CLASIFICAREA TIPURILOR DE AMPRENTA

SCOP
MANIERA DE REALIZARE
 AMPRENTA DOCUMENTARA

Este utilizata in scop medico-

legal,pentru stocarea informatiilor
clinice ale unor cazuri deosebite,ca
material documentar medical pentru
aprecierea situatiei clinice inaintea
unor interventii chirurgicale
corectoare ,sau la bolnavii cu psihic
labil

AMPRENTA COMPLEMENTARA

Este utilizata in examenul

complementar al edentatului
total,turnandu-se modelul de
studiu care faciliteaza precizarea
diagnosticului si a planului de
tratament.
 AMPRENTA PRELIMINARA
Are ca scop obtinerea modelului
preliminar,pe baza caruia se
confectioneaza port-amprenta
functionala

AMPRENTA SEMI-FUNCTIONALA

Cu ajutorul port-amprentelor semi-

functionale (PA standard din
materiale
plastice,celuloid,aluminiu,care pot fi
bine adaptate pe CP,prin retusuri
practicate in cabinet) se
inregistreaza o amprenta apropiata
de cea functionala.
 AMPRENTA FUNCTIONALA

Are ca scop confectionarea modelului functional (final,de

lucru) ce reda cu mare fidelitate forma si intinderea CP se
realizeaza cu PA functionala.
 AMPRENTA PRELIMINARA IN EDENTATIA
TOTALA
UNI-MAXILARA BI-MAXILARA
Negativul CP edentat total,inregistrat cu un material specific de
amprentare,cu ajutorul unei PA standard,in conditiile mobilizarii
periferiei.
AMPRENTA ANATOMICA (presupune o lipsa a modelarii periferice)
AMPRENTA DE ORIENTARE (deoarece ampenta obtinuta are
fidelitate scazuta,nju cu toate detaliile)
AMPRENTA PRIMARA
AMPRENTA PRE-FUNCTIONALA
 ALGORITM
ALEGEREA TEHNICII SI A MATERIALULUI DE AMPRENTA
IN FUNCTIE DE CARACTERISTICILE CP.
PREGATIREA PACIENTULUI SI A INSTRUMENTARULUI
NECESAR
ALEGEREA,VERIFICAREA SI ADAPTAREA PA STANDARD
PREGATIREA PA IN VEDEREA AMPRENTARII
AMPRENTAREA PROPRIU-ZISA : TEHNICI DE
AMPRENTARE UNI-MAXILARE / BI-MAXILARE
VERIFICAREA AMPRENTEI PRELIMINARE
SPALAREA SI DEZINFECTIA
TRASAREA CONTURULUI MARGINAL
PREGATIREA AMPRENTEI IN VEDEREA TRANSPORTULUI
INDICATII DATE TEHNICIANULUI
 AMPRENTAREA PROPRIU-ZISA
TEHNICI DE AMPRENTARE UNI-MAXILARE

TEHNICA DE AMPRENTARE PRELIMINARA DEVIN (CU GIPS)

Caracterizata prin utilizarea PA standard ortoforme si a gipsului ca material

de amprenta.
INDICATII :
In CP cu mucoasa orala sanatoasa
In CP fara retentivitati exgerate
La pacientii fara reflexe de voma exagerate
La pacientii psihic sanatosi.

CONTRAINDICATII :
CP recent operate
Pacienti cu tulburari psigice deoarece
dezinsertia este dificila.
Prepararea materialului se face dupa tehnica,indicatiile si consistenta
dorita : intr-un bol de cauciuc se adauga apa,eventual colorata cu
albastru de metilen pentru diferentiere,iar daca se doreste reducerea
timpului de priza se adauga NaCl solurtie 2-3 %.
Incarcarea PA se face in 2 moduri :
incarcarea in surplus materialul are o suprafata convexa pe care se
traseaza santul de forma aproxinativa a crestei.
incarcarea pana la marginile PA,in suprafata plana,cu introducerea de
material suplimentar in fundurile de sac vestibulare si BP.
PA la distanta de 6 mm
PA se pozitioneaza din posterior spre anteror,centrandu-se dupa reperul
crestei edentate imprimate pe butonii de distantare,iar materialul refluat in
fundurile de sac se modeleaza prin masaj usor al partilor moi.
MISCARI MEDIC-PACIENT
Verificarea:
La dezinsertie de multe ori se fractureaza dar sunt si situatii cand se
dezinsera in intregime,in bloc

Daca lipsesc fragmente ce nu mai pot reconstitui amprenta.

