Catedra de igienă generală 2023

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

Nicolae Testemiţanu

CATEDRA DE IGIENĂ GENERALĂ

Referat
„Organul vizual şi computerul”

Elaborat: Tatarciuc Dorin

M2223, USMF

Controlat: Cociu Svetlana

Conf. Univ., USMF

Nota:

Chişinău, 2023
 Cuprins

1.Introducere

2.Analizatorul vizual
 Notiţe suplimentare

3.Computerul

 Impactul asupra analizatorului vizual. Consecinţe

 "Sindromul privitului la calculator"

4. Mă suri de asanare

 Reguli de exploatare a calculatorului

 Recomandă ri în lucrul cu computerul

5.Concluzie

6.Bibliografie
1. Introducere

Tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale sunt o manifestare evidentă a

revoluţiei informaţionale şi progresului tehnico-ştiinţific. Prin urmare, în lumea
contemporană apare un interes deosebit al instituţiilor de învă ţă mînt pentru
computerizarea studiilor.

Unii oameni sunt convinşi că computerul oferă noi posibilită ţi pentru dezvoltarea creativă
a copiilor, permite de a scă pa de cursul tradiţional plictisitor de instruire şi de a dezvolta
noi idei şi mijloace de exprimare, face posibilă rezolvarea problemelor mult mai interesant
şi mai complex. Reieşind din cele spuse, aceste persoane încurajează folosirea
computerului de că tre copii la vîrste fragede.

Din propria mea experienţă am dedus că un numă r considerabil de pă rinţi (8 din 10 din cei
interogaţi de că tre mine) au ajuns la concluzia că , cunoscînd computerul copiii şi
dobâ ndind aptitudini practice. Dar în acelaşi timp conştientizează faptul că activitatea
incorectă , de lungă durată poate afecta grav să nă tatea copiilor, în special organul vederii.

În lucrarea dată , eu am cercetat mai detaliat corelaţia computerului cu organul vizual şi

impactul acestuia asupra ochilor. Am ca scop informarea populaţiei în termeni ampli şi
uşor sesizabili despre consecinţele distrugă toare ale radiaţiei produse de computer şi
despre dependenţa care o formează prin intermediul jocurilor captivante.

Actualitatea temei. Numă rul de computere personale ale persoanelor juridice în a. 2000 a
constituit 28981 şi a cresut în 2008 pâ nă la 116761 computere, din ele în învă ţă mâ nt în a.
2000 s-au întregistrat 7061 şi acest numă r a crescut pâ nă la 28917 computere. Problema
utiliză rii computerului de că tre copii este una extrem de actuală prin faptul că în Republica
Moldova circa 91% din numă rul total de şcoli dispun de cabinete pentru bazele informaticii
şi tehnicii de calcul, care sunt utilate cu 17200 computere, din care, 39,8% sunt cu acces la
Internet. Din numă rul total de computere, 13300 lucrează în reţea şcolară comună .
Numă rul de locuri utilate cu computere în anul de studii 2009/2010 s-a majorat cu 6,2%
faţă de anul de studii 2008/2009. La un loc utilat cu computer în medie revin 24 elevi în
mediul urban - 29 elevi, iar în mediul rural – 22 elevi) [1]
2. Analizatorul vizual

Analizatorul vizual este specializat în detectarea, selectarea şi interpretarea semnalelor

cuprinse într-o arie restrînsă a spectrului electro-magnetic (radiaţii cu lungimea de undă
cuprinsă între 375 şi 760 nm.). Procesul vederii cuprinde trei etape:

1-formarea imaginii optice-sistemul dioptric al globului ocular asigură formarea în focarul

retinian a unei imagini reale, ră sturnate şi mai mici decît obiectul.

2-foto-chimio-transducţia, realizată de celulele receptoare retiniene, ce absorb fotonii şi

asigură conversia energiei luminoase în semnal nervpos.

3-procesarea neuronală a informaţiei, realizată de neuronii dispuşi de-a lungul că ii optice şi

în ariile corticale vizuale.

Analizatorul vizual este format din organul vă zului reprezentat de globul ocular cu toate
anezele sale, calea de conducere şi centrul cortical de proiecţie, reprezentat de ariile
corticale vizuale.

Vederea furnizează peste 90% din informaţiile asupra mediului înconjură tor, de aceea are
o importanţa considerabilă nu numai în diferenţierea luminozită ţii, formei şi culorii
obiectelor, dar şi în orientarea în spaţiu, menţinerea echilibrului şi a tonusului cortical
(atenţia).

