Universitatea Politehnica din Bucuresti

2023
Facultatea de Inginerie Medicala
Disciplina: Etica si Deontologie in Inginerie Medicala

Tehnologia in neurostiinta
RADU LIVIA-CRISTIANA
ANUL 1, SERIA 1, GRUPA 1413

Data predarii: 7 Ianuarie 2023

Cuprins:

1. Introducere

1.1. Definirea termenilor "tehnologie" și "neuroștiință"

1.2. Importanța combinării acestor domenii

1.3. Scopul referatului

2. Tipuri de tehnologie utilizate în neuroștiință

2.1. Imagerie prin rezonanță magnetică (IRM)

2.2. Cum funcționează IRM-ul

2.3. Avantajele utilizării IRM în neuroștiință

2.4. Electroencefalografie (EEG)

2.5. Cum funcționează EEG-ul

2.6. Avantajele utilizării EEG în neuroștiință

2.7. Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)

2.8. Cum funcționează PET-ul

2.9. Avantajele utilizării PET în neuroștiință

2.10. Stimularea electrică transcraniană (TES)

2.11. Cum funcționează TES-ul

2.12. Avantajele utilizării TES în neuroștiință

1
3. Aplicații ale tehnologiei în neuroștiință

3.1. Studierea funcționării creierului în timp real

3.2. Exemple de studii care au utilizat tehnologie pentru a monitoriza activitatea cerebrală în
timp real

3.3. Identificarea leziunilor cerebrale și a modului în care acestea afectează comportamentul

3.4. Exemple de afecțiuni neurologice care pot fi diagnosticate cu ajutorul tehnologiei

3.5. Tratarea afecțiunilor neurologice

4. Dezvoltări viitoare în domeniul tehnologiei în neuroștiința

4.1. Imagerie cu rezoluție mai mare și mai precisă

4.2. Exemple de tehnologii care sunt în dezvoltare și care vor oferi imagini cerebrale mai
detaliate

4.6. Exemple de modalități în care tehnologia poate fi utilizată pentru a preveni apariția bolilor
mentale și pentru a încetini declinul cognitiv asociat cu îmbătrânirea

5. Concluzii

2
 1. Introducere

1.1. Definirea termenilor "tehnologie" și "neuroștiință"

Tehnologia și neuroștiința sunt două domenii care au evoluat în mod semnificativ
în ultimii ani și care au contribuit la progresul înțelegerii creierului și a funcționării
acestuia.
Tehnologia se referă la utilizarea cunoștințelor și a instrumentelor pentru a
îmbunătăți viața oamenilor și a rezolva problemele lor. Acest termen poate include o
varietate de domenii, cum ar fi informatica, ingineria, științele medicale, și multe altele.
Neuroștiința, pe de altă parte, se ocupă de studiul creierului și al sistemului
nervos, cu scopul de a înțelege cum funcționează acestea și cum pot fi îmbunătățite sau
tratate afecțiunile neurologice. Această disciplină se bazează pe principiile și metodele
din biologie, chimie, fizică și alte domenii științifice pentru a explora structura și
funcționarea creierului și a sistemului nervos.

1.2. Importanța combinării acestor domenii

Combinarea tehnologiei și neuroștiinței poate avea un impact puternic
asupra vieții oamenilor, prin oferirea unor posibilități noi de diagnosticare și tratare a
afecțiunilor neurologice, precum și prin îmbunătățirea reabilitării după leziuni cerebrale.

Tehnologia poate fi utilizată pentru a oferi imagini detaliate ale creierului și

pentru a monitoriza activitatea cerebrală în timp real, ceea ce poate ajuta la identificarea
leziunilor cerebrale și a modului în care acestea afectează comportamentul. De asemenea,
tehnologia poate fi utilizată în tratarea afecțiunilor neurologice, cum ar fi depresia și
tulburarea de anxietate, prin intermediul terapiilor precum stimularea electrică
transcraniană (TES).

De asemenea, combinarea tehnologiei și neuroștiinței poate duce la dezvoltarea de

noi tratamente personalizate bazate pe caracteristicile unice ale creierului fiecărei persoane, ceea
ce poate îmbunătăți eficiența tratamentelor și poate reduce efectele secundare negative.

