Sunteți pe pagina 1din 46

Asist.dr.ing.

Florin Postolache

http://adl.anmb.ro

PROGRAME SOFT PENTRU NAVE


COMPLET AUTOMATIZATE
(ENC-41)

C 1-2
Structura cursului
• Introducere
• TIC (Istoric, termeni, etc.)

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


• Calcul tabelar
• Automatizare in domeniul naval
• Automatizari navale
• Nave complet automatizate
• Norme si reguli in domeniu
• Sisteme automate
• Structura, modalitati de automatizare si componente
• Calculatorul in automatizari
• Arhitectura sistemului
• Programe soft pentru automatizare
• Componentele unui program soft de automatizare
• Achizitia informatiilor, Model procesare, Comanda si control
• Organizarea si stocarea datelor, Interactiunea om-masina
• Interfata om-masina
• Cerinte, realizare, perspective
• Programe soft: controlul propulsiei, centrala electrica, navigatie si
guvernare, monitorizare si alarmare, stabilitate si gestiune marfa,
siguranta, intretinerea si gestiunea materialelor, controlul
echipamentelor specifice
6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 2
Noțiuni introductive

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Definiție DEX:
Informatica - știința care se ocupă cu
studiul prelucrării informației cu ajutorul
mijloacelor automatice de calcul.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 3


Informatica. Noțiuni introductive
Pentru prima dată, termenul informatik a fost

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


introdus în 1957 de Karl Seinbuch în eseul
“Informatica: prelucrarea automată a
informației”.

Cuvânt provenit din :


informație și automatică.

Adoptat oficial de Academia Franceză în 1967


(Informatique) și răspândit în alte limbi
europene. În engleză: Computer Science.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 4


Știința informației

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Știința informației (engleză: information
science; franceză: science de l'information)
este o știință interdisciplinară, care se ocupă
cu studierea problemelor privind culegerea,
clasificarea, depozitarea, regăsirea şi
diseminarea informației. A apărut cu mult
timp înaintea informaticii, deoarece se referă
la utilizarea bibliotecilor, arhivelor și a altor
mijloace de manipulare și conservare a
informației, atât tradiționale, cât și moderne.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 5


Tehnologia informației

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Tehnologia informației (TI) numită și
tehnologia informației și comunicațiilor
(TIC) cuprinde tehnologiile aplicate la
utilizarea calculatoarelor electronice și
rețelelor de calculatoare pentru culegerea,
conversia, stocarea, procesarea,
transmiterea, protejarea și diseminarea
informației.
Include atât utilizarea echipamentelor,
rețelelor și produselor software, cât și
administrarea sistemelor respective.
6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 6
Informația

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


În vorbirea curentă, informația este o
comunicare, o știre care pune pe cineva la
curent cu o anumită situație sau cu un
anumit eveniment.
Este important caracterul de noutate: pentru
a fi informație, mesajul trebuie să conțină
elemente pe care primitorul nu le cunoștea
anterior.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 7


Informația

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


În știința informației, informația este
conținută în documente, în format tradițional
sau electronic.
În biologie, informația constă în semnalele
(vizuale, auditive, tactile etc) pe care
organismul le primește din mediul exterior.
Există, de asemenea, informația genetică
(înregistrată în gene).
În tehnică, informația constă din semnalele
primite de la senzori sau transmise prin căi
de comunicație.
6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 8
Informația

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Informația se transmite între o sursă și unul
sau mai mulți receptori.

Sursa poate fi un organism biologic, un


sistem tehnic sau chiar mediul exterior.

Receptorul poate fi biologic sau tehnic.

