UNIVERSITATEA MARITIMA DIN CONSTANTA

FACULTATEA DE ELECTROMECANICA

PROIECT
GATAG 1

Tema: Calculul termic al cazanului de abur

1. Introducere
1.1. Caracteristici tehnice
1.2. Parametrii nominali ai generatoarelor de abur
1.3. Clasificarea generatoarelor de abur
2. Date iniţiale
3. Compoziţia si caracteristicile energetice ale combustibilului
3.1. Recalcularea compoziţiei combustibilului
3.2. Recalcularea căldurii de ardere a combustibilului
3.3. Calcularea umidităţii si cenuşii raportate
4. Schema termica a cazanului de abur
4.1. Alegerea tipului de focar
4.2. Alegerea morii de cărbune
4.3. Adoptarea temperaturilor aerului şi a gazelor de ardere

1
4.4. Alegerea schemei de intercalare a preincălzitorului de aer şi a economizorului
4.5. Calculul presiunilor fluidului de lucru in tambur şi la intrarea in economizor
4.6. Intocmirea schemei termice a cazanului de abur
5. Calculul volumelor de aer necesar arderii şi ale gazelor de ardere
5.1. Calculul volumelor teoretice de aer şi de gaze de ardere
5.2. Determinarea infiltraţiilor şi a coeficientului de exces de aer in focar şi pe traseul de fum
5.3. Calculul volumelor reale de aer şi de gaze de ardere
6. Calculul entalpiilor aerului şi a gazelor de ardere
6.1. Calculul entalpiilor volumelor teoretice de aer şi de gaze de ardere
6.2. Calculul entalpiilor volumelor reale de aer şi de gaze de ardere
6.3. Trasarea diagramei entalpie-temperatură
7. Bilanţul energetic al cazanului de abur
7.1. Parţile componente ale bilanţului termic
7.2. Calculul căldurii
7.3. Determinarea pierderilor de căldură
7.4. Randamentul cazanului de abur
7.5. Coeficientul de conservare a căldurii
7.6. Debitul de combustibil
8. Dimensionarea focarului şi amplasarea arzătoarelor
8.1. Calculul dimensiunilor focarului
8.2. Amplasarea arzătoarelor
9. Schimbul de căldură in focar
9.1. Calculul suprafeţelor pereţilor focarului şi a suprafeţelor radiate
9.2. Coeficientul de murdărire şi de acoperire a ecranelor
9.3. Coeficientul de eficienţă termică a suprafeţei de absorbţie a radiaţiei
9.4. Amplasarea nucleului flăcării
9.5. Căldura degajată in focar.temperatura adiabatică de ardere a combustibilului
9.6. Căldura specifică medie a gazelor de ardere
9.7. Coeficientul de emisie a focarului
9.8. Căldura transmisă prin radiaţie in focar
9.9. Calculul de verificare a ariei suprafeţei pereţilor focarului
9.10. Calculul de verificare a temperaturii gazlor la ieşirea din focar
Bibliografie

2
 1. INTRODUCERE ;

1.1. Caracteristici tehnice ;

a) Suprafaţa de încălzire (A) [m2]

reprezintă valoarea suprafeţei măsurată pe
partea gazelor de ardere a pereţilor căldării scăldaţi pe de o parte de gaze, iar
pe cealaltă de apă şi abur.
b) Randamentul termic al căldării (ηc)
reprezintă raportul dintre cantitatea de
căldură transmisă apei pentru a se vaporiza la parametrii de lucru şi cantitatea
de călduiră introdusă, prin arderea combustibilului în focar.

3
 D ( i2−iaa )
η= 100 %
ChQi
unde:
in- entalpia aburului la ieşirea din căldare (poate fi abur saturat sau
supraîncălzit) în kj/kg;
Ch - consumul orar de combustibil în kj/h sau t/h;
c) Capacitatea de vaporizare a combustibilului sau
cifra de vaporizare brută (U)
Semnifică debitul de abur care se obţine prin arderea unităţii de combustibil.

D ηQi
=
U = Ch ¿−iaa kg abur
¿ 3 [
kg cb . m Ncb
¿
]
d) Capacitatea de vaporizare pe abur normal sau
cifra netă de vaporizare (Uan)
Se utilizează pentru aprecierea comparativă a funcţionării mai multor
generatoare de abur.
i1 - entalpia aburului normal;

¿−iaa Qi
U =ηc
U= i1 i1 kg abur ¿
¿ kg cb [ ]
abur normal - aburul obţinut la p = 0,981 bar din apa ce a avut initial temperatira
0°C, sau aburul saturat la p = 1 bar şi i = 2676,6 kj/kg;

e) Încărcarea (tensiunea) termică a focarului

C h . Qi 3
qf =
VF
[ KJ /m h ]

f) Factorul de formă al focarului

A −1
f= [m ]
VF

1.2. Parametrii nominali ai generatoarelor de abur

Debitul
4
a) Debitul nominal Dn, reprezintă debitul maxim de abur, pe care căldarea
trebuie să-l asigure pe timpul unei exploatări permanente la presiunea nominală
şi temperatura nominală a aburului.

Q n kg
D n= [
i n−i aa h
sau t /s ]
Qn - cantitatea de căldură utilă acumulată de căldare.
b) Debitul normal (Dnor ~ 0,8 Dn) este debitul corespunzător funcţionării căldării
cu randament maxim.
c) Debitul minim (Dmin) este debitul cel mai mic de abur cu care căldarea poate
funcţiona nelimitat fără a suferi avarii.
d) Debitul de vârf (maxim) (Dv, Dmax) este debitul cel mai mare de abur pe care
căldarea îl poate produce în cazuri excepţionale pentru o perioadă de funcţionare
de 30mm.
Dv(Dmax) = 1,1 D
e) Debitul specific (ds) reprezintă raportul dintre debitul nominal al căldării D şi
suprafaţa de încălzire A.
Dn kg ( t )
ds=
A
. 1000 2
[ ]
m h

Presiunea
a) Presiunea nominală (pn) este presiunea maximă admisibilă a aburului la
ieşirea din căldare corespunzătoare debitului nominal şi temperaturii nominale.
Mărimea pn se are în vedere la proiectare.
b) Presiunea maximă (pmax) presiunea maximă a aburului admisă în elementele
căldării.
c) Presiunea nominală de regim (pr) reprezintă valoarea presiunii aburului în
căldare în timpul exploatării.
Pr = 0,95 pn
d) Presiunea de utilizare (pu) este valoarea presiunii aburului la ieşirea din
căldare.
e) Presiunea de probă este presiunea la care se face recepţia căldării, după
montaj sau reparaţie.

Temperatura
a) Temperatura nominală (tn) este temperatura maximă admisibilă a aburului

5
la ieşirea din căldare, corespunzătoare debitului nominal şi presiunii nominale.
b) Temperatura maximă (tmax) este temperatura maximă admisă în elementele
căldării.
c) Temperatura nominală de regim (tr) este temperatura aburului în căldare la
un moment dat în timpul exploatării.
d) Temperatura apei de alimentare (ta)
e) Temperatura de evacuare a gazelor de ardere la coş (t e gc)

1.2. Clasificarea generatoarelor de abur

Căldările navale sunt generatoare de abur de tip special care se deosebesc de

cele staţionare prin:
a) Caracterul constructiv (gabarite şi greutăţi mici);
b) Condiţiile speciale de funcţionare impuse (ruliu, tangaj, vibraţii,etc).
Precizăm următoarele criterii de clasificare a căldărilor navale:

După destinaţie:
a) Căldări principale, care produc şi alimentează cu abur maşinile sau turbinele
principale ale navei.
b) Căldări auxiliare (caldarine), care produc abur pentru funcţionarea diferitelor
mecanisme şi aparate auxiliare ale navei, când aceasta se află în staţionare la
chei sau în radă.

Din punct de vedere al presiunii aburului:

a) Căldări de joasă presiune, când presiunea de regim a căldării
pk < 15 bar
b) Căldări de medie presiune, când Pk = 15-29 bar
c) Căldări de înaltă presiune, când pk > 30 bar
După construcţia sistemului vaporizator:

a) acvatubulare (cu volum mic de apă) – apa prin tuburi;

b) ignitubulare (cu volum mare de apă) – apa prin exteriorul tuburilor;

După modul de circulaţie a apei:

a) cu circulaţie naturală, la care circulaţia apei se bazează pe principiul

termosifonului, deci fără intervenţia unui aparat din afară. Deosebim două tipuri:
- cu circulaţie naturală lentă, când apa din interiorul căldării circulă cu o
viteză apreciabilă
6
- cu circulaţie forţată (artificială), în care circulaţia apei se face sub impulsul
unor pompe speciale de circulaţie.