Daca a fost centrata corect PA pe CP

Grosimea materialului e uniforma

Daca a inregistrat tot CP

Daca este corect modelata marginal

Daca prezinta goluri de substanta

 TEHNICA DE AMPRENTARE PRELIMINARA
SCHREINEMAKERS (cu alginat)
Sunt cele mai folosite: Indicatii pentru toate formele clinice de
fidelitatii acceptabile edentatie,CP retentive,mucoasa friabila,plagi
manipulare usoara postchirurgicale,in protezari imediate,sindrom
confortul pacientului dureros al crestei.

PA trebuie sa aiba retentii,daca nu sunt prevazute ,trebuie realizata retentia

materialului dupa tehnici cunoscute.
Are aceeiasi timpi ca si tehnica cu gips,incarcarea PA se face dupa cele 2
tehnici,cu surplus,convex,sau pana la margini orizontal.
Inserarea se face in 3 timpi pt MAX :
1. Partea anterioara a PA se aplica in zona frontala si se infunda in vestibul
pana reflueaza materialul
2. PA se insera posterior,alternativ dreapta-stanga,cu tractionarea obrazului
pentru eliminarea aerului
3. Pacientul e rugat sa relaxeze obrajii si buzele si se mai aplica masaj
extern.
MDB :
1. Se everseaza buza sise centreza,se tractoneaza
comisurile apoi se insera posterior.
2. Cu PA mentinuta pe camp pacientul e rugat sa
fac protractia limbii si umezirea rosului buzei.

Dezinsertia
 TEHNICA DE AMPRENTARE PRELIMINARA
LEJOYEAUX,SPRENG,SAIZAR (mase termoplasrice)

Este o tehnica compresiva a CP,ce utilizeaza masele termoplastice cu

temperatura de ramolire de 50-7o in bai termostatate si PA metalice.
Indicatii pe CP dure,fara retentivitati acceptabile ,capabile sa suporte
presiuni.

Se aplica materialul in PA si se traseaza cu degetul vaselinat un sant

corespunzator crestei edentate,se introduce in cavitatea orala,se centreaza si
se exercita presiuni usoare,continue,lente,pentru refluarea materialului peste
marginile PA.

Pentru despovararea in zona primara de sprijin,se realizeaza un sant in forma

de V prin sectionare,pe toata muchia crestei si rafeul median,se va ramoli din
nou suprafata santului si se va reintroduce pe CP -
Daca apar supra extensii se vor remodele prin ramolire si indepartare.
Miscarile pentru modelarea periferiei sunt facute cu insistenta si presiune.
Dupa ENE si colab.,modelarea marginiloe se face in 2 etape :

1. Infundarea PA se face cu presiuni pe obraji si buze pentru ca masa

termoplastica sa ajunga in fundul de sac.

2. Pentru reducerea marginilor rxtinse ale amprentei si modelarea corecta se

executa tractiuni si masaje circulare ale partior moi,iar la mandibula
miscari puternice ale limbii.

Dezinsertia se face dupa racirea cu jet de apa.

 TEHNICA DE AMPRENTARE PRELIMINARA CU MATERIALE
SILICONATE

Este o tehnica de amprentare in 2 timpi (wash tehnique),indicata in CP

retentive cu rezilienta normala sau mica.
In primul timp CP se amprenteaza cu material siliconic solid,modelandu-se
corespunzatpr periferia.
Dupa priza materialului,se verifica amprenta,se procedeaza la scurtarea
marginilor cu 2 mm,pentru modelarea marginala in timpul 2,eventual se fac
si santuri de descarcare.
Se realizeaza timpul 2 de amprentare cu material siliconic fluid,realizandu-se
functionalizarea periferiei materialul se aplica in strat subtire inclusiv pe
margini.
I timpul amprentarii trebuie exercitate presiuni
echilibrate,uniforme,intermitente uneori.
Este o amprenta facila,fidela,care nu necesita tehnici si aparatura speciala.
 TEHNICA DE AMPRENTARE PRELIMINARA CU MATERIALE
CU PRIZA INTARZIATA

