ENDODONTIE

AN V
CONF. UNIV. DR. LUMINITA NICA
DISCIPLINA DE ODONTOTERAPIE-ENDODONTIE
FACULTATEA DE MEDICINA DENTARA TIMISOARA
LN
 - NECROZA PULPARA

- ANATOMIA SI HISTOFIZIOLOGIA

PERIAPEXULUI

- PARODONTITE APICALE ACUTE SI

CRONICE

- RELATIA ENDODONTIU-PARODONTIU.

LEZIUNI COMBINATE ENDO-PARODONTALELN

INSTRUMENTATIE
ROTATIVA

OBTURARE LA CALD
(CWC)
2016
LN
 Managementul
esecurilor
endodontice
RETRATAMENT ORTOGRAD
LN
INDICATIILE CBCT IN
ENDO

LN
Indepartare instrumente separate,
dispozitive turnate, dispozitive
infiletate

LN
RETRATEMENT
Coloratie cu albastru de metilen
RETROGRAD

NOTIUNI DE
MICROCHIRURGIE
ENDODONTICA LN
 Apexificare.
Apexogeneza.
PRO ROOT MTA
(dinti cu foramene
largi)
Restaurare dinti
devitali

Dispozitive de fibra
de sticla
Discromii dentare de
origine endodontica

www.dentaltraumaguide.org

Traumatisme
dentare
LN
VI.1. Curs (capitole/subcapitole)
1. Necroza pulpara simpla si complicata. Anatomia si histologia spatiului periapical.
Relatia dintre endodontiu si parodontiu
2. Parodontitele apicale acute si cronice. Definitie, clasificare, simptomatologie,
diagnostic pozitiv si diferential
3. Etiologia necrozei pulpare. Rolul factorilor microbieni in declansarea
parodontitelor apicale acute si cronice
4. Tratamentul dintilor cu necroza pulpara si al parodontitelor apicale. Rolul
curatirii spatiului endodontic in vindecarea leziunilor periapicale
5. Tehnici de preparare crown-down in tratamentul dintilor cu necroza pulpara
6. Protocoale de irigare pe dinti cu pulpa necrotica. Medicatia interimara cu
hidroxid de calciu in endodontie.
7. Tehnici de obturare la cald: compactarea verticala clasica, compactarea prin
tehnica undei continue, compactarea termomecanica, obturarea cu gutaperca pe
suport
8. Materiale de obturatie endodontica adezive. Resilon-ul in obturarea spatiului
endodontic.
9. Tratamentul dintilor cu foramene apicale largi. Apexificarea. ProRoot MTA.
Proprietati, compozitie, utilizare. Reparatia perforatiilor radiculare.
10. Reconstituirea dintilor devitali. Dispozitive de fibra de sticla. Adeziunea la
dentina canalului radicular. Materiale de cimentare. Conceptul de dinte
restaurabil
11. Retratamentul endodontic pe cale ortograda. Principii, indicatii, instrumentar,
tehnici. Microscopul operator endodontic
12. Retratamentul endodontic pe cale retrograda. Indicatii, instrumentar. Tehnici de
microchirurgie endodontica
13. Discromii de origine endodontica. Cauze, agenti de albire, tehnici utilizate.
Evaluarea succesului si esecului in endodontie. Traumatisme dentare-diagnostic,
tratamnt de urgenta. Sindromul de dinte fracturat.
AN V
14. Tehnici moderne de preparare a canalului radicular cu sisteme rotative si manuale
din aliaje de nichel-titan (Sistemul ProTaper, sistemul Reciproc, sistemul GT).
VI.3. Lucrări de laborator
1. Examinarea pacientului cu necroza pulpara simpla si complicata. Teste diagnostice.
Stabilirea diagnosticului diferenţial. Elaborarea planului de tratament
2. Tehnici de preparare crown down utilizate in terapia dintilor necrotici, instrumentarea
rotativa a canalului radicular
3. Tehnici de obturare la cald. Compactarea termomecanica. Compactarea verticala
clasica (Tehnica Schilder). Instrumente si materiale. Tehnicile de obturare pas cu pas
4. Drenajul transdentar ca tratament de urgenta in terapia dintilor cu parodontite apicale
acute. Tehnica, executia unui tratament de urgenta pe un caz clinic.
5. Tratamenul unui dinte monoradicular cu necroza pulpara simpla sau complicata
6. Tratamenul unui dinte pluriradicular cu necroza pulpara simpla sau complicata
7. Reconstituirea dintilor devitali cu ajutorul dispozitivelor de fibra de sticla. Tehnici,
materiale, caz clinic.
8. Tehnici de albire a dintilor cu discromii de origine endodontica. Demonstratii pe
cazuri clinice.
9. Protocoale şi tehnici de irigare pe dinţi devitali. Tipuri de iriganţi folosiţi. Hidroxidul
de calciu ca medicaţie interimară a canalului radicular.
10. Obturarea dintilor cu foramene apicale largi. ProRoot MTA. Demonstratii practice pe
blocuri de plastic si dinti extrasi.
11. Retratamentul endodontic ortograd al dintilor obturati (cu gutaperca sau paste).
Instrumentar, solventi, tehnici de dezobturare. Caz clinic.
12. Retratamentul endodontic pe cale ortograda. Indepartarea instrumentelor fracturate
sau a dispozitivelor metalice cimentate sau infiletate din canalul radicular
13. Evaluarea succesului si esecului in endodontie.
14. Examen practic pe pacient
LN
 BAREM PRACTIC
- 4 dinti extrasi (2 mono si 2 pluri) preparati
rotativ si obturati la cald
- 1 tratament endodontic (retratament, dinte
necrotic sau vital, dinte cu leziuni PAA sau
PAC) preparat rotativ si obturat la cald
- 1 reconstituire cu pivot de fibra de sticla
(doar acolo unde este nevoie)
LN
LN
LN
 CURSURI INTERACTIVE