Din punctul de vedere al tirajului:

a) căldări cu tiraj natural, la care aerul necesar arderii pătrunde în focar în

mod absolut natural, fără ajutorul vre-unui mecanism special.
b) căldări cu tiraj artificial: sunt acele căldări în care aerul destinat arderii
este introdus în focar cu ajutorul unor ventilatoare sau suflante.

2. DATE INITIALE

1. Tipodimensiunea cazanului: Industrial sub forma de Π

2. Debitul nominal de abur: Dn, [t/h] = 18

3. Presiunea nominala a aburului: Pn, [MPa] = 2,1

4. Temperatura nominala a aburului: tn, [ºC] = 450

5. Procentul de purjare: p, [%] = 3,5

6. Temperatura apei de alimentare: taa, [ºC] = 175

7. Tipul de combustibil: BL, Sinersig

- umiditatea reala: Wtr, [%] = 38,85

- continutul real de cenusa: Ar[%] = 21,80

3. COMPOZIŢIA ŞI CARACTERISTICILE ENERGETICE ALE

COMBUSTIBILULUI
3.1 Recalcularea compoziţiei combustibilului
Conform datelor iniţiale de proiectare: W itr = 38,85 % si Air =21,80 %. Compozitia combustibilului
dat:
C mc = 61,90 %;
H mc = 6,5 %;
N mc = 0,87 %;
O mc = 27,98 %;
Smc = 2,75%;
W it = 40,51%;
Aanh = 24,45%;
V mc = 61,09%;

7
Q ii = 7577 kJ/kg.

Verificare:
C mc+ H mc + N mc + Omc + Smc = 100 = 100%.
a) recalcularea la starea anhidră
anh 100− Aanh
Coeficientul de recalculare k =
100 =0,76 ¿
¿

Deci starea anhidră a combustibilului este dată de compoziţia:

C anh =Cmc . k anh =47,04 %
H anh =H mc . k anh=4,94 %
N anh =N mc . k anh =0,67 %
Oanh =Omc . k anh=21,27 %
anh mc anh
S =S . k =2,09 %
anh
A =24,45 %

Verificare; 100%

Substanţele volatile recalculate sunt:

V anh =V mc . k anh =46,43 %

b) recalcularea la starea iniţială

100−W it
Coeficientul de recalculare k i= =0,6
100

Deci starea iniţială a combustibilului este dată de compoziţia:

C i=C anh . k i=28,22 %
H i=H anh . k i=3 %
N i=N anh . k i=0,4 %
Oi=Oanh .k i=12,76 %
Si=S anh . k i=1,25 %
Ai= A anh . k i=14,67 %
W it =40,51%

Verificare; 100%

Substanţele volatile recalculate sunt:

V i=V anh . k i=27,86 %

c) recalcularea la starea reală

8
 100−W itr− Air 39,35
i
Coeficientul de recalculare k = r = =0,88
100−W it − Ai 44,82

Deci starea reală a combustibilului este dată de compozitia:

C ir=C i . k ir=24,83 %
H ir =H i . k ir =2,64 %
N ir =N i . k ir=0,35 %
Oir =Oi . k ir =11,23 %
Sir =S i .k ir=1,1 %
Air =21,80 %
W itr =38,85 %

Verificare: 100%

Substanţele volatile recalculate sunt: V ir =V i . k ir=24,52%

3.2. Recalcularea căldurii de ardere a combustibilului

Căldura de ardere a combustibilului se recalculează cu următoarea formulă :

Qiir =( Qii+ 25.W it ) . k ir −25.W itr =6587,73 kJ / kg

3.3. Calcularea umidităţii şi cenuşii raportate

Umiditatea raportata se determină cu relaţia:

W itr 38,85 %kg

W rap = i
= =5,90
0,001. Qir 6,59 MJ

Conţinutul raportat de cenuşă :

rap A ir 21,80 %kg

A = i =
=3,31
0,001.Q ir 6,59 MJ

4. SCHEMA TERMICA A CAZANULUI DE ABUR

4.1 Alegerea tipului de focar

În cazanele cu debitul nominal de abur Dn  35 t/h se folosesc focare cu

9
arderea combustibilului în strat, care sunt de o construcţie simplă, şi deci, costul cazanului şi
cheltuielile de exploatare sunt mai reduse decât la cazanele cu focare tip cameră. În cazanele cu
debitul nominal de abur Dn ¿ 35 t/h focarele folosite sunt de tip cameră cu evacuarea zgurei în
stare solidă sau lichidă.
Evacuarea zgurei în stare solidă se efectuează în cazul arderii combustibililor
cu temperatură ridicată de curgere a zgurei lichide ( t 1400°C ) şi pentru combustibilii cu
temperatura t 3 moderată, dar cu conţinutul raportat de cenuşă redus ( A  1( %kg/ MJ rap )
rap

şi cu conţinut sporit de volatile ( V ir  25% ).

Evacuarea zgurei în stare lichidă este oportună pentru arderea combustibililor
cu temperatură redusă de curgere a zgurei lichide ( t 3 11501300℃ ) şi a combustibililor cu
conţinut redus de volatile ( V ir  25% ). Deoarece debitul nominal Dn = 18 t/h (< 35 t/h) vom
alege focarul cu arderea combustibilului in strat.
Evacuarea zgurei se va face in stare lichida deoarece continutul de volatile V ir = 24,52% (<
25%).

4.2 Alegerea morii de cărbune

Tipul morii se alege în funcţie de măcinabilitatea combustibilului, conţinutul de volatile şi
fineţea necesară de măcinare. Dacă conţinutul de volatile este redus (V ir = 28%), umiditatea
 4 ( % kg/MJ ) iar conţinutul de cenuşă este sporit ( A 1
rap rap
raportată este redusă (W
(%.kg/
i
MJ ) se alege moara cu bile. Dacă conţinutul de volatile este sporit ( V r  28% ),
 4 ( % kg/MJ ) indiferent de conţinutul raportat de
rap
umiditatea raportată este redusă (W
cenuşă se alege moara cu ciocane. În cazul umidităţii raportate reduse (W  4 ( % kg/MJ )
rap

indiferent de conţinutul de volatile şi de conţinutul raportat de cenuşă se alege moara cu valţuri.

În cazul umidităţii raportate sporite (W ≥ 4 ( % kg/MJ ) indiferent de conţinutul de
rap

volatile şi de conţinutul raportat de cenuşă se alege moara ventilator.

In acest caz, alegerea morii de carbune nu este necesara deoarece arderea combustibilului se
realizeaza in strat.
Cazanele cu debitul nominal de abur Dn 2,5 t/ h şi temperatura gazelor de ardere la
ieşirea din focar θnf  250℃ se completează cu economizor şi preâncălzitor de aer.

4.3 Adoptarea temperaturilor aerului şi a gazelor de ardere

Temperatura gazelor de ardere evacuate la cos θev se adoptă din tabelul 6.1 în
funcţie de presiunea nominală a aburului şi de umiditatea raportată a combustibilului
(θev = 135º C ).
Temperatura aerului t 'pa la admisia în preîncălzitorul de aer se adoptă din tabelul 6.3 în
funcţie de umiditatea raportată a combustibiluluit 'pa=65 º C .
Temperatura optimă de încălzire a aerului în preîncălzitorul cu o singură treaptă sau în
prima treaptă a preîncălzitorului cu două trepte se calculează cu formula:

t ¿pa=t ¿paI =t 'aa+ 40 + 0,7.(θev - 120) = 225,5℃

10
 Temperatura aerului preâncălzit la ieşirea din treapta a doua a preîncălzitorului de aer t }paII
¿

se adoptă în funcţie de tipul de focar şi de combustibil din tabelul 6.2. Restricţii:

t }paI- {t} rsub {paI} rsup {'} ≥0,4( {t} rsub {paII} rsup { -t 'paI )

Temperatura gazelor de ardere la ieşirea din focar pentru cărbunele la care este cunoscută
temperatura de înmuiere a cenuşii t 1 se adoptă la valoarea θ f =t 1-100℃. Pentru cărbunii la care t 1
¿

¿
nu este cunoscută θ f =1000℃.

