Rojnoveanu Cazuri Clinice Chirurgie 2

RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017

BILETUL EXAMENULUI DE ABSOLVIRE
Pag. 1 / 64
Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”
Facultatea Medicină
CAZ CLINIC NR. 149
Pacienta de 30 de ani prezintă dureri acute în regiunea iliacă dreaptă, slăbiciune, vertij, a pierdut
cunoştinţa pe scurt timp. E palidă, Ps – 120 pe minut, tº normală. Limba este umedă, curată.
Abdomenul participă la actul respiraţiei, este suplu, dureros în regiunea iliacă dreaptă. Defansul
muscular lipseşte, semnul Blumberg este slab pozitiv. Leucocitele sângelui – 9,6x109/l.
1. Care este diagnosticul prezumtiv?

2. Ce este necesar de precizat din anamneză?
3. Ce investigaţii suplimentare ne confirmă diagnosticul?
4. Care este tactica de tratament?
Preşedintele
Comisiei Examenului de absolvire
dr. hab. șt. med., prof. univ. Boris Topor
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 2 / 64
CAZ CLINIC NR. 150
Bolnavul Z., 30 ani, o luna în urma a suportat o intervenţie chirurgicală pentru apendicită
flegmonoasă şi peritonită seroasă locală. A fost externat la a 14-ea zi după operaţie în stare
satisfăcătoare. La a 20-ea zi postoperator a apărut febră, dureri în regiunea suprapubiană, dizurie şi
scaun lichid.
1. Care va fi diagnosticul prezumtiv? Prin ce-l motivaţi?

2. Ce date clinice, de laborator şi instrumentale veti utiliza pentru stabilirea
diagnosticului definitiv?
3. Care va fi tactica de tratament (anestezia, accesul chirurgical, amploarea operaţiei)?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 3 / 64
CAZ CLINIC NR. 151
Bolnavul C., 40 ani, prezintă dureri pe flancul drept al abdomenului. A avut greţuri, vome,
subfebrilitate. După ajutor medical nu s-a adresat, cauza fiind micşorarea intensităţii durerilor.
Însa, peste 5 zile pacientul se adresează, la examenul clinic depistându-se o tumefiere puţin
dureroasă în fosa iliacă dreaptă. La spitalizare temperatura – 37,5 °C, Le – 10,3x109/l.
1. Despre care patologie este vorba?

3. Care pot fi variantele evoluţiei clinice?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 4 / 64
CAZ CLINIC NR. 152
După o masă copioasă cu grăsimi la o pacientă de 42 ani au apărut dureri acute în hipocondrul
drept cu iradiere în omoplat, vome repetate. Un an în urmă la examenul ecografic s-a depistat
litiază biliară. Abdomenul este dureros în rebordul costal drept, cu defans muscular local, semnul
Murphy este pozitiv. După spasmolitice durerile s-au jugulat.
1. Cum explicaţi ameliorarea clinică bruscă?

2. Formulaţi corect diagnosticul.
3. Care pot fi variantele evolutive ale bolii?
4. Care este tactica ulterioară de tratament?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 5 / 64
CAZ CLINIC NR. 153
La un pacient de 56 ani, care suferă timp de 5 ani de litiază veziculară, accesul repetat de dureri a
fost urmat de vome, febră – 38,5°C, defans muscular în rebordul costal drept, icter al sclerelor.
Semnul Blumberg este pozitiv în hipocondrul drept. Tratamentul medical timp de 3 zile
(antibiotice, spasmolitice, perfuzii) nu au dat efectul aşteptat. Dinamica leucocitozei – de la 15 x
109/l la 18 x 109/l.
1. Care este diagnosticul?

3. Au fost comise erori tactice şi de tratament în acest caz?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 6 / 64
CAZ CLINIC NR. 154
O bolnavă obeză de 68 ani este spitalizată la a 3-ea zi de la debutul bolii. Suferă de litiază biliară
mai mult de 20 de ani. Având chiar accese frecvente, nu i s-a propus operaţie din cauza
insuficienţei respiratorii severe, insuficienţei cardiovasculare gr.II şi obezităţii. În rezultatul
tratamentului medical (perfuzii, spasmolitice etc.) durerile au dispărut definitiv, s-a normalizat
temperatura corpului şi leucocitoza.

2. Ce metodică de corecţie chirurgicală este necesar de recomandat în asemenea cazuri?
3. Daţi apreciere riscurilor operatorii (ASA).
4. Care sunt particularităţile pregătirii preoperatori?
5. Care sunt avantajele metodicii alese?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 7 / 64
CAZ CLINIC NR. 155
Pacientul P., 60 de ani, este adus în secţia de primire peste 8 ore de la debutul maladiei cu
diagnosticul "Hernie inghino-scrotală strangulată pe dreapta". Chirurgul a examinat bolnavul şi a
pus indicaţie la operaţie de urgenţă. Intraoperator în sacul herniar s-au depistat 2 anse a intestinului
subţire, apreciate de către chirurg ca viabile şi o cantitate neînsemnată de lichid hemoragic. Ansele
intestinale sunt repuse în abdomen, s-a efectuat hernioplastia. Însă, la a 2-a zi după operaţie la
pacient s-a declanşat o peritonită difuză.
1. Ce tip de strangulare a avut loc la pacient?

2. Ce greșeală a comis chirurgul în timpul primei operaţii?
3. Care este cauza peritonitei?
4. Ce acces chirurgical trebuie să fie utilizat la a 2-a operaţie?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 8 / 64
CAZ CLINIC NR. 156
Pacientul D., 71 de ani, timp de 3 ani indică la dereglări de micţiune. Urina se elimină în jet slab,
pacientul are micţii frecvente. Un an în urmă pacientul a observat în ambele regiuni inghinale
tumefieri ovale cu dimensiuni de 5x5 cm, care dispar în decubit dorsal. Tumefierile sunt indolore,
de o consistenţă elastică. Cordonul spermatic din ambele parţi este situat lateral de tumefiere.
Inelul extern al canalului inghinal este de 1,5 cm.

2. Care va fi tactica de tratament?
3. Ce variante de hernioplastie sunt indicate în asemenea cazuri?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 9 / 64
CAZ CLINIC NR. 157
Chirurgul, solicitat la o consultaţie în spitalul de boli infecţioase la un copil de 10 luni, ce se afla la

tratament cu diagnosticul "Dizenterie", a observat că copilul peste fiecare 5-10 minute strigă şi se
agită în braţele mamei, după care se linişteşte şi adoarme. Chirurgul a suspectat o invaginaţie a
intestinului.
1. Cum explicaţi suspecţia de invaginaţie?