- DR. CAMIL IANES-OBTURARE LA CALD

- DR. ZENO FLORITA- RETRATAMENT ORTOGRAD

- DR. DAN BLEBEA- MICROCHIRURGIE ENDODONTICA

- DR. BOGDAN BALDEA- RESTAURARE DINTI DEVITALI

LN
ProTaper Universal
ProTaper Next
ProGlider (PathFile)
ProTaper Gold
WaveOne Gold
Reciproc, Reciproc Blue LN
BIBLIOGRAFIE REZIDENTIAT

LN
LN
LN
LN
 Alegerea tehnicii de
preparare

Instrumentatie hibrida
LN
 PREPARARE

CURĂŢARE OBTURARE

RESTAURARE

LN
DIFICULTATEA CAZULUI
LN
LN
Retratamentul endodontic pe
cale ortograda

A.Castelucci, Endodontics, vol 3, pag. 1002 LN

DIFICULTATEA CAZULUI
RETRATAMENT (AAE) LN
 Material Tehnica de
retratament
Sealeri eugenolati Solvent sau ultrasunete

Ciment FOZ Insolubil, deci ultrasunete

Bachelita, insolubila,
SPAD ultrasunete sau uneori
imposibil de dezobturat

Rasina insolubila, US sau

AH26
imposibil

AH Plus Intens solubil in cloroform

Endometazona Moale, solventi sau US

LN
MATERIAL CONSISTENTA INSTRUMENTE
Anse si ace
PASTE DURE
ultrasonice
Instrumente,
PASTE MOI
solventi
Solventi freze GG,
H-files, instrumente
GUTAPERCA
rotative NiTi,
caldura

Solventi, caldura,
RESILON instrumente
rotative
LN
SUCCES = LEZIUNE VINDECATA
LN
 CLINIC RADIOLOGIC
Conturul, lățimea și structura
Lipsa sensibilității la palpare sau
spațiului periodontal sunt
percuție
normale
Conturul ligamentului periodontal
Mobilitate și funcție normale este lărgit ȋn jurul materialului de
obturație ȋn exces
Absența fistulelor sau a
defectelor parodontale
Nu există semne de inflamație

Nu există durere sau disconfort

SUCCES LN
 CLINIC RADIOLOGIC
Zona periapicală nu a suferit
Simptome persistente modificări ȋn dimensiune sau s-a
mărit

