2.

SISTEME INFORMATICE ÎN ASISTENŢA PRIMARĂ

• ACTIVITĂŢI:
– PRACTICA PROFESIONALĂ
• CONSULTAŢII, VIZITE,
• URMĂRIRE CRONICI, URGENŢE
– DOCUMENTARE
– ORGANIZARE / MANAGEMENT

• 2.1 MODULELE DE ASISTENŢĂ PRIMARA

MODULUL DE BAZĂ:
– a. DATE:
• REGISTRELE TUTUROR PACIENŢILOR
• DATE “DEMOGRAFICE” (inclusiv date despre asigurări)
• DATE PE “FAMILII” (gospodării)
– b. ADMINISTRARE
• REGISTRE: vizite, consultaţii, teste laborator
• DATE FINANCIARE SIMPLE (note plată, raportari)
• DIFERITE CENTRALIZĂRI
– c. OPERAŢIUNI
• PROTECŢIA DATELOR
• LUCRUL ÎN PARTIŢIE
• SALVAREA DATELOR (back-up)
• 2.2. MODULUL MEDICAL
• CPR – COMPUTER-BASED PATIENT RECORD
• EPR - ELECTRONIC PATIENT RECORD
• EHR - ELECTRONIC HEALTH RECORD
• DES : Dosarul Electronic de sănătate
• FIŞA DE OBSERVAŢIE
• Fişa computerizată (electronică) a pacientului

 FIŞA PACIENTULUI
a - PE HÂRTIE
– AVANTAJE / DEZAVANTAJE
• UŞOR DE TRANSPORTAT, UŞOR DE “RĂSFOIT”
• COST REDUS, FIABIL (NU ARE “CĂDERI”)
• TIMP DE COMPLETARE REDUS
• ACCESIBILITATE INTR-UN SINGUR LOC
b - ELECTRONIC
– AVANTAJE / DEZAVANTAJE
• ACCESIBILITATE DIN DIVERSE LOCURI, MAI MULTE PERS.
• UŞOR DE CITIT, CĂUTARE FACILĂ A INFORMAŢIEI
• SUPORT BUN PENTRU ANALIZA DATELOR, PENTRU DECIZIE
• NECESITĂ PERSONAL PREGĂTIT
• TIMP DE COMPLETARE MAI MARE

Sisteme informatice (I) Page 1 of 13

 • COST MAI RIDICAT

 STRUCTURA EHR (DES - Dosarul Electronic de sănătate)

• DATE DE IDENTIFICARE
• EVENIMENTE: vizita, internare, operație, radiografii
– DATA CALENDARISTICĂ
– DATE COMPONENTE – ACȚIUNI
• OBSERVAȚII: anamneza, rez. laborator, investigații – semnale, imagistică
• DECIZII: diagnostic
• INTERVENȚII, TERAPIE: prescrieri, trimiteri
• RELAȚII
----------------
• CODIFICĂRI
– NOMENCLATOARE: OMS, ICD9-10 (CIM10), ICPC, SNOMED

• 2.3. MODULUL PROGRAMĂRI (integrat în modulul medical)

– EVIDENŢĂ PROGRAMĂRI
– REDACTARE SCRISORI
Rezolvă problemele legate de planificarea eficientă a programului medicilor, a cererilor de
programare din partea pacienţilor cât şi a aparatelor şi a camerelor de consultaţii. Permite
alocarea unui interval de timp pentru programări, permite ştergerea unei programări şi
schimbarea programului unui medic etc.

