Informatica medicală

Încă de la apariția primelor generații de calculatoare electronice, mințile vizionare au

intuit potențialul deosebit al aplicațiilor acestora în cele mai variate domenii, de la inginerie sau
business până la meteorologie, lingvistică sau medicină. Prima organizație profesională la scară
internațională – IFIP (International Federation for Information Processing, recunoscută de ONU)
- a luat ființă în 1960 și include, actualmente, 56 de țări de pe mapamond (România lipsește ...).
Principalele direcții de cercetare și aplicație sunt reprezentate prin cele 13 comitete tehnice care
coordonează activitatea a peste o sută grupuri de lucru. În 1967, la propunerea lui François
Grémy, profesor de biofizică al Universității din Montpelliere, TC4 – comitetul tehnic dedicat
aplicațiilor medicale, se organizează ca structură independentă sub denumirea de International
Medical Informatics Association – IMIA, care va celebra în vara anului 2017, la Xiamen, China,
cu ocazia celui de-al 16-lea congres mondial de informatică medicală, jumătate de secol de
activitate.
Industria de îngrijire a sănătății generează până la 30% din datele din lume, care vor
crește la 36% până în 2025 – un salt substanțial, datele legate de sănătate crescând mai rapid
decât generarea de date în alte industrii majore.
Ca răspuns la această explozie de informații și motivată de îmbunătățirea sănătății
umane, informatica sănătății a apărut ca un domeniu profesional multidisciplinar care studiază
și urmărește utilizarea eficientă a datelor, informațiilor și cunoștințelor biomedicale pentru
cercetarea științifică, rezolvarea problemelor și luarea deciziilor.
Avansarea tehnologiei în domeniul medical, însoțită de cerințele de a păstra
confidențialitatea datelor sensibile, a creat o nevoie puternică de specialiști în informatica
medicală, care lucrează la intersecția dintre știința informației, informatica și îngrijirea sănătății.
Digitalizarea asistenței medicale este în curs de desfășurare, iar progresul rapid de astăzi
în inteligența artificială, standardele de securitate a datelor și big data ne afectează din ce în ce
mai mult viața de zi cu zi. Nevoia organizațională de a răspunde acestor tehnologii în schimbare
asigură viitorul domeniului informaticii sanitare, deoarece acești profesioniști vor conduce
eforturile de adaptare în acest nou peisaj.
Informatica medicala a intrat in domeniul medicinei prin incercarea de a rezolva unele
probleme de diagnostic unde volumul imens de date a cerut apelul catre calculator.
Calculatorul este o masina capabila sa numeroteze si sa prelucreze informatii. Prin
urmare, 2 lucruri sunt esentiale: datele, adica informatia de prelucrat si actiunea de a modifica
(prelucra) informatia. Amandoua sunt preprezentate intern in cod binar, cu 0 si 1.
Pentru a functiona, calculatorul trebuie sa dispuna in orice moment de semnificatia
informatiei, sa stie cand informatia este o data si cand ea semnifica actiune. Acesta este secretul
de functionare a calculatorului numeric, ceea ce face necesare 3 unitati functionale care
constituie unitatea sa centrala: Unitatea de comanda si control UCC, Unitatea aritmetica si logica
UAL, Memoria interna M. Tot ceea ce face un calculator numeric se face prin comunicarea
permanenta intre unitati.
Achizitia imaginilor
Functia primara a unui departament de radiologie este achizitia si analiza imaginilor
medicale. Prin imagistica, medicii obtin informatii care-i ajuta in actul diagnostic, in planificarea
terapiei si in monitorizarea starii bolnavului.
Generarea imaginilor medicale - este procesul producerii imaginilor pe care le folosesc
specialistii pt a putea vizualiza structura interna si functiile corpului indirect.
Sunt disponibile diverse tehnici:
- radiografia pe filtru - modalitatea primara. O imagine in raze X este produsa prin
proiectarea unui fascicul de raze X dintr-o sursa prin corpul pacientului pe un filtru sensibil la
aceasta radiatie.
- radiografia numerica;
 - tomografia computerizata - foloseste raze X pt a genera imagini; ofera o imagine a
structurilor interne ale corpului in spatiul tridimensional, cu un contrast mult imbunatatit, chiar si
in 3 dimensiuni;
- imagistica in ultrasunete - foloseste impulsuri sonore de inalta frecventa pt a produce
imagini ale structurilor corpului.
Calitatea imaginilor este reprezentata prin mai multi parametrii: rezolutia spatiala, de
contrast, temporala.
O imagine este reprezentata numeric printr-un tablou bidimensional cu numere. Fiecare
element reprezinta intensitatea unei mici zone patrate din imagine, numita pixel. Imaginile sunt
folosite pt a vizualiza structuri sau functii, pt a determina astfel daca sunt prezente sau nu
caracteristicile bolii suspecte. Pot fi aplicate tehnici de filtrare numerica a imaginilor pt
inlaturarea zgomotului din imagine: prelucrarea globala, segmentarea, extragerea de
caracteristici.
