ALEGEREA

SI
MONTAREA
DINTILOR
ARTIFICIALI
 Reprezint un domeniu al medicinii
dentare, al proteticii, unde arta domina tiina
in primul rnd,unde estetica primeaz iar
cunotinele trebuie imbinate armonios, pentru
a reda bolnavului edentat total bimaxilar o
infaiare ageabil, pentru o reabilitare a
celorlalte funcii perturbate.
 ALEGEREA DINILOR ARTIFICIALI
Cuprinde 2 timpi :
Alegerea dinilor din zona anterioar

Alegerea dinilor din zona lateral

ALEGEREA DINILOR DIN ZONA FRONTALA

Se face in functie de anumite criterii principale:

Dimensiunea dintilor
Forma dintilor
Culoarea dintilor
Gradul de vizibilitate
 1. DIMENSIUNEA DINILOR
FRONTALI
Se va aprecia in functie de
reperele trasate pe machetele de ocluzie.

In sens vertical lungimea

dinilor determinata de distana dintre
linia sursului i planul de ocluzie

In sens latero-lateral,mezio-
distal latimea dintilor,determinata de
masurarea distantei dintre linia mediana
si linia caninului I,IL,C

In sens vestibulo-oral
grosimea dinilor-in armonie cu grosimea
crestelor alveolare n caz de atrofie
exagera,se vor vestibulariza n grup dinii
frontali sau se va modifica grosimea n
sens vestibulo-oral
2. FORMA DINILOR FRONTALI

Vor trebui sa imite naturalul in procent cat mai mare

Anatomorfi cu aspecte variabile in plan frontal
i sagital
Forma aspectul marginilor incizale raportul
acestora cu coletul dintilor profilul,plan sau convex.

Exist corelaii ntre forma dinilor frontali (IC) i

arhitectura facial,prile moi, sexul, vrsta, constituia,
personalitatea.
 Lejoyeaux in funcie
de forma feei

House & Loop determinarea conturului figurii

prin desenarea acestuia pe hartie sau utilizarea unui
tipar,cu ncadrarea grafic a conturului facial, ntr-o
form geometric asemntoare cu cea a IC, prin
trasarea unor repere .
Muzi corelatie intre forma IC,forma fetei si forma corpului :
brevilini dini scuri i mici
longilini dini lungi i dreptunghiulari

Gerber similitudine ntre forma IC

i forma nasului

Lee propune fragmentarea in 4

pri egale a limii nasului i
raportarea sa la limea frontalilor
corespondentul unei distane egale
cu din latimea nasului ofer
valoarea limii IC - alametrul
Nelson conturul feei forma arcadei forma IC TRIADA
NELSON

Alegerea dinilor in funcie de forma arcadei

maxilare Nelson propune TRIUNGHIUL ESTETIC
corelnd aspectul facial,curbura dintelui i alinierea lui
pe arcad.
Sears propune triada sex,personalitatea,varsta
(SPA) dinii masculini trebuie sa evoce for i
vigoare,form dreptunghiular,unghiuri bine exprimate
cu canini voluminoi
dinii feminini au forme rotunde,unghiuri
atenuate,rotunjite
 Frusch si Fischer claseaza personalitile in 3
grupuri :
viguroi cu IC foarte proemineni,robuti,primitivi
delicai cu IC fragili,delicai i teri
intermediari cu dini agreabili,dar robusti.

Zen introduce principiul numit principiul dentogeniei dintele

trebuie sa aiba forme ct mai rotunde ,rezultate din mbinarea
unor suprafee (planuri) i curbe,fiecare fa fiind rezultatul
mbinrii acestor suprafete aezate n mod natural a sculptat
garnituri de dini care se ncadrau ct mai perfect in armonia
feei
Frusch si Fischer au preluat si dezvoltat acest concept dincolo
de profilul economic dintii nu au o curbur continu, perfect,
iar arcadele nu sunt standardizate ci sunt individualizate.
Sigaud i Horauf tipul constituional
atletic
picnic
leptosom

Profilul facial criteriu in alegerea reliefului IC

profilul convex cu frunte bombata si obraji rotunjii
dini asemntori
profilul drept frunte plat,obraji scobii dini plai
 n alegerea IC,un rol important l are i forma
IL,care evideniaz,completeaz sau atenueaz efectul
primului.Forma C trebuie luat i ea n considerare:
la tineri fiind ascuit
la pacienii robuti n vrst fiind ptrat
iar la femei rotunjit.
 3. CULOAREA DINILOR FRONTALI