Acomodarea vederii are loc prin controlul curburii cristalinului; ochiul obține o imagine
clara fă ră acomodare la minim 5m sau mai departe (punctum remotum). [2]

2.1. Cunoşteaţi că?

Pupila se dilată cu pâ nă la 45% atunci câ nd privim persoana iubită .

Corneea ochiului uman este asemă nă toare cu cea a rechinilor, aceasta din urmă
putâ nd fi folosită la om într-o întervenţie chirurgicală pentru un transplant de cornee.
Fiecare ochi conţine 107 milioane de celule, toate fiind sensibile la lumină .
Unul din 12 bă rbaţi este daltonist.
Ochiul uman percepe doar trei culori: roşu, albastru şi verde. Restul sunt doar
combinaţii ale acestora.
Ochiul uman are un diametru de aproximativ 2,5 cm şi câ ntă reşte în jur de 8 grame.
Doar o şesime din globul ocular este vizibilă .
Amprentele conţin 40 de caractere unice. De partea cealaltă , irisul are 256 astfel de
caractere. De aceea s-a recurs la folosirea scană rii de retină pentru securitate.
Oamenii folosesc expreşia „câ t ai clipi” pentru că muşchiul ocular este cel mai rapid
din corp. O clipire durează între 100 şi 150 de milisecunde, astfel că este posibil să clipim
de cinci ori într-o secundă .
Oamenii clipesc, în medie de 17 ori pe minut, de 14.280 de ori pe zi şi de 5,2
milioade de ori pe an.
Ochii pot procesa aproximativ 36.000 biţi de informaţie în fiecare oră . Ochiul uman
se poate concentra pe aproximativ 50 de lucruri pe secundă .
Ochii că prui sunt, de fapt, albaştri sub pigmentul maro. Există o intervenţie cu laser
care poate transforma ochii maro în ochi albaştri.
Fiecare geană are o durată de viaţă de aproximativ 5 luni.
Cu 10 milioane de ani în urmă toată lumea avea ochi că prui, pâ nă câ nd cineva a
suferit o mutaţie generică şi s-a nă scut cu ochi albaştri. Asta înseamnă că oamenii care au
ochii coloraţi astfel, împart o genă comună cu omul cu primii ochi albaştri din lume.
 Diagnosticul de schizofrenie poate fi pus cu o acurateţe de 98,3% în urma unui
simplu control oftalmologic. Dacă într-o fotografie instantanee ai un singur ochi roşu atunci
câ nd priveşti fix în obiectiv, există riscul de a dezvolta cancer la ochi.
Oamenii şi câ inii sunt singurele specii care pot citi intenţiile unei persoane doar
privind-o în ochi, iar în cazul câ inilor acest lucru se întâ mplă doar în relaţia cu oamenii.
În jur de 2% dintre femei au suferit o mutaţie genetică în urma că reia au că pă tat
încă un con(celulă ce recepţioneză lumina colorată ) pe retină .
Ochiul uman poate face mişcă ri încete doar atunci câ nd urmă reşte un obiect aflat în
mişcare.
Ochii au început să se dezvolte cu 550 de milioane de ani în urmă . Ochii sunt activi
24 de ore, şapte zile pe să ptă mâ nă , comparativ cu alte organe care au nevoie de ceva timp
ca să devină active.
Ochii se vindecă foarte repede. Pentru a se vindeca după o zgâ rietură , ochiul are
nevoie de aproximativ 48 de ore.
Oamenii care orbesc pe parcursul vieţii îşi menţin capacitatea de a vedea în vis.
Ochii folosesc 65% din energia creierului nostru, mai mult decâ t orice altă parte a
corpului.

3. Computerul

Dispozitiv capabil de a prelucra informația, care lucrează în baza unui algoritm, sau
conform unui program bine stabilit. În zilele noastre, computerul a devenit o necesitate.
Acesta stă la baza funcționarii orică rei instituții publice, datorită oportunită ții prelucră rii
rapide a informației şi facilită rii comunică rii dintre 3 sau mai mulţi subiecţi. Acesta a
devenit o parte a vieții noastre cotidiene.

