Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Cuprins
1. Introducere
4.3 Operația
1.Introducere
2
1.1 Anatomia ochiului
Sclerotica este formată din țesut conjunctiv dens, de culoare albă. La polul posterior al
ochiului este perforată permițând trecerea nervului optic.
Coroida sau membrana nutritivă, conține numeroase vase sanguine și cantități mari de
pigment, conferind calități de cameră obscură interiorului ochiului.
Corpul ciliar prezintă în structura sa procesele ciliare și mușchiul ciliar. Mușchiul ciliar
este format din fibre musculare netede. Procesele ciliare sunt alcătuite din aglomerări capilare și
secretă umoarea apoasă.
Irisul are rol de diafragmă care reglează deschiderea pupilară: fibrele musculare radiare,
inervate de simpatic, produc midriază (deschiderea pupilei), cele circulare inervate de
parasimpatic, produc mioză(închiderea pupilei).
Umoarea apoasă este un lichid incolor, limpede și ocupă spațiul dintre cornee și cristalin.
Aceasta este produsă de către procesele ciliare în camera posterioară și ajunge în camera
anterioară prin pupilă.
3
Corpul vitros are formă sferică, consistență gelatinoasă și este transparent. Ocupă camera
vitroasă, situată înapoia cristalinului.
În patologia oculară există situații în care prezervarea globului ocular este imposibilă,
fiind necesară o intervenție chirurgicală, pierderea unui organ având atât impact psihologic
asupra pacientului, dar și impact socio-economic, fiind necesară protezarea cavității restante
pentru un rezultat satisfăcător.
În general, atunci când un ochi este eliminat, mai frecvent după traumatisme sau infecții,
dar, de asemenea, de la boli congenitale sau cancer, un implant orbital este utilizat pentru a umple
volumul în orbită, astfel încât să se mențină aspectul natural al orbitei și să existe suport pentru
ochiul artificial(proteză vizuală).
Proteza oculară este făcută pentru fiecare purtător în parte, în prealabil fiind
controlate dimensiunile cavității oculare printr-un mulaj special. Se obține astfel un model din
material acrilic care se ajustează după mulaj, până se atinge forma optimă în cavitate, deschiderea
fantei palpebrale rămânând egalp cu cea a ochiului congener. Irisul și arborele venal se colorează
manual, după culoarea ochiului sănătos, până la obținerea unei nuanțe sclerale satisfăcătoare. Se
aplică un strat transparent din material acrilic peste proteza realizată pentru protecție și aspect
natural. În final se execută ajustarea și șlefuirea protezei.
4
Designul implanturilor a progresat semnificativ în ultimii ani, prin utilizarea unor
dispozitive poroase, care prezintă complicații reduse și îmbunătățesc aspectul cosmetic. Dar
avantaje vin după o perioadă mai lungă necesară pentru vindecare, câteodată cu rezultate mai
puțin satisfăcătoare, complicații și perioadă prelungită de spitalizare.
Se introduce proteze pentru a întoarce vizual ochiul. Ele sunt mobile și identice cu al doilea
ochi. Există, de asemenea, parteta medicală a problemei lipsei protezelor oculare.
Refacerea cât mai exactă a fizionomiei pacientului prin aplicarea unei proteze oculare este
influențată de cauza care a dus la pierderea globului ocular:
- malformație congenitală;
5
- glob atrofic după afecțiuni oculare medico-chirurgicale;
- afecțiuni tumorale;
- microftalmie;
- anoftalmia.
- Hidroxiapatita ;
- Polietilena poroasă;
- Bioceramici;
- Sticlă.
- stabilitate volumetrică;
- rezistență mecanică;
- insolubilitate în apă;
Intoleranțele la acrilat pot apărea rar și sunt datorate mai curând unei igiene
necorespunzătoare sau unei adaptări adecvate a protezei în cavitatea oculară.
Protezele oculare pot fi foarte ușor scoase și reintroduse în cavitatea oculară. Ele sunt
susținute de către pleoapele superioare și inferioare. Majoritatea pacienților poartă protezele tot
6
timpul, scoțându-le doar ocazional pentru a le curăța, pe când alții le dau jos noaptea. Păstrarea
permanentă este cea ideală.
O proteză vizuală este un aparat vizual experimental menit să redea funcțiile vizuale
persoanelor care suferă de orbire parțială sau totală.
Au fost dezvoltate numeroase astfel de aparate, modelate după implantul cohlear, un tip
de proteză utilizată încă din anii ’80. Ideea are la bază utilizarea curentului electric în scopul
redării vederii.
