Facultatea de Stiinte Economice Pitesti

Referat la etica in comert, turism si servicii

- COMPETITIE SI COOPERARE -

Chiriloiu Corina Florescu Cristina ECTS, anul II, grupa 3

Competitie si cooperare

na dintre tr!s!turile cele mai "i#i$ile ale a%acerilor este competiti"itatea& 'e(ndoielnic, a%acerile (nseamn! concuren)! *i aproape oricine (*i poate da seama de a"anta+ele competi)iei (n economia de pia)!, produse *i ser"icii mai $une *i mai "ariate, la pre)uri mai mici, ino"a)ie, di"ersitate, de#"oltare etc& Mul)i oameni de a%aceri nu (n)eleg (ns! prea clar natura competi)iei economice *i cone-iunea ei necesar! cu cooperarea. preocupa)i e-clusi" de ma-imi#area pro%itului lor (n limitele legii, ei ignor! orice responsa$ilit!)i morale %a)! de ceilal)i, (ntruc/t le consider! ni*te %ante#ii idealiste *i umanitare, ce st/n+enesc a%acerile, mic*or/nd pro%itul& Aceast! percep)ie simplist! implic! ideea c!, din cau#a concuren)ei, un $un manager nu are, (n economia de pia)!, nici o alt! op)iune (n a%ar! de a cump!ra c/t mai ie%tin *i de a "inde c/t mai scump& Se accept!, %!r! entu#iasm, e-isten)a unui cadru legal care tre$uie respectat, dar at/t, (n limitele legii totul e permis pentru a se atinge scopul unic al oric!rei a%aceri serioase, ma-imi#area pro%itului& Mul)i oameni de a%aceri sunt anima)i de dorin)a ma-imi#!rii pro%itului& 0ar, a nu urm!ri nimic altce"a este o gre*eal!& 0ac! %iecare agent economic (ncearc! s! o$)in! pentru sine a"anta+e ma-ime (n dauna tuturor celorlal)i, (n %inal %iecare "a o$)ine e%ectul contrar, adic! ni*te $ene%icii diminuate& 1a prima "edere, ma-imi#area pro%itului meu, %!r! s!-mi pese de ceea ce se (nt/mpl! cu ceilal)i, poate p!rea o idee c/t se poate de $un!& 0ar dac! este o id2e $un! pentru mine, e la %el de $un! *i pentru ceilal)i& Concur/ndu-ne unii pe ceilal)i %!r! mil!, cu to)ii "om a"ea p/n! la urm! mai pu)in de c/*tigat dec/t dac! am %i )inut cu to)ii seama *i de interesele celorlal)i& Tocmai (n "ederea ma-imi#!rii pro%itului, calculul ra)ional ne o$lig! a*adar s! l!rgim perspecti"a& Cu to)ii accept!m c! ar %i o prostie din partea noastr! s! urm!rim numai c/*tigurile imediate, %!r! s! ne preocupe *i cele "iitoare& Ceea ce se aplic! (n timp, este "ala$il *i (n ceea ce pri"e*te cadrul social, ast%el (nc/t tre$uie s! ne identi%ic!m cu anumite grupuri, g/ndindu-ne nu doar la interesul indi"idual, ci *i la cel colecti"& Prisoners Dilemma Propus! de 1uce *i Rai%%a 345678 *i anali#at! (n detaliu de c!tre Rapoport 345798, dilema arestatului este +ocul strategic cel mai intens studiat& :n "arianta cu doi +uc!tori, %iecare participant are de ales (ntre competi)ie sau cooperare cu cel!lalt& 0ac! am$ii +uc!tori optea#! pentru cooperare, ei se aleg cu un c/*tig moderat 3 (n m!sura (n care mai pu)ini ani de (nchisoare poate repre#enta un ;c/*tig< 8& 0ac! am$ii