Aparitia lor a imbunatatit mult tratamentul conventional al ET,permitand o

amprentare fidela si conditioneaza tesuturile pentru a fi apte de a primi o
proteza mobila.
Tehnica este indicata pentru:
-ET,purtatori de proteze mobile,care necesita captusire.
- ET / EST,purtatori de proteze,care necesita protezari imediate,de
urgenta,dupa extractia ultimilor dinti restanti.
PA le sunt reprezentate de vechile proteze care necesita prelucrare.
Tehnica:
Se completeaza cu acrilat auto-polimerizabil zonele lipsa din proteza daca
exista,astfel incat baza sa cuprinda toata zona de sprijin.
Se verifica raportul marginilor cu periferia,daca sunt prea lungi se
scurteaza pana la 2 mm.
Se indeparteaza stratul de acrilat infiltrat cu placa bacteriana pana la 1,5
mm de pe fata mucozala
Se aplica materialul de amprenta cu priza retard,se asteapta pana incepe
sa faca priza si se introduce in cavitatea orala.
Se indica pacientului sa faca miscari functionale de modelare a
periferiei,repetate de mai multe ori pana ce consistenta materialului devine
putin mai ferma
Pacientul va purta timp de 24,48,72 de ore proteza captusita,aceasta
modelandu-se functional
 TEHNICI DE AMPRENTARE PRELIMINARA
GLOBALA

Tehnici de amprentare preliminara care inregistreaza simultan ambele

maxilare,utilizand PA speciale.

TEHNICA DE AMPRENTARE SR IVOTRAY

Este o tehnica de amprentare preliminara muco-statica,cu gura inchisa,ce

utilizeaza siliconul sau alginatul,datorita calitatii elastice dupa priza.
Autorii sustin ca are avantajul prin faptul ca poate inregistra si conserva
raportul mandibulo-maxilar,pe langa imaginea CP.
PA UNIVERSALE care servesc la inregistrarea tuturor tipurilor de amprenta si
SPEZIAL care se folosesc doar la ET.

PA Sr-Ivotray este destinata numai retentiei materialului si mentinerii la

distanta a obrajilor si buzelor si permite miscari doar sagitale si
verticale,datorate miscarii de inchidere ce permite mandibulei sa se infunde
cu usurinta in material.

Adaptarea in sens sagital e importanta,pentru ca nu trebuie sa fie ca un

obstacol in cavitatea bucala,acesta fiind rationamentul ca cele 2 PA pot glisa
usor una peste cealalta.

Adaptarea se poate face prin frezaj sau incalzire in apa calda.

Tehnica este indicata in toatecazurile cu exceptia bolnavilor cu probleme
respiratorii,blocaje de cai respiratorii.
Particiularitatea SR-IVOTRAY Spezial consta in separarea celor doua parti
,care sunt incarcate cu alginat si introduse separat in cavitatea orala,unde le
va solidariza materialul.

In tot acest timp se va verificaDV dupa reperele prestabilite.

La inchiderea gurii cele 2 parti se vor deplasa independent,cautand pozitia cu

cea mai mica rezistenta,iarla dezinsertie medicul indeparteaza musculatura
jugala si pacientul impinge cu limba.
 AMPRENTA FUNCTIONALA IN EDENTATIA
TOTALA

Reprezinta negativul campului protetic inregistrat cu o port-

amprenta functionala,cu ajutorul unui material de inalta
fidelitate,care permite inregistrarea tuturor detaliilorCP,in pozitia lor
fireasca,in conditiile functionalizarii periferiei.
SCOP
AMPRENTA SECUNDARA
AMPRENTA FINALA MANIERA DE REALIZARE
 OBIECTIVELE AMPRENTEI FUNCTIONALE

A.biomecanice: meninerea,stabilitatea,sprijinul

MENINEREA:

1. Adeziunea conditii optime de realizare a adeziunii inregistrarea

tuturor suprafetelor plane de pe campul protetic paralelism perfect
intre suprafata mucozala si modelul preliminar.
2. Succiunea obiectiv principal etaneizarea marginal,prin presiune
in limitele fiziologice a mucoasei pasiv-mobile de la periferia cmpului
protetic(succiunea intern) i acoperirea marginilor cu mucoasa activ-
mobil(succiunea extern)
3. Ocolirea formaiunilor mobile - in 2 timpi rscroirea marginilor port-
amprentei amprenta funcional periferic
4. Tonusul muscular meninerea prin modelarea marginal
corespunzatoare cofrarea amprentei.
5. Echilibrul neuro-muscular culoarul neutral
STABILITATEA:
- Inregistrarea tuturor suprafeelor verticale care se opun forelor
orizontale prelungirile protezei,extinderea protezei,elemente
suplimentare.