2. De ce pacientul a fost internat în secția de boli infecțioase?
3. În ce mod ar trebui să fie confirmat diagnosticul?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 10 / 64
CAZ CLINIC NR. 158
O pacientă de 39 de ani se operează pentru o ocluzie intestinală acută. Intraoperator s-a depistat o
torsiune a sigmei la 360°. Ansa torsionată este de culoare purpuriu-cianotică, lipsită de peristaltism,
pulsaţia vaselor mezoului este îndoielnică. În cavitatea peritoneală este aproximativ 200 ml lichid
hemoragic tulbure.
1. Care este tactica intraoperatorie ulterioară?

2. Cum verificaţi viabilitatea ansei intestinale?
3. Care sunt variantele posibile de finisare a operaţiei?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 11 / 64
CAZ CLINIC NR. 159
Un pacient ulceros (vechimea de 10 ani) a fost internat în clinică cu acutizarea ulcerului. Starea
este relativ satisfăcătoare, pofta de mâncare este păstrată. Analizele sângelui şi urinei este fără
particularităţi. Analiza sucului gastric a constatat o normosecretie. La examenul radiologic s-a
depistat o "nişă" de 2 cm pe curbura mică a stomacului. Peretele stomacului din jurul "nişei" este
rigid, pliurile mucoasei nu sunt evidenţiate.
1. Formulaţi diagnosticul.
2. Cu care patologie este necesar de diferenţiat?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 12 / 64
CAZ CLINIC NR. 160
Un pacient de 55 de ani suferă de boala ulceroasă de 20 ani. Ultimele 4 luni indică o agravare a
stării. Durerile au devenit nepermanente, se înteţesc după primirea mesei. Prezintă vome multiple,
care-i uşurează starea. Bolnavul este nevoit să folosească numai alimentele lichide. Indică pierdere
ponderală – 20 kg.
1. Ce complicaţie a survenit la pacient (argumentul).

2. Care investigaţii confirmă diagnosticul?
3. Care este tactica curativă?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 13 / 64
CAZ CLINIC NR. 161
La un bolnav de 28 de ani au apărut dureri violente în epigastru, care s-au răspândit pe tot
abdomenul. Vome nu a avut. Starea bolnavului este gravă, este transpirat, în decubit dorsal pe
dreapta – cu picioarele flexate spre abdomen. Pulsul 100/min. T/A – 90/60 mm Hg. Abdomenul
"de lemn", dolor, semnul Blumberg pozitiv pe tot parcursul. Antecedente ulceroase lipsesc.
1. Care este diagnosticul prezumtiv (argumentul)?

2. Care investigaţii de urgenţă sunt necesare pentru a confirma diagnosticul?
3. Care este tactica curativă ulterioară?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 14 / 64
CAZ CLINIC NR. 162
În secţia de reanimare examinaţi un pacient după un accident de circulaţie. Bolnavul este agitat,
strigă, încearcă să se scoale. Prezintă dureri în regiunea femurului drept, bazinului, dispnee. Este
palid, pulsul – 120 băt/min, TA – 90/60 mm Hg. În regiunea 1/3 superioare a femurului drept se
evidenţiază o deformaţie doloră, mişcări patologice. La cateterizarea vezicii urinare –
macrohematurie.
1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.

2. Care este volumul şi succesivitatea investigaţiilor?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 15 / 64
CAZ CLINIC NR. 163
A fost transportat la spital un pacient peste o oră de la un traumatism prin armă de foc a
abdomenului. Este în cunoștință, prezintă dureri în abdomen, dispnee. Ps – 120 băt/min, TA –
100/60 mm Hg. Abdomenul este dureros, încordat pe tot parcursul. În regiunea flancului stâng o
plagă 1,0 x 1,0 cm cu un val de hiperemie (orificiul de intrare). În regiunea lombară o plagă 2,5 x
2,5 cm cu hemoragie externă.
1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.

2. Care este succesivitatea investigaţiilor?
3. Care este amploarea operaţiei?
4. Care este tactica de tratament postoperator, inclusiv profilaxia infecţiei anaerobe?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 16 / 64
CAZ CLINIC NR. 164
Pacientul de 58 de ani a fost adus la spital cu acuze la durere severă constantă în membrul inferior
drept şi senzaţie de amorţeală a plantei drepte. Durerea a apărut acut, cu 45 minute în urmă.
Anamneza - bolnavul a suportat un infarct miocardic masiv cu 4 ani în urmă. Pe parcursul
ultimelor luni remarcă accese frecvente de fibrilaţie atrială. Examenul clinic al extremităţii afectate
relevă: tegumentele plantei sunt palide şi reci, pulsaţia arterelor plantare - lipseşte. Auscultaţia
arterelor femurale şi iliace nu a depistat sufluri sistolice. Pulsaţia arterială la membrul contralateral
este prezentă la toate nivelele.

2. Ce examinări clinice sunt necesare pentru evaluarea severităţii maladiei?
3. Ce examinări clinice şi metode diagnostice instrumentale pot indica localizarea
patologiei?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 17 / 64
CAZ CLINIC NR. 165
După asistenţă medicală s-a adresat o femeia de 45 de ani cu acuze la slăbiciune, sete, dispnea,
dureri în inimă şi în hipocondrul drept. Pacienta se deplasează cu greu. Glicemia - 9,5 mmol/l,
examenul ultrasonor a demonstrat prezenţa calculilor în vezica biliară. Inalţimea - 165 cm,
greutatea - 130 kg, indicele masei corporale - 47,8.

2. Ce trebuie de recomandat bolnavei?
3. Care este tactica curativă şi chirurgicală ulterioară?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 18 / 64
CAZ CLINIC NR. 166
Un pacient în vârstă de 30 de ani cu diabet zaharat tip I a fost spitalizat cu ulcer trofic plantar.
Diametrul ulcerului ~ 1,5 cm, marginile sunt caloase, indolore. La revizia bazei ulcerului cu o
sondă butonată s-a stabilit contactul sondei cu suprafaţa uzurată a osului metatarsian. Din ulcer
sunt eliminări seroase tulbure neînsemnate.
1. Cum formulaţi diagnosticul?

2. Care origine a ulcerului este mai probabilă: ischemică sau neuropatică?
3. Care este gradul de afectare tisulară conform clasificării Wagner?
4. Ce investigaţii pot fi utile pentru precizarea diagnosticului?
5. Care sunt principiile de tratament?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 19 / 64
CAZ CLINIC NR. 167
Chirurgul a fost chemat la consultaţie în secţia de ortopedie la un pacient de 45 de ani. Starea

pacientului gravă, inhibat, puls - 110 băt/min, TA - 90/60 mm Hg, oligurie. A fost transportat 2 zile
în urmă dintr-un accident rutier, cu fractură deschisă a ambelor oase ale gambei drepte. S-a
efectuat repoziţia fragmentelor osoase şi suturarea plăgii cutanate. La inspecţie se determină edem
marcat şi cianoza gambei drepte cu răspândirea spre regiunea articulaţiei genunchiului. Pe
suprafaţa interioară a gambei se observă două bule umplute cu lichid hemoragic, la palpare se
determină crepitaţie. Radiografia de control - poziţia normală a fragmentelor osoase şi prezenţa
straturilor de gaz în ţesuturile moi ale gambei şi coapsei.
Care este diagnosticul prezumptiv?