Tabelul 6.1 Temperatura recomandată pentru gazele evacuate la coş

Combustibilul solid Presiunea nominală a aburului, Pn ,, [ MPa]
≤6 ¿6
UscatW rap ≤0,7 [% . kg /MJ ] 110…115 120…130
Umed
redus 115…120 130…140

kg
0.7< W rap < ¿1,5 % . [ MJ ]
Umed
120…130 140…150
rap
W =¿ 1,5….5 [% . kg /MJ ]
Umed sporit
130…140 160…170
rap
W >¿5 [% . kg /MJ ]

Tabelul 6.2 Temperatura recomandata t’’paII, [ºC]

Tipul de focar şi de combustibil t }paII
¿
, [℃]
1. Focare cu arderea cărbunelui brun în strat şi
focare tip cameră cu evacuarea zgurei în stare solidă:
kg 250…300
W rap <¿1,5 % .
rap
[
MJ ]
W =¿ 1,5….5 [% . kg /MJ ] 300…350
W rap >¿5 [% . kg /MJ ] 350…400
2. Focare cu evacuarea zgurei în stare 380…420
lichidă:

Tabelul 6.3 Temperatura aerului la admisia in preincalzitor

11
 Combustibilul solid t 'paI [℃ ]

UscatW rap ≤0,7 [% . kg /MJ ] 30

Umed redus
35….45
kg
0.7< W rap < ¿1,5 % . [ MJ ]
Umed
45….55
rap
W =¿ 1,5….5 [% . kg /MJ ]
Umed sporit
60….70
rap
W >¿5 [% . kg /MJ ]

4.4 Alegerea schemei de intercalare a preîncălzitorului de aer şi a

economizorului
Temperatura aerului preîncălzit determină schema de intercalare a preîncălzitorului de aer şi
kg
[
a economizorului. În cazul în care t }pa<250 ¿ pentru W rap >¿3,6 % .
MJ ]
saut }pa<300 ¿ pentruW rap ≤3,6
kg
[%.
MJ ]
, se recomandă preîncălzirea într-o singură treaptă, preîncălzitorul amplasându-se în
sensul curgerii gazelor de ardere după economizor, schema succesivă.
În toate celelalte cazuri se alege schema de intercalare a preîncălzitorului de aer cu
economizorul în două trepte, în care, în sensul curgeii gazelor de ardere, se amplasează succesiv
treapta a doua a economizorului, urmată de treapta a doua a preîncălzitorului de aer, apoi treapta
întâia a economizorului, urmată de treapta întâia a preîncălzitorului de aer.
%kg kg
rap
Deoarece W =5,90
MJ
>¿3,6 % . [ MJ ]
iart }pa=225,5℃<250 ¿ , vom adopta schema de
intercalare a preincalzitorului de aer si economizorului intr-o singura treapta.

4.5 Calculul presiunilor fluidului de lucru în tambur şi la intrarea în

economizor
Presiunea fluidului de lucru în tambur Pt =1,1. Pn =2,31 MPa . Presiunea apei la intrarea în
economizor P'ec =1,155. Pn=¿ 2,43 MPa.

4.6 Întocmirea schemei termice a cazanului de abur

Un model de schema termică a cazanului de abur este prezentat în fig.4.1. Pe schemă se indică
valorile tuturor parametrilor specificaţi, asa cum apare si in modelul dat.

12
 175 ℃

225.5℃

Fig. 4.1 Model schema termica a cazanului de abur cu o singura treapta de preincalzitor
de aer si de economizor

5. CALCULUL VOLUMELOR DE AER NECESAR ARDERII

ŞI ALE GAZELOR DE ARDERE
Volumele aerului necesar arderii şi ale gazelor de ardere se calculează raportate la 1 kg
combustibil solid.

5.1 Calculul volumelor teoretice de aer şi de gaze de ardere

Volumul teoretic de aer necesar arderii cu  1 se calculează cu relaţia:

V 0a= 0,0889(C ir +0,375. S ir ¿+0,265. H ir−0,0333. O ir=¿0,08899(24,83 + 0,4125)+0,6996 – 0,3740

= 2,5697 Nm3 /kg

Volumele teoretice ale gazelor de ardere:

13
 a) volumul teoretic al gazelor triatomice:

V 0R O =0,01866 ( c ir +0,375 . S ir ) =0,4710 Nm3 /kg

2

b) volumul teoretic al gazelor biatomice:

V 0R = 0,79.V 0a +0,008. N ir =0,79 . 2,5697 + 0,008 . 0,35 = 2,0329 Nm3 /kg

2

c) volumul teoretic al vaporilor de apă:

V 0H O =0,111. H ir + 0,0124 .W itr + 0,016 .V 0a =0,111. 2,64+ 0,0124 . 38,85++ 0,016 .2,5697=0,81589
2

Nm3 /kg

Volumul teoretic total al gazelor de ardere:

V 0ga=V 0R O +V 0R +V 0H O =3,31979 Nm3 /kg

2 2 2

5.2 Determinarea infiltraţiilor şi a coeficientului de exces de aer în focar şi pe

traseul de fum

Coeficientul de exces de aer în focarul cu arderea combustibilului în strat  f 1,15; în focarele

tip cameră cu injecţia prafului de cărbune  f 1,15 iar la introducerea prafului de cărbune cu
ajutorul aerului preîncălzit  f 1,20 . La ieşirea din focar coeficientul de exces de aer creşte cu
infiltraţiile în focar: a f    , în care  f - infiltraţiile de aer în focar care se adoptă
¿

conform tabelului 7.2, în funcţie de tipul focarului.

Tabelul 7.1 Infiltraţiile în morile de cărbune

Caracteristicile sistemului de preparare a prafului de ∆∝mrc
cărbune
Mori cu bile:
 cu buncăr intermediar, uscare cu aer fierbinte; 0,1
 cu buncăr intermediar, uscare cu amestec de aer cu gaze de ardere; 0,12
 cu ingecţie directă 0,04

Mori cu ciocane:
 funcţionare cu depresiune; 0,04
 idem, funcţionare sub presiunea aerului fierbinte 0

Mori cu valţuri, funcţionare sub presiune 0,04

Mori ventilator cu tub de uscare 0,2-0,25

14
Tabeul 7.2
Infiltratiile de aer in focar si canalele de gaze, functionand cu depresiune
Canalele traseului de gaze ∆∝
Focare:
 cu arderea combustibilului solid în strat; 0,15
 tip cameră, cu arderea combustibilului în stare pulverizată cu evacuarea zgurei în
stare solidă cu căptuşeală metalică; 0,07
 tip cameră, cu arderea combustibilului în stare pulverizată cu evacuarea zgurei în
stare solidă fără căptuşeală metalică; 0,1
 tip cameră, cu arderea combustibilului în stare pulverizată cu evacuarea zgurei în
stare lichidă cu căptuşeală metalică; 0,05
 tip cameră, cu arderea combustibilului în stare pulverizată cu evacuarea zgurei în
stare lichidă fără căptuşeală metalică; 0,08
 tip cameră, cu arderea combustibilului în stare pulverizată cu cicloane 0,03

Feston 0
Supraîncălzitor 0,05
Economizor:
 de oţel cu o singură treaptă; 0,08
 de oţel cu două trepte (pentru fiecare treaptă); 0,04
 din fontă cu căptuşeală; 0,10
 din fontă fără căptuşeală 0,20
Preîncălzitor de aer:
 cu ţevi din oţel cu o singură treaptă 0,06
 cu ţevi din oţel cu două trepte (pentru fiecare treaptă); 0,03
 cu ţevi din sticlă; 0,1
 cu plăci; 0,1
 regenerativ 0,25

Coeficientul de exces de aer în secţiunile particulare ale canalului de fum se determină cu ecuaţia:
∝=∝}f + sum {∆∝¿
în care∑ ∆ ∝ este suma infiltraţiilor de aer în canalele amplasate pe traseul de fum între focar şi
secţiunea calculată, conform tabelului 7.2.
Folosind aceste date se completează tabelul 5.1.