• 2.4. MODULUL FINANCIAR

– NOTE DE PLATĂ
– STATE DE PLATĂ
– ÎNREGISTRARE PLĂŢI
– CORESPONDENŢĂ FINANCIARĂ
Modulul Financiar Contabil asigură suport pentru evidența contabilă primară și contabilitatea
sintetică a operațiunilor efectuate în cadrul unei unități sanitare, în conformitate cu Legea
Contabilitatii si a reglementărilor complementare.
• 2.5. MODUL DE COMUNICAŢIE (fax, e-mail, internet, com.cu spitalul etc)
– asigură planificarea, operarea și mentenanța sistemului de comunicații și informatic;
– asigură aplicarea măsurilor de securitate a informațiilor în sistemele de comunicații și
informatice;
– asigură administrarea resurselor informatice și a mijloacelor electronice de prelucrare,
stocare, distribuție, securizare și prezentare a acestora.
– evaluează periodic eficacitatea sistemelor de comunicații și informatică și ia măsuri de
perfecționare a acestora;
– stabilește măsurile organizatorice și tehnice pentru asigurarea interoperabilității între
sistemul propriu de comunicații și informatic și alte sisteme cu care acesta
interacționează;
– urmărește utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale și financiare din domeniul
comunicațiilor și informaticii;

Sisteme informatice (I) Page 2 of 13

 – asigură relaționarea cu alte structuri de telecomunicații;

• 2.6. MODULUL FARMACIE (circumscripţii rurale etc)

– EVIDENŢA MEDICAMENTE
– COMENZI
– GRATUITĂŢI, COMPENSAŢII

Sisteme informatice (I) Page 3 of 13

 Sisteme informatice medicale
 cabinete medicale (medic de familie, medic specialist)
 radiologie
 laborator
 staţii de urgenţă
 farmacii
 spital (clinic, administrativ)

Generalităţi
o Utilizarea tehnologiei informaţiei pentru a asista activitatea clinică şi
administrativă din domeniul medical
 degrevează personalul medical de activităţi de rutină
 lasă mai mult timp pentru
 comunicarea cu pacientul
 focalizarea asupra diagnozei şi a tratamentului
 accesarea rezultatelor cercetărilor
o  o îmbunătăţire a serviciilor medicale oferite pacientului

Sisteme informatice pentru cabinete ale medicilor de familie

Medicul de familie (MF)
o Medicul de familie are o importanţă mare în sistemul sanitar
 e primul serviciu la care apelează pacientul când are o problemă medicală
 rezolvă problema sau indică unde trebuie continuate investigaţiile
(laborator, medic specialist, spital)
 este interfaţa cu casele de asigurări
o Încărcarea medicului de familie este destul de mare, el având câteva zeci de
consultaţii pe zi

Activităţi ale medicului de familie

o stă de vorbă cu pacientul (conturează profilul pacientului, dacă e prima vizită)
o realizează examenul fizic
o evaluează starea pacientului
o face un plan de investigaţii şi de tratament
o realizează unele proceduri care se pot desfăşura în cabinet
o stabileşte preţul (dacă este cazul)
o se documentează, acumulând noi cunoştinţe

Activităţi ale personalului asistent

o realizează programările pacienţilor
o primeşte şi înregistrează pacientul
o pregăteşte fişa medicală
o conduce pacientul în cabinet şi prezintă fişa
o scrie reţeta
o efectuează procedurile în cabinet
o încasează costul consultaţiei (dacă este cazul)
o programează o viitoare consultaţie

Sisteme informatice (I) Page 4 of 13

Stadiul actual
o În general, în România, calculatoarele sunt folosite la cabinetele medicilor de
familie pentru generarea de rapoarte necesare casei de asigurări
o Există şi situaţii fericite în care medicii de familie folosesc în cabinetele lor
calculatoare pentru înregistrarea consultaţiilor, pentru realizarea diagnozei, pentru
documentare