NUANA SATURAIA STRLUCIREA

Culoarea trebuie s fie in armonie cu cea a
tegumentelor, a prului,a irisului.
Exist tente diferite de culoare la grupul frontal
cel mai deschis este IC,apoi IL,apoi C
Nuana unui dinte frontal la colet are o tenta
galbuiemarginea incizala este transparentzonele
laterale,distale i meziale sunt mai saturate coloristic.
Alegerea culorii trebuie sa fie n armonie cu vrsta
bolnavului o dat cu vrsta culoarea se duce spre
galben-gri in mod natural vorbind dar se va ine seama
de doleanele pacientului,analizand poze mai vechi care
ne orienteaza spre tipul de ocluzie,culoare si forma.
Alegerea culorii de catre medic :

metoda vizuala

metoda cheilor de culori

metoda spectrofotometrului
 Pentru redarea unui aspect cat mai apropiat de
natural, se pot face anumite artificii care imit fisurile,
discromiile, confecionarea de faete metalice care pot
imita lucrarile fixe.
 ALEGEREA DINILOR DIN ZONA LATERAL
DIMENSIUNE FORM - CULOARE
Culoarea nu are o importan crucial, este aleas
in funcie de culoarea dinilor frontali,sub forma culorii
de fond fr subtiliti de nuane.
Dimensiunea in sens vertical este reprezentat de
jumatatea spaiului intra-alveolar,din care scdem 2 mm
necesari bazei protezei relativ in funcie de rezorbia
i atrofia osoas.

Dimensiunea in sens mezio-distal se va alege in funcie

de distana linia caninului-limita distal a cmpului
protetic, fr protezarea M3 din considerente
biomecanice- n unele cazuri de rezorbie i atrofie grav
nu se protezeaza nici mcar M2 mandibular.
 Dimensiunea in sens vestibulo-oral va fi aleas n
funcie de creasta alveolara edentat i n funcie de
spatiul neutral se urmreste o grosime mai mic dect
dinii naturali (biomecanic)
POUND :
verticala ridicata de la nivelul liniei oblice, nu va
intersecta feele orale ale dintilor
cuspizii linguali ai dintilor laterali nu vor depi
linia care unete faa mezial a C inferior cu marginea
lingual a tuberculului piriform.
realizarea coincidenei anurilor mezio-distale
ale dinilor inferiori cu o linie paralel corespunzatoare
muchiei crestei
 Forma dinilor artificiali din zonele laterale,vor
avea o anumita curbura vestibulara i oral,n
concordan cu cea a arcadei reziduale,urmrind
morfologia dinilor inlocuii.
anatomorfi
semi-anatomorfi Ghidajul dinamic mandibular
neanatomorfi Eficienta masticatorie
 SEARS,FRUSCH,FISCH,GRANJER utilizeaz dini
neanatomorfi, cu suprafee ocluzale plane, pentru stabilizarea
protezei

GYSI utilizeaz dini anatomorfi, montai dup

principiul mecano-geometric contact tripodal

COSTAutilizeaz dini anatomorfi dup tipul

masticator pante abrupte pentru tocator, aplatizate pentru
intermediar, plane pentru frecator determinarea tipului de
masticaie(dinamica mandibulara)
 MONTAREA DINILOR ARTIFICIALI

CONCEPIA MECANO-GEOMETRICA GYSI

Elaborat iniial pentru dentiia natural,
aplicat i pentru ocluzia artificial.
Principiul de baz:
realizarea contactului tripodal ntre suprafeele
ocluzale asigura o stabilitate optim
n intercuspidare trebuie s se realizeze maximum de
contacte ca i la ocluzia natural
n propulsie contactele trebuie sa fie att pe partea
lucrtoare anterioar ct i pe cea nelucrtoare
posterioar,conform contactului tripodal.
 Pentru aceasta,este necesar armonizarea nclinrii
ghidajului anterior,cu nclinarea pantelor cuspidiene si
nclinarea pantei articulare.

REGULI DE MONTARE:

dinii artificiali se monteaz pe mijlocul crestei

 cuspizii palatinali ai dinilor superiori trebuie s se
aeze n anul mezio-distal al dinilor inferiori
montarea trebuie s refac curbele de compensaie
sagital i transversal
 Gysi a elaborat i o serie de reguli pentru
montarea individual a fiecarui dinte :
Existena unui numar mai mic de trei contacte
ntre dinii artificiali nu realizeaz stabilitatea
tripodalainstabilitatea protezelor.
Plasarea unilaterala a contactelor va destabiliza
static i dinamic protezele efect de prghie,cu punct
de contact la nivel dentar i rotaie la nivelul crestei
edentate- pentru stabilizare se realizeaza contacte
simetrice n zonele distale.
Prezena a doua puncte de contact unilateral
determin bascularea n jurul axei.
Contactul tripodal,trei puncte de contact
bilaterale stabilitate.
 n ocluzia dinamica
curbele de compensaie sagital, pentru
deplasrile anterioare sau transversale
n propulsie
curba de compensaie sagital, cu pstrarea
contactului n anterior i apariia contactelor simetrice n
distal
n lateralitate
pe partea activ micarea e condus pe pantele de
ghidaj iar opus are loc dezangrenarea ocluzala.