SPRIJINUL :
-Inregistrarea zonelor care se opun forelor verticale zonele
primare de sprijin,zonele secundare de sprijin distribuirea forelor
de presiune pe o zona ct mai mare amprenta cu compresiune
selectiv despovararea.
Obiectivele functionale:
AUTOMENTINEREA
Fizionomice modelarea
amprentarea care sa duca la
marginala,modelarea
pozitionarea cat mai
corespunzatoare a grosimii
corecta,normala,fiziologica,a
marginilor repozitionarea
tesuturilor cavitatii orale,pentru o
partilor moi,paturile
functionalitatea corecta.
musculare,refacerea plenitudinii
materiale cu priza retard(24h-1
sapt)

Fonetice functie sociala tehnici

de amprentare cu teste fonetice
modelare marginala corecta si
redarea spatiului optim pt limba

Masticatie sprijin
netraumatizant,pe o suprafata
intinsa cat mai mare compresiuni
selective teste masticatorii in
amprentare

Deglutitie se face complet in

aceasta etapa tehnica Hromatka
sau folosirea testelor de deglutitie.
Obiectivele biologice:

Biomecanic + Functional = Biologic solicitare

echilibrata a campului protetic (sprijin +
periferie)
- instabilitatea,compresiunea
CLASIFICARE :
MUCO-STATICE utilizare redusa se folosesc doar
pentru adeziune au margini inalte si subtiri ce
necesita o adaptare atenta si riguroasa
MUCO-DINAMICE utilizeaza port-amprente bine
adaptatea marginal teste functionale(inclusiv in
etapa urmatoare de amprentare propriu-zisa)
margini bine delimitate,succiune optima
 AMPRENTE FUNCTIONALE MUCO-STATICE
(PAGE,GRANGER,SLACK)

Cu ajutorul unor PA individuale cu margini scurte pentru a nu influenta

periferia CP,folosind materiale de amprenta cu fluiditate mare(tip Mucoseal)

Se obtin amprente de adeziune,care nu utilizeaza

si nu pun in valoare succiunea,tonicitatea
musculara sau echilibrul neuro-muscular.
Amprentele se prezinta cu margini subtiri,inalte,ce
vor trebui retusate la adptarea imediata.
Se folosesc rar.
 AMPRENTE FUNCTIONALE MUCO-DINAMICE
(HERBST,SCHREINEMAKERS)

Se inregistreaza cu PA individuale bine adaptate marginal,pe baza

functionalizarii periferiei cu ajutorul testelor functionale.
Intesitetea mobilizarii periferiei este direct proportionala cu gradul de
vascozitate a materialului folosit.
Se obtin amprente cu margini bine delimitate,ce ocolesc formatiunile
mobile,ce asigura o buna succiune.
Trebuie avut grija la variatiile de presiune,compresiune asupra CP.
 AMPRENTE FUNCTIONALE COMPRESIVE

Folosesc PA rezistente si materiale de vascozitate ridicata (Stents,Kerr,silicon

solid).
Indicate pentru CP dure,cu mucoasa ferma,aderenta,santoasa,unde nu exista
posibilitatea deformarii in timpul amprentarii a CP.

AMPRENTE FUNCTIONALE DECOMPRESIVE

Folosite pentru CP moi,cu rezilienta crescuta,incapabile sa suporte

presiuni,folosind PA distantate de CP si materiale foarte fluide.
 AMPRENTE FUNCTIONALE CU COMPRESIUNE SELECTIVA

Din ce in ce mai folosite,in

raport cu rezilienta diferita
de pe CP se face si
distantarea de CP
(despovararea)
Foliere
Radiere (slefuire)
Orificiile de despovarare.
 AMPRENTE FUNCTIONALE FONETICE
(Herve,Devin,amprenta piezografica)

Devin a fost cel care a demostrat valoarea practica a fonatei in modelarea

marginala a amprentelor functionale testele Devin

MDB: posterior - anterior

-Pronuntia vocalelor A grav,A
deschis,E,I,O,U.
- A grav-maseter si buccinator
- A deschis,E si I,pentru
muschii comisurali spre lateral
- emisia O si U pentru muschii
mentonieri spre anterior.
-Se modeleaza zona periferica
vestibulara in regiunea M,PM,C
si I.
- Se poate face comparatie cu
testele Herbst.
Sunetele modificate de U : AU,EU,OU,emise inaintea celor precedente
deplaseaza mai puternic spre anterior insertiile mobile.