Administrarea imaginilor - memorarea si regasirea imaginilor se pastreaza pe filtru, dupa
ce prealabil au fost optimizate prin prelucrare. Sistemul PACN se ocupa cu memorarea
imaginilor, dezvoltarea schemelor de administrare a memorarii lor, proiectarea unor console
conform solicitarii radiologilor.
Dispozitive folosite in digitizarea imaginilor: scannerul, camera video dotata cu convertor
analog/numeric, camera video digitala, aparat de fotografiat digital.
Prelucrarea imaginilor: achizitia, preprocesarea, segmentarea, procesarea in vederea
masurarii.
Prelucrarea imaginilor digitale
Digitizarea = transformarea imaginii intr-un set de nr. Acest set de numere poate fi
introdus in memoria calculatorului.
Prin imagistica, medicii obtin informatii care-i ajuta la diagnostic, cu planificarea terapiei
si in monitorizarea starii bolnavului.
Ca fiinte, analizam curent orice imagine vedem, pana la a recunoaste obiecte sau fiinte
chiar daca imaginea este incompleta. Mintea omului este insa incapabila sa faca masurari pe o
imagine, lucru posibil pentru masina, daca imaginea este corect achizitionata si memorata.
Inainte de a masura ceva pe o imagine, lucru foarte necesar in medicina, sunt uneori motive
serioase de a imbunatati (prelucra) imaginea, deoarece in mod obisnuit imaginile sunt
zgomotoase (in ceata, cu pct albe), au contrast slab, au prea multe detalii neimportante.
Pt a imbunatatii imaginea sunt in general necesare secvente de operatii de 3 tipuri:
operatii punctuale, de grup si in cadru.
Medicii fac adesea apel la imagistica pt a confirma sau pt a obtine ipoteze specifice.
imaginile sunt folosite pentru a vizualiza structuri sau functii, pt a determina astfel daca sunt
prezente sau nu caracteristicile bolii suspecte. Curentul actual de folosire a calculatorului pt
manipularea imaginilor ofera acces la posibilitati din ce in ce mai mari de a prelucra aceste
imagini pt a obtine o mai buna vizualizare.
Prelucrarea imaginilor:
- prelucrarea imaginilor - prelucrarea unei imagini intregi cu scopul imbunatatirii ei pt
vizualizarea umana si pentru analiza automata interioara;
- segmentarea - extragerea din imaginea globala a unor zone de interes, structurile putand
fi evidentiate prin contururile lor;
- extragerea de caracteristici - extragerea unor parametri din regiuni segmentate, care sa
ofere informatii suplimentare.
Calitatea imaginii:
- rezolutia spatiala - cat de bine se pot distinge in imaginea numerica puncte adiacente ale
obiectului (pixeli/suprafete)
- rezolutia temporala - timpul necesar pt a crea o imagine (nr imagini/ sec)
Ecografia si tomografia computerizata
Ecografia
 Principiu - un fascicul de ultrasunet patrunde in corpul pacientului, o parte din fascicul
este absorbit de celule, cealalta parte trece prin reflexie, se intoarce spre receptor - capteaza un
semnal (rep pe ecran).
Emitator / receptor - in sonda ecografului se emite si se recepteaza pe mai multe canale
simultan. Cu cat frecventa semnalului emis este mai mare, cu atat gradul de absortie este mai
mare. Frecventa este invers proportionala cu dimensiunile detectate. Aerul este prost conducator
pentru ultrasunete. Adancimea la care se face investigarea este direct proportionala cu puterea si
invers proportionala cu frecventa semnalului emis.
Tomografia computerizata (CT)
Principiu - un fascicul subtire de raze X controlat de la calculator strabate dupa directii si
intensitate cunoscuta subiectul investigat. Receptorul sensibil la radiatia X sesizeaza gradul de
absortie al tesuturilor strabatute.
Se folosesc raze X pt a genera imagini. Pot fi vizualizate orice sectiuni prin corp, ceea ce
reprezinta mult mai mult decat o imagine bidiomesionala a unor structuri suprapuse. Astfel,
imaginile CT ofera o imagine precisa a structurilor interne ale corpului in spatiul tridimensional
cu un contrast mult imbunatatit, chiar si in 3 dimensiuni.
In metoda reconstructiei simple intensitatea masurata este distribuita uniform asupra
tuturor pixelilor traversati de raza. Daca atenuarea masurata este de 30 si sunt traversati 10
pixeli, nr CT pt fiecare pixel este marit cu 3. Aceasta metoda presupune ca mediul absorbant
este uniform distribuit de-a lungul liniei. Daca sunt disponibile mai multe profile de intensitate
obtinute la unghiuri diferite se poate reconstrui imaginea.