Edem sau durere asociate cu Apariția de noi radiotransparențe

prezența de fistule recurente periapicale sau laterale

Data maximă a controlului

Durere la percuție sau palpare
de 4 ani

Mobilitate sau funcție anormale

ESEC LN
 ESEC ENDODONTIC
• O leziune care se dezvolta post-
operator sau care creste in
dimensiune

• O leziune care a ramas la aceeasi

dimensiune sau e doar usor
micsorata in dimensiune la o
perioada de 4 ani de reevaluare

• Simptomele clinice si radiografice

sunt contradictorii

• Exista semne de resorbtie interna

sau hipercementoza LN
 CLINIC RADIOLOGIC

Simptome sporadice sau vagi, de

Zona periapicală nu a suferit
cele mai multe ori
modificări ȋn dimensiune
nereproductibile

Senzația de presiune sau Spațiul periodontal nu arată

tensiune complet normal

Disconfort ușor la masticație sau

presiune cu degetul sau limba

COMBINAT
LN
LN
PATHWAYS OF THE PULP, 10th ed, Chapter 10, pag.
349
LN
PATHWAYS OF THE PULP, 11th Ed, Chapter 7, pag. 280
LN
INSTRUMENTE DE
OBTURARE
PLUGGERE

LN
LN
LESS IS MORE LN
OBIECTIVE
• indepartarea continutului canalului radicular si
crearea unei forme conice fara zip, strip, ledge, sau
indreptarea canalului

• MARIMEA PREPARATIEI APICALE

• depinde de filozofia personala, de ce ai fost
invatat in scoala, si de practica de zi cu zi

• 25!
E sigur ca foramenul e mai mare de 20, deci minim
LN
DE CE O PREPARATIE MAI
MARE?
• CURATAREA e ineficienta daca preparatia nu e cu
1-2 numere mai mare decat diametrul foraminal

• IRIGAREA va fi mai buna

• OBTURAREA
BUNA
IN ZONA APICALA VA FI MAI

LN
 LIMITA APICALA A
PREPARATIEI
• FORAMENUL APICAL
• limita biologica, si nu cea radiologica si nici tactila
• zona in care se termina CR, nu radacina, si se insera
ligamentul parodontal

LN
ACCES IN LINIE DREAPTA
• coronare
permite accesul instrumentelor fara interferente

• instrumentul
scade necesitatea de a indoi atat de mult
la varf

• scade riscul de fractura a instrumentului

STRAIGHT LINE ACCESS

LN
 NEGOCIERE
• NEGOTIATION, PERMEABILIZATION
• cunoasterea traiectului canalului radicular si
• ajungerea la lungimea de lucru (WL)
• pile fine ISO size 08, 10

LN
 PATENTA
• PATENCY
• trecerea unui instrument K-file 10 cu 0,5-1 mm
dincolo de foramen

• SCOP: pentru a nu lasa debriuri in urma

• LESS POSTOP DISCOMFORT
• The body can tolerate some debris out the apex, but
it s what we leave in the canal that causes most
problems.
Eugene Pantera, DDS, MS, associate professor of endodontics and
assistant dean for continuing education at New York State University at
Buffalo LN
A.Castelucci, Endodontics, vol 2, pag. 457

LN
 Pathways
of the
pulp, 10
ed, pag.
310

Alterarile foramenului
apical
LN
 De ce apar alterarile FA?
- Memoria elastica a instrumentului-tinde sa
il indrepte
A.Castelucci, Endodontics, vol 2, pag. 424
LN
 TRANSPORT EXTERN

Teardrop foramen
- Cu cat instrumentul e mai
mare, memoria sa elastica e mai Perforatie directa
mare
A.Castelucci, Endodontics, vol 2, pag. 424 LN
Watch-wind, Patenta
LN
 IRI
Irrigate-Recapitulate-Irrigate
NaClO-K-file#10 patency-NaClO

LN
SISTEME DESCHISE
PATENTA, IRIGARE

• Pashley et al. 1988

LN
CALE DE ALUNECARE
• calea pe care o gaseste instrumentul introdus in
canal, dupa negocierea lui pe toata lungimea

• lungimea
asigura patrunderea instrumentelor pe toata
CR

• e asigurata de fiecare instrument, de la mic la mare

• fiecare instrument creaza calea de alunecare
pentru cel ce urmeaza dupa el

GLIDE PATH LN
 WHOEVER OWNS THE
GLIDE PATH, WINS THE
SHAPING GAME OF
ENDODONTICS
CLIFFORD
RUDDLE

LN
WL, push-pull, GLIDE PATH
LN
 De ce apar diferente in LL?
- Instrumentul mai rigid nu urmeaza acelasi arc
de cerc ca cel subtire
A.Castelucci, Endodontics, vol 2, pag. 457
LN
 Cum eliminam
curburile treimii
coronare in canale
inguste?
Cum desfiintam
unghiurile ascutite?

