Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EXAMINARE
TEHNICI DE
EXAMINARE
Tehnicile de examinare care se bazeaza pe simturile
examinatorului si utilizarea instrumentarul de consultatie.
- Tehnicile utilizate sunt:
inspectia,
palparea,
percutia,
ascultatia,
aspiratia,
sondarea,
evaluarea functiei.
INSPECTIA
Inspectia sau examinarea vizuala comporta 2 etape:
absolut indispensabila- examinarea vizuala pasiva in care se
face o examinare a starii generale ca o prima intalnire cu pac.
inspectia activa care este de fapt observarea pacientului dupa
modificarea starii de relaxare.
- Pentru examinarea amanuntita este nevoie de
-lumina, unitul dentar are o sursa de lumina,
- oglinda dentara ce este necesara ptr examinarea CB ,
deoarece ea reflecta lumina in zonele intunecoase si ne ajuta la
indepartarea partilor moi.
- buna vizibilitate, ptr aceasta zonele care urmeaza sa fie
examinate, trebuie sa fie curate, fara saliva si fara PD.
Aparatele sau protezele trebuiesc indepartate in timpul
examinarii.
- Pentru anumite evaluari sunt necesare instrumente de masura,
liniar, instrument Boley, degetele etc..
- Datele astfel obtinute pot fi folosite in punerea diagnosticului si
in evaluarea tratamentului.
PALPAREA
- este o metoda de examinare fizica care se bazeaza pe simtul
tactil.
- prin palpare se pot examina structuri profunde si se pot obtine
informatii despre dimensiune, consistenta, temperatura,
sensibiitate, si rap cu celalalte structuri anatomice.
- In functie de informatiile pe care dorim sa le obtinem palparea
se poate efectua diferit:
-cu varful degetelor, bidigital, bimanual, sau cu suprafata
dorsala a degetelor.
- dimensiunea unei formatiuni sau nodul se poate obtine atat prin
inspectie cat si prin palpare.
- Prin palpare in acest caz se obtin date in ceea ce priveste
profunzimea si contururile structurilor examinate.
SONDAREA
- palparea cu ajutorul unui instrument
- reprez una din cele mai utilizate tehnici
de diagnostic dentar.
---depistarea cariilor sonde dentare
--- pt masurarea pungilor parodontale cu
sonde parodontale sau speciale,
--- ptr a stabili traiectul unor fistule,
conurile de gutaperca.
ASPIRATIA
- este tot o manevra palpatorie, reprezinta o sondare mai adanca.
- se poate realiza cu aspiratorul sau cu ajutorul unui ac,
- poate fi limitata la tes moi sau poate interesa cavitatile naturale
ale organismului si se face in scop diagnostic.
Subs ce pot fi aspirate:
--- puroi, sange, lichid de culoare galben (chiste)
- acele care se folosesc au diametrul intre 16 si 20 mm pentru a se
evita ruperea.
- Intotdeauna cand se fac injectii cu sol anestezice, inaintea
injectarii se aspira ptr a evita producea unor hematoame sau
producerea altor accidente.
PERCUTIA
- tehnica de lovire cu ajutorul unor instrumente sau chiar a
degetelor.
- Prin percutie se observa date privind matitatea sunetului,
respectiv sensibilitatea unei anumite zone.
- Extraoral sau exooral la nivelul extremitatii cefalice, percutia se
foloseste pentru a diagnostica sensibilitatea la nivelul sinusurilor
frontale sau maxilare.(se aseaza un deget deasupra sinusului si se
loveste cu indexul de la cealalta mina).
- Intraoral percutia este folosita in timpul examinarii dintilor, se
utilizeaza cu manerul unui instrument de consult, cu care se face
percutia in axul dintelui.
- In mod normal percutia este nedureroasa, durerea apare cand
intervin afectiuni pulpare si parodontiului. In acest caz percutia
nu se incepe cu dintele afectat.
- Tot prin percutie se poate obtine un sunet mat- care indica de
obicei un dinte devital, sau o anchiloza osoasa.
- Palpand zona periapicala sau apicala a dintelui la care realizam
percutia putem simti o anumita vibratie care indica de cele mai
multe ori o osteita.