+uc!tori optea#! pentru competi)ie, "or su%eri o pierdere moderat!& 0ar dac! unul cooperea#!, iar cel!lalt concurea#!, atunci competitorul o$)ine o recompens! su$stan)ial!, (n "reme ce cooperatorul su%er! o pierdere important!& Pune)i-"! (n situa)ia oric!ruia dintre cei doi pri#onieri = s! #icem A& S-ar p!rea c! indi%erent ce %ace B, o$)ine)i cele mai $une re#ultate dac! opta)i pentru competi)ie *i m!rturisi)i (mpotri"a lui& :n ipote#a c! B (*i )ine gura, opt/nd s! coopere#e cu d"s&, m!rturisind (mpotri"a lui sunte)i achitat, pe c/nd, dac! p!stra)i t!cerea, "e)i %i condamnat la 4 an de (nchisoare& :n cealalt! ipote#!, dac! B depune m!rturie (mpotri"a d"s&, opt/nd pentru competi)ie, a"e)i de ales (ntre a t!cea, primind o condamnare de 4> ani, sau a m!rturisi la r/ndul d"s&, ca# (n care "! alege)i cu numai 6 ani de (nchisoare& Prin urmare, "e)i depune m!rturie (mpotri"a acolitului d"s&, nu? Mai ales dac! a"e)i (n "edere %aptul c! *i B (*i %ace e-act acelea*i calcule& 0ar iat! (n ce const! dilema, 0ac! m!rturisi)i am/ndoi, %iecare prime*te o condamnare de 6 ani& 0ac! nici unul nu m!rturise*te, %iecare scap! cu numai 4 an de (nchisoare& 0ilema arestatului nu are solu)ie& @udec/nd numai din punctul de "edere al interesului egoist, care nu )ine seama de interesul celuilalt, m!rturisirea este singura solu)ie raional pentru %iecare dintre cei doi ancheta)i, iar, dac! %iecare se comport! ra)ional din perspecti"a interesului propriu, am/ndoi "or a"ea de pierdut prin compara)ie cu ceea ce ar %i reali#at prin cooperare& Iat! cum urm!rirea de c!tre %iecare participant la +oc doar a intereselor sale egoiste se soldea#! cu re#ultate mai rele dec/t cele la care s-ar %i a+uns prin cooperare& Competi)ia nu este un scop (n sine, ci un sistem de rela)ii *i interac)iuni (ntre indi"i#i sau grupuri, (n cadrul c!ruia to)i agen)ii economici urm!resc cele mai $une re#ultate pentru %iecare& Contrar aparen)elor, cele mai $une re#ultate pot %i o$)inute nu printr-o atitudine constant agresi"!, )intind distrugerea celorlal)i competitori, ci printr-o (m$inare inteligent! de agresi"itate concuren)ial! *i spirit de cooperare& A*adar, egoismul (ngust tre$uie respins nu numai pentru %aptul c! este immoral. cu elanurile altruiste *i gri+a %a)! de ceilal)i& Egoismul (ngust tre$uie respins ca strategie iraional, deoarece comportamentul agresi" (n urm!rirea de c!tre indi"id a satis%acerii intereselor personale *i a ma-imelor a"anta+e pe seama celorlal)i %ace ca, (n %inal, cu to)ii s! ai$! de pierdut& Acest ade"!r contraintuiti" este demonstrate con"ing!tor de teoria +ocurilor, din care a%l!m multe lucruri despre competi)ie *i cooperare&

