Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

- Anexa 1 –
EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

În scopul creșterii caracterului practic-aplicativ al prezentei lucrări, în

cadrul acestei anexe este prezentat un exemplu de calcul termic al unui motor
diesel naval. A fost ales un motor de propulsie navală, de putere ridicată, care
poate funcționa atât cu motorină, cât și cu combustibil greu.
Inițial este prezentată varianta standard a calculului efectuat în condițiile
funcționării motorului cu combustibil diesel marin. Calculul are drept scop atât
verificarea parametrilor constructiv-funcționali ai motorului de referință, cât și
obținerea unor informații suplimentare referitoare la ciclul de funcționare al
motorului.
În final, este luată în considerație și funcționarea motorului cu combustibil
greu, deci în condițiile prezenței sulfului în compoziția fluidului motor. De această
dată, nu vor fi prezentate decât rezultatele obținute, prezentarea fiind făcută
tabelar, împreună cu precedentele valori obținute. În ambele situații sunt
prezentate variantele finale ale calculelor termice efectuate, variante la care s-a
ajuns după mai multe încercări vizând obținerea unor valori Pe, S și D cât mai
apropiate de cele ale motorului de referinta. În cadrul exemplului prezentat vor fi
efectuate referiri bibliografice atât la alegerea parametrilor inițiali de calcul, cât și
în interpretarea rezultatea obținute. Aceste referiri corespund listei bibliografice
prezentate la sfârșitul prezentei lucrări.
I. Parametrii contructiv-funcționali ai motorului de referință
Calculul urmează a fi efectuat pentru un motor de propulsie navală lent, cu cap
cruce, supraalimentat cu răcirea intermediară a aerului, în doi timpi. Motorul este
produs de firma MAN, având următoarele caracteristici:
- tipul motorului: 8K80MC-C(8 cilindri, K- motor în doi timpi, cu cap cruce, 80
cm alezajul, C – arbore cu came, C – compact
- diametrul cilindrului: 800 mm
- cursa pistonului: 2300 mm
- puterea efectivă: 28880 Kw
- număr de cilindri: 8 în linie
- turația nominală: 104 rot/min
 Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

- presiunea medie efectivă: 7,97 bar

- masa totală a motorului: 737 t
- lungime : 11,9 m
- presiunea maximă de ardere:cca. 80kgf/cm2
- presiunea de comprimare: cca. 63kgf/cm2
- raportul de comprimare : 12,5 :1
- tipul turbinei de supraalimentare (2 buc.) : B&W- T1080F
- turația turbinei de supraalimentare: 5500 rot/min
- presiunea de supraalimentare : cca. 2.1kgf/cm2
- presiunea de ungere : 3-5 kgf/cm2
- consumul de ulei:
- ungere cilindri: 16,5 kg/cil*zi
- ungere motor: 9-10 kg/cil*zi
- temperatura uleiului de răcire pistoane:
- intrare: 40-50˚C
- ieșire: 50-60˚C
- presiunea apei de răcire cilindri: 2,5 kgf/cm2
- debitul pompei de apă răcire cilindri: 600m3/h
- temperatura combustibilului răcire injectoare:
- intrare : 20-30˚C
- ieșire : 35-55˚C
- debitul pompei de combustibil răcire injectoare: 5m3/h
- presiunea combustibilului răcire injectoare: 5kgf/cm2
- presiunea de injecție( 3 injectoare/cilindru): 700kgf/cm2
- consumul specific efectiv de combustibil(la funcționarea cu motorină având
Ԛi=10200 kcal/kg): 165g/CP*h
 Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

II. Alegerea parametrilor inițiali de calcul

În conformitate cu datele prezentate anterior, în cadrul calculului termic vor
fi utilizați următorii parametri inițiali:
- puterea efectivă: Pe=28880 kW(38728.72 CP)
- numărul de timpi: τ = 2
- turația nominală: n = 104 rot/min
- numărul de clindri: i = 6
- raportul de comprimare: ε = 12,5
- presiunea de supraalimentare ps = 2,1 * 105Pa
- raportul cursă/diametru: ѱd = 2875 (2300/800)
Calculul va fi efectuat în condițiile funcționării motorului cu combustibil
diesel marin având puterea calorifică inferioară
Ԛi = 39762,2 kJ/kg (9500kcal/kg)
și următoarea compoziție procentuală:
- carbon : c=87%
- hidrogen: h=12,4%
- oxigen: o=0,6%
Fiind un motor de propulsive navală, motorul de referință va funcționa la
presiunea atmosferică la nivelul mării:
P0=1,01325*105Pa(1 atm)
Temperatura mediului ambiant depinde de anotimp, de zona de navigație,
de momentul zilei, de condițiile de ventilație a compartimentului mașini etc. Se
va considera valoarea medie T0=308K(cca. 35˚C)
În cazul motoarelor supraalimentate, raportul dintre presiunea de
admisie(presiunea la intrare în cilindru) și cea asigurată de agregatul de
supraalimentare ia valori cuprinse în domeniul ζa=0,88..0,96. Se adoptă valoarea
ζa=0,952
Temperatura gazelor arse reziduale se adoptă în intervalul Tr=600...900K,
urmând ca ea să fie verificată la sfârșitul calculului destinderii. Va fi utilizată
valoarea Tr=790 K.
 Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