AUSCULTAIA
- este un procedeu de diagnosticare prin care sunt
percepute sunetele provenite din interiorul organismului si
de la nivelul diferitelor structuri.
- Se poate face fara intensificarea sunetului, cu urechea sau
un stetoscop.
- Examinatorul poate auzi diverse sunete care pot fi
datorate unei obstructii respiratorii sau unor constrictii la
niv bronsic, sunete anormale date de ATM (cracmete, sau
frecaturi in timp ce pac inchide sau deschide gura)
- In med dentara stetoscopul este foarte rar fol. ATM , in
caz de fracturi.
- Uzual acest stetoscop este utilizat ptr masurarea
tensiunii arteriale. (rol istoric)
Examinarea cu ajutorul
Mirosului
- de obicei mirosul clinicianului intervine mai rar
in examinare.
- Exista sit : halena de acetona sau de alcool
asociata unor persoane cu DZ, reprezinta un
semnal de alarma.
- De obicei infectiile bacteriene sunt insotite de
un miros neplacut sau chiar putrid.
- Simtul olfactiv intervine in diagnostic in timpul
trat endodontice, mirosul de gangrena simpla si
complicata fiind inconfundabil.
EVALUAREA FUNCTIILOR
O alta evaluare este evaluarea gustului, limba este organul gustului iar
functia sa este evaluata prin utilizarea de solutii saturate, sarate, acide sau
prin folosirea fructozei sau folosirea altor glucide.
- Evalurarea masticatiei si deglutitiei : ptr ca masticatia si deglutitia sa se
real este nevoie de saliva, coordonarea si functioanarea musculaturii
masticatorii de ATM sanatoasa, de dinti si parodontiu sanatos, de
integritatea arcadelor dentare, de o mucoasa orala si faringiana normala.
Nu intodeauna afectarea unui element compromite functia.
- Simptomele masticatorii care pot aparea sunt: limitarea deschiderii gurii,
durere, dificultati in masticatie, deglutitie si altele.
- Fizionomia- imp ptr pac, poate fi afectata data lez carioase ale dintilor,
edentatiilor frontale si lat a restaurarilor necorespunzatoare sau altor
cauze. Toate aceste functii pot fi afectate ca urmare a unor leziuni
neurologice sau tumorale ce duc la paralizii sau parestezii.
LEZIUNI MUCOASEI BUCALE
Leziuni albe
Leziuni colorate
Leziuni cu prierderea integritatii mucoasei
Excrescente ale tesutului moale
Leziuni osoase
Ex. Lez care merg cu pierderea integritatii muc : eroziunile, veziculele
,pustulele, bula, ulceratie.
Excrescente ale mucoasei : exista termenul de polip ( pedunculat
sau sesil), chist, nodul sau tumora.
Examinarea unui nodul(ganglion, tumora, chist)
- Dupa ce localizam nodulul prin inspectie si prin examinare
urmarim sa obtinem date privind pozitia, culoarea forma,
dimensiunea, prezenta sensibilitatii, textura suprafetei, marginile
acestuia.
- Nodulul poate fi localizat superficial deasupra planului muscular,
situatie in care prin contractia muschilor devine mai proeminent
sau mai profund in stratul muscular fiind mai dificil de detectat /
specificarea regiunii topografice.
- Textura suprafetei da informatii despre ritmul de crestere, o
eventuala malignizare(suprafata ulcerata), sau chiar o
inflamatie(congestie).
EXAMINAREA SI EVALUAREA
CLINICA EXOORALA
- Este o etapa clinica importanta in obtinerea de informatii
privind stabilirea diagnosticului.
- O examinare completa presupune o examinare a pacientului
nu doar in ceea ce priveste motivul prezentarii ci si o
evaluare a statusului sau general, examaminare detaliata a
zonei anatomice cap- gat.