Avem ∝f =¿ 1,15; ∆∝f =0,1 iar infiltraţiile ∆∝ constituie pentru feston ∆∝feston=0;pentru
supraîncălzitor ∆∝supr =0.05 ; pentru economizor, treapta II ∆∝ec ,tr , II =0,03 ; pentru preîncălzitor,
treapta II ∆∝ pa ,tr , II =0,03; pentru economizor, treapta I ∆∝ec ,tr , I =0,03; pentru preîncălzitor,
treapta I ∆∝ pa ,tr , I =0,03 . În aceste condiţii:∝f
} =1,15+0,1=1,2 ¿
. Astfel, valorile coeficientului de exces de
aer ∝ în secţiunile respective ale traseului de fum vor constitui:

 pentru focar şi feston:

∝f +feston=∝f¿+∆∝feston=1,25+ 0=1,25

15
 pentru supraîncălzitorul de abur:
∝supr =∝}f +¿∆∝feston + ∆∝supr ¿=¿1,25+(0+0,05)=1,3

 pentru economizor, treapta II

∝ec ,tr , II =∝}f +¿∆∝feston + ∆∝supr + ∆ ∝ec ,tr , II ¿=¿ 1,25+(0+0,05+0,03)=1,33

 pentru preîncălzitorul de aer, treapta II:

∝ pa ,tr , II =∝}f + ¿∆∝feston + ∆∝supr + ∆ ∝ec ,tr , II + ∆∝ pa ,tr , II ¿=1,25+(0+0,05+0,03+ 0,03)=1,36

 pentru economizor, treapta I:

∝ec ,tr , I =∝}f + ¿∆∝feston + ∆
∝supr + ∆ ∝ec ,tr , II + ∆∝ pa ,tr , II + ∆ ∝ec ,tr , I ¿=1,25+(0+0,05+ 0,03+0,03+0,03)=1,39

 pentru preîncălzitorul de aer, treapta I:

∝ pa ,tr , I =∝}f +¿ ∆∝feston + ∆
∝supr + ∆ ∝ec ,tr , II + ∆∝ pa ,tr , II + ∆ ∝ec ,tr , I +∆ ∝ pa ,tr , I ¿=1,25+ ( 0+0,05+0,03+0,03+ 0,03+0,03 )=1,42

Cu datele calculate este completat tabelul 5.1.

Tabelul 5.1 Infiltratiile de aer Δα si valorile calculate ale coeficientului exces de aer α pe
suprafetele de incalzire, amplasate in canalul de fum
Suprafeţele de încălzire amplasate în canalul de fum ∆∝ ∝
Focarul şi festonul 0,10 1,25
Supraîncălzitorul 0,05 1,30
Economizor, treapta II 0,03 1,33
Preîncălzitor aer, treapta II 0,03 1,36
Economizor, treapta I 0,03 1,39
Preîncălzitor aer, treapta I 0,03 1,42

5.3 Calculul volumelor reale de aer si de gaze de ardere

3 0
 
Volumul real de aer la  1 este: Va=. V a Nm /¿ kg . Deoarece infiltraţiile nu conţin
gaze triatomice, volumul real al gazelor triatomice este egal cu cel teoretic:
V R O =V 0RO Nm 3 /¿ kg. Volumele reale ale gazelor biatomice şi a vaporilor de apă la
2 2

 1 constituie:
V R =V 0R + ¿-1)V 0a Nm 3 /¿ kg,
2 2
respectiv
0
V H =V H +0,0161 ¿-1). V aNm /¿ kg
2O 2O
0 3

Volumul real total al gazelor de ardere la  1:

16
 V +V R +V H ,
Vga= R O 2
3
Nm /¿ kg .
2 2O
 
Participaţiile volumice ale gazelor triatomice egale cu presiunile parţiale ale gazelor la
presiunea totală 0,1 MPa se calculează cu ecuaţiile:

r R O =V R O /¿ Vga; r H O =V H /V ga;
2 2 2 2O
r n=r R O +r H O
2 2

La arderea combustibililor solizi , concentraţia cenuşii antrenate în gazele de ardere se

a
calculează cu relaţia: μcn =10. A ir . an g/ N m 3 , în care, pentru cărbunii bruni, aan  0,95 pentru
Vga
focarele tip cameră cu arderea combustibilului în stare pulverizată şi evacuarea zgurii în stare
solidă, aan  0,70,8 pentru focarele tip cameră cu arderea combustibilului în stare pulverizată
şi evacuarea zgurii în stare lichidă, aan  0,5 pentru focarele cu arderea combustibilului în strat.
Cu rezultatele obţinute se completează tabelul 5.2.
Tabelul 5.2 Caracteristicile gazelor de ardere pe suprafeţele de schimb de căldură din cazan

Suprafeţele de schimb de căldură

Mărimea U.M Focar Supraîn- Econo Preînc Economi Preîncălzi-
calculată şi călzitor mi- ălzi- -zor, tor aer,
feston zor, tor aer, trepta II treapta II
trepta treapta
II II

Coeficientul de exces de aer  1,25 1,30 1,33 1,36 1,39 1,42

V R O =V 0RO 2
3
Nm /¿ kg 0,46 0.46 0,46 0,46 0,46 0,46
2

V R =V + ¿-1)V 0
R2
0
a
Nm 3 /¿ kg 2,60 2,72 2,80 2,87 2,95 3,02
2
0
V H =V 0,0161¿-1). V 0a Nm 3 /¿ kg
H2O 0,81 0,81 0,81 0,81 0,81 0,81
2O
Nm 3 /¿ kg
Vga= V R O +V R +V H 3,87 3,99 4,07 4,22 4,22 4,30
r R O =V R O /¿ Vga
2 2 2O
-
2 2 0,12 0,12 0,11 0,11 0,11 0,11
r H O =V H /V ga -
2 2O 0,21 0,22 0,20 0,19 0,19 0,19
r n=r R O +r H O -
0,33 0,32 0,31 0,30 0,30 0,30
g/ N m3
2 2

i aan 53,64 51,94 50,97 49,13 49,13 48,26

μcn =10. A r .
Vga

17
 6. CALCULUL ENTALPIILOR AERULUI ŞI A GAZELOR DE
ARDERE

6.1 Calculul entalpiilor volumelor teoretice de aer şi de gaze de ardere

Tabelul 6.1 Entalpiile specifice (ct), Nm 3 /¿ kg,

aerului, gazelor de ardere si a cenusii

t, [℃ ] (ct¿a (ct¿ R¿O ¿

2 (ct¿ R ¿
2
¿
(ct¿ H¿ O ¿
2 (ct¿cn
30 39
100 132 169 130 151 81
200 266 357 260 304 169
300 403 559 392 463 264
400 542 772 527 626 360
500 684 996 664 794 458
600 830 1222 804 967 501
700 979 1461 946 1147 663
800 1130 1704 1093 1335 768
900 1281 1951 1243 1524 874
1000 1436 2202 1394 1725 984
1100 1595 2457 1545 1926 1096
1200 1754 2717 1695 2131 1206
1300 1931 2976 1850 2344 1360
1400 2076 3240 2009 2558 1571
1500 2239 3504 2164 2779 1758
1600 2403 3767 2323 3001 1820
1700 2566 4035 2482 3227 2066
1800 2729 4303 2642 3458 2184
1900 2897 4571 2805 3688 2385
2000 3084 4843 2964 3926 2512
2100 3239 5115 3127 4161 2640

18
 2200 3399 5387 3290 4399 2760
Entalpiile volumelor teoreticede aer necesar arderii şi a gazelor de ardere la
temperatura t,[℃ ], se calculează cu formulele:

I 0a=V 0a . ¿

I 0ga=V 0R O .¿ (ct¿ H
2
2 O¿
¿

¿
în care (ct¿a ,. ¿ (ct H¿ O ¿ sunt respectiv entalpiile specifice ale aerului gazelor triatomice,
2

gazelor biatomice şi a vaporilor de apă, date în funcţie de temperatură în tabelul 6.1.

Cu datele calculate cu aceste formule se completează tabelul 6.2.

6.2 Calculul entalpiilor volumelor reale de aer şi de gaze de ardere

Entalpia volumului real de gaze de ardere pentru coeficientul de exces de aer  1 se

calculează cu formula:

I ga=I 0ga +¿(-1). I 0a [kJ/ kg]

Daca
i 103
A .a an . ≤1,5 % . kg / MJ
r
Q iir
Sau cu formula
I ga=I 0ga +¿(-1). I 0a + I cn [kJ/ kg]

103
i
dacă Ar .a an . ≤1,5 % . kg / MJ , in care I cn=V 0ga . ¿.a an /100 ).(ct¿cn au valorile entalpiei specifice
Q iir
a cenuşii (ct¿cn preluate din tabelul 6.1.