Tomografia axiala computerizata (CAT) - ofera neinvaziv sectiuni transversale, subtiri,
prin corpul pacientului.
Rezonanta magnetica nucleara (NMR) - a fost dezvoltata pt analiza spectroscopica a
substantelor. In NMR substanta este plasata intr-un camp magnetic puternic ce afecteaza spinul
nucleilor atomici ai substantei comune. Cu o unda radio nucleii sunt neorientati, apoi la anularea
undei este analizata energia eliberata. Informatia oferita reflecta structura moleculara si cu
ajutorul tehnicii de calcul ea poate fi transformata in imagine.
Monitorizarea
Are ca obiectiv detectarea perturbarilor functionale ce afecteaza starea subiectului
supravegheat, spre a se putea lua masuri terapeutice eficiente.
Prin masurarea selectiva a semnalelor dorite se pot obtine informatii clinice utile despre
functii particulare ale organismului.
Activitatea electrica este culeasa cu electrozi, amplificata, convertita analog/numeric si
achizitionata de un calculator (EKG, EEG).
Activitatea neelectrica este transformata in activitatea electrica (cu ajutorul
traductoarelor), convertita analog/numeric si achizitionata de un calculator (activitatea
respiratorie, temperatura, pulsul).
Monitorizarea:
- realizeaza analiza continua a parametrilor vitali;
- realizeaza urmarirea obiectiva a efectelor tratamentului;
- solicita interventia medicului la schimbarea semnificativa a parametrilor vitali;
- este necesara in salile de opreatie;
- presupune existenta unor nivele de prealarmare si a unor nivele de alarmare;
- este bine sa poata asigura memorarea istoriei evolutiei parametrilor.
Echipamente de monitorizare includ:
- traductoare adecvate semnalului cules;
- amplificatoare electronice;
- convertoare analog/numerice.
Telemedicina
Telemedicina - ofera servicii si cunostinte medicale la distanta utilizand semnale
electronice de telecomunicatii.
 1. consta din transferul electronic la distanta al datelor medicale imagini de inalta
rezolutie, sunete, imagini live, inregistrari ale pacientilor , utilizand tehnologia telecomunicatiilor
(telefonul normal,retele de calculatoare, conumicatia prin satelit).
2. acopera servicii de: cardiologie, ingrijire la domiciliu, radiologie, asistenta de urgenta,
chirurgie, dermatologie, psihiatrie, oncologie, patologie, oftalmologie, hematologie,
nefrologie, pregatire pentru spitalizare
Cu ajutorul tehnologiilor moderne de comunicatie medicii pot consulta, trata si
monitoriza pacienti aflati la distanta, fara a fi compromise standardele asistentei medicale
Comunicarea in telemedicina
. Comunicatie sincrona (dialog direct) - conversatie directa, telefon, conferinta video;
necesita intreaga atentie a tuturor participantilor simultan
. Comunicatie asincrona (comunicare prin scrisori) - scrisori, email, memorare si trimitere
mai departe; permite folosirea timpului expertilor in mod flexibil si eficient
Tipuri de telemedicina:. Legatura video in timp real, Sintetizare, memorare si trimitere
mai departe, Ingrijire la domiciliu, de la distanta, Interventii chirurgicale la distanta
Telemedicina traditionala video: Echipament video specializat pentru conferinte, Linii
multiple de comunicatie, Atasari speciale de imagine pentru oftalmologie, endoscopie etc,
Atasari audio ce includ stetoscopul electronic
Sintetizare, memorare si trimitere mai departe: Sumarizarea cazului in text (de obicei e-
mail), Fotografii cu camera digitala (sau tot video), Trimiterea cazului la centrul de specialisti,
de obicei prin e-mail, Specialistul examineaza cazul la un moment oportun
Ingrijire la domiciliu:
. cresterea numarului de pacienti ingrijiti la domiciliu in cazul bolilor cronice, reducandu-
se costisitoarele internari in spital;
. comunicatia intre pacient si centrul de monitorizare poate fi facuta foarte ieftin utilizand
Internet/Web;
. determinari automate a unor analize si transmiterea rezultatelor catre centrul de
monitorizare.
Bibliografie
D. D. Farcas, Informatica de sănătate. Ed. Univ. Carol Davila, Bucuresti, 2014.
O. Popescu (coord), V. Enatescu, D. Farcas, G. I. Mihalas, O. Petrescu O, S. Popa.
Informatica Medicală. Editura Medicală, București, 1988.
https://www.qdidactic.com/stiinta-tehnica/informatica/rolul-informaticii-medicale-
ecografia-si-tomografia-483.php
https://www-mtu-edu.translate.goog/health-informatics/what-is/?
_x_tr_sl=en&_x_tr_tl=ro&_x_tr_hl=ro&_x_tr_pto=sc