Canalul de comunicație transmite informația


sub forma de modificări aduse unui anumit
suport, care au semnificație pentru receptor.
6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 9
6 martie 2017
Informația

Asist.dr.ing. Florin Postolache


10

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Informația
 Exemple de transmitere de informaţie:

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 sub formă de simboluri (text) sau imagini pe suport de
hârtie sau pe un alt support;
 sub formă de semnale vizuale sau sonore;
 sub formă de înregistrări pe suport magnetic sau
memorii flash (banda, discheta, Hdd, carduri, SSD,
memorii USB, etc.)
 pe suport optic (CD, DVD, BlueRay), etc.
 Important este ca modificările aduse suportului
să aibă semnificaţie pentru receptor.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 11


Date, Informație, Cunoștințe

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Semnificaţie Înţelegere
Date Informaţie Cunoştinţe

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 12


Date, Informație, Cunoștințe

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 La diferite niveluri de reprezentare, în informatică se
operează cu date, informație și cunoștințe.
 Datele cu semnificație devin informație.
 Informația înțeleasă se transformă în cunoștințe.
 Cunoștințele sunt informații înțelese, acumulate și
sistematizate, care pot fi utilizate pentru a obține anumite
rezultate (pentru a lua decizii, pentru a acționa etc.)
 Cunoștințele acumulate de un om constituie un ansamblu
sistematizat de concepte și de reguli de acțiune.
 Înțelegerea unei informații constă tocmai în încadrarea ei
în sistemul de cunoștințe deja acumulate.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 13


Sistem

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Se numește sistem
un ansamblu de
elemente care
interacționează și
care poate fi privit ca
un întreg.

 Sistemul poate
interacționa și cu
mediul în care se
găsește.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 14


Sistem
 Se numește sistem automat un sistem tehnic,

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


care funcționează fără intervenția directă a
omului.
 Exemple de sisteme automate:
 sistem de comandă automată, care transmite

comenzi după reguli prestabilite;


 sistem de supraveghere automată, care
efectuează măsurarea și înregistrarea
mărimilor fizice care caracterizează un proces
tehnologic;
 sistem de reglare automată, etc.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 15


Sistem informațional

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Sistemul informațional (engleză: Information
system, franceză: système d'information) este un
ansamblu organizat de elemente, implicate în
procesul de colectare, transmisie, stocare,
prelucrare şi diseminare a informației.
 Nu este obligatoriu ca aceste operații să se
efectueze cu echipamente de calcul. De altfel,
sistemele informaționale au existat cu mult
înaintea apariției calculatoarelor.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 16


Sistem informațional

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Sistemul informațional este compus din:
 totalitatea informațiilor cu care operează;
 echipamentele folosite pentru operații asupra
informației;
 personalul implicat în funcționarea şi administrarea
sistemului;
 procedurile aplicate pentru funcționarea sistemului.
 Interacțiunea dintre elementele sistemului
informațional se realizează prin transmiterea de
informație.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 17


Sistem informatic

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Se numeşte sistem informatic acea parte a
sistemului informaţional, în care operaţiile de
culegere, transmitere, prelucrare, stocare şi
regăsire a informaţiei se realizează folosind
echipamente de calcul şi alte mijloace specifice
tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor.
 De altfel, în alte limbi nu există un termen special
pentru sistem informatic, folosindu-se termenul
de “sistem de tehnologia informaţiei (şi
comunicaţiilor)”.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 18


Calculatorul

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Cuvântul calculator are, în limba română, mai
multe semnificații. În acest curs, noi vom avea în
vedere calculatorul electronic numeric universal,
numit și computer sa PC (cuvânt preluat din
limba engleză) sau ordinator (în franceză:
ordinateur).
 Acesta efectuează pe bază de program diferite
prelucrări de date numerice și nenumerice.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 19


Calculatorul

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Se numește calculator numeric (engl.: digital
computer), deoarece în interiorul lui toată
informația este reprezentată prin numere.
 Se numește universal deoarece funcționează pe
bază de program înregistrat în memorie. Prin
schimbarea programului se poate modifica
funcționarea acestuia (deci succesiunea de
operații pe care le execută), fără a face modificări
în construcția calculatorului.
 Programul este și el codificat numeric.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 20


Sistem de calcul
 Se numeşte sistem de calcul un ansamblu

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


format din echipamente şi programe care
serveşte pentru prelucrarea automată a
informaţiei.
 Echipamentele (engleză: hardware) sunt
realizate practic sub formă de aparate sau
dispozitive electronice, electrice, mecanice sau
optice.
 Programele (engl.: software) sunt seturi de
instrucţiuni care trebuie efectuate de calculator
pentru prelucrarea informaţiei.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 21