Care factori au contribuit la dezvoltarea patologiei?
Care este tactica ulterioară de tratament?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 20 / 64
CAZ CLINIC NR. 168
La un pacient vârstnic cu hemipareză după accident vascular cerebral suportat în trecut, se observă
următorul tablou clinic: febră peste 38°C, frisoane, tahicardie - 100 băt/min, TA - 110/60 mm Hg,
escare extinse în zona lombosacrală. Pe pielea abdomenului şi a toracelui - erupţii peteşiale
multiple. Leucocitele sângelui - 16 x109/l, neutrofilele - 12%. Hemocultura, prelevată la înălţimea
febrei, a stabilit creşterea Staphylococcus aureus.
1. Ce patologie trebuie presupusă?

Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 21 / 64
CAZ CLINIC NR. 169
Pacientul de 32 de ani, prezintă dureri pronunţate în regiunea spaţiului interdigital III a suprafeţei
palmare a mîinii stângi, durerile intensificându-se la mişcări. La momentul adresării pacientul are
febră 39,0°C. Se consideră bolnav timp de 3 zile, cînd în timpul lucrului fizic a suportat un
traumatism minor al palmei stângi. Obiectiv: poziţia mîinii stângi este forţată, cu degetele uşor
flexate. În regiunea spaţiului interdigital III se determină o plagă mică, ţesuturile din jur sunt
tensionate, hiperemiate şi dureroase la palpare. Partea dorsală a mîinii este edemaţiată semnificativ.
Leucocite - 16x109/l.

2. Prin ce se explică edemul pronunţat al regiunii dorsale a mâinii?
3. Care sunt metodele posibile de tratament?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 22 / 64
CAZ CLINIC NR. 170
În secţia de internare s-a adresat o femeie de 56 de ani cu acuze la durere în gamba dreaptă,
cefalee, slăbiciune. Este bolnavă timp de 2 zile. Temperatura corpului seară se ridică pînă la 39°C.
Pe pielea treimii inferioare şi medii a gambei se observă o zonă largă, de culoare roşie aprinsă, cu
câteva vezicule mici, cu conţinut seros-hemoragic lichid. Hotarele hiperemiei sunt clare şi
neregulate. Pielea afectată este foarte dureroasă la palpare. Pacienta indică că asemenea stare a
suportat şi în trecut. În anamneză a fost prezentă tromboflebita extremităţilor inferioare.
1. Care este diagnosticul prezumptiv?

2. Care factori au contribuit la dezvoltarea patologiei?
3. Trebuie bolnava să fie izolată de alţi pacienţi din secţia de chirurgie?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 23 / 64
CAZ CLINIC NR. 171
Un pacient în vârstă de 58 ani s-a adresat cu acuze la slăbiciune generală, fatigabilitate, febră înaltă
(până la 40˚C), însoţită de frisoane. Se consideră bolnav timp de 6 zile. La inspecţie în regiunea
occipitală se observă un infiltrat inflamator, foarte dureros, de dimensiuni 6x8 cm. Pielea deasupra
este hiperemiată cu o nuanţă cianotică, cu orificii multiple, din care la compresie se elimină puroi
dens.

2. Ce faza a bolii se constată la pacient?
3. Care este planul de examinare şi de tratament ulterior?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 24 / 64
CAZ CLINIC NR. 172
În secţia chirurgicală este spitalizată o femeie de 24 de ani, cu 3 săptămâni după naştere cu acuze la
dureri în glanda mamară dreaptă, febră înaltă - 39°C şi frisoane. Se consideră bolnavă mai mult de
o săptămână. S-a tratat de sinestătător, dar fără efect. Glanda mamară dreaptă este mărită în
dimensiuni. În adâncimea ţesuturilor cadranelor inferioare ale glandei se palpează un infiltrat
dolor, dur, cu rămolire în centru. Ganglionii limfatici axilari centrali pe dreapta sunt măriţi şi
dureroşi.

2. Ce metode de investigaţii pot confirma diagnosticul?
4. Cum trebuie de procedat cu alaptarea copilului?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 25 / 64
CAZ CLINIC NR. 173
Un bărbat de 45 de ani a fost spitalizat cu 10 zile în urmă după un accident de circulaţie. Pacientul
prezintă comoţie cerebrală, fracturi multiple ale coastelor şi o plagă profundă pe suprafaţa medială
a coapsei stângi. La internare prelucrarea primară chirurgicală a plăgii nu a fost efectuată şi plaga a
fost tratată prin aplicarea pansamentului aseptic. Ultimele 3 zile pacientul face febra (38-38,5ºC) şi
acuză intensificarea durerilor în plaga coapsei. Astăzi dimineaţa în timpul pansamentului chirurgul
a observat eliminări purulente din plagă şi a prescris Cefazidim. Câteva minute în urmă la pacient
brusc s-a dezvoltat o hemoragie pulsatilă din plaga.
1. Care este cauza posibilă a hemoragiei?

2. Ce vas sanguin reprezintă sursa hemoragiei?
3. Ce acţiuni curative trebuie efectuate?
4. Specificaţi greşelile în tratamentul bolnavului.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 26 / 64
CAZ CLINIC NR. 174
Problemă de situație. Postnatal, nou-născutul prezintă, epizoade de tuse şi de cianoză tranzitorie,

hipersalivație abundentă, spumoasă, aerată. La fiecare respiraţie se determină bule albe de mucus
aerat, care ies şi intră din nas, în timp ce din gură se scurge constant saliva. După aspiraţia oro-
faringiană eficientă, nou-născutul pare să fie perfect normal. Respiraţia devine zgomotoasă şi
dispneea se accentuează evolutiv. La auscultaţie se percep frecvente rohusuri pulmonare, iar dacă
se tentează alimentația, aceasta va duce la apariția detresei respiratorii.
1. Care este diagnosticul de prezumție?

2. Care examene paraclinice se impun în urma examenului clinic sugestiv pentru
patologia sus menționată?
3. Care va fi tactica de tratament?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 27 / 64
CAZ CLINIC NR. 175
La un nou – născut se determină un defect median al peretelui abdominal anterior, o

formaţiune sferică-ovoidă, cu diametru sub 5 cm, cu o culoare alb-sidefie, lucioasă, situat la
nivelul regiunii ombilicale, în care herniază viscerele abdominale: ansele intestinale.
1. Care este diagnosticul de prezumție?

