Universitatea din Pitesti Facultatea de Stiinte Economice Management, an II, grupa I

Proiect la Managementul Inovarii Medicina mileniului 3

Student: Andrei Ionut Alexandru Profesor coordonator: Tomescu Crenguta Ileana

Cuprins

Cap 1. Medicina Bionica: adevaratul proiect mutant al medicinei postumane.........3 Cap 2. Ochiul bionic..................................................................................................4 Cap 3. Lentila de contact bionica, cu afisaj electronic..............................................6 Cap 4. Inima bionica..................................................................................................9 Bibliografie...............................................................................................................12

Cap 1. Medicina Bionica: adevaratul proiect mutant al medicinei postumane

Din colaborarea specialitilor n medicin cu cei n cibernetic, robotic i electronic s-a nscut bionica medicina mileniului al treilea. Medicina bionic presupune mbinarea esuturilor vii cu elemente electronice. Astfel se pot nfptui adevrate miracole pentru oameni cu deficiene fizice majore: nevztori, surzi, amputai, paralizai, cardiaci. Inim, membre, organe sexuale, pancreas, ochi, ureche, toate acestea datorit medicinei bionice pot fi create organe artificiale. Principiul de baz al tehnologiei bionice este simplu. Chiar i pentru un membru amputat, creierul continu s furnizeze informaii. De exemplu, voina de a lua un obiect. Astfel se explic de ce persoanele amputate au senzaia c i pot utiliza membrul amputat. Este dificil s creezi un ochi, deoarece ochiul este un organ foarte complex. Ochiul percepe lumina prin miliarde de celule. Aceste celule transform impulsul luminos n impulsuri nervoase i sunt trimise la creier. n creier exist o zon n partea occipital care analizeaz aceste impulsuri bioelectrice, iar creierul reface imaginea pe baza acestora. Practic, noi percepem imaginea clar datorit acestor centri nervoi din creier. Dac este ntrerupt calea printr-un accident de exemplu, pierdem cele 1,2 miliarde de fibre nervoase ale nervului optic, fiecare avnd rolul de a transmite cte o informaie. De aceea, este foarte dificl refacerea anatomic a tuturor acestor fibre nervoase, explic dr Mircea Cristian Moraru, oftalmolog la Clinica Oculus.

Cap 2. Ochiul bionic

Savantii britanici au realizat un dispozitiv care ar putea reda vederea celor afectati de orbire din cauza inaintarii in varsta: ochiul bionic - o solutie care aduce un licar de lumina.
Desi pare desprins din filmele stiintifico-fantastice, este o combinatie intre electronica si biologie care ar putea fi folosita pe scara larga peste cativa ani. Ochiul bionic presupune plasarea in spatele ochiului uman a unei componente electronice care prelucreaza imaginile venite de la o camera video incorporata in ochelarii pe care trebuie sa ii poarte persoana respectiva. Cipul din spatele ochiului transforma imaginile respective in impulsuri pe care le transmite mai departe la creier, care le interpreteaza. Ochiul bionic a fost creat de profesorul Gislin Dagnelie impreuna cu un grup de specialistii de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore si este considerat o piesa tehnologica revolutionara, care ar putea schimba in bine viata multor oameni afectati de orbire. Testele pe oameni au inceput in 2006i, desi imaginile furnizate de ochiul bionic erau departe de a fi perfecte, insa erau suficient de clare pentru a permite unui orb sa se orienteze in spatiu si sa se deplaseze evitand obstacolele, a afirmat prof. Gislin Dagnelie, in cadrul conferintei sustinute la Institutul Regal pentru Nevazatori din Marea Britanie. Crearea acetui dispozitiv poate fi considerat o adevarata mana cereasca pentru nevazatori, care numai in Marea Britanie se ridica la 500.000 de persoane. Din pacate, ochiul

bionic poate sa ii ajute pe cei ce isi pierd vederea treptat,

dar nu poate fi aplicat la cei cu glaucom sau la cei care s-au nascut orbi.

O raza de lumina si speranta Profesorul Dagnelie a afirmat ca acest implant retinal contine niste electrozi foarte fini, iar prin activarea unui singur
electrod persoana nevazatoare va putea vedea numai o raza de lumina.

Au fost efectuate incercari mai intai numai cu cativa

electrozi, insa pentru a obtine imagini bune dispozitivul trebuie sa contina 50 pana la 100 de asemenea electrozi.

