Metode imagistice de examinare: tomografia computerizată, imagistica prin

rezonanța magnetică, ultrasonografia, medicina nucleară.

1. Tomografia computerizată. Principii generale. Avantaje și dezavantaje. Indicații și

contraindicații.

Tomografia computerizata (CT) a revolutionat medicina permitand medicilor sa vada boli care in trecut
erau descoperite numai cu ajutorul chirurgiei sau autopsiei. Examinarea prin tomografie computerizata
(CT) este neinvaziva, se realizeaza in conditii de siguranta, ofera o privire detaliata a capului,
abdomenului sau membrelor si informatii asupra vaselor sanguine si oaselor si poate realiza imagini ale
organelor, precum ficatul, pancreasul, intestinul, rinichii, glandele suprarenale, plamanii si inima.
Ca si radiografia de ansamblu, tomografia computerizata utilizeaza un fascicol de radiatii ionizante
(Roentgen, radiatii X). Sursa si colectorul de radiatii sunt dispuse pe circumferinta in pozitii diametral
opuse. Imaginea unei sectiuni se obtine dupa o rotatie completa a sursei si detectorului in jurul
pacientului. Dupa aceasta informatia obtinuta se prelucreaza la calculator si este transformata in imagine
bidimensionala. Pentru realizarea unei noi sectiuni masa pe care se afla pacientul este propulsata inainte
cu cativa milimetri si secventa se repeta. Aparatele mai moderne sunt capabile sa inregistreze modificarile
fasciculului ionizant la propulsarea continua a pacientului, aceasta metoda fiind numita tomografie
computerizata spiralata. Performanta aparatelor de tomografie computerizata se masoara prin numarul de
detectori folositi pentru inregistrarea fluxului Roentgen, cu cat mai mare este acest numar cu atat mai
performant este aparatul.
Pentru a cuantifica imaginile obtinute a fost propusa scala Hounsfield, care reprezinta o gradare a
densitatii structurilor vizualizate in dependenta de variatiile nuantelor alb-negru prin care se traduc pe
ecran aceste structuri. Diapazonul unitatilor acestei scale (unitati Hounsfield) variaza de la -1024 (lipsa
atenuarii semnalului Roentgen, corespunde densitatii aerului) pana la +3071 (atenuarea maxima -
structurile osoase, metal). Valoarea medie a acestei scale (0 HU) corespunde densitatii apei.

 Indicatiile tomografiei computerizate

In calitate de screening test

Cefaleea
Traumatismul cerebral fara pierderea constientei
Lesin
Excluderea cancerului pulmonar
Ca diagnostic de urgenta
Traumatismele grave
Suspectie la hemoragie intracerebrala
Suspectie la lezarea vasului (de ex. disectia aortei)
Ca examen planificat: majoritatea investigatiilor prin tomografie computerizata se realizeaza in
mod planificat, la indicatiile medicului.
Pentru evaluarea eficacitatii tratamentului.
Pentru ghidarea procedurilor de diagnostic si terapeutice cum ar fi punctia sub control TC.

 Contraindicatiile tomografiei computerizate

Tomografia fara contrast

Sarcina
Masa corporala mai mare decat cea admisibila pentru aparat.
Tomografia computerizata cu contrast
Alergie la substanta de contrast (compusi de iod)
Insuficienta renala
Diabetul zaharat decompensat
Starea generala grava
Patologia glandei tiroide
 Mielomul multiplu

Avantajele tomografiei computerizate sunt următoarele: rezoluţie a imaginii şi contrast

excelente, posibilitatea de a alege între tomografie şi imagini tridimensionale, viteza de desfăşurare a
procedurii relativ mare, comparativ cu rezonanţa magnetică, dar şi posibilitatea folosirii unei soluţii de
contrast. Procedura este noninvazivă, deci nedureroasă, iar în cazul unor traumatisme poate salva vieţile
pacienţilor datorită preciziei informaţiilor oferite. In anumite cazuri este posibil sa fie necesar sa
se introduca in corp o substanta de contrast pentru a vizualiza mai bine structurile si organele investigate:
fluxul sanguin, tumori, articulatii sau pentru a depista diverse alte afectiuni.
Dezavantajele se referă la faptul că pacientul este expus unei doze mai mari de radiaţie ionizantă
decât în cazul radiografiilor clasice, că echipamentele sunt costisitoare, deci nu sunt disponibile în toate
unităţile spitaliceşti, dar şi la faptul că procedurile sunt mai lente şi mai laborioase decât în cazul
radiografiei tradiţionale. Procedura nu este indicată în cazul gravidelor, iar calitatea informaţiilor obţinute
în cazul anumitor detalii ale structurilor articulare şi coloanei vertebrale este inferioară celei disponibile în
cazul rezonanţei magnetice nucleare.
Din cauza radiatiilor X, (radiatii ionizante), este de preferat ca scanarea cu computer-tomograful sa
dureze cat mai putin. De obicei doctorii nu recomanda scanarea integrala a corpului pacientului ci doar a
anumitor zone de interes. Pentru scanarea integrala de obicei se foloseste RMN-ul, care desi nu da
informatii la fel de detaliate, este suficient de precis in punerea unui diagnostic. Totusi, se considera ca
scanarea cu Computer tomograf reda imagini mai bune asupra oaselor si a hemoragiilor decat RMN-ul.
La inceput scanarea cu CT oferea numai sectiuni paralele axiale ale zonei scanate (scannerele se numeau
Computed Axial Tomography) insa odata cu introducerea si dezvoltarea scannerelor CT multi-detector s-
a ajuns la performantele oferite de RMN cu reproducerea sectiunilor de imagini si in plan oblic. 