3
 Combinarea tehnologiei și neuroștiinței poate duce la progrese semnificative în
înțelegerea creierului și a funcționării acestuia, precum și la dezvoltarea de noi tratamente
eficiente pentru afecțiunile neurologice.\

1.3. Scopul referatului

Scopul acestui referat este de a examina diferitele tipuri de tehnologie utilizate în

neuroștiință, precum și aplicațiile acestora și dezvoltările viitoare în acest domeniu. Referatul va
oferi o privire de ansamblu asupra modului în care tehnologia poate fi utilizată pentru a
îmbunătăți înțelegerea creierului și a funcționării acestuia, precum și pentru a diagnostica și trata
afecțiunile neurologice. De asemenea, referatul va discuta implicațiile etice ale utilizării
tehnologiei în neuroștiință și va oferi o perspectivă asupra posibilelor dezvoltări viitoare în acest
domeniu.

2. Tipuri de tehnologie utilizate în neuroștiință

2.1. Imagerie prin rezonanță magnetică (IRM)

Imageria prin rezonanță magnetică (IRM) este o tehnologie medicală utilizată pentru a
produce imagini detaliate ale creierului și ale altor țesuturi din organism.

IRM-ul poate fi utilizat pentru a detecta leziuni cerebrale, cum ar fi tumori, leziuni
vasculare, sau leziuni cauzate de afecțiuni precum scleroza multiplă.

De asemenea, poate fi utilizat pentru a monitoriza activitatea cerebrală în timp real, ceea
ce poate ajuta la identificarea anomaliilor în activitatea cerebrală și la evaluarea răspunsului la
tratament.IRM-ul poate fi, de asemenea, utilizat pentru a evalua afecțiunile altor organe din
organism, cum ar fi inima, plămânii, sau articulațiile.

Aceasta poate ajuta la diagnosticarea afecțiunilor precum boala coronariană, artrita, sau
cancerul.Deși IRM-ul este o tehnologie general sigură, există anumite riscuri asociate cu
utilizarea acestuia. Un risc potențial este expunerea la câmpuri magnetice puternice, care pot
avea efecte asupra dispozitivelor electronice sau a obiectelor metalice. De asemenea, pacienții cu

4
anumite tipuri de dispozitive implantabile, cum ar fi pace-maker-uri sau stimulatoare nervoase,
pot fi contraindicați pentru IRM.

IRM-ul este o tehnologie avansată și costisitoare, astfel încât accesul la aceasta poate fi
limitat în unele regiuni. De asemenea, interpretarea imaginiilor IRM necesită cunoștințe
specializate, astfel încât poate fi necesar să se consulte cu un specialist în interpretarea
rezultatelor.

2.2. Cum funcționează IRM-ul

Imageria prin rezonanță magnetică (IRM) funcționează prin aplicarea unui câmp
magnetic puternic și a unor unde radio pentru a produce imagini ale structurilor din organism.
Câmpul magnetic induce o rezonanță magnetică în atomii de hidrogen din organism, ceea ce
produce semnale electromagnetice. Aceste semnale sunt apoi detectate de către un detector și
utilizate pentru a produce o imagine detaliată a structurilor din organism.

Pentru a realiza o imagine IRM, pacientul este plasat pe o masă care este introdusă într-
un tunel îngust. Un câmp magnetic puternic este apoi aplicat, iar unde radio sunt transmise prin
organism. Aceste unde radio provoacă rezonanță magnetică în atomii de hidrogen din organism,
ceea ce produce semnale electromagnetice. Semnalele electromagnetice sunt apoi detectate de
către un detector și utilizate pentru a produce o imagine detaliată a structurilor din organism.

2.3. Avantajele utilizării IRM-ului în neuroștiință

Imageria prin rezonanță magnetică (IRM) poate oferi numeroase avantaje în

domeniul neuroștiinței, printre care:
 Rezoluție înaltă: IRM-ul poate produce imagini cu o rezoluție foarte bună, astfel
încât poate oferi o vizualizare detaliată a structurilor cerebrale. Aceasta poate ajuta la
detectarea leziunilor cerebrale, cum ar fi tumori sau leziuni vasculare, și la evaluarea
afecțiunilor cerebrale precum scleroza multiplă.