Tabelul 6.2
Entalpiile volumelor teoretice de aer necesar arderii şi de gaze de ardere, Kj/ kg

V 0a =2,570 V 0RO =0,471

2
V 0R =2,033
2
V 0H =0,816
2O

t, Nm 3 /¿ kg Nm 3 /¿ kg Nm 3 /¿ kg Nm 3 /¿ kg
[℃ ] I 0a=V 0a . ¿ I 0R O =V 0R O . ¿ I 0R =V 0R . ¿ I 0H O=V 0H O . ¿ I 0ga=I 0R O + I 0R + I 0H O
2 2 2
2 2 2 2 2 2

30 100,23 0 0 0 0
100 339,24 79,599 264,29 123,216 467,105
200 683,62 168,147 528,58 248,064 944,791
300 1035,71 263,289 1136,447 377,808 1777,544

19
 400 1392,94 363,612 1071,391 510,816 1945,819
500 1757,88 469,116 1349,912 647,904 2466,932
600 2133,1 575,562 1634,532 789,072 2999,166
700 2516,03 688,131 1923,218 935,952 3547,301
800 2904,1 802,584 2222,069 1089,36 4114,013
900 3292,17 918,921 2527,019 1243,584 4689,524
1000 3690,52 1037,142 2834,002 1407,6 5278.744
1100 4099,15 1157,247 3140,985 1571,616 5869,848
1200 4507.78 1279,707 3445,935 1738,896 6464,538
1300 4962,67 1401,696 3761,05 1912,704 7075,45
1400 5335,32 1526,04 4084,297 2087,328 7697,665
1500 5754,23 1650,384 4399,412 2267,664 8317,46
1600 6175,71 1774,257 4722,659 2448,816 8945,732
1700 6594.62 1900,485 5045,906 2633,232 9579,623
1800 7013,530 2026,713 5371,186 2821,728 10249,627
1900 7445,29 2152,941 5702,565 3009,408 10864,014
2000 7925,88 2281,053 6025,812 3203,616 11510,481
2100 8324,23 2409,165 6357,191 3395,376 12161,732
2200 8735,43 2537,277 6688,57 3589,584 12815,431
Rezultatele calculelor de determinare a entalpiilor aerului gazelor de ardere si cenusii (daca
e cazul) la temperaturile t indicate cu asterisc se trec in tabelul 6.3
Tabelul 6.3
Entalpiile aerului şi produselor arderii în canalul de fum al cazanului de abur, kJ/ kg
Canalele traseului de fum şi coeficienţii de exces de
aer
Focar si Supra- Economi- Preîncălzitor Economizo Preîncălzi-
feston incalzitor zor aer, treapta r treapta I tor aer,
treapta II II treapta I

t,
[℃ ] I 0a I 0ga I cn ∝=1,25 ∝=1,3 ∝=1,33 ∝=1,36 ∝=1,39 ∝=1,42

30 100,23 0 0 24,33 29,20 32,12 35,04 37,96 40,88

100 339,24 467,105 55,69 591,93 608,40 618,28 628,17 638,05 647,93
200 683,62 944,791 114,50 1200,20 1233,39 1253,31 1273,23 1293,14 1313,06
300 1035,71 1777,544 178,14 1830,25 1880,55 1910,72 1940,89 1971,07 2001,24
400 1392,94 1945,819 242,57 2476,43 2544,07 2584,65 2625,24 2665,82 2706,40
500 1757,88 2466,932 309,33 3138,86 3224,21 3275,43 3326,64 3377,86 3429,07
600 2133,1 2999,166 337,18 3777,70 3881,28 3943,42 4005,57 4067,71 4129,86
700 2516,03 3547,301 445,88 4513,81 4635,98 4709,28 4782,58 4855,89 4929,19

20
800 2904,1 4114,013 516,33 5231,01 5372,03 5456,63 5541,24 5625,85 5710,46
900 3292,17 4689,524 587,56 5957,46 6117,32 6213,23 6309,15 6405,06 6500,98
1000 3690,52 5278.744 661,26 6702,47 6881,67 6989,19 7096,71 7204,23 7311,75
1100 4099,15 5869,848 736,45 7453,16 7652,21 7771,63 7891,06 8010,48 8129,91
1200 4507.78 6464,538 810,23 8206,05 8424,93 8556,26 8687,59 8818,92 8950,25
1300 4962,67 7075,45 913,57 9015,46 9256,43 9401,02 9545,60 9690,18 9850,25
1400 5335,32 7697,665 1055,1 9854,17 10113,23 10268,67 10424,11 10579,55 10734,99
4
1500 5754,23 8317,46 1180,6 10685,67 10965,08 11132,72 11300,37 11468,01 11635,66
3
1600 6175,71 8945,732 1222,2 11442,15 11742,03 11921,95 12101,88 12281,80 12461,73
3
1700 6594.62 9579,623 1387,2 12326,98 12647,19 12839,32 13031,45 13223,58 13415,71
9
1800 7013,530 10249,627 1467,4 13131,87 13472,43 13676,76 13881,09 14085,43 14289,76
7
1900 7445,29 10864,014 1601,3 14000,70 14362,22 14579,13 14796,05 15012,96 15229,87
4
2000 7925,88 11510,481 1686,5 14832,05 15216,91 15447,83 15678,74 15909,65 16140,57
6
2100 8324,23 12161,732 1772,4 15649,62 16053,82 16296,34 16538,86 16781,38 17023,90
5
2200 8735,43 12815,431 1853,9 16467,33 16891,50 17146 17400,50 17655 17909,50
8

Observaţie: Pentru economizoarele şi preîncălzitoarele de aer într-o singură treaptă intervalele de

temperatură la care se calculează entalpiile sunt cele indicate cu asterisc de culoare roşie.

6.3 Trasarea diagramei entalpie-temperatură

Folosind datele din tabelul 6.3, pe hârtie milimetrică, se trasează diagrama entalpie-temperatură

I t (fig.6.1). Se recomandă următoarele scări: axa temperaturilor 1000 ℃ = 1 cm; axa entalpiilor

500 kJ/kg = 1 cm. Curba pentru ∝0 1 se trasează folosindu-se valorile prezentate în prima şi a treia
coloană a tabelului 6.3.

21
 Chart Title
14000

12000

10000

8000

6000

4000

2000

Ia Iro2 Ir2 Ih2o Iga

7. BILANŢUL TERMIC AL CAZANULUI DE ABUR

7.1 Părţile componente ale bilanţului termic

Ecuaţia bilanţului termic al cazanului se scrie sub forma:

Qd =Qu +Qev +Qch +Q m+ Qex+ Qzg ,[kJ /kg]

în care Qd reprezintă căldura disponibilă; Qu - căldura utilă; Qev - căldura pierdută cu entalpia
gazelor evacuate la coş; Qch - căldura pierdută prin ardere incompletă din punct de vedere chimic; Qm
- căldura pierdută prin ardere incompleta din punct de vedere mecanic; Qex - căldura pierdută prin
radiaţie şi convecţie în mediul ambiant; Qzg - căldura pierdută cu zgura evacuată din focar.
Împărţind fiecare termen al ecuaţiei bilanţului termic la căldura disponibilă Qd şi înmulţindu-l cu
100 obţinem ecuaţia bilanţului termic în [%]:

100%=q u+ qev + qch + qm +q ex +q zg

7.2 Calculul căldurii disponibile

Căldura disponibilă se calculează cu formula:

Q d =Q iir +Q comb +Q aer =6587.73+580,325+670.899=7838,954 kj/kg

22
 i
în care Q ir reprezintă căldura inferioară de ardere a combustibilului recalculată la starea reală,
[kJ/kg]; Qcomb - căldura fizică a combustibilului, [kJ/kg]; Qaer - căldura fizică a aerului introdusă în
cazan.
Căldura fizică a combustibilului introdusă în cazan atunci când combustibilul este preîncălzit cu
aer şi cu gaze de ardere recirculate:
Qcomb=I comb . cald −I comb .rece =522,935+57,975=580,325 kj/kg

în care:

I comb .cald =c comb . t }pa¿ 522,935 - este entalpia combustibilului preîncălzit;

100−W itr 4,19 W itr

c comb=1,13 + =¿ 0,691+1,628 = 2,319 kj/(kgK)
100 100

I comb .rece =c comb .25=57,975 - entalpia combustibilului la temperatura de referinţă 25 ℃ .