Calculatoarele care sunt programabile liber și pot, cel puțin în principiu, prelucra orice fel
de date sau informații se numesc universale (engleză general purpose, pentru scopuri
generale).
Ș tiința prelucră rii informațiilor cu ajutorul calculatoarelor se numește informatică
(engleză Computer Science). Tehnologia necesară pentru folosirea lor poartă numele
Tehnologia Informației, prescurtat TI sau IT (engl. Information Technology).[6]
În principiu, orice calculator care deține un anumit set minimum de funcții (altfel spus, care
poate emula o mașină Turing-folosită în al 2lea Ră zboi Mondial de că tre englezi pentru a
decoda Enigma germanilor prin care aceştia comunicau în timpul ră zboiului.) poate
îndeplini funcțiile orică rui alt asemenea calculator, indiferent că este vorba de un PDA sau
de un supercalculator. Această compatibilitate a condus la folosirea calculatoarelor cu
arhitecturi asemă nă toare pentru cele mai diverse activită ți, de la
calculul salariză rii personalului unei companii pâ nă la controlul roboților industriali sau
medicali (calculatoare universale).
Cel mai vechi mecanism cunoscut care se pare că putea funcționa ca o mașină de calculat se
consideră a fi mecanismul din Antikythira, datâ nd din anul 87 î.e.n. și folosit aparent
pentru calcularea mișcă rilor planetelor. Tehnologia care a stat la baza acestui mecanism nu
este cunoscută .
Odată cu revigorarea matematicii și a științelor în timpul Renașterii europene au apă rut o
succesiune de dispozitive mecanice de calculat, bazate pe principiul ceasornicului, de
exemplu mașina inventată de Blaise Pascal. Tehnica de stocare și citire a datelor pe cartele
perforate a apă rut în secolul al XIX-lea. În același secol, Charles Babbage este cel dintâ i care
proiectează o mașină de calcul complet programabilă (1837), însă din pă cate proiectul să u
nu va prinde roade, în parte din cauza limită rilor tehnologice ale vremii.
În prima jumă tate a secolului al XX-lea, nevoile de calcul ale comunită ții științifice erau
satisfă cute de calculatoare analoage, foarte specializate și din ce în ce mai sofisticate.
Perfecționarea electronicii digitale (datorată lui Claude Shannon în anii 1930) a condus la
abandonarea calculatoarelor analogice în favoarea celor digitale (numerice), care
modelează problemele în numere (biți) în loc de semnale electrice sau mecanice. Este greu
de precizat care a fost primul calculator digital; realiză ri notabile au fost: calculatorul
Atanasoff-Berry, mașinile Z ale germanului Konrad Zuse - de exemplu calculatorul
electromecanic Z3, care, deși foarte nepractic, a fost probabil cel dintâ i calculator universal,
apoi calculatorul ENIAC cu o arhitectură relativ inflexibilă care cerea modifică ri ale
cablajelor la fiecare reprogramare, precum și calculatorul secret britanic Colossus,
construit pe bază de lă mpi și programabil electronic.[7]

Maşina Turing
3.1. Nerespectare regulior de protecție a muncii la computer
• apar dureri de cap după aproximativ 25-30 de minute de lucru pe calculator;
• apare senzaţia de oboseală a ochilor însoţită de dureri în jurul acestora după aproximativ
20-30 de minute;
• vederea este uneori neclară după folosirea calculatorului;
• literele, numerele, simbolurile apar neclar pe ecran şi nu pot fi distinse, chiar după ce
monitorul a fost reglat;
• pierzi frecvent râ ndul documentului după care se face copierea, după ce priveşti ecranul;
• apare uneori imaginea dublă ;
• apare senzaţia de ochi uscaţi sau iritaţi după 20-30 de minute de folosire a calculatorului;
• apare fenomenul de înroşire a ochilor după 20-30 de minute.

Utilizarea computerului timp de 10-12 nu este naturală ochiului uman.75% din persoane
dezvoltă "Sindromul privitului la calculator"/”Sindromul de ochi uscat” ce prezintă
urmă toarele acuze: vedere dublă , blurată , dureri de cap și gît. Pe Internet și în anumite
că rți de medicină neprofesională circulă și termenul de „Sindromul virusului numit
computer”, care însă este traducere eronată a termenului englezesc original ”Computer
Vision Syndrome”. Există cel puțin 2 afecțiuni oftalmologice asociate cu "Sindromul
privitului la calculator": spasmul acomodativ și astenopia acomodativă.

 Spasmul acomodativ se manifesta printr-o contracție exagerata a muschiului cilial,

care produce o modificare a curburii cristaliniene si apare o falsă miopie la un ochi normal,
din punctul de vedere al dioptriilor. Tulburarea de vedere care apare este la distanta si este
insotita de o vedere buna la aproape. De multe ori spasmul acomodativ este favorizat de
defectele de refracție, de proastă corecţie optică , traumatisme, afecţiuni inflamatorii etc.