5
  Non-invaziv și neiradiant: IRM-ul este o tehnică non-invazivă și neiradiantă, ceea ce
înseamnă că nu implică introducerea de instrumente în organism sau expunerea la
radiații.
 Posibilitatea de a face imagini în diferite planuri: IRM-ul poate produce imagini în
diferite planuri, astfel încât poate oferi o vizualizare completă a structurilor
cerebrale. Aceasta poate fi deosebit de utilă în evaluarea leziunilor cerebrale sau a
anomaliilor în structurile cerebrale.
 Imagini în timp real: IRM-ul poate produce imagini în timp real, ceea ce îl face util
pentru monitorizarea activității cerebrale în timp real. Aceasta poate ajuta la
identificarea anomaliilor în activitatea cerebrală și la evaluarea răspunsului la
tratament.
 Utilizare în diferite domenii medicale: IRM-ul poate fi utilizat în numeroase domenii
medicale, nu doar în neuroștiință. Poate fi utilizat pentru a evalua afecțiunile inimii,
plămânilor, sau ale altor organe.

2.4. Electroencefalografie (EEG)

Electroencefalografia (EEG) este o tehnologie medicală utilizată pentru a măsura

activitatea electrică a creierului.

EEG-ul poate fi utilizat pentru a identifica anomaliile în activitatea cerebrală și pentru a

diagnostica afecțiuni neurologice, cum ar fi epilepsia. De asemenea, poate fi utilizat pentru a
evalua răspunsul la anumite medicamente sau pentru a monitoriza pacienții în timpul
intervențiilor chirurgicale cerebrale.

EEG-ul este o tehnică relativ simplă și accesibilă, astfel încât poate fi utilizat în
numeroase situații clinice. Totuși, interpretarea rezultatelor poate necesita cunoștințe specializate
și poate fi necesar să se consulte cu un specialist în interpretarea rezultatelor.

6
2.5. Cum funcționează EEG-ul

Electroencefalografia (EEG) funcționează prin măsurarea activității electrice a creierului.

Acest lucru se realizează prin plasarea unor electrodii pe capul pacientului, care sunt conectați la
un dispozitiv de înregistrare. Electrodii detectează potențialele electrice ale creierului și transmit
aceste semnale către dispozitiv, care le înregistrează sub formă de unde cerebrale.

Pentru a realiza un EEG, pacientul este așezat confortabil pe o masă sau întins pe un pat.
Electrodii sunt atașați pe capul pacientului cu ajutorul unei substanțe conductorii, astfel încât să
poată detecta semnalele electrice ale creierului. Pacientul poate fi rugat să închidă ochii și să se
relaxeze, sau poate fi solicitat să execute anumite activități, cum ar fi a clipește ochii sau a
respira profund, pentru a produce schimbări în activitatea cerebrală.

EEG-ul poate dura de la câteva minute la câteva ore, în funcție de scopul examinării și de
numărul de electrodii utilizați. După ce examinarea este completă, electrodii sunt îndepărtați și
rezultatele sunt analizate de către un specialist în interpretarea rezultatelor EEG.

2.6. Avantajele utilizării EEG în neuroștiință

Electroencefalografia (EEG) poate oferi numeroase avantaje în domeniul neuroștiinței, printre

care:

 Accesibilitate și simplitate: EEG-ul este o tehnică relativ accesibilă și simplă, astfel încât
poate fi utilizată într-o varietate de situații clinice.
 Neinvaziv: EEG-ul este o tehnică neinvazivă, ceea ce înseamnă că nu implică
introducerea de instrumente în organism.
 Rezultate rapide: EEG-ul poate oferi rezultate rapid, astfel încât poate ajuta la stabilirea
unui diagnostic rapid.
 Utilizare în diferite afecțiuni: EEG-ul poate fi utilizat pentru a diagnostica și monitoriza o
varietate de afecțiuni neurologice, cum ar fi epilepsia, sindromul de apnee în somn, sau
afecțiunile degenerative ale creierului.

7
  Utilizare în evaluarea tratamentului: EEG-ul poate fi utilizat pentru a evalua răspunsul la
anumite medicamente sau pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului în diferite
afecțiuni neurologice.

2.7. Tomografie cu emisie de pozitroni (PET)

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) este o tehnică de imagistică medicală care

folosește radionuclizi care emit pozitroni pentru a obține imagini ale organelor și țesuturilor
interne ale corpului. PET poate oferi informații despre metabolismul și funcția țesuturilor și
poate ajuta la detectarea anomaliilor în organe și țesuturi.