Facilităţi ale sistemelor pentru MF

1. Înregistrarea şi managementul datelor despre pacient:
 date generale
 planificarea consultaţiilor
 accesul la istoricul pacientului
 evidenţierea factorilor de risc (alergii etc.)
 date referitoare la consultaţie
 motivul prezentării/simptome
 diagnostic
 proceduri
2. Posibilitatea de a face conexiuni între instanţe şi concepte în timp
 fiecare consultaţie reprezintă o colecţie de concepte corespunzătoare unui
pacient
 conceptele pot fi grupate de-a lungul timpului pe consultaţii sau pe clase
(de exemplu se pot grupa toate observaţiile despre hipertensiune)
 aceste rezultate, cumulate cu alte experienţe, pot duce la
 noi protocoale pentru diagnoză şi tratament
 îmbunătăţirea/actualizarea ghidurilor de practică clinică
3. Utilizarea unui vocabular structurat, a unor coduri şi clasificări
4. Generarea de rapoarte specifice standardi-zate, utilizate pentru
 a fi transmise către instituţiile corespunzătoare
 a creşte calitatea actului medical
5. Comunicarea cu utilizatori multipli
6. Tipărirea actelor necesare
7. Configurare la cerere, flexibilitate
8. Acces la documentaţie medicală (inclusiv legislaţie)
9. Suport decizional
10. Liste cu medicamente şi reţete
11. Educaţia pacienţilor
12. Rezolvarea problemelor administrative şi de contabilitate

Obiective
o Scopul utilizării unor sisteme informatice în cadrul cabinetelor medicilor de
familie:
 crearea unei reţele naţionale de cabinete ale MF
 colectarea datelor rezultate din practica curentă
 prelucrarea acestor date în vederea
 analizării activităţii MF

Sisteme informatice (I) Page 5 of 13

  realizării unor studii care să conducă la creşterea calităţii
serviciilor medicale

Utilizare
o În România există câteva situaţii în care au fost promovate sistemele informatice
pentru cabinete ale MF:
 MedINF în Timişoara
 MedPrax în Târgu Mureş
o Pe plan european, ţările nordice, Germania şi Franţa sunt cel mai bine
reprezentate la acest capitol; de asemenea, Marea Britanie are un lung istoric
referitor la informatizarea practicii generale

Rezultate MedINS
o Pe baza datelor înregistrate folosind ca suport aplicaţia MedINS în reţeaua
naţională de medici de familie MediNET, s-au realizat studii care au permis
obţinerea unor rezultate remarcabile pentru îmbunătăţirea serviciilor de îngrijire a
sănătăţii pornind de la date reale
1. Din înregistrările efectuate în reţea s-a observat că afecţiunile respiratorii ocupă
un procent semnificativ, fiind consumatoare de fonduri financiare mari
Pe baza înregistrărilor referitoare la diverse tratamente asociate cu aceste afecţiuni se pot
întocmi standarde şi ghiduri de practică şi de tratament care pot duce la
 îmbunătăţirea rezolvării acestor cazuri
 scăderea costurilor implicate
2. Activitatea medicului de familie poate fi apreciată în mod corect
De exemplu, s-a evidenţiat faptul că diagnoza şi prevenţia sunt cele mai numeroase
activităţi (62%), urmate de tratamente, proceduri şi medicaţie (30%), analize,
interpretarea rezultatelor, proceduri administrative şi trimiteri.
3. S-a realizat analiza comportamentului medicului de familie cu referire la
trimiteri
Corelaţia dintre solicitările de trimitere şi trimiterile propriu-zise
 permite înţelegerea modului de percepţie a bolii de către pacient
 reflectă tendinţele din sistem referitoare la fluxul pacienţilor
4. S-a realizat un studiu al incidenţei şi al stării la nivel general a bolilor
cardiovasculare cu distribuţia pe sexe
S-a observat că bolile cardiovasculare se situează la femei pe primul loc al diagnosticelor
formulate în asistenţa primară
Acest gen de analize pot determina intensificarea campaniilor de sănătate şi de prevenţie
ţintite pe anumite boli (se reduc astfel costurile şi creşte calitatea serviciilor)
5. Pe baza rezultatelor analizei datelor înregistrate s-au compus recomandări cu
privire la îmbunătăţirea managementului pacienţilor cu suferinţe cronice
Datele colectate sunt utile pentru
 stabilirea politicilor de sănătate
 evaluarea serviciilor de sănătate la nivelul activităţii medicilor de familie