Acest dispozitiv va ajuta o persoana care este nevazatoare sa se descurce pe strada, sa gaseasca mai usor iesirea dintro incapere si, evident sa evite obstacolele. Pentru cineva care vede normal, imaginile ar putea parea neclare insa pentru un orb ele reprezinta un salt urias, spun autorii proiectului.

Dispozitivul nu este inca gata. Mai sunt de efectuat cateva procedee de "finisare", legate de acuratetea imaginilor, astfel incat chiar si vizualizarea unui chip sa devina posibila. Pentru nevazatorii care 4

vor folosi acest dispozitiv este foarte important sa fie antrenati si invatati sa interpreteze aceste imagini destul de neclare.

Dispozitivul este cu adevarat revolutionar din punct de vedere tehnologic si va schimba mult in bine viata nevazatorilor Implantul, care face obiectul unor teste clinice pe un numar mic de subiecti umani, face parte din categoria protezelor de ultima generatie, "inteligente", care sunt atasate la sistemul nervos pentru a restabili contactul cu creierul, creand conditiile reutilizarii organului sau membrului distrus de o boala sau de un accident. Testele clinice au fost aprobate de Agentia federala pentru reglementarea produselor farmaceutice. Ochiul bionic a fost botezat de cercetatori "Argus II Retinal Prosthesis System". Retina artificiala permite inlocuirea celulelor fotoreceptoare si transmiterea imaginilor captate in centrul vederii din creier. In urma testelor clinice s-a constatat ca subiectii pot detecta lumina si chiar distinge unele obiecte.

Cap 3. Lentila de contact bionica, cu afisaj electronic

Cercetatorii de la Universitatea Washington au reusit sa realizeze o lentila de contact capabila sa-i ofere purtatorului vedere speciala, prin intermediul unui circuit integrat care poate afisa texte, simboluri sau imagini supraimpuse peste ceea ce ochiul uman sesizeaza in mod 5

normal. Pentru moment "ochii bionici" au fost testati numai pe iepuri, acestia manifestand reactii adverse dupa 20 de minute de functionare. Cercetatorii lucreaza in continuare la imbunatatirea tehnologiei astfel incat instalarea sau scoaterea "ochiului bionic" sa fie la fel de simpla ca punerea sau scoaterea unei lentile de contact, iar dupa instalare utilizatorul nici nu ar simti ca il poarta. Prototipul prezentat nu corecteaza vederea purtatorului, dar urmatoarele versiuni o vor putea face si, de asemenea, vor putea comunica wireless, dupa caz, cu alte echipamente fixe sau mobile. O aplicare imediata a "ochilor bionici" ar fi soferii si pilotii care ar putea urmari in timp real viteza cu care se deplaseaza ori locul in care se afla pe harta, utilizatorii de internet ar putea naviga pe un ecran vazut numai de ei, iar pasionatii de jocuri pe calculator s-ar putea cufunda cu totul in lumea virtuala a jocului lor preferat. Lentilele de contact ale viitorului sunt deja in varianta prototip. Ele pot sa afiseze imagini in fata ochilor.Lentilele contin diode luminiscente, care proiecteaza o imagine semitransparenta in fata ochilor, iar astfel, utilizatorii vor putea sa vada si ce se intampla dupa afisajul lentilei. Prin intermediul circuitelor microscopice inglobate intr-o suprafata de plastic cu o grosime de 0,2 mm, s-ar putea crea chiar o legatura wireless. In acest fel, lentila i-ar putea aduce vizitatorului stiri, un GPS, sau orice informatie dorita in timp real, de la telefonul mobil.

Ochi bionici pentru super-vedere

Personajele din filme precum Terminator sau Bionic Woman foloseau ochi bionici care faceau zoom enorm pe imagini indepartate, vedeau informatii folositoare aproape pe propria retina sau puteau crea imagini virtuale pe care le vedeau doar ei. 6