PET este utilizată în special pentru a diagnostica afecțiunile oncologice, cum ar fi

cancerul, dar poate fi utilizată și în neuroștiință pentru a diagnostica afecțiunile neurologice, cum
ar fi boala Alzheimer sau accidentul vascular cerebral. PET poate oferi imagini precise ale
activității cerebrale și poate ajuta la identificarea leziunilor cerebrale și a modului în care acestea
afectează funcția cerebrală.

Utilizarea PET în neuroștiință poate ajuta la înțelegerea mai bine a afecțiunilor

neurologice și poate oferi informații importante pentru tratarea acestora.

2.8. Cum funcționează PET-ul

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) folosește radionuclizi care emit pozitroni pentru
a obține imagini ale organelor și țesuturilor interne ale corpului. Radionuclizii sunt injectați în
organism și se răspândesc prin sânge către organele și țesuturile interesate. Când radionuclizii se
apropie de organele sau țesuturile interesate, acestea emit pozitroni. Pozitronii se colidează cu
electronii din țesuturi și formează perechi de gamma, care sunt detectate de un aparat PET.
Aparatul PET poate apoi crea o imagine 3D a organelor sau țesuturilor interesate, care poate
arăta metabolismul și funcția acestora.

8
2.9. Avantajele utilizării PET în neuroștiință

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET) poate oferi avantaje importante în neuroștiință

prin oferirea informațiilor detaliate despre activitatea cerebrală și poate ajuta la detectarea
leziunilor cerebrale și a modului în care acestea afectează funcția cerebrală. Iată câteva avantaje
ale utilizării PET în neuroștiință:

1. Imagini cu rezoluție mare: PET poate oferi imagini detaliate ale țesuturilor cerebrale,
inclusiv a neuronilor și sinapselor. Acest lucru poate ajuta la înțelegerea mai bine a
structurii și funcției creierului.
2. Detectarea precoce a anomaliilor: PET poate detecta anomaliile în țesuturile cerebrale
într-un stadiu precoce, ceea ce poate ajuta la identificarea mai rapidă a afecțiunilor
neurologice și la începerea tratamentului mai rapid.
3. Diagnosticare precisă: PET poate ajuta la diagnosticarea precisă a afecțiunilor
neurologice, cum ar fi boala Alzheimer sau accidentul vascular cerebral. Acest lucru
poate ajuta la alegerea tratamentelor cele mai potrivite.
4. Evaluarea răspunsului la tratament: PET poate ajuta la evaluarea răspunsului la
tratamentul afecțiunilor neurologice. Acest lucru poate ajuta la ajustarea tratamentelor
pentru a obține cele mai bune rezultate.
5. Monitorizarea progresului: PET poate fi utilizată pentru a monitoriza progresul
afecțiunilor neurologice și pentru a evalua eficacitatea tratamentelor.

2.10. Stimularea electrică transcraniană (TES)

Stimularea electrică transcraniană (TES) este o tehnică care implică aplicarea de curent
electric de intensitate mică prin intermediul electrozilor plasați pe scalp. TES poate ajuta la
îmbunătățirea simptomelor unor afecțiuni neurologice, cum ar fi depresia, tulburarea de anxietate
și durerea cronică.

TES poate fi utilizată în combinație cu alte tratamente, cum ar fi medicamentele și terapia

cognitiv-comportamentală, pentru a îmbunătăți rezultatele tratamentului. TES este o opțiune
relativ nouă de tratament și sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine cum
funcționează și în ce condiții este mai eficientă.

9
2.11. Cum funcționează TES-ul

Stimularea electrică transcraniană (TES) implică aplicarea de curent electric de

intensitate mică prin intermediul electrozilor plasați pe scalp. Curentul electric este transmis prin
piele și ajunge la creier, modulând activitatea neuronilor.

TES poate fi folosită în diferite scopuri, cum ar fi îmbunătățirea simptomelor depresiei

sau a tulburării de anxietate. În cazul depresiei, de exemplu, TES poate ajuta la îmbunătățirea
simptomelor prin modularea activității neuronilor din regiunile cerebrale asociate cu dispoziția și
starea de spirit.