Căldura fizică a aerului introdus în cazan:

Qaer =α 'f ( I oa + I oai ) =1,15 ( 683,62−100,23 )=670,899 kj/kg

în careα 'f =α f este coeficientul de exces de aer la intrarea în focar, determinat în p.5.2; entalpia
aerului preîncălzit I 0a=V 0a . ¿ pentru t =t pa ; entalpia aerului infiltrat I 0a=V 0a . ¿ pentru t=25℃ (vezi p.6.1)
¿

7.3 Determinarea pierderilor de căldură

Pierderile de căldură prin arderea incompletă din punct de vedere chimic şi mecanic se
adoptă, în funcţie de combustibilul ars şi de tipul de focar. Astfel pentru cărbunele brun la evacuarea
zgurei în stare solidăq ch=0,5 % ; q m=1 … 3 % iar la evacuarea zgurei în stare lichidă
q ch=0,5 % ; q m=0,5 % ; pentru arderea în strat q ch=1 % ; q m=8,5 %
Pierderile de căldură cu entalpia gazelor evacuate la coş se determină cu formula:

Q ev 100−q m 0
q ev = 100= ( I gev −α ev . I ai ) =4,125 %
Qd Qd
I
în care gev = 467,105 este entalpia gazelor evacuate la coş, determinată cu ajutorul diagramei I - t la
temperatura θev şi la coeficientul de exces de aerα ev =α pa pentru preîncălzitoarele de aer într-o singură
treaptă saula α ev=α pa ,trI în cazul preîncălzitorului de aer cu două trepte (vezi fig.6.1); valoarea
entalpiei aerului rece I 0ai este determinată în p.7.2.
Pierderile de căldură în exterior prin pereţii cazanului q exse determină din diagrama din fig.7.1 în
funcţie de debitul nominal de abur Dn şi de tipul cazanului: vaporizator ( t neste temperatura de
saturaţie a aburului) sau cazan cu toate suprafeţele convective.

23
Fig. 7.1 Diagramă de determinare a pierderilor de căldură în exterior

Pierderile de căldură cu entalpia zgurei evacuate din focar:

q zg=V 0ga ( 1−aan ) . A ir . ¿¿

i
în care a aneste participaţia cenuşei, valoarea căreia a fost adoptată în p.5.3; Ar - conţinutul real de
cenuşă conform datelor iniţiale de proiectare, [%]; entalpia specifică a zgurei se calculează la
temperatura t=600℃ la evacuarea zgurei în stare solidă sau t =t 2+100 la evacuarea zgurei în stare
lichidă în care temperatura de topire a zgureit 2 a fost determinată în p.3.1; valoarea Qd a fost
determinată în p.7.2.

7.4. Randamentul cazanului de abur

Randamentul cazanului de abur se determină cu relaţia:

ηcz =100−¿) = 100-(4,125 +0,5+1,4+0,5+2,038) = 91,437%

7.4 Coeficientul de conservare a căldurii

Coeficientul de conservare a căldurii se calculează cu relaţia:

q ex 1,4
φ=1− =1− = 0.016
ηcz + qex 91,437−1,4

qex
unde (qex = 1,4) şi se consideră că  = 1- are aceiaşi valoare pe toate suprafeţele de
ηcz + qex
schimb de căldură ale cazanului

24
 7.5 Debitul de combustibil

Debitul total de combustibil se determină cu relaţia:

p 3,5
Dn [( ias −i aa) + (i at −i aa )] 4,536 [ (3289−2725 ) + (2710−2725)]
B= 100 100 kg
.100= .100=35,70
Qd . ηcz 7838,954 . 0.914 s

în care, înainte de substituire, Dnse transformă din [t/h] în [kg/s];i as , i at , iaa sunt entalpia aburului
supraîncălzit determinată la parametrii Pn ,şi t n, respectiv entalpia apei fierbătoare în tambur
determinată pentru starea de saturaţie la Pt , şi entalpia apei de alimentare determinată la P'ec si t aa,
[kJ/kg]; p - procentul de purjare dat în datele iniţiale de proiectare.
Debitul efectiv de combustibil va fi mai mic decât debitul total din cauza pierderilor prin
arderea incompletă din punct de vedere mecanic:

qm
Bef =B .(1− )=35,70 . (1-0,005) = 35,5215 kg/s
100

În calculele ce urmează este folosit debitul efectiv de combustibil Bef

8. DIMENSIONAREA FOCARULUI ŞI AMPLASAREA

ARZĂTOARELOR

8.1 Calculul dimensiunilor focarului

Schiţa de calcul a focarului este prezentată în fig.8.1.

25
Fig. 8.1 Schiţa de calcul a focarului cu arderea combustibilului solid în strat

Aria suprafeţei transversale a focarului se calculează în baza adoptării din tabelul 10.1 a încărcării
termice a sectiunii transversale utilizate în construcţie, care se noteaza cu qs ;

B ef . Q d 35,5215. 7838,954 2
Sf = = =21,420m
qs 13000

2
Pentru cărbunii bruni la arderea combustibilului în strat q s=13000 kW /m
Din considerente geometrice (fig.8.1):

Sf =a . b

in care b este adâncimea focarului, care se adoptă din tabelul 10.2 în funcţie de debitul nominal de
abur Dn; a este lăţimea focarului care se calculeaza cu relaţia:

26
 S f 21,420
a= = =4,76
b 4,5
Se urmăreşte ca valorile a şi b să fie cât e posibil mai apropiate una de alta. Pentru aceasta, în
limitele indicate mai sus, se variază valoarea adoptată a încărcării termiceq s .

Tabelul 10.2 Valorile recomandate ale adâncimii focarului

t
Dn ,[ ] <15 15….30 31….50 51….100 101..150 151..200 201..230 ˃230
h
b, [ m] 4 4,5 5 5,5 6 7 7,5 8…..8,5

Volumul minim al focarului se detrmină cu relaţia :

B ef .Q d 35,5215. 7838,954
V min
f = =¿ = 1325,960 m3
qV 210

în care qv reprezintă încărcarea termică a volumului focarului. Conform tabelelor 10.3 şi 10.4 pentru
cărbunele brun qv = 190...280 [kW/m3] – la focarele tip cameră cu evacuarea zgurii în stare solidă;
qv = 210 [kW/m3] – la focarele tip cameră cu evacuarea zgurii în stare lichidă; qv = 200...300
[kW/m3] – la focarele cu arderea cărbunelui în strat; valoarea debitului efectiv de combustibil Bef a
fost determinată în p.7.6, iar a căldurii disponibile Qd - în p.7.2.
Volumul de calcul al focarului:

θ ʺf
(
V f = 3− )
700
. V min
f =¿
2083,083m3

La focarele cu arderea combustibililor în strat, partea de jos a focarului este vatra mobilă
limitată în partea superioară de partea prismatică a focarului iar în partea de jos de banda rulantă
de introducere a combustibilului în focar.
Înălţimea vetrei:
h v =( 1 ….1,2 ) . b=1,1 . 4,5=4,95 m
Volumul vetrei:
V v =a . b .h v =106,029 m3
Volumul părţii prismatice a focarului:
V pr=V f −V v =1977,054 m3
Înălţimea părţii prismatice a focarului:
V
h pr = pr =92,30 m
Sf
Prin urmare, înălţimea focarului va constitui:

h f =h pr +hv =¿97,25 m
În cazanele de abur echipate cu feston, suprafaţa necesară pentru trecerea gazelor de
ardere din focar se calculează cu relaţia:

27
 Bef . V gaf . T gfs
F fe= =¿31,550m3
W gfs . 273
în care:V gaf este volumul gazelor de ardere la ieşirea din focar, [Nm3/kg] (vezi tabelul 5.2, linia 5,
coloana “focar şi feston”);
ʺ ∆t fs
T gfs =θf +273− =¿1253 K
2
w gfs- viteza medie a gazelor de ardere în feston, adoptată conform tabelului 12.5; w gfs =20 m/s
∆ t fs =40 ℃ - diferenţa dintre temperaturile gazelor la intrarea şi ieşirea din feston.
Înălţimea ferestrei de ieşire a gazelor de ardere din fig.8.1 se calculează cu relaţia:
F fe
h fe= 9,50 m
a−¿ ¿
(a−d e )
în care: z= este numărul de ţevi din primul rând al festonului; z = 72;
s
d e - diametrul exterior al ţevilor (pentru ecranele focarelor moderne se utilizează ţevi cu diametrul
exteriord e =60 mm , mai utilizate fiind valorile mai mici); a - lăţimea focarului, determinată mai sus;
s = 1,085 . d e =0,065 - pasul ţevilor ecranelor.
Înălţimea ferestrei trebuie să respecte condiţia hfe  0,35 hf . Daca se obţine hfe  0,35
hf , atunci se va relua calculul de la determinarea Ffe cu o viteză a gazelor de ardere wgfs mai mare
decât cea adoptată anterior.
Distanţa e între planul axelor ţevilor ecranului şi peretele focarului pe care ţevile sunt
amplasate la cazanele moderne se adoptă (fig.8.1): e  0,8 de – pentru focarele cu inzidire
uşoară de cărămidă, susţinută de scheletul de rezistenţă al cazanului; e  0 sau e  0,5 de -
pentru focarele cu inzidire uşoară, susţinute de ţevile ecranelor. In cazul nostru, e  0,8 de =
0,048

8.2 Amplasarea arzătoarelor

În cazul focarelor cu arderea combustibilului în strat arzătoarele lipsesc.

9. SCHIMBUL DE CĂLDURĂ ÎN FOCAR

9.1 Suprafaţa totală şi cea radiată a pereţilor focarului

Suprafaţa totală a pereţilor focarului F p este suma ariilor suprafeţelor limitatoare ale camerei
de ardere (pereţilor ecranaţi şi neecranaţi, paravanului, ferestrei de ieşire, secţiunii medii a pâlniei sau
vetrei).
În cazul utilizării ecranelor radiate din două părţi la suprafaţa totală a pereţilor se adaugă
produsul dublat dintre distnţa ţevilor marginale ale acestui ecran şi lungimea radiată a ţevilor.
O primă estimare a ariei totale a suprafeţei pereţilor focarului poate fi făcută cu formula:

F p ≈ 7 . ( V min
f ) ⅔= 844,860 m
2

28
în care valoarea volumului minim al focarului a fost determinată în p.8.1.
Numărul ţevilor pe ecranul frontal şi cel din spate:
a−d e
z fsp = =72
s

Numărul ţevilor pe ecranele laterale:

b−d e
z lat = =68
s

Valorile z fsp şi z lat se rotunjesc până la numere întregi.

Suprafaţa pereţilor la arderea cărbunelui în strat:

a) frontal, tavanului şi pâlniei (sau vetrei):
F ftp =a . ¿)= 515,410m 2

b) laterali:
F lat =2 b .¿ ) =893,515m 2

c) din spate:
F sp =¿). a + √ 2 .h v . a=¿427,350m 2

d) ferestrei:
F fe=a .h fe =45,22 m2

e) totală:
F p=F ftp + F lat + F sp + F fe=1881,495 m2

Lungimea radiată a ţevilor:

a) pe pereţii frontal, tavan, pâlnie (sau vatră):

l r , ftp =b+h pr + hv . √ 2=103,780 m

b) pe pereţii laterali:
l r , lat =h pr +h v . √ 2=99,280 m
c) pe peretele din spate:
l r , sp =h pr−h fe +h v . √ 2= 89,780 m
d) pe înălţimea ferestrei:
l r , fe =hfe =0,50 m

Distanţa dintre axele ţevilor marginale (lăţimea ecranului):

a) pentru ecranul frontal şi cel din spate:
b r , fsp=s . ( z fsp −1 )=4,615 m
b) pentru ecranele de pe pereţii laterali:
b r ,lat =s . ( z lat −1 )=4,355 m
Aria suprafeţelor radiate:

29
a) totală pentru pereţii frontal, tavan şi pâlnie (sau vatră):
F r , ftp=l r ,ftp . b r , fsp=478,945 m2
b) totală pentru pereţii laterali:
F r ,lat =2. l r ,lat . br , lat =864,739 m2
c) totală pentru peretele din spate:
F r , sp=l r , sp . br ,fsp =414,334 m2
d) totală pentru fereastră:
F r , fe=l r ,fe . br ,fsp =2,308 m2
e) totală pentru toţi pereţii:
F r , p =Fr ,ftp + F r ,lat + F r ,sp + F r , fe=1760,326 m 2
f) acoperită cu material refractar:
F ac, ftp =0.2. F r , ftp=95,789 m2
F ac , lat =0.2 . F r ,lat =172,948m 2
∑ F ac =F ac , ftp +¿ F ac, lat =268,737 m2 ¿
g) neacoperită cu material refractar:
F nac , ftp=F r , ftp −Fac , ftp=383,156 m2
F nac ,lat =F r , lat −F ac ,lat =691,791m 2
F nac , sp=Fr ,sp −F ac ,sp =331,467 m2
F nac , fe=F r , fe−F ac ,fe =1,846 m 2
∑ F nac =Fnac ,ftp + ¿ F nac , lat + F nac ,sp + F nac , fe=1408,26 m2 ¿
Distanţa dintre axa ţevii şi perete a fost adoptată în p.8.1. e
Raporturile:
s e
=1,07 …..1 , 1; =0; 0,5 sau 0,8
de de
în funcţie de valorile adoptate în p.8.1.
Coeficientul de eficienţă a ecranelor, conform diagramei din fig.11.1
s e
pentru valorile de mai sus ale raporturilor şi , constituie:
de de
χ nac = χ ftp= χ lat = χ sp =0,9; χ nac = χ fe=1 pentru ferestră.

Aria suprafeţei radiate neacoperite a ecranelor:

H mac ,ftp =F nac , ftp . χ ftp=344,840m 2
H mac ,lat =F nac ,lat . χ lat =622,612 m2
H mac ,sp=F nac , sp . χ sp=298,320 m2
H mac ,fe =Fnac ,fe . χ fe =1,846 m2
∑ H r ,nac =¿ H mac, ftp + H mac ,lat + H mac, sp ¿+ H mac ,fe =¿1267,618m2
Coeficientul de eficienţă a ecranelor acoperite cu material refractor χ ac =1

Aria suprafeţei radiate acoperite cu material refractar:

H rac , ftp =Fac , ftp . χ ac=95,789 m2

30
 H rac , lat =F ac ,lat . χ ac =172,948 m2

∑ H r ,ac =¿ H rac , ftp + H rac ,lat =268,737 m2 ¿

9.2. Coeficientul de murdărire şi de acoperire a ecranelor

Pe parcursul exploatării, ecranele focarelor se acoperă cu cenuşă care având conductivitate

termică joasă reduce absorbţia termică a ecranelor. În afară de aceasta, suprafaţa laterală a pereţilor
focarului din zona arzătoarelor se acoperă cu un brâu de material termoizolant. Acoperirea începe de
la secţiunea superioară a pâlniei şi se termină cu 1..1,5 m deasupra axelor arzătoarelor ultimului nivel
Coeficientul de murdărire şi de acoperire a ecranelor se adoptă conform tabelului 11.1. În cazul
ecranelor deschise cu ţevi netede coeficientul de murdărire este ξ nac =0,45 pentru cărbunele brun cu
W rap ≤3,4 [% . kg /MJ ] si ξ nac =0,55 pentru cărbunele brun cu W rap >3,4 [% . kg/ MJ ]. În cazul
ecranelor cu aripioare acoperite cu material refractar ξ ac =0,2.