Cu toate acestea, trebuie sa fim constienti ca aceasta capacitate extrema de a vedea la distante mari este strans legata de proprietatile optice ale ochiului bionic. Cum nu putem miniaturiza optica unui telescop sau binoclu performant (pentru ca pur si simplu nu are spatiu suficient in ochi), ochiul bionic nu va fi probabil capabil sa vada la distante mari mult mai bine decat o poate face un ochi sanatos. Datorita electronicii insa, ochiul bionic ar fi capabil si de alte lucruri. El ar putea corecta automat vederea, de exemplu, prin controlul automat al focarului optic al lentilei, ceea ce este in special atragator pentru pacientii cu probleme de vedere. In plus, electronica ar putea crea anumite imagini ce pot fi vizualizate apoi ca pe un fel de ecran, imagini ce pot fi transmise direct de alte aparate electronice, ca de exemplu un iPod. Pentru toate aceste lucruri este necesara integrarea electronicii in polimerul din care este facuta lentila de contact. Pentru a evita riscurile, cercetatorii americani au testat noul ochi bionic pe ochii unor iepuri. Aceasta, in primul rand, pentru motive de siguranta: scurgeri de curent din electronica ar fi putut crea neplaceri subiectilor umani. Au fost testate pe iepuri, timp de 20 de minute, fara a se observa efecte adverse.

Lentile de contact, conectate direct la internet Pn acum, numai obolani de laborator au purtat, cteva minute, asemenea lentile, timp n care nu s-a constatat nicio reacie de respingere a lor. Dar este nc nevoie de cercetri asupra felului n care ochiul uman funcioneaz, nainte ca circuitele s suplineasc afeciunile retinei, iar imaginea s se formeze chiar pe suprafaa lor. Atunci, circuitele ar putea recepta date prin internet, nct un ofer s nu-i ia ochii de pe drum pentru a consulta indicaiile de trafic, iar un lucrtor s primeasc n timp real instruciunile pentru manipularea vreunui echipament sensibil. Pentru pasionaii de jocuri pe calculator, purtarea unor asemenea lentile ar reprezenta o ptrundere i mai adnc n lumea virtual. Inventatorii sunt convini c publicul va fi imediat 7

convins s le poarte. Cel mai bun exemplu sunt ctile Bluetooth pe care le poart astzi milioane de oameni, dei acum cinci ani nu erau considereate dect o ciudenie. Principala utilizare a lentilei de contact cu electronica integrata, dezvoltata de cei de la Universitatea din Washington, este monitorizarea sanatatii purtatorului. Astfel, electronica din lentila de contact ar putea fi capabila sa monitorizeze diversi parametri fiziologici ce sunt prezenti la suprafata ochiului purtatorului, indicativi pentru pacientii bolnavi de diabet, de exemplu. In plus, o conexiune fara fir ar putea comanda lentila de contact cu electronica integrata sa ia diverse actiuni. Desgur, in acest caz problema cea mai mare este alimentarea electronicii lentilei de contact. Prezenta unei baterii este de nedorit, daca e sa ne gandim la riscul unori scurgeri dintr-o baterie disfunctionala. Alegerea cercetatorilor de la Universitatea din Washington a cazut pe tehnica foarte cunoscuta a inductiei electromagnetice: odata ce lentila de contact este in apropierea unui camp magnetic variabil, ea primeste curent electric cu care functioneaza. Desigur aceeasi metoda poate fi folosita si pentru incarcarea in timpul noptii a unei baterii mai mici aflata in lentila de contact. Astfel de dispayere virtuale au fost propuse pentru diverse aplicatii, cum ar fi navigarea pe internet, de exemplu. Un astfel de aparat pare ca ne este familiar; inginerii de la University of Washington au folosit pentru prima oara tehnici de constructie la scara microscopica pentru a imbina o lentila de contact, flexibila si biologic sigura cu un circuit electronic si cu lumini.Toata aceasta aparatura de pe lentila nu va obstructiona nicicum vederea. Babak Parviz, asistent universitar de inginerie electronica al University of Washington a declarat ca exista o suprafata foarte mare in afara partii transparente a ochiului pe care o putem folosi pentru a plasa aceste instrumente ("There is a large area outside of the transparent part of the eye that we can use for placing instrumentation").

Cap 4. Inima bionica

O echip de chirurgi cardiovasculari i anesteziti de la Centrul Spitalului Universitar (CSU) din Dijon au efectuat implantul unei inimi artificiale de ultim generaie. Intervenia este considerat o premier, intruct inima i sursa de energie sunt total implantabile in corpul 8

pacientului. Noul dispozitiv (Heart-mate II) asigur suport pe termen lung pacientului cu afeciuni ale inimii, furnizndu-i o cantitate normal de snge. Implantat in corp, noul dispozitiv ajut astfel la pomparea sngelui, prelund funcia ventriculului stng. Fr acest ajutor esenial, aportul de oxigen ar fi total insuficient pentru a face fa nevoilor organismului.