Dilema fermierului 0ilema pri#onierului nu este (ns! un model adec"at al rela)iilor economice& Mult mai apropiat! de realitatea parteneriatului (n a%aceri este un alt gen de dilem! social!, pe care o descrie Peter Singer, (nlocuind po"estea celor doi in%ractori cu istoria a doi %ermieri& Ma- este un mic agricultor, a c!rui recolt! a dat (n p/rg *i tre$uie culeas!& 1a ori#ont se #!resc nori negri& 0ac! nu prime*te un a+utor, Manu "a putea s! culeag! de unul singur (ntreaga recolt! (nainte de "enirea %urtunii, iar gr/nele r!mase pe c/mp se "or pierde& 0rept urmare, Ma- o roag! pe "ecina lui, 1An, a c!rei recolt! (nc! nu s-a p/rguit& s! (l a+ute& :n schim$, (i promite c! o "a a+uta la r/ndul lui atunci c/nd recolta ei se "a coace& E"ident, este (n a"anta+ul lui Ma- s! %ie a+utat de c!tre 1An& 0ar ea cu ce se alege (n schim$? 0ac! Ma- (*i respect! promisiunea, este *i ea (n a"anta+, pentru c! *i ei (i este greu s! str/ng! recolta de una singur!& 0ar dac! Ma- nu-*i respect! anga+amentul, atunci 1An "a r!m/ne (n pierdere a+ut/ndu-l pe Ma-, (n loc s!-*i cure)e ogorul de $uruieni& Pro$lema lui Ma- este, a*adar, s! o con"ing! pe 1An de %aptul c! este un om de cu"/nt& :n societ!)ile mai e"oluate, Ma- *i 1An pot %ace un contract legal, pe care, dac! nu (l respect!, Ma- "a %i o$ligat s! pl!teasc! "ecinei sale anumite desp!gu$iri *i compensa)ii& 0ar dac! Ma- *i 1An tr!iesc (ntr-o comunitate mai pu)in e"oluat!, (n care nu e-ist! contracte legali#ate, singura *ans! a lui Ma- este s! c/*tige (ncrederea lui 1An& 0ac! el are de+a reputa)ia unui om de cu"/nt, n-ar %i nici o pro$lem!& 0ar cum s-ar putea c/*tiga o ast%el de reputa)ie? :ntr-o comunitate restr/ns!, ai c!rei mem$ri se cunosc %oarte $ine unii pe ceilal)i, *ansele lui Ma- de a-*i c/*tiga *i, mai ales, de a-*i p!stra o $un! reputa)ie prin minciuni *i escrocherii sunt minime, ast%el (nc/t a %i cu ade"!rat un om de cu"/nt este singura strategie ce poate da re#ultate& 3cf. Singer, 4557, pp& 46B-4668 Singer consider! c! e-ist! o similitudine (ntre dilema arestatului *i dilemma fermierului, am$ele %iind dou! spe)e ale unei pro$leme generale, dilemma cooperrii& Pe de alt! parte, e-ist! (ns! o deose$ire esen)ial! (ntre cele dou! "ersiuni& 0ilema arestatului este o situa)ie care nu se repet!& Fiecare dintre cei doi in%ractori tre$uie s! decid! doar o singur! dat! dac! s! coopere#e ori s! concure#e cu cel!lalt, iar deci#ia, odat! luat!, nu poate a"ea alte consecin)e dec/t una dintre alternati"ele o%erite de anchetatori& Oricare ar %i aceste consecin)e, cei doi acoli)i nu se "or mai g!si niciodat! (n aceea*i situa)ie& Dilemele sociale :ntr-o ast%el de dilem!, ceea ce e $ine pentru unul este r!u pentru to)i& 0ac! %iecare urm!re*te cele mai mari $ene%icii pentru sine, atunci %iecare o$)ine cele mai mici $ene%icii& Anali#a acestor alegeri con%lictuale se concentrea#! asupra rela)iilor dintre scopurile urm!rite de c!tre indi"i#i *i urm!re*te s!