Sistem de calcul

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Principalele componente hardware ale sistemului
de calcul sunt:
 memoria internă - memorează date şi
programe
 procesorul - efectuează operaţii asupra
datelor, conform programului;
 unităţi de memorie externă;

 unităţi de intrare sau de ieşire;

 unităţi pentru transmiterea datelor.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 22


Sistem de operare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Sistemul de operare constituie interfata dintre
partea hardware si utilizator si gestioneaza
resursele fizice si logice ale sistemului de calcul.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 23


Algoritm

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Algoritmul este o succesiune ordonată de operații
care trebuie efectuate pentru a realiza un anumit
scop.
 Algoritmul are următoarele caracteristici:
 caracter discret - este format din mai mulți pași;
 caracter finit - numărul pașilor este finit;
 caracter determinist;
 caracter realizabil - fiecare operație prevăzută este
realizabilă efectiv;
 caracter universal - nu se aplică unui caz izolat, ci unui
număr de cazuri, care diferă prin datele de intrare
6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 24
Conceptul de program

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Programul este un ansamblu de instructiuni,
scrise intr-un limbaj de programare, pe care
calculatorul le executa pentru a indeplini o anumita
sarcina.
 Programul conţine:
 descrierea datelor de intrare, de ieşire şi
intermediare cu care se operează;
 descrierea operaţiilor efectuate asupra datelor

(a algoritmului de prelucrare).
 Program= date + algoritm

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 25


Generațiile de calculatoare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


În dezvoltarea lor, calculatoarele au parcurs
mai multe generaţii din punct de vedere
hardware:
• Generaţia I (1946-1955) - calculatoare cu tuburi
electronice.
• Generaţia II (1955-1963) - calculatoare cu
tranzistoare.
• Generaţia III (1963-1971) - calculatoare cu circuite
integrate.
• Generaţia IV (după 1971) - calculatoare cu
microprocesoare.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 26


Limbaje de programare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Limbajele de programare au evoluat, de
asemenea, parcurgând mai multe generații:
• Programarea în cod mașină.
• Limbajele de asamblare.
• Limbajele de programare de nivel înalt (FORTRAN,
COBOL, Simula, APL etc.)
• Limbaje de programare structurată (Pascal, C).
• Limbaje de programare orientată obiect (C++, Java
etc.)
Nu au fost însă cuprinse aici multe alte
limbaje.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 27


Rețele de calculatoare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


1960 - conceptualizarea rețelei de calculatoare
în care datele se transmit sub formă de
datagrame sau pachete, care pot fi comutate,
înlocuind comutarea de circuite.
1965 - se creează prima reţea de calculatoare
de arie mare (WAN - wide area network).
1969 - se creează ARPAnet, rețea care lega
între ele mai multe universități din SUA.
1974 - prima utilizare a denumirii Internet
pentru rețeaua globală de calculatoare.
1989 - se inventează WWW (World Wide Web).
6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 28
Sisteme de operare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Funcţionarea unui calculator nu este posibilă
fara un sistem de operare rezident – adică
încărcat în memoria de lucru şi în execuţie;
 Este denumit software de bază pentru că oferă
un mediu de execuţie pentru alte programe –
software de aplicaţie.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 29


Functiile sistemului de operare
 Un sistem de operare trebuie să asigure în principal:

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Alocarea resurselor – adică a spaţiului de memorie,
procesorului (sau procesoarelor), unităţilor de intrare /
ieşire.
 Planificarea şi controlul programelor în execuţie – adică
rularea programelor după priorităţi şi introducerea oprirea
lor temporară când acestea aşteaptă la o resursă partajată
(folosită în comun cu alte programe).
 Interpretarea şi execuţia comenzilor de la operatorul uman
– adică oferirea unui mijloc de furnizare a comenzilor (ca
text sau ca evenimente pe o interfaţă grafică) apoi
conversia lor în acţiuni corespunzătoare.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 30


Operarea
 La un sistem de calcul se poate face în

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


două moduri:
 regim comandă – (CLI - Command-line interface)
în care comanda se furnizează ca un cuvânt (sau
o prescurtare), însoţită de parametri;
 regim grafic/meniu – (GUI- Graphical user
interface)în care comanda şi parametrii se aleg
grafic cu mouse-ul din liste şi subliste de opţiuni
(meniuri)-(TUI- Text user interface).