2. Cu ce patologii se impune diagnosticul diferenţial?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 28 / 64
CAZ CLINIC NR. 176
Un băieţel în vârstă de 20 zile de la naştere, care se află la alimentaţie naturală a început să

vomite cu caracter “alb”, în jet, la distanţă. Mama copilului relevă inițial, că vărsăturile
apăreau peste 10-15 minute după alimentaţie, se repetau după fiecare masă. Între mese copilul
devenea agitat, ţipa de foame. Ulterior intervalul dintre vărsături a crescut până la 1 oră.
Vărsătura este cantitativ mai mare decât copilul a primit la alimentaţia precedentă (laptelui
ingerat se adaugă şi sucul gastric şi resturi de la alimentaţia precedentă). Copilul stagnează în
greutate. Urina este concentrată. Scaunele sunt rare, de culoare verzuie. Examenul fizic pune
în evidență un sugar deshidratat, oliguric, constipat, uneori icteric, se observă unde peristaltice
gastrice (spontanee și provocate prin percuție), se percepe clopotajul gastric (semnul
Kusmaul), se palpează prin manevra Benson. Sub rebordul costal drept, în zona pancreato-
duodenală se palpează o tumoretă dură. Abdomenul este suplu, nedureros.

2. Ce investigaţii paraclinice pot confirma diagnosticul?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 29 / 64
CAZ CLINIC NR. 177
Copilul în vârstă de 6 luni, în plină stare de sănătate a devenit brusc neliniştit, agitat, are un
țipăt puternic pentru 1-2 minute, după care se linişteşte, adoarme pentru o nouă criză
dureroasă. În perioada de linişte copilul are facies suferind, crispat, refuză alimentaţia. După
10-15 minute reapare o nouă criză de agitație, o criză dureroasă. Perioadele de agitaţie
alterează cu perioade de linişte. Mai tardiv la copil apar vărsături cu caracter alimentar,
vărsături de ocluzie. Copilul este bolnav timp de 18 ore. Examenul clinic al abdomenului
decelează în flancul drept, subhepatic o “tumoră”, care este alungită, cilindrică cu
dimensiunile de 5,0x6,0 cm. Tuşeul rectal: la scoaterea degetului din rect pe mănuşă se
determină sânge cu aspectul “apei în care s-a spălat carnea” și s-a perceput o formațiune
tumorală.

2. Ce metode de investigaţie pot confirma diagnosticul?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 30 / 64
CAZ CLINIC NR. 178
Pacientul, C., 10 ani, 8 luni, a fost internat la 5 zile de la debutul bolii cu acuze: durere în regiunea
coapsei pe dreapta, exacerbată de mişcări neînsemnate, ascensiune termică, stare de rău general
(temperatura 39,8 – 400C).
S-a îmbolnăvit în plină sănătate cu dureri în treimea inferioară a coapsei stângi, ulterior edem,
tumefiere, treptat, intensificarea durerilor indică la o impotenţă funcţională, temperatura corporală
39 – 40 0C. În antecedente - traumatism minor a membrelor inferioare (cu 10 zile înainte de debut)
a căzut de pe bicicletă, a primit excoriaţii a genunchiului, degetelor piciorului, ulterior s-au asociat
elemente de inflamaţie. La locul de trai (în ziua a III – a de la debut) i s-a aplicat atelă ghipsată a
membrului inferior drept, suspectându-se fractura femurului.
Starea generală sa alterat: a progresat intoxicaţia, temperatură intermitentă,
durere violentă, contunuă. S-au adresat în Clinica de Chirurgie pediatrică de sinestătător. La
internare starea extrem de gravă: palid, adinamic, periodic agitat, temperatura corporală 40 0C.
Tegumentele cianotice pământii, uscate, faţa suferindă, ochii înfundaţi. Respiraţia frecventă. În
plămâni respiraţia se transmite pe toată aria pulmonară. Bătăile inimii ritmice, atenuate, tahicardie.
Abdomenul meteorizat, ficatul cu 2 cm sub rebordul costal, splina la nivelul rebordului costal. Se
determină poziţie antalgică a membrului inferior pe dreapta – semiflectat în articulaţia
genunchiului şi la şold, în abducţie. Edem, tumefiere a coapsei, preponderent, treimea inferioară,
genunchi; genunchiul mărit de volum, contururile nivelate, palparea foarte dureroasă, mişcările
strict limitate, dureroase, contractură musculară.
1. Diagnosticul prezumtiv.
2. Ce examinări clinice sunt necesare?
3. Ce metode paraclinice pot confirma diagnosticul?
4. Tactica medicală.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 31 / 64
CAZ CLINIC NR. 179
Copilul în vârstă de 6 luni a fost internat cu acuze: absenţa scaunului 6 zile, agitaţie,
meteorism abdominal.
De la naştere copilul elimină materii fecale în cantitate redusă, în mod neregulat. De la vârsta
de 4 luni copilul are scaune 1 dată la 3-4 zile, periodic (la 6-8 zile). Starea generală este gravă,
copilul este agitat, palid. Abdomenul meteorizat.
4. Tactica medicală
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 32 / 64
CAZ CLINIC NR. 180
Copilul nou-născut (48 ore de la naştere). De la 12 ore de viaţă prezintă vărsături bilioase
repetate în cantităţi reduse, nu elimină gaze, meconiu. Abdomenul este excavat.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 33 / 64
CAZ CLINIC NR. 181
Copilul nou-născut (72 ore de la naştere). De la 24 ore de viaţă prezintă vărsături (iniţial
bilioase, apoi cu conţinut intestinal, repetate în cantităţi mari), scaunul meconial lipseşte.
Abdomenul este destins, pe suprafaţa abdomenului se observă contur de anse dilatate.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 34 / 64
CAZ CLINIC NR. 182
Copilul nou-născut peste 5 ore de la naştere prezintă dispnee expiratorie progresivă, polipnee,
wheezing (respirație șuerătoare), cianoză, tuse. La inspecţie: hemitoracele stâng este bombat, mărit
în volum, coastele orizontalizate şi spaţiile intercostale lărgite. La percuţie se constată
hipersonoritate, iar la auscultație murmur vezicular este absent. Abdomenul fără modificări.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 35 / 64
CAZ CLINIC NR. 183
Copilul în vârstă de 2 ani 6 luni prezintă eliminări sanguine prin anus cu sânge închis la
culoare, repetate timp de 3-4 zile. Sângele este parţial digerat şi amestecat cu fecale.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 36 / 64
CAZ CLINIC NR. 184
La copilul în vârstă de 5 ani după extragerea din stomac a unui corp eterogen (monetă) a
apărut durere retrosternală, dispnee, voce răguşită, emfizem subcutanat în regiunile
supraclaviculare cu răspândire în regiunea cervicală, faţă.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 37 / 64
CAZ CLINIC NR. 185
Copilul în vârstă de 10 luni este internat cu acuze: paloare tegumentară, inapetenţă, stare
febrilă, scădere ponderală.
Debutul bolii de 2 săptămâni: cu apărut subfebrilitate, paloare tegumentară, inapetenţă, copilul
este capricios. La internare starea generală a copilului este gravă, foarte palid. Tegumentele-s
curate. Abdomenul meteorizat, mărit de volum, la palpare se determină o formaţiune dură,
nedureroasă, nemobilizată.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 38 / 64
CAZ CLINIC NR. 186
Copilul în vârstă de 11 luni internat peste 24 ore de la debutul afecţiunii. S-a îmbolnăvit în
plină sănătate: a devenit agitat, protejează membul inferior pe stânga, temperatura 38 grade C.
La examinare starea generală este gravă. Copilul este agitat, palid. Tegumentele - s curate.
Organele interne fără modificări. Membrul inferior pe stânga în poziţie antalgică, mişcările active
absente, mişcările pasive reduse în volum, foarte dureroase. Regiunea genunchiului sensibilă la
palpație.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 39 / 64
CAZ CLINIC NR. 187
Copilul în vârstă de 2 ani 6 luni prezintă sângerări intestinale infecţioase moderate, repetate
timp de 3-4 zile. Sângele este parţial digerat şi amestecat cu fecale.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 40 / 64
CAZ CLINIC NR. 188
Din anamneză – copil născut la termen de 38 săptămâni, în prezentare pelvină. La examinarea