n urma acestor micri,contactele dintre arcade

se vor realiza la nivelul prii active,acest lucru ducnd
la basculare pentru aceasta Gysi accentueaza curbele
de compensaie astfel inct n lateralitate s apar acele
contacte n distal bilaterale,att pe partea activ ct i
inactiv rezulta contactul tripodal pentru stabilitatea
protezei
 Montarea Gysi foloseste dinti anatomorfi inti pe maxilar
apoi pe mandibul se realizeaza curbele de compensaie sagital i
transversal cu contactele tripodale statice si dinamice.
Metoda Ackermann foloseste dini cu suprafaa abrazat
dupa teoria balansului general respectnd teoria helicoidului,fcut dup
un ax sagital interesnd orientarea ariilor distale ale M6 catre n
afara,iar a celor meziale ctre nuntru observaia clinic a aratat c
dentiia natural, prin abrazie i atriie,realizeaz forma helicoidal
care d un echilibru ocluzal perfect,o glisare mandibular cu contacte
multiple n lateralitate i propulsie.
Metoda montrii monoplane a lui Granger suprafeele
ocluzale sunt plane,cu contacte uor de controlat i dirijat i multiple
n suprafa glisrile n lateralitate i propulsie vor fi fcute pe cele 2
planuri prin alunecare echilibrul tripodal.

Metoda Sears foloseste dinii semi-anatomorfi suprafee

aplatizate la nivelul cuspizilor de sprijin i anatomic la
cuspizii de ghidaj rezult o ocluzie monoplan fr curba
sagital faa ocluzal a ultimului molar s se proiecteze pe
faa distal a molarului maxilar,deci va fi montat uor nclinat
echilibrul tripodal.
Schultz i Pound propun realizarea arcadelor artificiale
dupa principiul ocluziei unilateral echilibrate,astfel inct s fie
permis dezangrenajul ocluziei n propulsie n distal
 SIMULATOARE ALE SSTG SI
MIJLOACE DE TRANSFER
UTILIZATE IN TRATAMENTUL ET.
Tehnologia de realizare a protezelor mobile nu permite
realizarea diferitelor faze direct pe campul protetic.

Dupa amprentarea atenta a CP,se pune problema simularii in

laborator a rapoartelor statice si dinamice dintre maxilare.

Dintre relatiile statice simulate pe articulator ne intereseaza

RC,ca o relatie stabila in raport cu celellalte,de referinta
pentru morfologia si functiile SSTG.
 CONCEPTII DE BAZA IN CONSTRUCTIA
SIMULATOARELOR SSTG

TEORIA SFEREI arcada mandibulara se misca in raport de

arcada maxilara ca si cum ar fi 2 calote sferice concentrice.
Ariile ocluzale sunt reprezentate pe suprafata unei sfere
imaginare,cu centrul in crista galli.
Stabiloocluzorul Villain alcatuit dintr-un ram inferior
orizontal pentru mandibula si un brat superior cu un segment
sferic se verifica curbele mandibulare daca se incadreaza in
sfera si apoi se face maxilarul dupa mandibula.

TEORIA CILINDRILOR se considera ca orice punct de pe

mandibula se misca pe suprafata unui cilindru imaginar,cu
centrul in centrul de rotatie,care este bicondilian in
deschidere si unicondilian in lateralitate (articulatoarele Gysi)
TEORIA GNATOLOGICA considera ca miscarea de inchidere
deschidere pleaca si revine in RC,ce reprezinta reperul
fundamental al pozitionarii modelelor.
Se considera corecta doar existenta point-centric-lui ,in
miscarile de laterallitateapare conductia canina,iar masticatia
se produce cu contact cuspid-foseta.

TEORIA FUNCTIONALA caracteristica dinamicii mandibulare

e considerata toleranta centrica prin existenta long-centric
sau wide-centric.