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 31


Sisteme de operare

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Sistemele de operarea moderne (Windows,
LINUX şi UNIX) oferă facilităţi:
 multitasking – de execuţie a mai multor
programe (sau activităţi – „tasks”) simultan,
 multi-utilizator – de lucru pentru mai mulţi
utilizatori simultan, cu acces prin reţele de
calculatoare.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 32


Programe utilitare si de aplicatie

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Programele utilitare, considerate între
programele de bază şi programele de
aplicaţii, asigură manevrarea comodă a
setărilor şi resurselor calculatorului.

 Programele de aplicatie asigura o utilitate


intr-un anumit domeniu, specific.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 33


Calcul Tabelar
 Foile de calcul tabelar („spreadsheet”) sunt poate

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


cele mai puternice instrumente de calcul la
dispoziţia utilizatorilor obişnuiţi.
 O foaie de calcul tabelar (numită şi foaie electronică
de calcul) este o imitare a unui registru contabil
prevăzut cu caroiaj pentru a înşira coloane de cifre
şi linii cu semnificaţii de valori de obiecte sau
operaţiuni, însă forma electronică permite înscrierea
directă în foaie a unor formule care sunt
„actualizate” – adică îşi modifică valoarea imediat
ce unul din operanzi s-a modificat.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 34


Calcul Tabelar

Structura foii de calcul tabelar

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 35
Structura foii de calcul tabelar

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 36
Continutul celulelor foii de calcul
 În celulele foii de calcul se pot înscrie date de

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


diferite tipuri, dar şi prelucrări, care sunt afişate
conform formatării celulei (opţiunea „Format -
Format Cell”). Atât datele cât şi prelucrările sunt
„recunoscute” şi tratate corespunzător:
 tip General – celula nu are un format definit de număr.
 Număr – conţine numai cifre şi este aliniat la dreapta
implicit.
 Şir de caractere („Text) – conţine orice simboluri de
scriere şi începe cu o literă, fiind aliniat la dreapta
implicit. Într-o celulă se poate înscrie un şir de maxim
256 caractere.
 Dată şi oră : 15.03.2003, 15 martie 2020, 15.03.03
 Formule
6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 37
Calcul Tabelar

Continutul celulelor foii de calcul

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


 Formulă – expresie care începe cu semnul ‘=’, conţine
operanzi, operatori şi funcţii. Operanzii pot fi literali (valori
directe) sau adrese ale celulelor cu care se doreşte efectuarea
calculelor.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 38


Lucrul cu foaia de calcul
 În general, foile de calcul sunt utile pentru

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


prelucrarea unor blocuri de valori, care se
înscriu în celule şi sunt folosite ca date de
intrare pentru expresii (formule) aflate în
alte celule. Blocurile cu rezultate pot fi în
final reprezentate grafic (prin histograme).
 Blocurile pot contine:
 Adrese relative şi absolute
 Funcţii
 Diferite tipuri de date: text, numere, data, etc.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 39


Facilitati de prezentare calitativa si sintetica a
informatiilor

 Volumele mari de date, ce se pot stoca şi

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


prelucra într-o foaie de calcul electronic,
constituie o prezentare analitică a unei
situaţii din lumea reală.
 Acestea pot fi:
 Structuri de tip listă şi tabel
 Grafice

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 40


Structuri de tip lista si tabel
 Organizarea informaţiilor în liste şi tabele este

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


foarte avantajoasă vizionării şi prelucrării lor. În
foile de calcul electronice, listele sunt înşiruiri de
obiecte cu o singură dimensiune (pe o linei sau pe o
coloană), iar tabelele prezintă linii (fiecare indicând
un obiect) şi coloane (fiecare indicând o proprietate
generică).
 Tabelul realizat este posibil de utilizat în acelaşi
mod în care se lucrează cu baze de date, de aceea
adesea se spune despre baze de date în foaia de
calcul.