Pentru modelarea zonelor vestibulare este indicata articularea consoanelor :

-Labialele P si B contracteaza puternic chinga buccino-orbiculara si a
muschilor laterali,mobilizand zona panala M1 inclusiv.
- Pronuntia F si V mobilizeaza vestibulul anterior

Zonele periferice linguale :

-Articularea consoanelor fara
labiale ridica limba si valul
palatin.
- Consoanele T si D,inchiderea
sublinguala
- Consoanele sibilante si vibrante
ridica limba si modeleaza zona
milohioidiana.
- Consoanele guturale modeleaza
aripiorele linguale.
MAXILAR :
-A grav,A deschis,E zonele vestibulare de la punga Einsering pana la limita
anterioara a zonei laterale.
- Emisia vocalei I si sunete modificate cu U zona nodulului comisural.
- Vocalele o,U,grupelor cu U modificat zona vestibulara frontala ; sunetele
UN,IN,ON pentru inchiderea rezonatorului bucal
- consoanele B si P contractie a buzei superioare si modelare a zonei
frontale

-M,V,F apoi S si CH asociate cu

sunetele EU,AU,OU modeleaza
zonele plicilor.
- Zona AH A deschis pentru
partile laterale si O pentru partea
centrala

- Herve indica o conversatie cu

pacientul in care se pronunta
toate sunetele si grupele de
sunete modelante ale periferiei.
Testele fonetice SCHREINEMAKERS cuprind :
MAXILAR
tuguierea repetata a buzelor cu gura inchisa pentru zona vestibulara
frontala
expirarea profunda,tusea,pentru zona AH
masaje executate de medic pentru modelarea marginala vestibulara.

MANDIBULA :
tuguierea repetata a buzelor cu gura inchisa
deschiderea gurii
protractia limbii si miscari de lateralitate pentru zona linguala centrala si
zonele linguale laterale.
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA PIEZOGRAFICA

Are ca scop inregistrarea culoarului neutral,pentru montarea corecta a

dintilor urmareste efectul de pensa prin succesiune de teste
fonetice,efect produs de cele 2 grupe antagoniste,musculatura limbii cu
actiune centrifuga si chinga buccinato-labiala cu actiune centripeta.

MAXILAR + MANDIBULA
-Pronuntia repetata a grupelor fonetice SIS (6 ori) si SO
(1 data) zonele periferice buccinato-comisurale

MAXILAR
- TE si DE fata orala a bordurilor de ocluzie
-ME,PE,BE fata vestibulara

MANDIBULA
-SE-SE fata linguala a bordurilor
- ME,PE,BE fata vestibulara
- SA,SA/FI,FI buze,obraji,limba
 AMPRENTE FUNCTIONALE DE DEGLUTITIE SI
MASTICATORII (Hromatka,Shanahan)

Utilizate in scopul obtinerii unei proteze cu marginile prelungite,in

specialmpentru zona linguala.
Protezele vor avea o baza mai mare,care asigura mentinerea si stabilitatea in
conditii optime.
Pentru orientare pacientul pune limba pe creasta superioara in partea
palatinala si se evalueaza spatiul din zona linguala daca se pot face margini
extinse.
Aceste amprente presupun realizarea de PA cu valuri de ocluzie sau
realizarea de proteze tranzitorii.
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA PERIFERICA

CERURI BUCOPLASTICE
Utilizate in tehnici ce folosesc PA din placa de baza.
Batoane de ceara ,rulouri de 2 mm care imbraca marginile PA atat pe interior
cat si pe exterior (sau seringi speciale care necesita baie termostata)
In zona AH si a tuberculilor piriformi se pune doar pe interior.
Se aseaza PA pe CP,se asteapta plastifierea cerii la temperatura cavitatii
bucale si apoi se trece la efectuarea testelor (testele Herbst),in ordinea
sugerata de autor,cu revenire la testul anterior.
Se verifica modelajul si se fac corecturile.
MASELE TERMOPLASTICE
PA este confectionata din acrilat,auto-,termo-,baro-polimerizabil
Kerr sau Stents
Ruloul de material se va face secvential,dupa plastifiere,zona cu zona,cu
folosirea testelor functionale,pana la amprentarea completa a periferiei.
Daca exista denivelari la trecerea dintre zone,se plastifiaza din nou si se
folosesc testele functionale cu revenire pe zona anterioara.
MATERIALELE VASCOASE
Se verifica stabilitatea PA prin testele Herbst si se completeaza marginile
unde este necesar,sau se retuseaza grosimea,realizand succiunea si
compresiunea mucoasei pasiv-mobile.