TEORIA JANKELSON in timpul miscarilor functionale

mandibula urmeaza numai un traiect vertical considera doar
un ocluzor simplu suficient pt montare.
TIPURI DE SIMULATOARE

CHEIA DE GIPS doar rapoartele statice interarcadice

OCLUZORUL ofera posibilitatea de redare a miscarii de

inchidere - deschidere
ARTICULATOARELE

ARTICULATOARELE NEPROGRAMABILE
ARTICULATOARELE PARTIAL PROGRAMABILE
ARTICULATOARELE TOTAL PROGRAMABILE

ARCUL FACIAL
VERIFICAREA CLINIC
A MACHETEI N CEAR
CU DINI
Verificarea machetei in ceara cu dinti este o etapa
importanta,deoarece macheta,care este reproducerea in ceara
a viitoarei proteze,trebuie sa realizeze toate caracteristicile
acesteia,cu exceptia rezistentei.

Este o proba echivalenta cu un prim contact al pacientului cu

viitoarea proteza.

Verificarea machetei permite sa fie apreciata corectitudinea

evaluarii relatiilor mdb-cr.,daca s-a refacut functionalitatea
SSTG si daca au fost respectate
SE POT REALIZA IN ACEASTA ETAPA

-DEFINITIVAREA MACHETEI IN CEARA PT CONFECTIONAREA

PROTEZEI FINITE,IN SITIATIA CAND TOATE ETAPELE
PARCURSE AU FOST CORECTE.

- SCHIMBAREA GARNITURII DE DINTI,IN CAZUL IN CARE NU

CORESPUNDE DPDV AL CULORII,MARIMII,FORMEI.

- MODIFICARI PARTIALE ALE MONTARII

- RELUAREA CONFECTIONARII MACHETEI,DUPA O NOUA

DETERMINARE A RELATIILOR MDB-CR
Verificarea extraoral
Verificarea intraoral
EXTRAORAL :

Verificarea machetelor pe modele,cu simulatorul

deschis

Verificarea machetelor pe modele,cu simulatorul

inchis

Verificarea machetelor detasate de modele

Verificarea modelelor in simulator,fara machete

Verificarea machetelor pe modele,cu
simulatorul deschis

A.Verificarea bazelor din cear

s acopere n totalitate suprafeele de sprijin,cu
marginile n
fundurile de sac
papile interdentarea convexe,fose i bose
canine prezente
versanii vestibulari conveci,versanii orali
concavi
rugile i papila bunoid modelate
culoarea ceri s imite culoarea gingiei naturale

B.Verificarea arcadelor dentare

respectarea reperelor trasate pe machetele de
ocluzie i
alegerea corect a dinilor M-D i nlimea lor
montarea dinilor pe mijlocul crestei
respectarea regulilor de montarea lui Pound la
dinii laterali
simetria curburii vestibulare
refacerea curburii sagitale i transversale
respectarea n montare a tuberculului piriform i tuberozitilor
Verificarea machetelor pe
modele,cu simulatorul inchis

A.n zona anterioar:

inaltimea D frontali linia surasului
reperele ,nivelul si orientarea
planului de ocluzie
montarea incisivilor centrali de o
parte i de alta a liniei medio-sagitale
cei 6 frontali sunt montai ntre cele
dou linii ale C
simetria curburii vestibulare
refacerea curburii sagitale cu
overbite i overjet corecte
respectarea nlimii dinilor
conform liniei zmbetului
daca s-au respectat principiile
generale si individuale corecte de
montare,in functie de cele 3 planuri
anatomice
 Verificarea machetelor pe modele,cu simulatorul
inchis
B.n zona posterioar:
refacerea contactelor tripodale uniform
distribuite
verificarea ocluziei i a tipului de montare
refacerea curburii transversale corecte

realizarea corecta a unitatilor masticatorii;pozitia pe creasta a D

Verificarea machetelor detaate de modele

evaluarea grosimii bazei(2mm),care trebuie s fie i

uniform
evaluarea grosimii marginilor i a rotunjimii lor
feele mucozale s nu aib incluziuni de ghips
daca sunt respectate limitele de inchidere marginala
distala

Se inspecteaza :

Marginile

Baza

Arcadele
Verificarea modelelor n simulator,fr machete

Evaluarea SPP

se verific dac s-a executata montarea dintilor corespunzator

liniei interalveolare si a raportului acesteia cu planul de orientare
ocluzala.
INTRAORAL :
Verificarea machetelor maxilar i mandibular
Verificarea relaiei de postur(RP)
Verificarea relaiei centrice(RC)
Verificarea static i dinamic a relaiei de ocluzie
Verificarea refacerii funcionalitii sistemului stomatognat
 Verificarea relaiei de postur(RP)

Verificarea respectarii reperelor

Dimensiunea etajului inferior sa fie corecta free way space
respectarea spatiului interocluzal,daca acesta e ocupat de macheta
sau prea mare,trebuie revenit la machetele de ocluzie.
DVP mai mare spatiul minim este marit,dinti prea mici sau motare
incorecta.
DVP mai mica articulare dificila,incorecta.