Venind în contact cu piesele fierbinți ale motorului, aerul furnizat de

agregatul de supraalimentare își mărește temperatura cu ∆T=10...20grd Se adoptă
valoarea ∆T=15K.
În interiorul răcitorului intermediar de aer se asigură o reducere a
temperaturii fluidului proaspăt. În cazul utilizării unui singur răcitor, această
cădere este ∆Trac=20...10grd. Se adoptă ∆Trac=60K.
Introducerea în cilindri a aerului de admisie se realizează în exces față de
cantitatea teoretic necesară asigurării arderii complete a combustibilului.
Valoarea coeficientului de exces de aer depinde de tipul motorului, în cazul
motoarelor supraalimentate fiind α=1,7...2,2 Se adoptă α=2.
Cantitatea de gaze arse reziduale depinde de raportul de comprimare, de
presiunea si temperatura acestora, de particularitățile sistemului de distribuție, de
turație. În cazul motoarelor supraalimentate, se asigură valorile cele mai scăzute
ale coeficientului gazelor arse reziduale: γr=0,01...0,03 Se utilizează valoarea
γr=0,02
Din cantitatea de căldură dezvoltată prin arderea combustibilului, numai o
anumită fracțiune este utilizată pentru producerea de lucru mecanic exterior și
pentru creșterea energiei interne a fluidului motor. Coeficienții de utilizare a
căldurii în cele două faze ale arderii înregistrează valori uzuale ζv=0,75...0,85 și
ζp=0,65...0,75 Se vor utiliza valorile ζv=0,82 și ζp=0,75.
Coeficientul de rotunjire a diagramei indicate reprezintă parametrul care
ține seama de deosebirile dintre diagramele indicate reală și, respectiv, teoretică
ale ciclului de funcționare. Valorile sale uzuale sunt: φr= 0,96…0,99 Se adoptă
φr=0,98
Construcțiile uzuale de motoare în doi timpi sunt caracterizate printr-un
raport al cursei utile ѱu=Su/S=0,80…0,86. În conformitate cu datele caracteristice
motorului de referință, se adoptă ѱu=0,85.
Radamentul mecanic al unui motor diesel naval depinde, în primul rând, de
tipul și de construcția acestuia. El este influențat și de alți factori, cum ar fi: turația
și sarcina motorului; calitatea materialului de construcție al pieselor cu suprafețe
de frecare; calitatea uleiului de ungere și a procesului de lubrificație. Pentru
motoarele supraalimentate, în doi timpi, valorile uzuale ale acestui parametru sunt
ηm=0,75...0,92 Se va utiliza valoarea ηm=0,90
Raportul dintre raza manivelei și lungimea bielei are o importanță redusă
asupra desfășurării proceselor termice din cilindrul motor. Raportul λd=R/L ia
 Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

valori cuprinse între 1/5,5 și 1/3. În aceste condiții, se utilizează valoarea

λd=1/4=0,25.
Avansul la injecție optim se stabilește pe cale experimentală, atunci când
protipul motorului se află pe bancul de probe. Pentru motoarele navale lente,
β=6...30˚RAC, la sarcină nominală. Motorul de referință fiind de turație redusă,
se adoptă β=10˚RAC.
Durata totală a arderii se consideră drept sumă algebrică a avansului la
injecție, a unghiului de întârziere la autoaprinderea combustibilului și a unui
unghi de corecție, cu valorile de ζθ=-3...+3˚RAC. Se utilizează ζθ=-3˚RAC.
Supraalimentarea motorului este realizată cu ajutorul a două turbosuflante
centrifugale. Exponentul politropic al comprimării în acest tip de suflante este
ns= 1,4...1,8. Se va utiliza valoarea ns=1,7.
III. Calculul procesului de admisie
Cantitate de oxigen necesară arderii complete a unui kilogram de
combustibil are valoare:
𝑐 ℎ 𝑠−𝑜 1 87 12,4 0,6 1
Ot=( + + ) ∗ 100 = (12 + − ∗ ) = 0,103313kmoli O2.
12 4 32 4 32 100