e"alue#e natura competiti"! sau cooperant! a comportamentului lor, ca *i natura con%lictual! sau armonioas! a rela)iilor dintre ei& Acest tip de rela)ii poate %i studiat (n %orma sa cea mai a$stract! prin conceperea unor ; +ocuri < la care particip! doi sau mai mul)i competitori& Ini)iat! de c!tre "on 'eumann *i Morgenstern, teoria +ocurilor 3engl& Decision theory, theory of games sau utility theory8 s-a $ucurat de o enorm! aten)ie (n anii 459> *i 457>, c/nd s-a cre#ut c! re#ultatele acestei construc)ii teoretice ar putea s! se solde#e cu mari re#ultate practice, o%erind solu)ii pentru cele mai gra"e pro$leme de ordin militar strategic 3(n condi)iile r!#$oiului rece dintre supraputerile nucleare, S A *i RSS8 sau de ordin economic, *tiin)i%ico-tehnic *i ecologic& Chiar dac! re#ultatele nu au %ost chiar at/t de spectaculoase, teoria +ocurilor are meritul de a %i clari%icat o serie de aspecte esen)iale ale rela)iilor dintre competi)ie *i cooperare& 0in perspecti"a anali#ei acestor +ocuri strategice, re#ult! c! egoismul (ngust tre$uie e"itat at/t (n a%aceri, c/t *i (n procesele de e"olu)ie, deoarece, aplicat consec"ent, se do"ede*te o strategie autodistructi"! pentru to)i competitorii& :ns! respingerea clar! a egoismului nu echi"alea#! cu a%irmarea deplin! a altruismului, pe care cei mai mul)i oameni (l asocia#! cu moralitatea& Tit for Tat d! re#ultate $une pentru c! este o strategie ;ama$il!<, oric/nd gata s! coopere#e. dar ;ama$ilitatea< nu (nseamn! sl!$iciune, Tit for Tat este oric/nd preg!tit! s! riposte#e ori de c/te ori ad"ersarul (ncearc! s! %ie agresi"& Prin urmare, ce ar tre$ui s! %ac! un om de a%aceri dac! "rea s! ac)ione#e ra)ional? Egoismul luminat Resping/nd egoismul %eroce *i rapace, (ntruc/t este ira)ional *i contraproducti", at/t Co$$es, c/t *i Teoria @ocurilor sus)in a*a-numitul ;interes luminat< 3engl& enlightened self-interest8, %iec!rui indi"id ar tre$ui s!-i pese de ceilal)i, deoarece cooperarea *i reciprocitatea sunt mult mai pro%ita$ile dec/t un con%lict generali#at& 0ar, (n ultim! instan)!, moti"a)ia care st! la $a#a acestei "i#iuni este un soi de realism pragmatic, preocupat de ma-imi#area $ene%iciilor, a"anta+elor *i pro%iturilor pe care le poate o$)ine indi"idul angrenat (n a%aceri& Este "or$a tot despre un calcul egoist, temperat (ns! de (n)elegerea %aptului c!, pe termen lung, a"anta+ele proprii pot %i mai mari dac! se reali#ea#! un echili$ru (ntre competi)ie *i cooperare& Temeiurile pozitive ale o$liga)iilor morale ale unui $un om de a%aceri decurg din chiar natura a%acerilor& :n po%ida percep)iei comune a a%acerilor doar ca o competi)ie dur! *i nemiloas!, o a%acere este, (n esen)a ei, o acti"itate de cooperare& Tran#ac)iile nu ar a"ea loc (n a$sen)a unor %ructe ale cooper!rii de pe urma c!rora pot s! pro%ite, mai mult sau mai pu)in, am$ele p!r)i&