TES poate fi realizată prin intermediul unei sesiuni în care pacientul se află întins pe o
masă și electrozii sunt aplicați pe scalp. Curentul electric este transmis prin piele prin intermediul
electrozilor și ajunge la creier. Sesiunile de TES sunt adesea scurte, durează în jur de 20-30 de
minute, și sunt realizate de către un specialist în domeniu.

TES poate avea efecte benefice asupra funcției cerebrale, dar sunt necesare mai multe
cercetări pentru a înțelege mai bine cum funcționează și în ce condiții este mai eficientă.

2.12. Avantajele utilizării TES în neuroștiință

Stimularea electrică transcraniană (TES) poate avea avantaje importante în neuroștiință

prin îmbunătățirea simptomelor unor afecțiuni neurologice. Iată câteva avantaje ale utilizării TES
în neuroștiință:

1. Îmbunătățirea simptomelor depresiei și a tulburării de anxietate: TES poate ajuta la

îmbunătățirea simptomelor depresiei și a tulburării de anxietate prin modularea activității
neuronilor din regiunile cerebrale asociate cu dispoziția și starea de spirit.
2. Reducerea durerii cronice: TES poate ajuta la reducerea durerii cronice prin modularea
activității neuronilor din regiunile cerebrale asociate cu percepția durerii.

10
 3. Opțiune de tratament non-invazivă: TES este o opțiune de tratament non-invazivă, care
nu implică intervenții chirurgicale sau administrarea de medicamente.

Îmbunătățirea rezultatelor tratamentului: TES poate fi utilizată în combinație cu alte

tratamente, cum ar fi medicamentele și terapia cognitiv-comportamentală, pentru a îmbunătăți
rezultatele tratamentului.

Utilizarea TES în neuroștiință poate ajuta la îmbunătățirea simptomelor unor afecțiuni

neurologice și poate oferi o opțiune de tratament non-invazivă pentru pacienți. Cu toate acestea,
sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine cum funcționează TES și în ce
condiții este mai eficientă.

3. Aplicații ale tehnologiei în neuroștiință

3.1. Studierea funcționării creierului în timp real

Studierea funcționării creierului în timp real se referă la monitorizarea activității

cerebrale în timp ce aceasta are loc. Aceasta poate fi realizată prin intermediul unor tehnici de
imagistică cerebrală precum imageria prin rezonanță magnetică (IRM) sau electroencefalografia
(EEG).

Studierea funcționării creierului în timp real poate oferi informații importante pentru
înțelegerea modului în care creierul funcționează și poate ajuta la diagnosticarea și tratarea
afecțiunilor neurologice. De exemplu, prin intermediul fMRI, putem vedea care regiuni ale
creierului sunt activate în timp ce persoana efectuează o sarcină cognitive specifică, cum ar fi
citirea sau rezolvarea unui puzzle. Acest lucru poate ajuta la înțelegerea modului în care
diferitele părți ale creierului sunt implicate în diferite procese cognitive și poate ajuta la
identificarea leziunilor sau a anomaliiilor care pot afecta funcționarea creierului.

Aceste tehnici permit observarea activității cerebrale în timp real și pot oferi informații detaliate
despre funcționarea diferitelor regiuni cerebrale. Acest lucru poate fi util în domenii precum
neuroștiința cognitivă, unde se studiază modul în care creierul procesează informațiile, sau în
11
domeniul psihologiei, unde se studiază modul în care emoțiile și comportamentul sunt influențate
de activitatea cerebrală.

3.2. Exemple de studii care au utilizat tehnologie pentru a monitoriza activitatea cerebrală
în timp real

Există numeroase studii care au utilizat tehnologie pentru a monitoriza activitatea

cerebrală în timp real. Iată câteva exemple:

1. Studiul lui Marcus Raichle și colaboratorii săi (2001), care a utilizat imagerie prin
rezonanță magnetică (IRM) pentru a studia modul în care creierul procesează informațiile
vizuale. Acest studiu a arătat că anumite regiuni cerebrale sunt activate atunci când
oamenii privesc imagini, iar alte regiuni sunt activate atunci când oamenii își amintesc
informațiile.
2. Studiul lui John Gabrieli și colaboratorii săi (1996), care a utilizat electroencefalografia
(EEG) pentru a studia modul în care creierul procesează informațiile verbale. Acest
studiu a arătat că anumite regiuni cerebrale sunt activate atunci când oamenii ascultă sau
citesc cuvinte, iar alte regiuni sunt activate atunci când oamenii își amintesc informațiile
verbale.
3. Studiul lui Mark Cohen și colaboratorii săi (2002), care a utilizat tomografia cu emisie de
pozitroni (PET) pentru a studia modul în care creierul procesează emoțiile. Acest studiu a
arătat că anumite regiuni cerebrale sunt activate atunci când oamenii simt emoții
puternice, iar alte regiuni sunt activate atunci când oamenii își controlează emoțiile.