Verificarea relaiei centrice(RC)

Dirijarea bolnavului sa apropie arcadele,incet,pana la primul contact

dentar,apoi inchidere completa VERIFICAREA REPERELOR.
- posibila refacere a montarii laterodeviatii,necorespondente ale
reperelor.
 Verificarea static i dinamic a relaiei de ocluzie

Indeplinirea conditiilor ocluziei bilateral echilibrate a lui Gysi la

trecerea din pozitia de repaus,in intercuspidare maxima se
urmareste traiectoria mandibulei,care trebuie sa fie continua,in 1
singur timp,fara deviatii sau propulsii abaterile provoaca
interferente ce se corecteaza prin slefuiri.

LONG-CENTRIC
Proba SPATULEI Negativ sau pozitiv.

Verificarea refacerii funcionalitii sistemului stomatognat

Machetele trebuie sa refaca morfologic,functional ca si
protezele finite.
 VERIFICAREA SI
ADAPTAREA PROTEZEI
FINITE
 Nu reprezint sfritul tratamentului protetic.
Marcheaz nceputul acomodrii pacientului cu
protezele.
Restabilirea progresiv a funciilor sistemului
stomatognat.

SAIZAR : livrarea unei proteze este definita ca o

perioda i nu ca o edin perioada in care trebuie eliminate
defectele,inconvenientele ce apar n adaptarea pacientului la
proteze i a protezei la pacient pna cand proteza va deveni
eficient,receptat i perceput corespunzator de ctre
pacient i organismul acestuia.
Adaptarea protezei la pacient
Adaptarea pacientului la proteza
ADAPTAREA IMEDIAT
ADAPTAREA PRIMAR
ADAPTAREA SECUNDAR
ADAPTAREA TARDIV

ADAPTAREA PSIHIC
ADAPTAREA MECANIC
ADAPTAREA
FUNCIONAL
ADAPTAREA BIOLOGIC
 Verificarea bazei protezeisuprafaa mucozalmarginile protezei
faa externa.
Verificarea arcadelor artificiale.
Splarea i dezinfecia.

ADAPTAREA IMEDIATA VERIFICAREA

prima edina de INTRAORALA
aplicare a protezei
VERIFICAREA ,primul contact al
EXTRAORALA pacientului cu proteza
Controlul adaptrii mecanice - stabilitatea static i dinamic.
Controlul relaiilor mandibulo-craniene RP RC OCLZ.centric
Controlul restabilirii funciilor fizionomic fonetic masticatorie
deglutiie
Adaptarea psihica

Depinde bineineles de reuita tratamentului aplicat

Se amna inseria protezelor daca pacientul nu este pregtit
foarte rar
Se pretinde de multe ori ca protezele s refac arcadele
dentare integre,intacte.
Se pretinde refacerea i obinerea unor corecii fizionomice
importante,fr legatur cu tratamentul propriu-zis.

Adaptarea biologica

Discuta despre cum este acceptata proteza de organism.

Leziunile produse de proteze senzaie de voma,grea
reacii alergice hipersalivaie
Se discuta cu pacientul despre inseria-dezinseria protezelor
igienizarea metode de masaj a zonelor.
 Adaptarea psihic se poate
accentua sau atenua

Adaptara mecanic
meninerea i stabilitatea

Stabilitatea si meninerea Duuri bucale

pe cmpul protetic Cltiri cu antiseptice i
Aspectele individuale ale ADAPTAREA PRIMARA dezinfectante
functiilor SSTG dupa 7-10 zile Mijloace
Leziuni de decubit balneofizioterapice
Reactii alergice Alte mijloace
medicamentoase
Adaptarea funcional
fizionomica
fonetica
masticatorie
deglutiia

Adaptarea biologic
 Apar procese de adaptare secundar,aproximativ la 30
de zile dupa inseria protezei.

Procesele secundare pot apare sub forma de rezorbii i

atrofii osoase-instabilitatea protezelor-noi leziuni de decubit,
deci doar din punct de vedere biologic mai revine pacientul,
deoarece funcional ar trebui sa fie n parametri.

ADAPTAREA
SECUNDARA
dupa 30 de zile
 Se face n etapa urmtoare,pe toat perioada purtrii protezelor urmrirea
periodic a pacientului dispensarizarea pacientului la maxim luni.
Alterri chimice mecanice modificri de culoare textur structur fisuri
fracturi abrazii instabilitate.

ADAPTAREA TARDIVA
TERTIARA