Sisteme informatice (I) Page 6 of 13

 Sisteme informatice pentru cabinetele medicale ale medicilor
specialişti
Generalităţi
 Sistemele informatice dezvoltate pentru cabinetele medicilor specialişti au,
în linii mari, aceleaşi caracteristici ca cele pentru cabinetele MF
 Structura şi prezentarea datelor este uşor diferită, accentuând
caracteristicile domeniu-lui în care activează medicul
 În continuare sunt prezentate facilităţile pe care le oferă un astfel de
sistem

Facilităţi
 lista pacienţilor
 istoricul pacientului cu evidenţierea secţiunilor importante pentru
specialitatea în discuţie
 alarme referitoare la alergii sau alte probleme speciale
 consultaţia
 motiv/simptom
 evaluare/diagnostic
 recomandarea procedurilor, tratament
 sistem de diagnoză medicală
 imagistică medicală
 achiziţie
 prelucrare
 rapoarte
 decontări
 facturări

Sisteme informatice de radiologie

Fluxul de lucru
 administrarea arhivei digitale de imagini
 programarea procedurilor
 înregistrarea pacienţilor
 realizarea examinărilor
 interpretarea rezultatelor
 întocmirea rapoartelor
 activităţi organizatorice (deconturi, controlul inventarului, întocmirea
bugetului, asigurarea calităţii, identificarea şi rezolvarea problemelor)
Utilizarea sistemelor
 Multe dintre aceste activităţi pot fi automatizate
 Personalul este astfel degrevat de activităţile de rutină, având mai mult
timp pentru pacient
 Scade posibilitatea de introducere a erorilor
 Creşte calitatea serviciilor oferite pacientului

Sisteme informatice de laborator

Generalităţi
 Laboratoarele pentru investigaţii clinice pot fi

Sisteme informatice (I) Page 7 of 13

  independente – oferă servicii diferitelor persoane sau instituţii
interesate
 parte a unui spital
 Avantajele informatizării activităţii în laboratoare sunt în principal legate
de diminuarea erorilor:
 identificarea pacientului prin coduri de bare înscrise pe eticheta
eprubetei
 transferarea automată a rezultatelor de la echipamentele care
analizează proba
 Recomandarea pentru efectuarea analizelor de laborator se face de către
medicul de familie sau medicul specialist în scopul
 stabilirii diagnosticului
 stabilirii tratamentului
 prevenirii unor boli

Acţiuni care au loc într-un laborator

 primirea trimiterii pentru analize
 colectarea şi înregistrarea probei
 transportul probei către echipamentul care o va analiza
 pregătirea probei şi efectuarea analizelor
 colectarea datelor rezultate
 furnizarea primelor rezultate (de către tehnician)
 generarea rapoartelor preliminare
 furnizarea rezultatelor către beneficiar
Informatizarea activităţilor
 cererea de efectuare a analizelor
 identificarea pacienţilor şi a probelor
 prelucrarea datelor
 memorarea înregistrărilor
 generarea rapoartelor
 controlul calitativ (modificarea limitelor, anunţarea unor modificări prea
mari faţă de ultimele analize)
 rapoarte administrative (inventar, costuri)

Sisteme informatice pentru staţii de urgenţă

Generalităţi
 Aceste tipuri de sisteme informatice sunt foarte importante
 Rezolvă probleme de organizare a activităţii
 Reduc mai ales timpul de intervenţie (caracteristică vitală în activitatea
unui centru de ambulanţă)

Funcţiile sistemului
 posibilitatea de a selecta un diagnostic prezumtiv
 existenţa sfaturilor de prim ajutor
 preluarea datelor de identificare a pacientului
 semnalarea solicitărilor duble, triple
 dispecerizarea solicitărilor (momentul înregistrării, gradul de urgenţă,
distanţa, tip de ambulanţă)
Sisteme informatice (I) Page 8 of 13
  stabilirea necesarului şi structurii resurselor