9.3 Coeficientul de eficienţă termică a suprafeţei de absorbţie a

radiaţiei

Coeficientul de eficienţă termică a suprafeţei de absorbţie a radiaţiei este raportul dintre fluxul
termic de radiaţie absorbit de suprafaţa efectivă de absorbţie a radiaţiei către fluxul termic de radiaţie
căzut pe suprafaţa respectivă :
ξ H
Ψ = i . ri
F pi
Pentru partile de pereti neecranati,Ψ =0
Valoarea medie a coeficientului de eficienta termica a focarului se calculeaza considerand
toate suprafetele ecranate si neecranate:

Ψ m=
∑ ξi . H ri = 750,937 =0,40
Fp 1881,495
în care ∑ ξi . H ri =ξ nac . ∑ H r , nac +ξ ac . ∑ H r , ac ;
∑ H r ,nac si ∑ H r ,ac −¿ ¿ aria suprafetelor neacoperite, respectiv acoperite cu material refractar
(vezi p.9.1).
Pentru focarele fără suprafeţe acoperite cu material refractar, al doilea produs
ξ ac . ∑ H r , ac =0

9.4 Amplasarea nucleului flăcării

Coeficientul care ţine seama de poziţia relativă a nucleului flăcării în focar, se calculează
cu relaţia:

M =M 1−M 2 . χ f =¿- 0,25

31
în care pentru combustibilii solizi arşi în focar tip cameră M1 = 0,59; M2 = 0,5; pentru focarele cu
arderea cărbunelui în strat M1 = 0,3; M2 = 0,55. Coeficientul χ f caracterizează poziţia relativă a
nucleului flăcării în focar şi se determină cu relaţia:

χ f = χ a+ ∆ χ =1
unde:
ha
χ a = - înălţimea relativă de amplasare a arzătoarelor sau bandei rulante
hf
superioare de introducere a cărbunelui în focarele cu arderea cărbunelui
în strat;
∆ χ - corecţia ce consideră deplasarea maximului de temperatură în focar în
raport cu punctul de amplasare al arzătoarelor sau a bandei rulante.

Pentru focarele cameră cu arderea combustibilului în stare pulverizată:

Δχ = 0 – la amplasarea orizontală a arzătoarelor turbionare;
Δχ = 0,1 – idem, în echicurent;
Δχ = - 0,1 – la întoarcerea arzătoarelor sub un unghi de 20 ° în jos;
Δχ = 0,1 – la întoarcerea arzătoarelor sub un unghi de 20 ° în sus;
Δχ = 0,15 – la arderea cărbunelui în strat.

9.5 Căldura degajată în focar. Temperatura adiabatică de ardere a

combustibilului

Căldura degajată în focar se determină cu relaţia:

100−qch −qm −q zg
Qf =Qd +Q a=¿7762,463 kj/kg
100−qm

unde:
 Qa este căldura aerului introdus în focar şi a aerului infiltrat prin neetanşeităţi:

Qa=¿- ∆ α f -∆ α mrc ¿ . I 0a + ( ∆ α f +∆ α mrc ) . I 0ai =¿125,287 kj/kg

în care valorileα ʺf şi a infiltraţiilor ∆ α f ,∆ α mrc au fost adoptate în p.5.2

0 0 ʺ
 entalpia aerului preîncălzit I a=V a . ¿ pentru t =t pa;
0 0
 entalpia aerului infiltrat I ai =V a .¿ (vezi p.6.1).

Temperatura adiabatică θa se determină cu ajutorul căldurii degajate în focar Q f cu ajutorul

diagramei I-t (vezi fig.6.1); θa = 1166

9.6 Căldura specifică medie a gazelor de ardere

Căldura specifică medie a gazelor de ardere se calculează cu relaţia:

32
 (Vc¿m =Qf −I }} over {{θ} rsub {a} - {θ} rsub {f} rsup {
gaf =¿-5,135
}¿
unde I gaf este entalpia gazelor de ardere la temperatura si excesul de aer la iesirea din focar (vezi
fig.6.1); valorile θa şiθ f au fost determinate în p.9.5, respectiv p.4.3.
¿

9.7 Coeficientul de emisie a focarului

Coeficientul de emisie af se calculeaza cu formula:

afl
af=
a fl + ( 1−a fl ) . Ψ m
unde a fl este factorul de emisie efectiv al flacarii care depinde de tipul de combustibil.
Pentru combustibilii solizi:
a fl =1−e−kps =0,0013
în care:
k este coeficientul de atenuare a radiaţiei de către mediul din focar, l/m . MPa
p=0,1 MPa - presiunea în focar;
s - grosimea efectivă a stratului radiant al flăcării:
s = 3,6 . V f /F P=4

Coeficientul de atenuare a radiaţiei de către mediul din focar se calculează la temperature

¿
gazelor la ieşirea din focarθ f cu relaţia:

l
k = k nl + k cn . μ cn +k cocs . χ 1 . χ 2=5,473 MPa
m

în care:
 valoarea μcn a fost determinată în p.5.3 (tabelul 5.2 în coloana “focar şi feston”);
 k cocs=10
 pentru cărbunele brun χ 1=0,5;
 pentru arderea combustibilului în focare cameră χ 2=0,1
 pentru arderea combustibilului solid în strat χ 2=0,03
Coeficientul de atenuare a radiaţiei de către partea neluminoasă a flăcării care conţine gaze
triatomice:
k nl =r n . k g =2,587
în care:
r nl =r R O +r H O (vezi p.5.3, tabelul 5.2 în coloana “focar şi feston”);
2 2

kg- coeficentul de atenuare a radiaţiei de către gazelle triatomice:

7,8+16 .r H O l
k g=
( 3,16 . √ pn . s
2

)
−1 . ¿5,380 MPa
m

pn= p . r n=0,1. r n=0,033 MPa - presiunea parţială a gazelor triatomice.

Coeficientul de atenuare a radiaţiei de către particulele de cenuşă se calculează cu relaţia:

33
 44
k cn= 3 =¿ 0,0512
√( θ″f +273 )
2
⋅ d cn
în care diametrul mediu efectiv al particulelor de cenuşă se adoptă din tabelul 11.2:
d cn =10 μm pentru cărbunele praf ars în focare tip cameră;
d cn =20 μm pentru arderea combustibilului în strat; în formulă
d cn se substituie în
[μm].

9.8 Căldura transmisă prin radiaţie în focar

Căldura transmisă prin radiaţie în focar se calculează cu relaţia:

Q r =⋅ ( Q f −I ″gaf ) =−13,638❑ [ kJ /kg ],

în care valorile ϕ ,
Qf şi
''
I gaf au fost determinate în p.7.5, respective p.9.5 şi p.9.6.

9.9 Verificarea corectitudinii calculului temperaturii gazelor de ardere la

îeşirea din focar
''
Temperatura calculata a gazelor de ardere la ieşirea din focar θfc se alculează cu formula:
Ta
θ″fc= 3 0,6
−273=965,866 [❑0C ]
5,67⋅ψ m ⋅ F p ⋅ af ⋅T a
M⋅
(
1 011 ⋅ϕ ⋅B ef ⋅ ( Vc )m
'' '' 0
+1
)
În cazul în care
θfc −θ f ≤±100 C calculul se consideră terminat. Dacă însă această
diferenţă este mai mare decât ± 1000C, atunci se vor recalcula valorile ( Vc )m şi
a f la
'' ''
valoarea obţinută a temperaturii θfc şi calculul θfc se va repeta până când se va atinge

precizia
θ'fc' −θ'f' ≤±1000 C . Temperatura θ'fc' nu trebuie de asemenea să depăşească
11000C.

9.10 Calculul de verificare a ariei suprafeţei pereţilor focarului

Aria suprafeţei pereţilor focarului necesară pentru transmiterea căldurii Qr se calculeaza
cu relatia:
Fpc =
11
Bef ⋅Q r ⋅1 0
−1¿ ¿ ¿ 2 ¿=
5,67⋅ af ⋅Ψ m ⋅T f ⋅ {{T} rsub {a}} ^ {3} ⋅ M} nroot {3} {{left ({{T} rsub {a}} over {{T} rsub {f} M

în care T ″f =θ″f +273=1273; T a=θ a+ 273=125,287+273=398,287.

În cazul în care aria suprafeţei calculate cu ultima formulă:

34
 F pc −F p
| Fp |
⋅100 =89,036 ¿ 2% ,

calculul se consideră corect.

Dacă precizia de calcul a ariei suprafeţei pereţilor focarului nu se încadrează în eroarea de 2%,
ΔF =±( F pc −F p )
atunci diferenţa = - 1692,143 se adună cu semnul ei la suprafaţa pereţilor
focarului, deci
F pc=F p ±ΔF .

Înălţimea suplimentară a prismei focarului se calculează cu relaţia:

± ΔF
± Δ h pr = =−91,368 [m],
U

în care perimetrul prismei focarului U=2 a+ 2b =18,52 pentru focarele cu amplasarea ţevilor
într-un singur rând şi U=2 a+ 4 b pentru focarele cu ţevile amplasate pe două rânduri pe
pereţii laterali.
Înălţimea recalculată a focarului va deveni:
hp
hf= +h pr ± Δ h pr =97,25, [m].
2

35