 Astenopia acomodativă apare atunci cand amplitudinea acomodației este normală ,

dar puterea acomodativă este slabită dupa un timp foarte scurt. Din această cauză pacientul
citeşte la început foarte uşor, însă după o vreme trebuie să abandoneze cititul pentru
cateva minute.

O problemă neurologică ce apare datorită utiliză rii îndelungate a calculatorului e

declanșarea “crizelor de epilepsie”care poate apă rea pe terenuri fragilizate. Epilepsia
fotosensibilă este totuși o problemă neurologică destul de rară . Migrenele date de statul
îndelungat la calculator sunt dureri de cap care persistă și au o anume recurență . Pentru a
evita migrenele[5], chiar și pe cele datorate statului îndelungat la calculator, există
numeroase sfaturi de la specialiști.

Deasemenea, în timpul lucrului la computer creşte atâ t încordarea psihoemoţională , câ t şi

cota efortului static pe fundalul creşterii esenţiale a informaţiei prezentate copiilor, în
acelaşi timp, hipokinezia devine mai exprimată (Большакова и Май мулов, 2006;
Министерствоздравоохранения РМ, 1999).
Actualmente, copiii optează preponderent pentru activită ţi recreative pasive, inclusiv
activită ţile la computer, navigarea pe Internet, jocurile la computer, în defavoarea celor
active. Ca consecinţă a acestui comportament, apare balanţa energetică pozitivă , care poate
conduce la creşterea prevalenţei obezităţii şi factorilor de risc cardiovascular (Croitoru,
Ostrofeţ şi Tihon, 2007; Mă ruşteni, 2006; McLaurin, 2000; Recomandă ri metodice, 2008).
De asemenea, aceste riscuri sunt suplimentate cu modifică ri din partea sistemului
osteoarticular, inclusiv a sistemului locomotor, determinate de poziţia incorectă cauzată de
mobilierul neergonomic şi caracterul muncii. Mişcă rile repetate în lucrul cu mouse-ul pot
favoriza dezvoltarea sindromului de tunel carpian. [3]

Particulrități de vîrstă
După 40 de ani lucrul la calculator poate cauza presbiopie (scă derea puterii de focalizare a
cristalinului la vederea de aproape.)

Norme pentru copii

timp acordat copiilor la calculator
vâ rsta preșcolară 10-15 min
vâ rsta școlară 30 min-1h [3]
4. Măsuri de asanare

 Pică turi pentru ochi

 Ochelari de protecție

4.1. Reguli de exploatare a calculatorului

 pă strare distanță față de monitor nu mai mica de 60-70 cm;

 poziționare adecvată a monitorului, mouse-ului, tastaturii și a rechizitelor de birou;
 utilizare scaune reglabile (monitorul nu mai jos de 12-13 cm față de linia ochilor);
 luminozitate și aerisire bună a încă perilor;
 pauze de 10 min după fiecare 50 min de lucru;
 poziționare antebrațe fața de brațe la un unghi de 90º, piciorele vor atinge podeaua,
în caz contrar se va utiliza un suport pentru picioare;