Clasificarea pacientilor:
--- pacienti normosomatici, cand exista o concordanta
intre varsta biologica si cea cronologica
--- Hiposomatici cand varsta biologica este mai mica ca
cea cronologica
--- Hipersomatici cad varsta biologica este mai mare ca
cea cronologica
Dezvoltarea
constitutionala
1. Tipul endomorf(picnic) este numit si tip brahimorf(scund)
membre si gat scurt cu lordoza cervicala sau lombara, cu o
hipotonie a musculaturii , de obicei fata ovala sau de luna
plina, are dintii mici si incidenta crescuta la carie.( persoane
predispuse la parodontopatii)
2.Tipul mezomorf (stenic) , are o inaltime medie cu
musculatura puternica, cu o fata colturoasa, dintii au forma
de lopata, caract ptr ei sunt hiperostoza la nivelul
alveolelor.( ED este dificila ).
3.Tipul ectomorf( astenic) are membrele lungi, musculatura
hipotona, fata inalta alungita, dinti mari, prezinta
incongruente dento-alveolare, au frecventa crescuta de
rahitism sau de osteomalacie.
--- Mersul anormal este caracteristic bolilor
neuromusculare.
Semnele vitale
--acestea includ TA , intervalele normale pentru
un adult, pres sistolica intre 100-140 mm Hg, iar
pentru cea diastolica intre 60-90mmHg.
--Urmarim pulsul, inregisteaza bataile pe minut,
cu valori situate intre 60-90 batai/min.
--Valorile mai mici poarta numele de brahicardie,
timp ce un puls mai rapid poata numele de
tahicardie.
-- Ne mai intereseaza ritmul respirator ce
reprezinta nr de inspiratii inregistate timp de 1
minut. Ritmul normal: 14-18 respiratii/min.
Temperatura- normala inregistrata oral este cu
0,5 grade mai mare decat cea axilara, peste 37,5
=febra .
EXAMINAREA LOCO-REGIONALA
Aspectul dintilor
la dentitia normala urmarim numarul dintiilor =32
Trebuie urmarite mai multe elemente :
Integritatea anatomica a coroanelor dentare
pot exista leziuni carioase ,leziuni necarioase care sunt datorate
uzurii dintiilor fie prin abrazie , prin atritie, eroziune sau datorita
unor traumatisme dentare
Marimea si forma dintiilor
Volumul coroanei
Numarul dintilor
Culoarea
Pozitia
Alinierea si simetria acestora pe arcada
Prezenta anomaliilor dentare
Aspectul dintiilor
Examinarea orientativa evidentiaza si absenta dintiilor nu
doar prezenta lor , acestia fie nu au erupt fie au fost
extrasi .
In cazul traumatismelor dentare este obligatoriu sa
examinam zona , cautam necroza dentara ,
fractura radiculara sau
mobilitate crescuta ,
anomalii de dezvoltare ,
anomalii de numar ,
anomalii de dimensiune ,
anomalii de forma ,
anomalii de structura si de culoare.
EXAMINAREA DENTARA
DETALIATA
se mai numeste si apelul dintilor;
presupune evaluarea fiecarui dinte in parte privind pozitia, prezenta
cariilor simple sau complicate, coloratii anormale, anomaliile, migrarile,
fatele de abrazie, mobilitatea, si eventualele traumatisme(fracturi, luxatii,
subluxatii) ;
evaluam tratamente ce au fost efectuate pe dinte :obturatie, lucrare
protetica, material, grad de finisare ;
Tehnici si materiale :
tehnici de exam :inspectie, palapare,percutie, evaluarea functiei ;
instr necesare :sonda, oglinda, sursa de aer, si sursa de lumina
surse auxiliare :hartie de articulatie pt relief ocluzal, icurile de lemn,
matase, ata dentara,caldura, gheata si un ap electric(pt testarea
vitalitatii) ;
-de ajutor pt elaborarea unui Dg direct avem la dispozitie radiografii si
modele de studiu ;
Depistarea cariilor
se face in conditii de iluminare f buna si dintii sa fie curati si
uscati ;
-se face prin inspectie si palpare cu ajutorul sondei ce se aplica cu
o usoara presiune perpendicular pe dinte ;
- dintii cu leziuni carioase au aspect alb cretos, colorat sau
prezinta cavitati ;
- dpdv al palparii dovada cea mai clara e agatarea sondei ;
Cariile din santuri si fosete au semne specifice :
consistenta mai scazuta la baza unui sant sau foseta ;
opacitate care inconjoara un sant sau o foseta ;-indica subminarea
sau demineralizarea smaltului ;
demineralizarea smaltului ce poate fi indepartat cu instrument de
explorare ;
Cariile din 1/3 cervicala apar sub forma de pata alba cretoasa pe
marginea gingiei ;astfel dintii trebuie sa fie f bine uscati ;
-cariile interporximale : sunt mai dificil de explorat
si diagnosticat.