nou-născutului se determină asimetria pliurilor cutanate ale coapselor, rotația externă a membrului
inferior pe stânga. La examenul obiectiv se apreciază semnul Ciaklin pozitiv pe stânga, semnul de
"click" pozitiv pe stânga, scurtimea membrului inferior pe stânga.

2. Ce metode de investigații pot confirma diagnosticul și la ce vârstă se efectuează?
3. Cu ce patologii se impune diagnosticul diferențial?
4. Care este tactica de tratament și de la ce vârstă este inițiată?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 41 / 64
CAZ CLINIC NR. 189
La nou-născut imediat după naștere se apreciază deformități ale picioarelor.

Se determină flexie plantară, adducția și supinația piciorului.
Deformitatea nu poate fi corectată activ.
1.Care este diagnosticul prezumtiv?

2. Ce metode de investigații pot confirma diagnosticul?
3. La ce vârstă este inițiat tratamentul?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 42 / 64
CAZ CLINIC NR. 190
Un copil în vârstă de 10 ani suportă un traumatism prin cădere pe membrul superior pe dreapta.
La examenul clinic și radiologic este stabilit diagnosticul de fractură transcondiliană a humerusului
pe dreapta. Se efectuează repoziția închisă a fragmentelor sub anestezia generală, aplicarea
imobilizării gipsate. După manipulație copilul este trimis la domiciliu cu indicații pentru tratament
ambulator și evidență la locul de trai. Peste 3 ore copilul acuză dureri violente în regiunea
antebrațului și mâinii pe dreapta, care nu se cupează cu analgetice. La examinare se detestă
creșterea edemului mâinii, micșorarea motilității și sensibilității mâinii, bradisfigmie.

2. Care sunt măsurile de urgență care trebuie efectuate și de cît timp dispunem pentru a
avea situație reversibilă?
4. Cum credeți, care au fost erorile posibil comise ce au declanșat evoluția dată?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 43 / 64
CAZ CLINIC NR. 191
După naștere naturală, la un nou-născut se determină lipsa mișcărilor în membrul superior, îl

ține pe lângă corp nemișcat, mimând o paralizie de plex brahial. Din spusele medicului
obstetrician, nașterea a decurs dificil. Procesul a fost grăbit din cauza anoxiei fetale cu
aplicarea manevrelor neconvenționale de extragere a fătului.

2. Ce metode de investigație pot confirma diagnosticul?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 44 / 64
CAZ CLINIC NR. 192
Un băiețel în vârstă de 3 ani se întorcea de la grădiniță cu mama sa în plină sănătate. Mergând, la

un moment dat s-a împiedicat, iar mama l-a ținut de membrul superior pentru a evita căderea. După
aceasta, copilul prezenta dureri ‘fricos’. Ținea mâna și antebrațul în pronație lângă corp, cotul – în
semiflexie, iar la cea mai mică mișcare cu pronație-supinație îi apar dureri.

2. Ce metode de investigație pot confirma diagnosticul?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 45 / 64
CAZ CLINIC NR. 193
La un copil de 35 de zile, născut la 38 săptămîni se menține icter pronunțat, cu masa corporală

3200g, 8 grade după Apgar. Icterul a apărut la a III-a zi, care se menține pînă în prezent. Scaun
acolic, urina hipercromă, bilirubina totală - 280 mmol/l, B. Directă - 220 mmol/l, B. Indirectă - 60
mmol/l., GGTP - 426 unități/l.
2. Ce metodă de investigaţie poate confirma diagnosticul?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 46 / 64
CAZ CLINIC NR. 194
Un copil de 8 ani prezintă acuze la durere sub rebordul costal stîng, la efortul fizic, inapetență.
La USG se apreciază splenomegalie. În analiza generală a sîngelui se apreciază trombocitopenie,
leucopenie, anemie. Biochimia sîngelui în limetele normei. Patologia hematologică exclusă.

Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 47 / 64
CAZ CLINIC NR. 195
Copil de 7 ani acuză dureri abdominale, preponderent în hipocondrul drept, icter pronunțat.
B.totală 240 mmol/l, B.directă 180 mmol/l, B. Indirectă 160 mmol/l, GGTP 320 unit/l. ALAT 120,
ASAT 110, FA 540. La USG abdominală se apreciază formațiune chistică superior de ductul
comun în hilul hepatic, cu dilatarea vădită a coledocului.

Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 48 / 64
CAZ CLINIC NR. 196
Copilul prezintă icter pronunțat, se află în stare foarte gravă, insuficiență poliorganică. Cu 8
luni în urmă a suportat operația Kasay în legătură cu atrezia căilor biliare. În dinamică starea
copilului se agravează.

Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 49 / 64
CAZ CLINIC NR. 197
Copil de 14 ani acuză la dureri violente pe tot abdomenul, vome repetate, facies Hippocratic,
bolnav de 22 h prezintă 2 perioade de ameliorare false. La inspecția abdomenului se apreciază
distensia moderată. Abdomenul nu participă în actul de respirație, defans muscular pronunțat,
semnele peritoniale pozitive pe toate ariile abdominale.

Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 50 / 64
CAZ CLINIC NR. 238
Pacienta A, de 26 de ani, muncitoare, s-a adresat la medicul de familie din cauza durerilor severe la
vârfurile degetelor. Suferă ultimele 2 luni. Durerile apar la frig şi la contactul cu soluţii reci.
Ultimii câţiva ani a observat paliditatea degetelor şi senzaţie de furnicături la frig. Examenul
obiectiv determină paliditatea pronunţată a tuturor falangelor fără cianoză, paliditate pronunţată
subunghiala a degetelor. Dermografismul degetelor este brusc scăzut. Schimbări trofice în regiunea
urechilor şi a degetelor plantei nu sunt. Pulsul la a. radialis este satisfăcător. Suflul sistolic la
arterele extremităţilor superioare şi inferioare nu se depistează. În anamneză nu a suferit de alte
boli. Munceşte la construcţii mai mult de 7 ani.
1. Formulaţi diagnosticul preventiv.