4.2. Recomandări în lucrul cu computerul

 mai uşor se citesc literele de culoare închisă , pe fundal luminos;
 documentul de pe care se culege textul trebuie aranjat pe un suport instalat în
acelaşi plan şi înă lţime cu ecranul monitorului;
 timpul total de lucru recomandat în faţa monitorului depinde de vâ rstă (copii se pot
afla la computer 5-30 min., adulţii 2-6 ore);
 la fiecare 10 min. e bine de întors privirea, pentru 5-10 secunde într-o parte de la
ecranul monitorului;
 adulţii trebuie să facă pauze de 5 min. la fiecă rei 45 min. de lucru şi după fiecare 2
ore – pauze de 15 min., copii – o pauză de 5-7 min peste 15 min. de lucru;
 în pauză se opreşte monitorul şi se pă ră seşte locul de muncă ;
 în timpul pauzelor sunt binevenite exerciţiile fizice – rotaţia ochilor în direcţia
acelor de ceasornic şi invers, exerciţii de gimnastică pentru mâ ini, exerciţii pentru
întreg corpul.
 înă lţimea tastaturii trebuie ajustată astfel, încâ t mâ na utilizatorului să fie situată
orizontal;
 antebraţul nu trebuie sprijinit de marginea anterioară a suprafeţei mesei;
 partea de jos a ecranului trebuie să fie cu 20 cm sub nivelul ochilor, iar marginea
superioară a ecranului – la aceeaşi înă lţime cu fruntea;
 speteaza scaunului trebuie să susţină corect spatele utilizatorului;
 unghiurile dintre braţ şi antebraţ, şolduri şi coloana vertebrală , gambă şi şold
trebuie să fie de 90 de grade;
 de cele mai dese ori locul de lucru la computer este amenajat pentru adulţi, de aceea
atunci câ nd se aşează copilul locul trebuie reorganizat;
 umiditatea aerului în încă pere poate fi mă rită amplasâ nd flori, acvariu pe o rază de
1,5 m de la computer;
 e necesară o cură ţenie să ptă mâ nală a locului de lucru şi tastaturii;
 în încă perile cu computer se face doar cură ţenie umedă ;
 înainte de somn obligatoriu trebuie aerisită încă perea.[3]
  Mareste textul: Daca textul pe care il citesti este mic, atunci ar trebui sa maresti
fontul. Ochii obosesc mai repede atunci cand te straduiesti sa vezi ceva care o
dimensiune redusa.
 Clipeste mai des: Cand te uiti la un ecran mai mult timp, ai tendinta sa clipesti mai
rar decat in alte conditii. In consecinta, ar trebui sa clipesti mai des, deoarece in
acest mod te asiguri ca ochii vor fi umeziti si nu vei mai vedea in ceaţă .
 Luminozitatea: Un ecran prea luminos dauneaza vederii, asa ca ar trebui sa il faci
putin mai "intunecat" sau sa acoperi ecranul cu un strat protector.
 Regula celor 20 de minute: Specialistii recomanda ca la fiecare 20 de minute sa-ţi iei
privirea de la ecran şi să te uiti timp de 20 de secunde la un obiect care se află la
distanţă de 5-6 metri de tine. [4]

[3]
5. Concluzie

Un numă r impună tor numă rul utilizatorilor computerului în ultimii ani. Problema
majoră este că în pofida faptului că oamenii simt urtmă rile negative, obosesc şi resimt
diverse senzaţii de dereglare a stă rii de să nă tate, continuă să folosească activ internetul.
Aceste acuze pot presupune apariţia pe viitor a anumitor stă ri premorbide şi chiar morbide
dacă nu vor fi întreprinse mă suri de redresare a situaţiei la timp.
Prevenirea nu costă nimic, dar poate salva viaţa.

Computerul şi să nă tatea sunt oare compatibile? Internetul este considerat, atâ t de copii,
câ t şi de pă rinţi, studenţi, bă trîni un instrument necesar şi indispensabil şi avâ nd în vedere
creşterea permanentă a numă rului de utilizatori ai Internetului, este necesară o educaţie
specială pentru a limita riscurile la care pot fi supuşi acestia pe Internet.
Internetul este bun sau ră u? La întrebarea dată , fiecare îşi ră spunde pentru sine. Eu sper că
aportul meu nu a fost zadarnic şi am reuşit să comunic o informaţie ce îl priveşte pe fiecare.

Mie, aproximativ 6 ani în urmă , la un control în incinta şcolii, mi s-a comunicat că am un

grad mic de miopie. În urma cercetă rilor şi analizei timpului petrecut în faţa computerului,
am realizat că un fors major în înră ută ţirea vederii a fost computerul. Am încercat lentile
de contact de noapte, au creat dependenţă , vedeam doar dacă le foloseam. Fiind
costisitoare, am încercat ochelari. Din propria experienţă afirm că ochii o semnificaţie
enormă ca şi celelalte organe de simţ, desigur, şi este foarte important să avem grijă , să
înterprindem la timp profilazii şi să evită m corecţiile şi operaţiile. Ochii sunt oglinda
sufletului, prima atenţie într-o comunicare se datorează lor. Aveţi grijă de ochii dvs.

“Cei mai puternici ochelari din lume sunt ochii unui om care se priveste pe sine insusi.”

Alexander Pope
 Bibliografie

1. Activitatea instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general la începutul anului de

studii 2009/2010 23.12.2009 [citat la 11.02.2010]

2.Anatomia omului, vol. III, M. Ştefăneţ, p.453

3. Activitatea copiilor la computer şi cunoştinţele copiilor şi părinţilor despre activitatea la

computer, Cătălina Croitoru

4. http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/afectiuni/stai-prea-mult-in-fata-calculatorului-
ce-poti-face-pentru-a-ti-proteja-vederea-1424413

5. https://www.epilepsy.com/learn/triggers-seizures/photosensitivity-and-seizures

6. https://www.webopedia.com/TERM/C/computer.html

7. A Brief History of the Computer, John Dixon, p.145