A.Castelucci, Endodontics, vol 2, pag. 511 LN

 PREFLARING
CORONAR
DESCHIDE TREIMEA CORONARA
cu freze GG,
facilitând negocierea

PAG. 167
LN
 Anticurvature filing
(zona de siguranta e reprezentata de cea
opusa curburii sau furcatiei)

A.Castelucci, Endodontics, vol 2, pag. 513-516 LN

Instrumente MANUALE pentru
prepararea canalului
radicular
GRUPA 1

CODUL CULORILOR IN ENDO

LN
Din ce e compus un instrument
endodontic?
Maner

Parte inactiva

Parte activa (taietoare)=16

mm
LN
CARACTERIZAREA UNUI INSTRUMENT
ENDODONTIC

Lungime totala
lungimea partii active
Diametru la varf
Conicitate
Aliaj
Sectiune
Spiralare
Miscare
LN
 STANDARDIZAREA
INSTRUMENTELOR ISO

In functie de diametrul la
varf
LN
 SERIA I 15-40
SERIA II 45-80
SERIA III 90-140

SERIA 0
06 08 10

LN
 CRESTEREA IN DIAMETRU
SERIA I 15-40
0,05 mm
SERIA II 45-80
SERIA 0
de la 60 din 0,10 mm
0,02 mm
SERIA III 90-140
06 08 10
0,10 mm
DE LA MOV LA ALB 0,05 (50% din
diametru) LN
CARACTERIZAREA UNUI INSTRUMENT
ENDODONTIC
Lungime totala=21 mm (scurte), 25
mm (standard), 31 mm (lungi)
lungimea partii active=16 mm

Intotdeauna creste partea inactiva a

instrumentului

Inele de calibrare vizibile

radiologic (la 18, 19, 20 si 22 mm) LN
Lungimea partii active a instrumentelor
ISO=16 mm

D0 sau D1=diam la varf

D16=diam la capatul partii active

Varful instrumentelor ISO este activ,

taietor
LN
 barbed broaches

freze Gates Glidden

burghiu=Reamer
pila=File
Hedstrom

LN
C+files, Dentsply C-pilot, VDW
LN
RENEGOCIEREA!
C-files (VDW)
(19, 21, 25 mm)

.06 (roz)
.08 (gri)
.10 (mov)
.12.5 (maro)
.15 (alb)

LN
 Unghi de tranzitie
(Transition angle)

Varful instrumentelor
ISO
este activ, taietor

= Unghiul dintre varful

instrumentului si prima
spira taietoare
LN
 PASUL(pitch)
• Nr. de lame tăietoare pe unitatea
de lungime – 24 pila, 16 burghiul

Pila are mai multe lame

taietoare (spire) decat burghiul
(pe unitatea de lg)

LN
• – 24 lame taietoare pila, 16 burghiul
• - 96 puncte de contact pila
• - 48 puncte de contact burghiul

LN
 CONICITATE
• ingrosarea (cresterea in diametru) pe unitatea de
lungime, adica pe 1mm, pornind de la varf spre
capat

• CONSTANTA

• PROGRESIV CRESCATOARE SAU PROGRESIV

DESCRESCATOARE

• Asigura zona de control apicala (ACZ)

LN
LN
 K-FILE
conicitate constanta pe toata lungimea

Tip size 25=0,25 mm

Taper .02=2% (0.02)
D0 0,25 mm
D1 0,27 mm
D2 0,29 mm
D16 0,57 mm LN
 PROGLIDER
conicitate progresiv crescatoare
Tip size 16.02
D4 24 -0.08/4=2%
D8 36-0.12/4=3%
D12 55-0.19/4=5%
D16 82-0.27/4=7%
D18=8,5% LN
Spiralare
- in sensul acelor de ceasornic
(sens orar)