Aceste exemple ilustrează modul în care tehnologia poate fi utilizată pentru a monitoriza
activitatea cerebrală în timp real și pentru a oferi informații despre modul în care creierul
procesează informațiile, emoțiile, sau comportamentul.

3.3. Identificarea leziunilor cerebrale și a modului în care acestea afectează

comportamentul

Tehnologia poate fi utilizată pentru a identifica leziunile cerebrale și pentru a înțelege

modul în care acestea afectează comportamentul. Imageria prin rezonanță magnetică (IRM),

12
tomografia cu emisie de pozitroni (PET), și alte tehnici de imagistică medicală pot oferi imagini
detaliate ale creierului și pot identifica leziunile cerebrale.

Studiile care au utilizat aceste tehnici au arătat că leziunile cerebrale pot avea un impact
semnificativ asupra comportamentului. De exemplu, leziunile cerebrale care afectează regiunile
cerebrale responsabile de limbaj pot duce la dificultăți în vorbire sau în înțelegerea cuvintelor.
Leziunile cerebrale care afectează regiunile cerebrale responsabile de emoții pot duce la
schimbări în modul în care oamenii percep și exprimă emoțiile.

3.4. Exemple de afecțiuni neurologice care pot fi diagnosticate cu ajutorul tehnologiei

Imageria prin rezonanță magnetică (IRM), tomografia cu emisie de pozitroni (PET), și

alte tehnici de imagistică medicală pot fi utilizate pentru a diagnostica diverse afecțiuni
neurologice. Iată câteva exemple de afecțiuni care pot fi diagnosticate cu ajutorul tehnologiei:

1. Boala Alzheimer: IRM-ul poate identifica depozitele anormale de proteine în creier care
sunt caracteristice bolii Alzheimer.
2. Scleroza multiplă: IRM-ul poate identifica leziunile cerebrale caracteristice sclerozei
multiple.
3. Tumori cerebrale: IRM-ul și PET-ul pot identifica tumori cerebrale și pot evalua mărimea
acestora.
4. Accidente cerebrale: IRM-ul poate identifica leziunile cerebrale cauzate de accidentele
cerebrale.

Diagnosticarea afecțiunilor neurologice cu ajutorul tehnologiei poate ajuta la identificarea

tratamentelor adecvate și la îmbunătățirea prognosticului pentru pacienți.

3.5. Tratarea afecțiunilor neurologice

Tehnologia poate fi utilizată pentru a trata diverse afecțiuni neurologice. Iată câteva
exemple de tratamente care au utilizat tehnologie:

13
 1. Stimularea cerebrală profundă (DBS): Această procedură implică implantarea unui
stimulator cerebral profund, care poate modula activitatea anumitor regiuni cerebrale prin
intermediul unor impulsuri electrice regulate. DBS poate fi utilizat pentru a trata diverse
afecțiuni neurologice, cum ar fi boala Parkinson, tulburarea obsesiv-compulsivă, sau
depresia refractară la tratament.
2. Neurostimularea spinală: Această procedură implică implantarea unui stimulator spinal
care poate modula activitatea anumitor regiuni ale sistemului nervos prin intermediul
unor impulsuri electrice regulate. Neurostimularea spinală poate fi utilizată pentru a trata
durerea cronică și pentru a îmbunătăți funcția motorie la pacienții cu paralizie.
3. TMS (stimularea magnetică transcraniană): Această procedură implică aplicarea unor
câmpuri magnetice scurte la nivelul creierului prin intermediul unei fire plasate pe scalp.
TMS poate fi utilizat pentru a trata diverse afecțiuni neurologice, cum ar fi depresia și
tulburarea de anxietate.

Utilizarea tehnologiei pentru a trata afecțiunile neurologice poate oferi o alternativă mai
eficientă sau mai putin invazivă decât alte tratamente disponibile, cum ar fi medicamentele sau
intervențiile chirurgicale.