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 41


Calcul Tabelar. Grafice
 Acestea sunt folosite pentru a prezenta în mod
calitativ şi sintetic informaţia numerică, sub diferite

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


forme, astfel că se pot compara „dintr-o privire”
situaţii cantitative.
 Reprezentarea grafică a seriilor de numere se poate
face în diferite sisteme de coordonate:
 Carteziene – sistem de axe perpendiculare în două sau
trei dimensiuni (2D sau 3D).
 Polare – sistem de reprezentare circulară în două
dimensiuni, care ilustrează intuitiv cantităţi
comparative ce împreună fac un întreg (ca de exemplu
grafic „tort” în care fiecare felie reprezintă vânzarea
unui produs pe o lună anume din întregul an).

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 42


Proiectarea si construirea foilor de calcul
 Pentru a structura corect şi a prelucra eficient un

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


volum mare de informaţii, este necesar un mod de
lucru sistematic iar apoi utilizarea corectă şi
completă a mijloacelor puse la dispoziţie de foaia
de calcul;
 Foile de calcul sunt utile la rezolvarea problemelor
ce implică date diverse, statistici şi calcule, cu
ilustrări calitative (grafice) şi sintetice (sume de
total, tabele pivot, etc.).

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 43


Formularea cerintelor si analiza problemei
 Cunoscând problema de rezolvat şi scopul acesteia,

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


se face un plan corect, un inventar al funcţiilor şi ce
vor fi utilizate, apoi se stabileşte cum se doreşte
prezentarea rezultatelor (grafic, tabele, rapoarte).
Se analizează şi se stabilesc:
 Intrările: valori cunoscute – cele ce urmează a fi prelucrate
efectiv în foaie, variabile de decizie – cele prin care se pot
alege variante şi se poate optimiza modelul .
 Ieşirile: variabile obiectiv – care se doresc calculate (prin
formule, funcţii) şi variabile de restricţie – care impun
limite sau condiţii de compromis ce trebuie respectate .
 Relaţiile: relaţii între variabile cunoscute cele de decizie
(care le condiţionează pe primele) şi utilizarea unui şablon
– oferit de produsul foaie de calcul sau preluat din alte
aplicaţii .

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 44


Proiectarea si realizarea foii de calcul
 Cele două etape: proiectarea şi realizarea aplicaţiei, se
parcurg simultan si este indicată documentarea foii de

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


calcul pe măsura realizării ei – aşa cum se prezintă în
paşii ce urmează:
 Introducerea şi organizarea datelor. Se introduc datele cunoscute:
valori constante; structura de linii şi coloane.
 Documentarea foii. Este bine ca în cadrul foii să se înscrie textul care
descrie problema, scopul şi modalitatea rezolvării ei, ca documentare
generală. În plus, celulelor importante li se pot adăuga nume şi
comentarii explicite (prin meniul „Insert-Comment”), aceste celule fiind
indicate cu un colţ roşu şi prezintă o etichetă vizibilă la indicare cu
mouse .
 Crearea formulelor. Înscrieţi formule ori de câte ori este nevoie;
acestea se pot copia multiplu şi edita specific locului unde apar iar
funcţiile oferite acoperă un spectru larg de utilizări. Evitaţi înscrierea
numerelor (literali) direct în formule prin referinte la celule care conţin
valorile respective.
 Prezentarea rezultatelor. Datele obţinute prin calcule nu sunt uşor de
urmărit şi înţeles dacă acestea nu se prezintă şi în forme sintetice
(totaluri sau chiar modele matematice) şi forme calitative (grafice).
6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 45
Intrebari?

© Academia Navală “Mircea cel Bătrân” – http://adl.anmb.ro


Multumesc!

6 martie 2017 Asist.dr.ing. Florin Postolache 46