Cantitatea corespunzătoare de aer este

𝑂𝑡 0,103313
Lt= = = 0,49196 kmoli aer;
0,21 0,21

rezultând cantitatea reala de aer utilizată pentru arderea cantității de un kilogram

de combustibil:
L=α*Lt=2*0,49196=0,98392 kmoli aer;
În urma arderii combustibilului rezultă următoarele produse:
- bioxid de carbon :
𝐶 87
υCO2= = =0,0725 kmoli CO2;
1200 1200

- vapori de apă :
9ℎ+𝑤 9∗12,4
υH2O= = =0,062 kmoli H2O;
1800 1800

- oxigen:
𝛼−1 2−1
υo2=0,21* ∗ 𝐿=0,21* *0,98392=0,103313 kmoli O2;
𝛼 2
 Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

- azot:
υN2=0,79*L=0,79*0,98392=0,777304 kmoli N2.
Cantitatea totală de gaze rezultate din arderea cantității de un kilogram de
combustibil este
υga= ∑𝑗 υ𝑗 =0,0725+0,062+0,103313+0,777304=1,015117 kmoli g.a.

Gazele arse reziduale vor avea următoarea compoziție:

- bioxid de carbon:
υrCO2=γr*υCO2=0,02*0,0725=1,45*10-3 kmoli CO2;
- vapori de apă;
υrH2O= γr*υH2O=0,02*0,062=1,24*10-3 kmoli H20;
- oxigen:
υrO2= γr*υO2=0,02*0,103313=2,06625*10-3 kmoli O2;
- azot:
υrN2= γr*υN2=0,02*0,777304=0,015546 kmoli N2,
cantitatea totală fiind:
υgar= γr* γga=∑𝑗 υ𝑟𝑗 =1,45*10-3+1,24*10-3+2,06625*10-3+0,015546=0,017613
kmoli g.a.r.
În compoziția fluidului motor intră aerul și gazele arse reziduale. Masa fluidului
are valoarea
mam″a″=LMaer+∑𝑗(υ𝑟𝑗 𝑀𝑗 )=0,983928*28,8503+1,45*10-3*44,0095+1,24*10-
3
*18,0153+2,06625*10-3*31,9988+0,015546*28,0134=23,2888 kg
La rândul ei, constanta caracteristică a fluidului motor este
𝑅∗(𝐿+υ𝑔𝑎𝑟 ) 8314,34∗(0,983928+0,020302)
R am″a″= = =392,711J/kg*grad
𝑚am″a″ 23,2888

Temperatura aerului la ieșirea din suflanta agregatului de supraalimentare are

valoarea
1,7−1
𝑛𝑠 −1
𝑃𝑠 2,1∗105 1,7
Ts=𝑇0 ∗ ( ) 𝑛𝑠 =308*( ) =415,791K
𝑃0 1,01325∗105

Prin urmare, la intrarea în cilindru, aerul va avea temperatura

 Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

Taer=Ts+∆T-∆TRAC=415,791+15-60=370,791K
Entalpia specifică a aerului pentru această temperatură scăzută rezultă prin
interpolare:
𝑇𝑎𝑒𝑟 −350 370,791−350
iaerTaer = iaer350K+ *(iaer400K-iaer350K)=10174,9+ ∗ (11627,3 −
400−350 50
10174,9)=10778,9 kJ/kmol
În mod similar, entalpiile specifice ale gazelor arse reziduale aflate la temperatura
Tr=790K vor fi:
- bioxid de carbon
𝑇𝑟 −750 790−750
ico2Tr=iCo2750K+ *(iCo2800K-iCo2750K)=29633,3+ ∗ (32178,1 −
800−750 50
29633,3)=31669,2 kj/kmol;
- vapori de apă:
𝑇𝑟 −750 790−750
iH2OTr=iH2O750K+ *(iH2O800K-iH2O750K)= 26058,9+ *(27984,3-26058,9)
800−750 50
= 27599,2 kj/kmol;
- oxigen:
𝑇𝑟 −750 790−750
iO2Tr = iO2750K+ *(iO2 800K-iO2 750K)= 22794,2+ *(24472,6-22794,2) =
800−750 50
24136,9 kj/kmol
- azot:
𝑇𝑟 −750 790−750
iN2Tr=iN2750K+ *(iN2800K-iN2750K)=22141,3+ *(2370,5-22141,3)=
800−750 50
23390,2 kJ/kmol
Se poate astfel determina entalpia fluidului motor în procesul de admisie:
Iam″a″=iaerTaer*L+∑𝑗(𝑖𝑗𝑇𝑟 ∗ υ𝑟𝑗 )=10778,9*0,983928+31669,2*1,45*10-
3
+27599,2*1,24*10-3+24136,9*2,06625*10-3+23390,2*0,015546=11099,3 kJ
Adoptând temperaturile arbitrare T1=350K și T2=400K, se determină entalpiile
corespunzătoare:
IamT1=iaerT1*L+∑𝑗(𝑖𝑗𝑇1 ∗ υ𝑟𝑗 )=10179,9*0,983928+11401,3*1,45*10-
3
+11723,6*1,24*10-3+11677,5*2,06625*10-3+11627,3*0,015546=11681,4 kJ.
Cu ajutorul acestor valori, se reprezintă grafic funcția Iam=f(T), considerată ca
având o variație liniară. Pe baza construcției grafice din figura A.1, rezultă
valoarea temperaturii fluidului motor la sfârșitul admisiei:
 Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