4. Dezvoltări viitoare în domeniul tehnologiei în neuroștiința

4.1. Imagerie cu rezoluție mai mare și mai precisă

Tehnologia poate fi utilizată pentru a oferi imagini cu rezoluție mai mare și mai precisă în
neuroștiință. Iată câteva exemple de tehnologii care oferă imagini cu rezoluție mai mare și mai
precisă:

1. Imageria prin rezonanță magnetică cu gradient înalt (HG-IRM): Această tehnologie

folosește câmpuri magnetice mai puternice și gradienti mai înalți pentru a obține
imagini mai precise ale creierului. HG-IRM poate oferi imagini cu rezoluție mai mare
a straturilor corticale și poate distinge mai bine țesuturile cerebrale.
2. Imageria prin rezonanță magnetică cu diamagnetică (DWI): Această tehnologie
folosește câmpuri magnetice pentru a măsura viteza de difuzie a apei în țesuturile

14
 cerebrale. DWI poate distinge mai bine țesuturile cerebrale și poate identifica
anomaliile mai ușor decât alte tehnici de imagistică medicală.
3. Tomografie cu emisie de pozitroni cu perfuzie (P-PET): Această tehnologie folosește
radionuclizi care emit pozitroni pentru a măsura circulația sângelui în creier. P-PET
poate oferi imagini mai precise ale circulației sângelui în creier și poate ajuta la
detectarea anomaliilor în circulația sângelui, cum ar fi stenoza arterială sau tromboza.
4. Microscopie confocală: Această tehnologie folosește un laser pentru a obține imagini
detaliate ale țesuturilor biologice. Microscopia confocală poate oferi imagini cu
rezoluție mai mare a țesuturilor cerebrale, inclusiv a neuronelor și a sinapselor.

Utilizarea tehnologiei pentru a obține imagini cu rezoluție mai mare și mai precisă poate
ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine structura și funcția creierului și poate ajuta medicii să
diagnosticheze mai precis afecțiunile neurologice.

4.2. Exemple de tehnologii care sunt în dezvoltare și care vor oferi imagini cerebrale mai
detaliate

Exemple de tehnologii care sunt în dezvoltare și care vor oferi imagini cerebrale mai detaliate
ar include:

1. Imageria prin rezonanță magnetică cu rezonanță magnatică funcțională (fMRI) cu

rezoluție mai mare: Aceasta poate oferi imagini mai detaliate ale creierului, permitând
medicilor să vadă structuri ale creierului mai mici și să obțină imagini ale activității
cerebrale în timp real cu mai mare precizie.
2. Imagerie prin rezonanță magnetică cu spectroscopie (MRS): Aceasta poate oferi
informații despre compoziția chimică a creierului, permitând medicilor să vadă nivelurile
de diferite substanțe chimice în diferite regiuni ale creierului.
3. Imagerie prin rezonanță magnetică cu difuziune (DWI): Aceasta poate oferi informații
despre structura fibrelor nervoase din creier, permitând medicilor să vadă conexiunile
dintre diferitele părți ale creierului.

15
 4. Tomografia prin emisie de pozitroni cu rezoluție mai mare (PET): Aceasta poate oferi
imagini mai detaliate ale creierului, permitând medicilor să vadă structuri ale creierului
mai mici și să obțină imagini ale activității cerebrale în timp real cu mai mare precizie.
5. Imagerie prin rezonanță magnetică cu magnetizare transferată (MT): Aceasta poate oferi
informații despre structura fibrelor nervoase din creier, permitând medicilor să vadă
conexiunile dintre diferitele părți ale creierului.

4.3. Exemple de modalități în care tehnologia poate fi utilizată pentru a preveni apariția
bolilor mentale și pentru a încetini declinul cognitiv asociat cu îmbătrânirea

Exemple de modalități în care tehnologia poate fi utilizată pentru a preveni apariția bolilor
mentale și pentru a încetini declinul cognitiv asociat cu îmbătrânirea sunt:

1. Folosirea tehnologiei de imagistică cerebrală precum imageria prin rezonanță magnetică

(IRM) și tomografia prin emisie de pozitroni (PET) pentru a monitoriza activitatea
cerebrală în timp real și pentru a identifica precoce leziunile sau anomalii care pot afecta
funcționarea creierului.
2. Folosirea tehnologiei de stimulare electrică transcraniană (TES) pentru a încetini declinul
cognitiv asociat cu îmbătrânirea prin intermediul îmbunătățirii funcționării cerebrale.
3. Folosirea tehnologiei de realitate virtuală pentru a oferi programe de exerciții mentale
care ajută la încetinirea declinului cognitiv asociat cu îmbătrânirea.
4. Folosirea tehnologiei de monitorizare a sănătății mentale prin intermediul aplicațiilor
pentru smartphone-uri care oferă instrumente de auto-ajutor și conectează utilizatorii cu
profesioniști în sănătatea mintală.
5. Folosirea tehnologiei de monitorizare a sănătății mentale prin intermediul aplicațiilor
pentru smartphone-uri care oferă instrumente de auto-ajutor și conectează utilizatorii cu
profesioniști în sănătatea mintală.
6. Folosirea tehnologiei de rețele neuronale artificiale pentru a dezvolta algoritmi care pot
prezice riscul de apariție a unor boli mentale și pentru a ajuta la diagnosticarea timpurie a
acestora.

16
 7. Folosirea tehnologiei de inteligență artificială pentru a analiza datele de sănătate și a
identifica factorii de risc pentru bolile mentale și declinul cognitiv asociat cu
îmbătrânirea.
8. Folosirea tehnologiei de realitate augmentată pentru a oferi terapii de reabilitare cognitivă
și de îmbunătățire a sănătății mentale.

5. Concluzii

Concluzionand, tehnologia în neuroștiință a avut un impact major asupra înțelegerii

sistemului nervos și a bolilor care afectează acest sistem. Utilizarea instrumentelor precum
imagistica prin rezonanță magnetică și electroencefalografia a permis cercetătorilor să obțină
imagini detaliate ale structurilor cerebrale și să înțeleagă mai bine modul în care acestea
funcționează împreună pentru a susține funcțiile cognitive. De asemenea, tehnologia în
neuroștiință a contribuit la dezvoltarea de noi tratamente pentru bolile neurodegenerative precum
Alzheimer și Parkinson, precum și la progresele în domeniul chirurgiei cerebrale și al
dispozitivelor de înlocuire a membrelor.

Tehnologia în neuroștiință a fost, de asemenea, utilizată pentru a dezvolta terapii bazate

pe realitate virtuală pentru tratarea tulburărilor mentale precum anxietatea și depresia. În viitorul
apropiat, sunt așteptate progrese semnificative în acest domeniu, care vor continua să contribuie
la înțelegerea sistemului nervos și la dezvoltarea de noi tratamente pentru afecțiunile care
afectează acest sistem.

BIBLIOGRAFIE:
https://www.sanador.ro/blog/rmn-ce-trebuie-sa-stii-inainte-de-efectua-investigatie-imagistica-
prin-rezonanta-magnetica
17
https://www.cdt-babes.ro/articole/rezonanta-magnetica-nucleara-rmn.php

https://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/imagerie-prin-rezonanta-magnetica_3857

https://www.medlife.ro/articole-medicale/video-cum-functioneaza-aparatul-de-rezonanta-
magnetica-irm-si-ce-afectiuni-poate-depista-avantajele-unei-investigatii-moderne-explicate-de-
un-medic-specialist.html

https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/sa-intelegem-ce-este-electroencefalograma

https://www.neuroaxis.ro/afectiuni-neurologice-care-pot-fi-diagnosticate-prin-
electroencefalografie-2/

https://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/tomografie-prin-emisie-de-pozitroni_5187

https://cancer360.ro/pet-tomografia-cu-emisie-de-pozitroni/

https://proceduri.romedic.ro/tomografia-cu-emisie-de-pozitroni-pet

https://emeraldmed.ro/stimulare-magnetica-transcraniana-tms-o-noua-terapie-emerald/

https://centrokinetic.ro/servicii/recuperare-medicala/stimularea-electrica-transcraniana

https://ro.yestherapyhelps.com/the-5-main-technologies-for-the-study-of-the-brain-11316

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6032823/

https://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/simptomele-leziunilor-
cerebrale_8993#Leziunile_cerebrale

https://www.sfatulmedicului.ro/Hipertensiunea-arteriala--HTA-/simptomele-leziunilor-
cerebrale_8993#Investigatii_imagistice_si_alte_test

18
19