2. Cone-beam computed tomography.

Tehnologia computer tomograf (CT) cu fascicul conic (CBCT) este cea mai noua tehnologie
imagistica ce genereaza informatii vizuale 3D ale arcadelor dentare. Tehnologia CBCT are la
baza un fascicul conic de raze X, total diferit de fasciculul liniar (in forma de evantai) utilizat de
CT-urile medicale. Astfel, scanerul CBCT se roteste o singura data in jurul capului pacientului
pentru a capta imaginile in plan multiplu, doza de radiatii fiind mult mai mica decat in cazul
scanarilor realizate cu CT-ul clasic, intrucat este suficienta o singura scanare de scurta durata
pentru a cuprinde intreaga arie de investigatie.
Cu ajutorul software-ului, informatiile sunt ulterior grupate intr-o imagine tridimensionala a
maxilarelor, la rezolutie mare, ce poate fi analizata in toate cele 3 planuri, fiind impartita de catre
medic in sectiuni pornind de la 0,5 mm grosime. Astfel, apare posibilitatea investigarii
amanuntite a structurilor maxilare pe baza acestor imagini 3D, ce pot fi liber manipulate pe
calculator pentru a studia cu precizie incomparabila structurile maxilare dure (oase si dinti),
cantitatea si calitatea (densitatea) osului, formatiunile anatomice existente, formatiuni patologice,
etc. In plus, se poate realiza planificarea virtuala a tratamentului cu implanturi dentare, atat in
ceea ce priveste etapa chirurgicala cat si etapa protetica. Se pot insera virtual implanturile in
locurile alese, anticipand cu maxima precizie lungimea, diametrul si angulatia viitorului implant.
Totodata, tot virtual se poate sti care este densitatea osului din jurul viitoarelor implanturi,
element foarte important pentru asigurarea unui tratament de succes pe termen lung.
Examinarea CBCT nu prezinta distorsiuni. Demonstreaza forma si dimensiunile la scara 1:1 a
structurilor maxilarelor. Doza de iradiere (atat pentru maxilar cat si pentru mandibula) la o
expunere folosind Computer-ul Tomograf cu Fascicul Conic (CBCT) este intre 34 – 102 µSv,
depinzand de durata si rezolutia scanarii.

3. Noţiuni generale principale ale imagisticii prin rezonanţa magnetică (IRM).

4. Avantajele şi dezavantajele IRM.

5. Indicaţii şi contraidicaţii examenului prin IRM.

6. Natura și proprietăţile ultrasunetului.

7. Modalitățile examinării ultrasonografice.

8. Metodologia examinării ultrasonografice. Avantaje și dezavantaje.

9. Semiologia ultrasonografică generală.

10. Ultrasonografia Doppler. Principiul. Modalități.

11. Bazele fizicii nucleare. Structura atomului şi nucleului. Natura şi proprietăţile

radiaţiei

alfa, beta, gama.

12. Noţiune de radionuclid şi preparat radiofarmaceutic, timpii de înjumătăţire.

13. Cerinţele faţă de radionuclid şi preparat radiofarmaceutic.

Timp de injumatatire

14. Principiul de obţinere şi înregistrare a informaţiei în diagnosticul cu radionuclizi.

• o substanţă radioactivă (radionuclid), de obicei în combinaţie cu un compus activ la nivel

biologic, este injectată în corpul pacientului;
• această substanţă ajunge la nivelul unui anumit organ ori tip de ţesut;
• radiaţia emisă la nivelul organului/ţesutului ţintă este detectată şi folosită pentru a genera imagini
ale acelui organ ori pentru a-i evalua funcţiunile.

De cele mai multe ori sunt utilizate substanţe radioactive care emit raze gama, la energii cuprinse între
100 şi 300 de keV. Mai mult de 95 de procente din tehnicile imagistice cu cameră gama folosesc tehneţiu-
99m (Tc-99m). Acest radionuclid este util în mod deosebit deoarece:

• produce doar raze gama (se dezintegrează prin prin tranziţie izomerică) cu o energie de 140 keV;
• perioada de înjumătăţire a Tc-99m este de 6 ore, astfel că injectarea radionuclidului şi colectarea
datelor pot fi făcute într-un interval rezonabil de timp şi în acelaşi timp fără ca pacientul să
rămână radioactiv pentru o perioadă lungă de timp);
• poate fi combinat fără dificultate cu substanţe active biologic pentru a forma o largă varietate de
produse radiofarmaceutice.

15. SPECT (Tomografia Computerizată prin Emisie de Foton Unic) şi PET

(Tomografia prin Emisie de Pozitroni). Principii de bază.