1996
2. Bocănete P. – Turbine cu abur şi gaze, Curs predat la Universitatea Maritimă din
Constanţa, 2009-2010
3. Bocănete P- Maşini navale cu abur, Editura Gaudeamus, Constanţa 2003
4. Bocănete Paul şi Rouădedeal F.- Ghid de pregătire profesională în
termoenergetică, Editura tehnică, Bucureşti, 1989
5. Grecu T- Cârdu N, Nicolau I- Turbine cu abur, Editura Tehnică, Bucureşti, 1976

91