Avantajele informatizării
 Îmbunătăţirea concordanţei între motivele solicitării şi diagnosticul asociat
 Reducerea timpului de intervenţie
 Micşorarea distanţei
 Repartizarea optimă a echipajelor pe tură în funcţie de vârfurile şi
motivele de solicitare
 Prelucrări statistice – creşte eficienţa
 Înregistrarea timpilor şi a evenimentelor
 Tipărirea documentelor medico-legale

Sisteme informatice pentru farmacii

Generalităţi
 Realizează în general activităţi contabile şi de inventar specifice oricărui
magazin
 În plus au funcţii legate de transferul datelor către casele de asigurări de
sănătate
 Cele mai sofisticate sunt legate de cabinetele medicilor de familie şi ale
medicilor specialişti pentru schimbul de informaţii cu aceştia

Funcţii ale sistemului

 calcului preţului medicamentelor de pe reţete în funcţie de tipul reţetei
(integrală, gratuită, compensată)
 gestiunea cantitativă a stocurilor
 gestionarea de rapoarte care să eficientizeze aprovizionarea (conduc la
cumpărarea medicamentelor cele mai cerute, micşorând stocurile)

Funcţii ale sistemului

 generarea de rapoarte pentru casele de asigurări
 integrarea echipamentelor pentru
 citirea codului de bare de pe produse
 eliberarea bonurilor fiscale
 urmărirea plăţilor efectuate către furnizori

Sisteme informatice de spital – clinice

Caracteristici
 Sisteme complexe care au ca subramuri sisteme informatice:
 pentru asistenţa medicală
 pentru monitorizare
 de laborator
 pentru radiologie
 farmaceutice

Sisteme informatice (I) Page 9 of 13

  şi altele
 flexibilitate – adaptabil oricărui spital
 capacitate de a configura secţiile conform cerinţelor
 securitatea datelor, semnătură electronică
 gestionarea datelor despre pacienţi
 raportări după criterii multiple
 tipărire formularelor
 stocarea datelor în arhive corect organizate
 furnizarea de informaţii financiare

Sisteme informatice de spital – administrative

Caracteristici
 Asigură suportul activităţii medicale
 Includ sisteme:
 financiare (contabilitate, decontări)
 de personal şi retribuţie
 de management al contractelor
 de management al riscului (urmăresc şi dau soluţii în situaţii
neobişnuite sau când apar incidente)
 de asigurare a calităţii (rapoarte care conduc la acţiuni al căror
scop este creşterea calităţii)
 de management al materialelor

Sisteme informatice medicale integrate

Reţeaua naţională MediNET
 Medicii de familie
 manageri ai informaţiilor de sănătate ale pacientului
 servicii de-a lungul întregii vieţi a pacientului
 datele furnizate de ei contribuie la:
 îmbunătăţirea serviciilor medicale
 surse pentru cercetare
 ghiduri de bună practică
 ghiduri pentru activitatea didactică
 MediNET – reţea naţională de colectare a acestor informaţii

Funcţionalităţi MediNET
 Dezvoltarea unui nucleu interdisciplinar de specialişti care să ofere
expertiză în:

Sisteme informatice (I) Page 10 of 13

  informatica aplicată în servicii medicale
 înregistrările electronice de sănătate
 dezvoltarea şi implementarea sistemelor informatice din domeniul
îngrijirii sănătăţii
 interpretarea datelor colectate
 Demonstrarea posibilităţilor oferite de siste-mele informatice ca bază
pentru o ofensivă de informatizare
 Formarea unei comunităţi naţionale de utilizatori ai sistemelor informatice
medicale

Probleme
 Bariera de comunicare interdisciplinară
 surmontată prin dezvoltarea de software de către un colectiv
specializat în informatica medicală
 Cerinţa ca sistemul să poată fi operat de nespecialişti
 interfeţe intuitive, uşor de folosit, elegante, eficiente
 Îmbunătăţiri continue
 rafinări succesive
 multe consultări cu medicii
 Disponibilitatea unor fonduri limitate