-leziunile incipiente nu pot fi depistate decat
radiologic ;iar la dintii frontali cu ajutorul
transiluminarii
O depistare indirecta a cariilor proximale se
poate face prin indicarea unei papilite la nivelul d
laterali putem suspiciona o carie pe f proximale
sub punctul de contact. Sau daca e distrusa cresta
de smalt- cav carioasa.
Cariile secundare= recurente ; sunt de 2 feluri ;-
marginale si recidiva de carie ;(recidivante) ;
marginalele- apar la marginile obturatiilor ,se
investig prin sondare ;
Recidiva - apare sub restaurari ;- pot fi depistate
radiologic sau prin transiluminare ;
EXAMINAREA
RESTAURARILOR
inchiderea marginala ;
conturul lor trebuie sa refaca conturul inital al dintelui ;
modelarea si finisarea ;
raporturile cu gingia ;nu trebuie sa fie nici debordante si
nici conturate ;
refacerea punctului de contact !!!;pt protectie parodontala si
pt transmiterea fortelor ocluzale ;
trebuie verificate si in ocluzie statica(IM=intercuspidare
max) si in ocuzie dinamica(propulsie si lateralitate ) ;
Orice restaurare nefunctionala trebuie inlocuita ;la fel si pt
lucrarile protetice ;
Testarea vitalitatii
dintilor
se indica in carii profunde, dureri, dinti tratati cu obt voluminoase ;
se poate face electric, termic, sau frezaj explorator(creezi o
cavitate de acces)se face ocazional ;
ap electric= are 2 electrozi din care unul p dinte si cealalta la
medic ; se realiz prin inceperea cu dintii vecini marind intensitatea
curentului ;
test termice= se fac la cald sau la rece ;
cele la cald se fac cu gutaperca incalzita pe un dinte
izolat uscat si se aplica la nivelul coletului unde e smaltul subtire ;
la rece-cu clorura de etil sau gheata- pe un dinte uscat,
tot la nivelul coletului ;
La dintele vital apare senzatie de disconfort ce dispare in 5 sec.
Daca durerea se prelungeste apare o inflamatie pulpara iar daca nu
e deloc atunci dintele e devital ;
se mai poate face in cazul unor chiste mari pe maxilar sau
mandibula ce ar putea interesa un dinte vecin ;
PERCUTIA
e necesara la dinte cu obt masiva sau leziune carioasa
mare ;se percuteaza in axul dintelui cu capatul sondei sau
oglindei ; se realiz intotdeauna pe dinte vecin
apare in inflam ligam parodontal ; pulpite apicale ;
parodontite apicale acute ;
sau dinte fisurat(caz special) ;
se foloseste pt a identifica dintele afectat in cazul in care
dor mai multi dinti ;
mobilitatea : se evalueaza cu 2 instr rigide aplicate pe f.v.
sau f.o. sau f.p. si miscarile sunt : v-o ; m-d si in ax ;
gr de mobilitate : 0=in absenta ei ;
1= mobil v-o(vestibulo-orala) ;
2= vo- md(vestibulo-orala) si
(mezio-distala);
3= vo, md si in ax;
O alta evaluarea mai subiectiva are gr 0= mobil usoara sau
deloc ;
1- deplasare de 1 mm ;
2= deplasare mai mare de 1 mm ;
3= deplasare de cel putin 1 mm in toate sensurile ;
cauze :
indepartarea recenta a unui aparat ortodontic ;
pierderea sustinerii parodontale;
malocluzia;
afect parodontiului apical;
producerea unui traumatism;
mobilitate= afect parodontiului de sustinere;
Determinarea gradului de uzura