2. Elaboraţi planul investigaţiei pacientei cu indicaţia metodelor de examinare, care joacă
rolul principal în stabilirea diagnosticului.
3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial cu alte boli tromboembolice şi obliterante.
4. Explicaţi mecanismul apariţiei manifestarilor clinice.
5. Determinaţi tactica curativă, dacă este chirurgicală – care anume şi care sunt indicaţiile
pentru această metodă.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 51 / 64
CAZ CLINIC NR. 239
Pacientul F, 54 de ani, a fost internat în secţia chirurgie vasculară cu acuze la dureri abdominale
(mezogastrale) surde cu iradiere în spate, regiunea lombară şi sacrală, notează dureri în testicule şi
apariţia varicocelului. După 50-80 m de mers apare claudicaţie intermitentă, senzaţie de frig la
ambele gambe şi plante. Au apărut constipaţii, pe care nu le observa în antecedente. Acuză o
formaţiune pulsatilă în regiunea mezogastrală, slăbiciune generalizată moderată, fatigabilitate. Se
consideră bolnav timp de 3 luni, când pe fundal de stare generală satisfăcătoare în regiunea
epigastrală au apărut dureri surde, permanente şi formaţiune pulsatilă în această regiune cu creştere
lentă în dinamică. Peste о săptămână după debutul bolii durerile au început să iradieze în spate,
regiunea lombară; cu 4 zile în urmă au apărut dureri în testicule, varicocel bilateral, claudicaţie
intermitentă, senzaţie de frig în ambele gambe şi plante, şi constipaţii. Examenul obiectiv la
palpaţie în regiunea mezogastrală determină formaţiune moderat dureroasă, de formă ovală – 8×10
cm pe linia mediană, pulsatilă, asupra căreia se aude suflu sistolic. Scaunul este о dată în 4-5 zile.

2. Elaboraţi planul investigaţiei pacientului cu indicaţia metodelor de examinare, care joacă
3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial cu alte boli vasculare.
4. Explicaţi mecanismul apariţiei manifestarilor clinice .
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 52 / 64
CAZ CLINIC NR. 240
O pacientă de 35 de ani este internată în secţia de otorinolaringologie cu o strictură cicatriceală a

esofagului după o combustie chimică, unde urmează procedura de dilatare cu control endoscopic.
După o dilatare planică au apărut dureri retrosternale,
s-a ridicat temperatura corpului peste 38.0 C, a apărut leucocitoza – 17x109/l, starea generală fiind
grava.

2. Ce complicaţie a putut surveni?
3. Ce investigaţii sunt necesare pentru precizarea diagnosticului?
4. Care va fi tactica curativă in tratamentul acestui pacient?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 53 / 64
CAZ CLINIC NR. 241
Pacient de 38 de ani, cu 3 ani în urmă a suportat rezecţie gastrică procedeul Hofmeister-Finsterer,

pentru ulcer duodenal. După operaţie s-a simţit bine şi se considera sănătos. Însă aproximativ cu 5
luni în urmă a apărut sindromul algic care îl deranja mai mult decât până la operaţie. Durerile sunt
localizate în epigastru şi iradiază în regiunea lombară stângă. Ele se accentuează în timpul nopţii.
De asemenea, bolnavul acuză pirozis şi periodic vome. În acest timp (5 luni) el a fost spitalizat de
două ori în secţia Chirurgie cu hemoragiilor gastrice. Examenul obiectiv: stare generală
satisfăcătoare; troficitate scăzută moderat; tegumentele şi mucoasele vizibile roz-pale. Din partea
sistemului respirator şi cardiovascular fără particularităţi. Abdomenul moale, dolor la palpare în
partea superioară. Hb -105 g/l, Er - 3,2×1012/l, Le - 6,2×109/l, nesegmentate - 1%, segmentate -
70%, limf - 20%, mon - 9%, VSH - 32 mm/oră, glicemia - 5,2 mmol/l, ureea - 6,3 mmol/l,
bilirubina generală - 13,2, directă - 0, indirectă - 13,2 mmol/l, AST - 0,28, ALT - 0,62, ionograma
K - 3,8 mekv/l, Na - l40 mekv/l, BAO - 12 mmol/l, MAO - 29 mmol/l.
1. Diagnosticul prezumtiv.Datele din anamneză importante pentru diagnosticul clinic.

2. Ce investigaţii sunt necesare pentru precizarea diagnosticului?
3. Este necesară pregătirea preoperatorie? Dacă da – care sunt principiile şi tactica de
pregătire.
4. Desenaţi schemele intervenţiilor chirurgicale posibile .
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 54 / 64
CAZ CLINIC NR. 242
Pacientă de 43 de ani, cu doi ani şi jumătate în urmă a suportat rezecţie gastrică procedeul
Hofmeister-Finsterer pentru ulcer duodenal. Postoperatoriu a urmat o perioadă de ameliorare
aproximativ 18 luni, după care din nou au apărut: pirozis, greţuri, periodic vome, dureri în
epigastru cu caracter permanent. Cu o lună în urmă starea s-a agravat considerabil. Au apărut
eructaţii cu miros fetid, greţuri urmate de vome zilnice, scaune diareice, bolnava a pierdut în
pondere 18 kg. Masele vomitate sunt în cantităţi mici, dar de culoare maro murdar, cu miros foarte
neplăcut, cu conţinut de alimente nedigerate, recent consumate. Examenul obiectiv: stare generală
gravă. Pacienta este adinamică, istovită, picioarele sunt edemaţiate. Tegumentele palide, limba cu
depuneri albicioase, TA - 100/70 mm Hg, puls - 86 băt/min. În plămâni murmur vezicular. Tonurile
cardiace diminuate. Abdomenul moale, indolor. La palpare se determină un plastron
epimezogastric fără limite clare. Ficatul plus 1-2 cm de sub rebordul costal drept. Hb - 94 g/l, Er -
2,9×1012/l, Le - 10,3×109/l, proteina generală 53g/l, albumina - 28 g/l, globulina - 35 g/1, a/g - 8,
ureea - 10,3 mmol/l, creatoree, steatoree.
2. Datele de laborator care argumentează diagnosticul presupus.
3. Ce investigaţii sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului?
4. Este indicat tratamentul chirurgical?Desenaţi schema operaţiei.
5. Este necesară pregătirea preoperatorie? Argumentaţi răspunsul.
6. Elaboraţi planul pregătirii preoperatorii şi stabiliţi durata şi conţinutul.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 55 / 64
CAZ CLINIC NR. 243
După o colecistectomie efectuată în urmă cu 2 ani pentru litiază veziculară, o bolnavă consultă
medicul acuzând un sindrom care se manifestă prin accese de dureri surde cu iradiere dorsală în
epigastru şi în hipocondrul drept, însoţite de greţuri şi vărsături. Accesele apar la intervale
neregulate, se prelungesc, de obicei, 20-25 de ore şi încetează spontan. Cu această ocazie, bolnava
a efectuat diverse tratamente medical-conservatoare (metoclopramid, antispastice, psiholeptice,
regim alimentar), care s-au dovedit a fi zadarnice. Bolnava prezintă stare generală bună,
abdomenul este suplu, nedureros, ficatul nu se palpează, rezultatele explorărilor obişnuite de
laborator sunt normale. Bilirubina şi enzimele hepatice (fosfataza alcalină, aminotransferazele)
indică valori moderat crescute numai în timpul episoadelor dureroase.
1. Ce diagnostic se poate presupune la această pacientă?