MedINS
 Parte a MediNET care asigură
 funcţii clasice – sistem pentru medic de familie
 întreţinerea bazei de date a pacienţilor
 evidenţa consultaţiilor
 evidenţa programărilor
 tipărirea şi evidenţa documentelor
 generarea de rapoarte
 funcţii suplimentare
 informare medicală
 informare legislativă

AdmINS
 Parte a MediNET responsabilă cu:
 administrarea utilizatorilor sistemului
 configurarea rapoartelor solicitate de la membrii reţelei
 concatenarea bazelor de date obţinute de la membrii reţelei

MediNET
 Dezvoltat de o echipă formată din:
 cadre didactice
 firmă dezvoltatoare de soft
 medici generalişti
 Alcătuit din mai multe module:
 patru module pentru generarea şi transmiterea rapoartelor, câte un
modul pentru: efectuarea trimiterilor la medicul specialist,
întocmirea reţete lor etc.
Sisteme informatice (I) Page 11 of 13
  modificarea acestora se face independent
 arhitectura modulară e necesară datorită modificării formatului
documentelor medicale şi al raportărilor către CAS
 Introduce servicii pentru
 conectarea cu laboratoarele de analize
 aplicaţii în reţea locală la nivelul cabinetelor medicale
 variante mobile de aplicaţii pentru medic de familie

 Conectarea cu laboratoarele
 canal de comunicaţie medici de familie – laborator
 presupune 3 noi componente
 1 server
 câte un client pentru medic, respectiv laborator
 se realizează un parteneriat medic – laborator
 cererile de analize se trimit electronic
 rezultatele analizelor se primesc electronic şi intră direct în lista de
analize asociată consultaţiei


Permite
 un post de lucru al asistentei medicale
 înregistrări de date
 programări
 tipăriri de documente
 un post de lucru al medicului
 consultaţii
 cercetare
Mobile MedINS
 Aplicaţie mobilă
 Permite medicului
 efectuarea de înregistrări pe teren
 descărcarea acestora pe calculatorul din cabinetul medical

Interfaţa cu utilizatorul
 Funcţiile trebuie să fie uşor de accesat
 Modul de apelare al comenzilor trebuie să fie intuitiv
 => interfaţă “umană”
 receptivă la nevoile omului
 îngăduitoare cu greşelile acestuia
 Interfeţele – concepute ţinând cont de preferinţele medicilor

Direcţii pentru viitor

 Funcţiile componentelor MediNET sunt în continuare extinse pentru a:
 realiza un sistem informatic complet integrat
 scurtcircuita traseele birocratice
 îmbunătăţi substanţial comunicarea
 => creşte calitatea serviciilor medicale prin
 degrevarea de activităţi de rutină

Sisteme informatice (I) Page 12 of 13

  creşterea calităţii informaţiei
 creşterea disponibilităţii informaţiei
 Servicii dezirabile
 legătura cu spitalele
 la internare – transferul parţial al fişei pacientului
 la externare – transferul informaţiilor direct în fişierul
electronic al medicului de familie
 legătura cu farmaciile
 înregistrarea reţetelor pe un server central
 accesarea acestora direct din farmacii
 manipulare mai eficientă a
informaţiilor (decontarea reţetelor gratuite şi
compensate)
 operaţiile sunt marcate direct în baza de date
 obţinerea evidenţelor în timp real
 aplicaţie mobilă
 capabilă să se conecteze de la distanţă la sistemul din
cabinetul medicului de familie pentru a accesa-modifica
informaţiile
 posibilităţi de monitorizare continuă a pacienţilor
 telemedicina

Scenarii de viitor - pacientul

 monitorizarea stării de sănătate la domiciliu
 locuinţe dotate cu aparatură
 programări
 măsurători – semne vitale
 starea vremii
 analiza cantităţii de praf, polen
 manşoane cu senzori
 cutii de medicamente inteligente
 cântare inteligente
 comunicare cu medicul
 sălile de aşteptare

Scenarii de viitor - medicul

 Acces şi prelucrare de informaţie
 Aplicaţii care să-l lase să interacţioneze mai rapid cu datele despre pacient

Sisteme informatice (I) Page 13 of 13