𝑔𝑟
𝑇𝑎 = 380,5 𝐾 Valoarea exactă a temperaturii determinată pe această cale este
𝑔𝑟 𝐼 −𝐼𝑎𝑚𝑇1 11099,3−10221,6
𝑇𝑎 =T1+ 𝑎𝑚″𝑎″ *(T2-T1)=350+ *(400-350)= 380,062 K
𝐼𝑎𝑚𝑇2 −𝐼𝑎𝑚𝑇1 11681,4−10221,6

Pe baza componenței fluidului motor, se poate obține valoarea analitică a acestui

parametru:
𝑇𝑎𝑒𝑟 +𝛾𝑟 ∗𝑇𝑟 370,791+0,02∗790
Ta= = =379,011K
1+𝛾𝑟 1+0,02

Între cele două valori obținute există o eroare procentuală care nu depășește limita
admisibilă de două procente:
𝑔𝑟
|𝑇𝑎 −𝑇𝑎 | |379,011−380,062|
∆Ta= *100= *100=0,277301%
𝑇𝑎 379,011

Presiunea fluidului motor pe parcursul procesului de admisie are valoarea

pa=ςa*ps=0,952*2,1*105=1,9992*105Pa
Drept urmare, la sfârșitul admisiei, fluidul motor va ocupa volumul
 Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

𝑚𝑎𝑚″𝑎″ 𝑅𝑎𝑚″ 𝑎″ 𝑇𝑎 23,2888∗392,711∗379,011

Va= = =17,3386m3
𝑃𝑎 1,9992∗105

În sfârșit, coeficientul de umplere are valoarea

𝜀∗𝑝𝑎 ∗𝑇𝑠 12,5∗1,9992∗105 ∗370,791
λυ= =(12,5−1)(1+0,02)∗2,1∗105 =0,992491
(𝜀−1)(1+γr)𝑝𝑠 𝑇𝑎 ∗379.011

Valorile obținute se încadrează în limitele experimentale indicate în literatura de

specialitate. Astfel, în cazul motoarelor supraalimentate, pa=(1,2...4,0)*105Pa. De
asemenea, în cazul motoarelor supraalimentate, temperatura Ta ia valori cuprinse
între 310 și 420K, iar coeficientul de umplere λυ între 0,85 și 1,10.
IV. Calculul procesului de comprimare
Pentru determinarea exponentului mediu politropic al procesului de comprimare,
se calculează inițial expresiile căldurii specifice medii molare ale fluidului motor.
Utilizând expresiile căldurii specifice ale componentelor și compoziția fluidului
motor, rezultă

Prin urmare, ecuația de determinare va avea expresia

Exponentul mediu politropic al comprimării ia valori în intervalul n c=1,32...1,38.

Atribuind succesiv, din 0,01 în 0,01, diverse valori exponentului n c, se calculează
valorile celor doi membri ai ecuației de determinare. Rezultatele obținute în urma
 Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

efectuării calculelor sunt prezentate în cadrul tabelului A.1.

Cu ajutorul acestor valori, în figura A.2 sunt reprezentate grafic variațiile

celor doi membri ai ecuației în funcție de exponentul politropic n c. La intersecția
celor două curbe rezultă valoarea aproximativă nc=1,361.
 Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

Pentru creșterea preciziei de determinare se utilizează metoda iterativă ce

urmărește obținerea diferenței absolute minime dintre valorile celor doi membri.
Au fost obținute rezultatele din următorul tabel:
 Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

V. Calculul procesului de ardere izocoră

În momentul declanșării injecției de combustibil, fluidul motor ocupă
volumul
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
 Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC

VI. Calulul procesului de ardere izobară

Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC
Anexa 1 EXEMPLU DE CALCUL TERMIC