2. Ce program de investigaţii e necesar să-i aplicaţi?
3. Cu care patologii se va face diagnosticul diferenţial?
4. Enumerati metodele de tratament chirurgicale clasice.
5. Enumerati metodele de tratament chirurgicale miniinvazive.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 56 / 64
CAZ CLINIC NR. 244
Pacienta F., 27 de ani, s-a îmbolnăvit brusc cu 2 săptămîni în urmă după încălcarea dietei. A
observat apariţia scaunelor lichide (15-20 de ori pe zi) cu singe şi mucozităţi. Adresîndu-se, a fost
investigată în condiţiile spitalului de boli infecţioase cu suspecţie la dezinterie acută. După ce au
fost excluse infecţii intestinale acute, bolnava a fost orientatăîn clinica proctologică,.
Examenul obiectiv: constituţie normostenică, nutriţie redusă. Tegumentele roz-palide. Limba
uscată, cu depozit alb-cafeniu. În pulmoni respiraţie veziculară. Zgomotele cardiace ritmice. Pulsul
96 bătăi pe minut, de tensiune şi plenitudine satisfăcătoare. Presiunea arterială 100/60 mm col. Hg.
Abdomenul balonat, participă la actul de respiraţie, palpator dolor pe tot traseul colonului. Semnele
peritoneale absente. Splina şi ficatul nu sunt mărite. Diureza normală. Semnul Djordano negativ
bilateral. Scaunul lichid cu sânge şi mucozităţi, de 20 de ori pe zi. Temperatura corpului +38,40C.
Tuşeul rectal: canalul anal spasmat, foarte dureros la examinare, pe mănuşă urme de sânge
proaspăt şi mucozităţi.
Rectoromanoscopia: mucoasa rectului şi sigmoidului hiperemiată, foarte vulnerabilă,
granulomatoasă, hemoragie de contact pronunţată la atingere. Pe toată această arie se observă
eroziuni multiple şi ulceraţii confluente de forme iregulare, acoperite cu mase necrotice, mucozităţi
şi puroi. Hemoragie de contact marcantă.
Irigografia: umplerea şi eliberarea rapidă a porţiunilor stângi ale colonului cu masă baritată.
Lumenul colonului transvers uşor îngustat, haustraţiile aplatisate, mucoasa apare cu multiple
defecte (microdepozite cu bariu).
1. Care este diagnostic prezumtiv

2. Prezentati programul de investigaţii necesar
3. Care sunt posibilele complicatii
4. Care este tactica curativa indicata ?
5. Ce include tratamentul local postoperator ?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 57 / 64
CAZ CLINIC NR. 245
La 10 zile după apendicectomie pentru apendicită distructivă, pacientul, un bărbat de 53 de ani,

este internat în stare gravă cu febră, frisoane, transpiraţii profuze, astenie, anorexie, dureri în
hipocondrul drept cu iradiere scapulară. Examenul clinic relevă: icter sclerotegumentar, abdomen
dureros la palpare. În epigastru şi hipocondrul drept hepatomegalie . Febră - 39,2°C, Er -
2,8×1012/l, Hb - 100 g/l, Le - 18×109/l, devierea formulei leicocitare spre stânga . Bilirubinemia,
fosfataza alcalină şi transaminazele moderat crescute. La examenul fizic se constată matitate la
baza hemitoracelui drept şi deminuarea murmurului vezicular. Examenul ecografic atesta o
formatiune lichidiana heterogena în lobul drept.
1. Diagnosticul cel mai probabil în acest caz este?

2. În cazul pacientului descris mai sus, investigaţie de prima linie trebuie să fie ?
3. Mecanismul de producere al abcesului hepatic putea fi?
4. Ce măsuri de ordin terapeutic se impun la acest bolnav?
5. Care sunt caile de administrare a antibioticoterapiei?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 58 / 64
CAZ CLINIC NR. 246
Un bolnav de 36 de ani consultă medicul pentru disconfort abdominal şi durere surdă în epigastru
şi în hipocondrul drept, însoţite uneori de fenomene dispeptice – greţuri, vărsături bilioase şi
diaree. Clinic se constată deformarea regiunii hepatice şi prezenţa unei formaţiuni de volum
palpabil. Starea generală a pacientului este bună şi, cu excepţia eozinofiliei, constantele biologice
au valori normale. Testele serologice (imunoelectroforeza, imunofluorescenţa) s-au dovedit a fi
pozitive. Tomografia computerizată evidenţiază prezenţa unui chist hepatic seg 7-8, cavitate
neregulată (diametrul 10,0×9,5 cm), pereţii îngroşaţi şi conţinut lichidian neomogen cu septe
multiple.
1. Diagnosticul cel mai probabil in acest caz este?

2. Enumerati datele anamnestice importante pentru diagnostic .
3. Enumerati metodele imagistice si de laborator pentru diagnostic
4. Care este complicaţia cea mai frecventă ce poate să apară în evoluţia unui astfel de caz?
5. Modalitati de tratament.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 59 / 64
CAZ CLINIC NR. 247
Un bărbat în vârstă de 43 de ani, consumator de alcool, suferă de dureri epigastrice intense cu

iradiere dorsală. Afecţiunea durează de aproximativ 4 ani. Durerea, inconstantă şi moderată la
început, devine, cu timpul, tot mai accentuată, intervalele indolore tot mai scurte, iar crizele
dureroase mai îndelungate. În ultimul timp, durerea abdominală surdă şi rebelă cu exacerbări la
alcool şi alimente, mai ales la cele grase, este resimţită permanent şi determină pacientul la poziţie
antalgică. De câteva luni are scaune moi, abundente, nedigerate. Din cauza durerilor, bolnavul
recurge la restricţii alimentare şi,ca urmare,în ultimul an pierdut a în greutate 10 kg. Abdomenul
este suplu, sensibil la palpare în epigastru. Biologic se constată: Er - 2,8×1012/l, Hb - 120 g/l, Le –
6,8×109/l, bilirubina totală – 20 micrommol,fosfataza alcalină - 3,5 U/I, amilazemia - 120 U/I,
glucoza plasmatică – 12 mmol, curba de hiperglicemie provocată este rapid ascendentă (diabet
latent), glicozuria – absentă.
1. Diagnosticul cel mai probabil in acest caz este