MATERIALELE FLUIDE
Acoperim marginilePA cu strat uniform,si se modeleaza cu ajutorul testelor
functionale.
Marginile trebuie sa fie usor ingrosate si situate in apropiere de fundul de
sac.
Se verifica etanseizarea dupa amprentare.
 AMPRENTAREA ZONEI AH
INCHIDEREA MARGINALA CHEIE

TEHNICA HUBERMANN
Se realizeaza gravarea zonei Ah,adancimea gravarii fiind in concordanta cu
gradul de rezilienta a zonei de mucoasa pasiv-mobila.
Dupa gravare se foloseste masa termoplastica asezata pe fata mucozala a
PA,care se aseaza pe model si se imprima zona.
TEHNICA DORRIE
Foloseste mase fluide de amprentare pentru imprimare.
TEHNICA SAIZAR
Consta in marcarea pe CP protetic a zonei AH,transpusa pe model prin
intermediul machetei de ocluzie sau amprenta functionala.
TEHNICA SCHRINEMAKERS
Decelarea zonei AH cu fuloarul,gravarea pe modelul preliminar 2mm a zonei
si infundarea PA functionale in aceasta zona pe model.
TEHNICA CLASICA
Recomanda realizarea inchiderii marginalein etapa de verificare a machetei in
ceara cu dinti:
-Reperarea santurilor retro-tuberozitaresi foveele palatine cu fuloarul
- Trasarea cu creionul chimic a liniei de reflexie a valului palatin si
imprimarea pe macheta
- repunerea machetei pe modelul functional si imprimarea zonei pe acesta.
- gravajul treuie sa fie 1 mm la fovee, 1,5 mm la zonele Schroder si 0,5 mm
retrotuberozitar.

Inchiderea marginala la nivelul tuberculului piriform se face aplicand masa

termoplastica pe zona respectiva a PA pe fata mucozala si se realizeaza
presiuni uniforme si constante bilaterale,in timp ce pacientul face de cateva
ori deschiderea maxima a gurii.
 AMPRENTAREA FUNCTIONALA CENTRALA

Amprentarea suprafetelor de sprijin,a zonelor de adeziune si a zonelor

retentive.
Inainte de amprentare se realizeaza orificiile de despovarare,intotdeauna la
nivelul zonelor primare de sprijin si a zonelor foliate pe model sau care
necesita acest lucru (nu suporta presiuni).
Orificiile se fac cu freza globulara mica,se tapeteaza cu material de
amprenta,in strat uniform,incat sa imbrace si marginile.
Se plaseaza pe CP,se centreaza si prin presiuni intermitente se aseaza.
Semobilizeaza periferia de catre operator,apoi se indica teste functionale
pacientului si se executa concomitent masaje rotatorii ale obrajilor,buzelor.
Se dezinsera si se verifica prin introducerea aerului,fara tractiuni sau
basculari.
AMPRENTA REPREZINTA O FAZA IMPORTANTA IN TRATAMENTUL EDENTATIEI
TOTALE,ERORILE INREGISTRATE IN ACEASTA FAZA POT DEVENI EVIDENTE
CAND PROTEZA ESTE FINALIZATA,IAR REMEDIILE NU MAI SUNT POSIBILE SI
NECESITA RELUAREA TRATAMENTULUI.

DE ACEEA ESTE NECESAR SA RESPECTAM TOATE FAZELE CLINICO-

TEHNOLOGICE IN ACORD CU OBIECTIVELE AMPRENTARII SI PRINCIPIILE
TRATAMENTULUI PROTETIC SI SA NE ADAPTAM SITUATIEI CLINICE PRIN
ELABORAREA UNUI PLAN DE TRATAMENT COMPLEX SI COMPLET.