Rela)iile de a%aceri sunt, a*adar, (n mod esen)ial $ilaterale& Cooperarea *i nu competi)ia repre#int! cel mai important aspect al a%acerilor *i, chiar dac! competi)ia r!m/ne important!, cadrul cooper!rii %undamentea#! numeroase o$liga)ii pe care un om de a%aceri tre$uie s! *i le asume& 0up! cum a%irm! Dri%%iths *i 1ucas, ;deschiderea %a)! de cooperare nu este o chestiune de $un!"oin)! altruist!, omul necooperant pierde prin %aptul c! este un singuratic *i, chiar dac! uneori reu*e*te s! pro%ite de pe urma $un!t!)ii altora, el se pri"ea#! de %ructele ac)iunii cooperante *i se restr/nge la pu)inul pe care-l poate reali#a prin e%orturile sale nesus)inute de c!tre ceilal)i< 3Dri%%iths E 1ucas, 4559, p& B8& :n plus, cooperarea are loc, de regul!, pe termen lung *i pe o scar! larg!. tran#ac)iile singulare constituie mai degra$! e-cep)ia dec/t regula& :n mod tipic, a%acerile repre#int! un proces continuu de-a lungul timpului, care se des%!*oar! (ntr-un cadru social $a#at pe (n)elegere mutual!& Eu "/nd unor consumatori care o$i*nuiesc s! cumpere produsele pe care le o%er *i cump!r de la ni*te %urni#ori care (*i c/*tig! traiul o%erind (n mod regulat *i sigur anumite $unuri sau ser"icii celor care au ne"oie de ele& 0incolo de aceste rela)ii ;"i#i$ile< (ntre parteneri comerciali care au *tire unii de al)ii, cooperarea economic! are loc (ntr-o re)ea ;in"i#i$il!< de ne$!nuit! (ntindere *i comple-itate& O$liga)iile unui om de a%aceri decurg din natura cooperant! a a%acerilor, precum *i din "alorile comune *i din (n)elegerile mutuale ale asocierilor (n cadrul c!rora au loc tran#ac)iile& :n multe situa)ii, cadrul cooper!rii este e"ident& n om de a%aceri poate s!-*i des%!*oare acti"itatea numai pentru c! ac)ionarii, superiorii, colegii *i salaria)ii cooperea#! cu el, iar "alorile (mp!rt!*ite de c!tre to)i, pe care se $a#ea#! cooperarea lor, sunt considerente de care el tre$uie s! )in! seama (n toate deci#iile sale& Care sunt o$liga)iile lui %a)! de ac)ionari, superiori, colegi *i salaria)i, precum *i cum se re#ol"! e"entualele con%licte dintre ele, sunt pro$leme di%icile, de discutat (n continuare& 0ar este greu de pus la (ndoial! %aptul c! e-ist! ast%el de o$liga)ii *i c! ele decurg din %aptul c! to)i sunt mem$ri ai aceleia*i (ntreprinderi comerciale& Este ce"a mai greu de demonstrat c! un om de a%aceri are anumite o$liga)ii *i %a)! de consumatori, %urni#ori sau chiar %a)! de concuren)i, deoarece (n aceste ca#uri suntem mai degra$! con*tien)i de natura concuren)ial! a rela)iilor dintre ei, ce par oarecum e-terioare& Este ade"!rat& Aceste rela)ii sunt e-terioare& E ist un element ad"ersarial (n negocierile cu %urni#orii *i consumatorii, iar competitorii se concureaz (ntre ei& :ns! negocierile nu ar a"ea loc dac! nu ar e-ista un surplus al cooperatorilor care s! %ie negociat *i nimeni nu "a %ace a%aceri cu mine doar ca eu s! m! aleg cu ni*te pro%ituri& 'u po)i propune cui"a o a%acere $a#at! pe idea c! numai tu urm!re*ti s! pro%i)i de pe urma lui. propunerea poate %i atracti"! numai dac! *i partenerul poate sconta pe un oarecare pro%it& 0e aceea, o%erta