Avantaje
Potrivit comunicatului CSU din Dijon de la 21 mai 2007, acest dispozitiv confer pacientului autonomie, ansa unei viei normale, inclusiv posibilitatea ca acesta s efectueze anumite meserii. Comparativ cu primul dispozitiv tehnic de asistare ventricular (Heart-mate I), noul dispozitiv (Heart-mate II) este extrem de avantajos pentru pacient, intrucat tocmai faptul c dispozitivul de incrcare se afl in corp i nu rmne in exterior nici un fir reduce substanial riscul de infecie, ceea ce este un pas extraordinar. Inima artificial (Heart-mate I) era alctuit din trei componente: pompa implantabil, consola de comand i bateriile portabile, care erau plasate pe corpul pacientului. In cazul lui Heart-mate II, intregul dispozitiv este implantabil in corpul pacientului. Heart-mate II este foarte important, in condiiile in care numrul persoanelor cu afeciuni cardiovasculare este in cretere, se inregistreaz un proces aproape general de imbtrnire a populaiei Europei, iar criza donatorilor de organe se prelungete. La Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu", o echip coordonat de dr erban Bubenek i prof. dr Vasile Cndea, a efectuat, in premier pentru Europa Central i de Est, un implant de inim artificial in aprilie 2001. De asemenea, o echip de specialiti sub aceeai 9

coordonare a mai realizat o intervenie similar in luna mai 2002. Premiera chirurgical Heart-mate II a fost efectuat la 19 aprilie 2007, adic dup 20 de ani de la primul transplant cardiac realizat la CSU Dijon.

Modern, dar scump

Heart-mate II poate fi implantat provizoriu in ateptarea recuperrii inimii bolnave sau a unui transplant. Dr erban Bubenek spune c aceast tehnic poate fi i o terapie definitiv in condiiile in care primele dou soluii nu sunt posibile. Totui, este prematur s vorbim de o generalizare a acestui dispozitiv din cauza a cel puin dou probleme. In primul rnd, indicaia operatorie vizeaz determinarea unei perioade optime pentru implantare. In al doilea rnd nu poate fi neglijat preul acestui dispozitiv de ultim or de aproximativ 80.000 de euro.

Primul si singurul om cu inima bionica

Un britanic de 68 de ani, primul pacient din lume care a beneficiat de o inima artificiala permanenta in iunie 2000, a decedat din cauza proastei functionari a mai multor organe. Peter Houghton, din Edgbaston, in apropiere de Birmingham (centrul Angliei), a decedat la 25 noiembrie 2007, a indicat John Lloyd, responsabil al organizatiei de caritate Heart Research UK si prieten al lui Houghton. El a beneficiat in urma cu aproape sapte ani de inima artificiala permanenta Jarvis 2000. Peter a considerat ultimii sapte ani drept un bonus de viata si i-a folosit parcurgand mii de kilometrii in scopuri caritabile. Probabil ca ar fi putut trai mai mult daca nu ar fi incercat sa fie atat de activ. Peter Houghton, care suferea de cardiomiopatie, a fost dotat cu aceasta inima permanenta in iunie 2000 la spitalul John Radcliffe din Oxford in urma unei interventii chirurgicale de 14 ore. 10

Aceasta inima artificiala este o asistenta circulatorie destinata intensificarii fluxului sanguin in corp. Atunci era aparatul cel mai mic si mai silentios existent, echipat cu o baterie externa. La 11 august 2004, el a doborat recordul de longevitate pentru un pacient echipat cu o asistenta cardiaca cu 1.513 zile. Fost fizioterapeut, primul om cu o inima partial metalica, conectata printr-un fir la bateriile atasate de talie, si-a petrecut ultimele doua luni intr-un sanatoriu atat din cauza unei infectii, care i-a cauzat moartea, cat si fiindca oraganele sale interne erau slabite. Primele cuvinte ale barbatului dupa operatia din 2000 au fost: "Traiesc o viata normala, desi nu imi permit sa merg la inot pentru a nu ma electrocuta".

Bibliografie

1. www.bastrix.wordpress.com 2. www.bumerang.ro 3. www.cronicaromana.ro 4. www.physorg.com 5. www.stiinta.info 6. www.ziare.com

11