2. Cu ce investigaţie veţi începe explorările pentru precizarea diagnosticului?
3. Ce complicaţii sunt posibile în evoluţia acestei boli?
4. Care dintre manifestările pancreatitei cronice reprezintă cea mai frecventă indicaţie
chirurgicală?
5. Metodele chirurgicale de tratament.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 60 / 64
CAZ CLINIC NR. 248
Un bolnav în vârstă de 45 de ani este internat în mod planic cu semnele: discomfort anorectal,
eliminări pararectale în cantităţi mici. Din anamneză bolnavul a suportat o inflamaţie acuta
perianala acum 2 ani în urmă, care s-a supurat şi s-a erupt spontan exterior.
1. Care este diagnostic prezumtiv

2. Prezentati programul de investigaţii necesar
3. Care sunt posibilele complicatii
4. Care este tactica curativa indicata ?
5. Ce include tratamentul local postoperator ?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 61 / 64
CAZ CLINIC NR. 249
O bolnavă în vârstă de 60 de ani a fost transportată de urgenţă în secţia de proctologie cu

hemoragie (de culoare deschisă după scaun), ce apare periodic timp de 6 săptămâni. De 10 ani
suferă de constipaţie.
1. Diagnosticul cel mai probabil in acest caz este

2. Enumeraţi sursele posibile de rectoragie
3. Care este tactica de investigaţii paraclinice şi imagistice?
4. Modalitatea de hemostază în hemoragiile hemoroidale
5. Care este tactica conduitei tratamentului cancerului rectal?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 62 / 64
CAZ CLINIC NR. 250
Pacienta G., 21 de ani, la 12 zile după tiroidectomie subtotală pentru guşă difuză toxică, acuză
excitaţiei neuromusculare şi contractura muşchilor extremităţilor (mână de „mamoş”). Obiectiv:
PS 72 bătăi/min., TA 120 şi 80 mm Hg. Semnele Trousseau şi Chvostek pozitive.
1. Ce complicaţiile postoperatorie presupuneţi?

2. Indicaţi medicamentele ce urmează a fi administrate pentru a jugula accesul?
3. Ce metode de tratament mai pot fi utile în acest caz?
4. Enumeraţi complicaţiile precoce şi tardive posibile după tiroidectomie?
5. Care va fi programul de reabilitare postoperatorie?
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 63 / 64
CAZ CLINIC NR. 250
Un pacient de 27 de ani prezintă acuze de tuse cu spută în permanenţă. Starea pacientului decurge
cu acutuzări periodice, ce se manifestă prin febrilitate, majorarea volumului de spută eliminată
(circa 200 ml/24 de ore). Sputa are un caracter muco-purulent, păstrată un timp în vas se separă în
trei straturi ( cel inferior reprezintă puroiul, mediu – lichid seros, cel superior – mucus). Uneori
expectoraţie conţin striuri sangvinolente. Eliminările predomină dimineaţa. La examenul fizic se
apreciază raluri la nuvelul lobilor inferiori. Radiologic – opacitate la nivelul lobilor inferiori
pulmonari. Bronhografia a stabilit multiple dilatări cilindrice ale arborelui bronşic în sectoarele
menţionate.

2. Elaboraţi planul investigaţiei pacientei cu indicaţia metodelor de examinare, care joacă
3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial cu alte boli .
4. Explicaţi mecanismul apariţiei manifestarilor clinice.
Preşedintele
RED: 06
BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017
Pag. 64 / 64
CAZ CLINIC NR. 250
Pacientul E., 59 de ani, s-a adresat la chirurg, la spitalul raional, cu acuze la claudicaţie
intermitentă la ambele picioare peste fiecare 50 m, senzaţie de frig şi furnicături la ambele plante.
Se consideră bolnav timp de 2 ani, de când a observat oboseala rapidă a picioarelor şi necesitatea
de a se opri la distanţă mai mare de 1 km. În ultimele 3 luni claudicaţia intermitentă a început să
progreseze, fapt ce l-a determinat să se adreseze la chirurg. În anamneză neagă altă patologie.
Fumează de 25 de ani.
Examenul obiectiv evidenţiază hipotrofia muşchilor şi a ţesuturilor moi la ambele gambe şi plante,
alopecia la nivelul genunchilor din ambele părţi, temperatura pielii scăzută în treimea superioară a
gambelor şi paliditatea pronunţată a ambelor gambe şi plante. Simptomele Opell, Goldlame,
Pancenco, Samuels sunt pozitive bilateral. Pulsul este păstrat numai la a. femurală şi diminuat la a.
poplitee stângă. La membrul inferior drept pulsul la arterele periferice nu se determină. Se
determină suflul sistolic pronunţat în proiecţia arterelor iliace bilateral şi în regiunea bifurcaţiei
aortei.

2. Elaboraţi planul investigaţiei pacientului cu indicaţia metodelor de examinare, care joacă
3. Efectuaţi diagnosticul diferenţial cu alte boli obliterante ale membrelor
inferioare.
4. Explicaţi mecanismul apariţiei acuzelor şi semnelor clinice.
5. Determinaţi tactica curativă, dacă este chirurgicală – care anume şi care
sunt indicaţiile pentru această metodă.
Preşedintele

Rojnoveanu Cazuri Clinice Chirurgie 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rojnoveanu Cazuri Clinice Chirurgie 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RED: 06

BEA 8.5.1 DATA: 20.09.2017

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 149

1. Care este diagnosticul prezumtiv?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 150

1. Care va fi diagnosticul prezumtiv? Prin ce-l motivaţi?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 151

1. Despre care patologie este vorba?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 152

1. Cum explicaţi ameliorarea clinică bruscă?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 153

1. Care este diagnosticul?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 154

1. Care este tactica ulterioară de tratament?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 155

1. Ce tip de strangulare a avut loc la pacient?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 156

1. Care este diagnosticul?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 157

Chirurgul, solicitat la o consultaţie în spitalul de boli infecţioase la un copil de 10 luni, ce se afla la

1. Cum explicaţi suspecţia de invaginaţie?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 158

1. Care este tactica intraoperatorie ulterioară?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 159

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 160

1. Ce complicaţie a survenit la pacient (argumentul).

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 161

1. Care este diagnosticul prezumtiv (argumentul)?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 162

1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 163

1. Formulaţi diagnosticul prezumtiv.

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 164

1. Care este diagnosticul prezumtiv?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 165

1. Care este diagnosticul?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 166

1. Cum formulaţi diagnosticul?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 167

Chirurgul a fost chemat la consultaţie în secţia de ortopedie la un pacient de 45 de ani. Starea

Care este diagnosticul prezumptiv?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”

CAZ CLINIC NR. 168

1. Ce patologie trebuie presupusă?

Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”