tre$uie s! pre#inte a"anta+ele poten)iale ale partenerilor de a%aceri, )in/nd seama de ne"oile *i dorin)ele lor& Cine "rea s! %ie un om cu care al)ii doresc s! %ac! a%aceri, tre$uie s! se pre#inte posi$ililor parteneri ca un (ntreprin#!tor capa$il *i dornic s! le o%ere ni*te ser"icii de care ace*tia au ne"oie, iar, pentru aceasta, el tre$uie s! se pri"easc! pe sine cu ochii celorlal)i, asigur/ndu-se de %aptul c! a%acerea pe care o propane este atracti"! din punctul lor de "edere& Rolul unui om de a%aceri (n societate este de%init de ser"iciile pe care le o%er! celorlal)i& Acestea o%er! criteriile dup! care se +udec! dac! el (*i (ndepline*te rolul $ine sau r!u *i din ele decurg o$liga)iile sale %a)! de cei cu care %ace a%aceri& Pare u*or de (n)eles %aptul c! un om de a%aceri are anumite o$liga)ii %a)! de consumatorii *i %urni#orii s!i, (ntruc/t este interesat s!-*i asigure %idelitatea lor, cont/nd pe %aptul c! ace*tia "or %i interesa)i la r/ndul lor s! le cumpere mar%a, respecti" s! le o%ere $unurile *i ser"iciile de care au ne"oie& 0ar cum se poate sus)ine c! un om de a%aceri are anumite o$liga)ii *i %a)! de concuren)i? E greu de (n)eles at/ta timp c/t r!m/nem pri#onierii percep)iei comune a concuren)ei ca un r!#$oi nemilos *i ca un +oc de sum! nul!, (n care c/*tigul unuia (nseamn! pagu$a altuia& Fi totu*i, datoria de a %i onest *i corect este "ala$il! at/t (n (ntrecerile sporti"e, c/t *i (n a%aceri& Chiar dac! e-ist! o opo#i)ie natural! de interese, at/ta timp c/t %iecare concurent (ncearc! s! c/*tige, chiar *i pe socoteala ri"alilor, e-ist! di%erite stiluri de competi)ie, iar noi a"em un puternic sim) intuiti" a ceea ce este numit fair play sau, dimpotri"!, fault sau dirty play& A o%eri un produs sau un ser"iciu mai $un, la un pre) mai sc!#ut, este corect& 0ar atunci c/nd Gritish AirHaAs a o$)inut, prin %raud! in%ormatic!, numele pasagerilor care inten)ionau s! #$oare cu a"ioanele companiei ri"ale, Iirgin, o%erindu-le tele%onic ser"icii similare la pre)uri mai sc!#ute, opinia pu$lic! a %ost indignat! pe $un! dreptate, condamn/nd o concuren)! neloial!& RocJe%eller *i-a eliminat to)i concuren)ii semni%icati"i de pe pia)!, "/n#/nd mult! "reme la pre)uri de dumping& El ar %i %ost un competitor onest *i capa$il dac!, dup! eliminarea concuren)ei, ar %i men)inut pre)urile mai sc!#ute, pro$/nd %aptul c! este un produc!tor *i comerciant mai per%ormant& RocJe%eller s-a discreditat (ns! de (ndat! ce, instituind un ade"!rat monopol pe pia)!, a urcat imediat pre)urile, spectaculos& Cu c/t"a timp (n urm!, mul)i engle#i au cump!rat #iarul The !ndependent numai pentru a-i %ace (n ciud! miliardarului Murdoch, care a (ncercat s! scoat! acest #iar de pe pia)!, "/n#/nd The Times (n pierdere& Con%orm anali#elor clasice ale competi)iei, concuren)ii ar tre$ui s! urm!reasc! s! cucereasc!, %iecare, un sector de pia)! c/t mai cuprin#!tor *i $ine ap!rat de orice intru#iune& Fi totu*i, mem$rii aceluia*i c/mp de acti"itate comercial! se adun! (n asocia)ii sau ;$resle<& :n ma+oritatea ora*elor, ei se grupea#! cu to)ii (n aceea*i #on!& Fi au moti"e s! o %ac!&

0ac! "rea s! cumpere o rochie sau o )es!tur!, clientela dore*te s! poat! alege dintr-o c/t mai mare "arietate de o%erte& Pentru aceasta, tre$uie s! "i#ite#e c/t mai multe maga#ine, ceea ce este COMPETIKIE FI COOPERARE u*or de %!cut dac! toate se g!sesc aproape unul de altul& Oamenii de a%aceri reali sunt (ntotdeauna indi"i#i, %iin)e umane mai mult sau mai pu)in unice, %iecare cu propriile sale tr!s!turi caracteristice& Fi nici un om de a%aceri nu poate %i di"i#at (n dou! p!r)i independente, agentul economic, ce respect! regulile legale *i morale ale acti"it!)ii sale pro%esionale, *i persoana ; e-trapro%esional! < - omul ca atare, supus normelor *i principiilor morale o$i*nuite, uni"ersal "ala$ile& Fiecare indi"id are o personalitate unitar! *i %iecare om de a%aceri aplic! (n tre$urile sale "alorile *i normele care (i orientea#! (ntreaga "ia)!& Aceste "alori *i norme morale ne sunt inculcate (nc! din copil!rie *i adolescen)!, deci cu mult timp (nainte ca un ins s! de"in! om de a%aceri, iar sursa lor nu este niciodat! un curs de %iloso%ie moral!, ci in%luen)a modelelor de conduit! pe care le-am o$ser"at *i asumat (n %amilie, (n #ona de re#iden)!, (n cercul de prieteni *i de cunoscu)i *i, (n ultim! instan)!, (n (ntreaga societate din care %acem parte& Re#um/nd, "om spune c! nimeni nu se (ndoie*te de %aptul c! a%acerile urm!resc s! reali#e#e un pro%it, menit s! satis%ac! un interes personal& :ntr-o a$ordare ra)ional!, interesul propriu este mai $ine ser"it de o atitudine cooperant! %a)! de ceilal)i dec/t de un comportament consec"ent agresi"& Prin natura lor, a%acerile sunt concuren)iale, (ns! competi)ia economic! (*i are temeiurile (n cooperarea dintre ac)ionari, manageri, salaria)i, consumatori, %urni#ori *i chiar dintre concuren)i&