B. Proteze vizuale
- implant pe retină;
- implant pe nervul optic;
- implant cortical.
7
Anual, aproximativ 40. 000 de europeni se află pe listele de așteptare pentru un transplant
cornean. Totuși, găsirea unui donator este un proces de multe ori imposibil. De aceea, încă de
acum 20 de ani, cercetătorii încearcă să creeze un tip de cornee artificială care să aibă
caracteristici cât mai apropiate celei umane.
Irisul artificial este o proteză care permite reducerea sensibilității la lumină în aniridii
( absența completă sau parțială a irisului) congenitale și dobândite.
B.
Implantul pe nervul optic este total diferit și utilizează cu totul altă tehnică decât cel
subretineal sau epiretineal. În loc de a lucra prin intermediul retinei, o manșetă de nerv spiralat
este atașată nervului optic. Această manșetă implantată intracranial are un cablu care trece prin
craniu și piele ajungând la suprafață, apoi trece prin gât și iese afară pe dedesubtul claviculei.
Echipamentul utilizat este biocompatibil și eficient în cazul stimulării electrice.
8
3. Retina. Afecțiuni ale retinei
9
1. Degenerarea maculară
2. Retinopatia pigmentară
10
ale vederii nocturne cu evoluție posibilă spre orbire.
Retina este alcătuită din straturi neuronale. Lumina focalizată trece prin aceste
straturi pentru a ajunge la fotoreceptori. Aceasta produce reacții chimice și influxul nervos se
propagă spre celulele orizontale și spre neuronii bipolari – stratul din centru.
Semnalul ajunge apoi la ganglioni (neuronii multipolari) și la celulele amacrine.
Neuronii multipolari sunt cei care produc potențial de acțiune la capetele axonilor lor, astfel încât
semnalul brut poate ajunge la creier.
11
Implantul artificial de retină este fabricat dintr-un strat subțire de polimer organic
conductor, amplasat pe un strat de mătase și acoperit cu un alt strat de polimer semiconductor.
Aceste din urmă funcționează asemeni unui material fotovoltaic: absoarbe fotonii din lumina
care pătrunde prin lentil. Apoi, prin electricitate, sunt stimulați artificial nervii din retină,
polimerul înlocuind astfel activitatea fotoreceptorilor naturali, care au fost distruși.
Spre deosebire de alte tipuri de implant menite să ajute la redarea vederii, acesta
este fabricat din material foarte moi, care nu afectează retina. Neuronii din retină sunt stimulați pe
rând, individual, iar pe viitor senzorii ar putea fi modificați, astfel încât să poată detecta și
culorile, nu doar lumina. În acest fel, vederea artificală nu va mai fi doar în alb și negru, ci în
culori cât mai apropiate de modul în care ochiul uman percepe lumea din jur.
12
2. Un procesor video care procesează imaginile video și le transformă în impulsuri electrice
pe care le transmite unui emițător radio incorporate în ochelari; poate fi ținut în mână sau
prins de haine;
3. Un emițător radio care transmite wireless impulsurile electrice către un receptor implantat
deasupra urechii sau sub ochi.
4. Un receptor care transmite impulsurile către retină prin intermediul unui cablu de
grosimea unui fir de păr;
5. O matrice de electrozi (60) implantați în retină care primesc impulsurile și le transmit
prin nervul optic către zona corticală.
13
4.1 Principiul de funcționare al protezei ocular ARGUS II
14
A. Avantaje:
B. Dezavantaje
4.2 Operația
În primul rând, medicii elimină ochiul afectat. Pentru aceasta, se face un anestezic
general și membrane mucoasă este separată de globul ocular. Nervii și mușchii care
țin ochii sunt tăiați, după care ochiul care nu ține nimic și poate ieși. Membrana
mucoasă rămânând aproape întreagă.
15
După ce ochiul este îndepărtat, zona goală trebuie completată. Pentru a face acest
lucru, chirurgii introduce fie un material propriu, fie unul artificial. Pentru a implanta
proteza, rana trebuie mai întâi să se vindece. Vindecarea este un proces de câteva
săptămâni. După aceea, se introduce un implant temporar de plastic, astfel încât gaura
sa nu devină mai mică.
Proteza finală se introduce abia după câteva luni.
Concluzii
1. În prezent, ARGUS II este primul aparat care are misiunea de a reda parțial funcția
vizuală a persoanelor oarbe.
2. Implanturile pe retină au fost proiectate pentru a înlocui funcția celulelor receptoare din
retină.
16
Bibliografie
17