Studiu de caz Cooperarea si avantajele ei

In industria socialista si mai ales in constructiile de masini, la %a$ricarea unui produs participa mai multe intreprinderi& Piese mai mari sau mai mici, ansam$le sau su$ansam$le sunt produse in di%erite intreprinderi& 1a %a$ricarea auto$u#elor si trolei$u#elor, de pilda, participa peste 3> de intreprinderi& Situatia este asemanatoare si in ceea ce pri"este productia autocamioanelor, a tractoarelor, etc& 0e ce participa un numar asa de mare de intreprinderi la %a$ricarea unui produs? Se stie ca o masina moderna se compune dintr-un numar mare de piese& Cea mai simpla masina de incarcat car$uni este compusa din peste 3&>>> de piese, iar un motor diesel din circa B&>>> de piese& Multe din piesele si su$ansam$lele %olosite in constructia masinilor, cum sunt di%eritele pompe, cutiile de "ite#e, rulmentii, partea electrica, sasiul, etc, au un anumit speci%ic tehnologic de %a$ricatie& Fa$ricarea unui numar prea mare de piese di%erite in aceeasi intreprindere aproape ca nu este posi$ila, dar mai ales nu este a"anta+oasa din punct de "edere economic& Toate acestea sunt e"itate prin speciali#area intreprinderilor, adica prin concentrarea productiei de acelasi tip intr-o intreprindere sau intr-un numar restrans de intreprinderi, prin restrangerea in %iecare unitate a nomenclaturii de productie& Speciali#area creea#a intreprinderilor conditii deose$it de prielnice pentru introducerea masinilor si utila+elor per%ectionate, pentru aplicarea procedeelor tehnologice moderne& Este de la sine inteles ca speciali#area crescanda a productiei impune e-tinderea si intarirea legaturilor dintre intreprinderile care cola$orea#a la %a$ricarea unor produse comple-e& Speciali#area productiei si cooperarea intreprinderilor e-ercita o in%luenta puternica in directia de#"oltarii industriei constructoare de

masini, a progresului tehnic in directia %olosirii cat mai depline a capacitatilor de productie, a ridicarii producti"itatii muncii si reducerii pretului de cost& 1argirea legaturilor de productie dintre intreprinderile speciali#ate, cooperarea ce s-a statornicit intre ele in decursul anilor constituie unul din %actorii care au permis industriei socialiste din tara noastra, si indeose$i industriei constructoare de masini, sa asimile#e intr-un termen scurt tipuri de noi masini si utila+e comple-e, de inalta tehnicitate& In conditiile cooperarii, asimilarea unui produs nou are loc intr-un timp scurt, intrucat di%eritele lui parti se e-ecuta concomitant in mai multe intreprinderi& Speciali#area si cooperarea intreprinderilor creea#a conditii pentru ridicarea ni"elului tehnic al productiei& Intreprinderile speciali#ate in productia anumitor piese sau su$ansam$le pot introduce in productie masinile cele mai per%ectionate, de mare randament& Speciali#area si cooperarea creea#a, totodata, conditii pentru im$unatatirea necontenita a organi#arii productiei si a muncii, pentru organi#area productiei pe $a#a %lu-ului tehnologic& Adancirea si per%ectionarea relatiilor de cooperare contri$uie de asemenea la im$unatatirea %olosirii capacitatilor de productie& A"anta+ele care decurg din cooperare au e%ecte asupra intregii economii nationale& A"and un rol important in %a$ricarea de masini si utila+e la ni"elul tehnicii mondiale, si deci in asigurarea preogresului intregii economii nationale, cooperarea contri$uie la de#"oltarea $a#ei tehnice-materiale a socialismului, la cresterea rapida a productiei si, prin aceasta, la ridicarea ni"elului de trai al celor ce muncesc& Este deci in interesul intregii economii si al %iecarui om al muncii ca relatiile de cooperare dintre intreprinderi sa se per%ectione#e necontenit, sa se des%asoare in cele mai $une conditii&