CW CCW
orar antiorar
LN
 Aliaj
otel inoxidabil nichel-titan
SST NITI

LN
 FLEXIBILITATEA UNUI
INSTRUMENT ENDODONTIC
DEFINITIE: Flexibilitatea = forta necesara
pentru a indoi un instrument cu 45 grade

depinde de:
1. ALIAJ
2. STRUCTURA INSTRUMENTULUI
- diametru
- conicitate
- sectiune (capacitatea taietoare)
LN
 Cu cat conicitatea e mai
mare, flexibilitatea scade
De aceea, a scazut lungimea
partii active

LN
Preparare cu conicitate crescuta
LN
 AVANTAJELE
PREPARATIEI CONICE
• Debridare mai bună
• Irigare optimă
• Penetrare a materialelor şi instrumentelor de
obturare cât mai aproape de apex

• Condensare mai eficientă

• Sigilare optimă a întregii anatomii endodontice
LN
 Tehnica step-back

PREPARATIA APICALA-
minim pana la acul 25
LN
Tehnica step-back
(WL-1mm)

CONICITATE 5% LN
Tehnica step-back
(WL-0,5mm)

CONICITATE 10% LN
Tehnica fortelor
balansate
LN
 Tehnica fortelor balansate
• 1/4 rotatie CW/3/4 rotatie CCW/1 rotatie CW si
retragere

• se roteste 1 tura si se retrage doar cand acul

ajunge la lg de lucru sau cand se blocheaza in
canal

• Jim Roane, 1981, publicata in JOE 1985

LN
SS MANUAL VS NITI
ROTATIV

LN
 2007 NiTi
1959 Standardizarea ISO
tratament termic (M-wire)
instrumente SS
2008 Generatia a 2a
Twisted Files - faza R

2010 HyFlex
1988 NiTi Hand thermal treatment after
maschining - CM
Files
2010 miscare unica
1991 NiTi Rotary Files (reciproc)
passive radial land
constant taper
2011 structura unica
(SAF)
1999 active cutting edges
variable taper
2011-Aliaj BLUE
VORTEX BLUE, Gao
2001 alternative
cutting edges (FKG) 2015-Aliaj GOLD
LN
 DE CE AM NEVOIE?
- CAVITATE DE ACCES
SUFICIENT DE EXTINSA
- PREFLARING CORONAR
- CANAL PATENT
- MOTOR ENDODONTIC (!)
LN
Reconfirm patenta, Irigare
LN
FILES SHAPE,
IRRIGANTS
CLEAN
LN
• Dinţi cu pulpă vitală • Dinţi cu pulpă devitală
– Irigare preliminară – Alternanţă NaClO –
• Chelator vâscos EDTA sol sau/si
– Alternanţă NaClO – – Ac citric
EDTA sol sau/si – Apă distilată
– Ac citric – Clorhexidină 2%
– Apă distilată ! Etanol (96%) – USCARE
! Etanol (96%) – USCARE

LN
• 1. NaOCl (5.25%; 6%) – heated 60-70°- Dental
pulp, bacteria
• 2. 17% EDTA solution – Smear layer
• NaOCl– EDTA – NaOCl, etc
• 3. Citric acid 10-50% (Peracetic acid)
• 4. Clorhexidine 2% solution ( adhesion?)
• 5. Aditional
• passive ultrasonic activation (PUI)
• apical negative pressure (EndoVac)
!

• laseri, ozon, activare electrochimica

LN
 Protocolul de irigare
! NaOCl (5.25%) – încălzit între 60-70°- ORGANIC
! 17% EDTA – ANORGANIC
! NaOCL– EDTA – NaOCL – EDTA – etc
! Acid citric
! Etanol (96%) – USCARE
! Clorhexidina 2% gel – oscilaţie sonică
! HEALOZONE, ozonated water
! BioPURE MTAD
! Etanol – nu poate fi utilizat cu sealeri pe bază de
răşini

LN
 Eficacitatea iriganţilor:
TIMP
Volum ! funcţie de crown down

C oncentraţie ! schimbare frecventă

Temperatură ! creşte timpul de contact

Agitaţie
! sonicaţie/cavitaţie
LN
 Creșterea eficienței iriganților
• Cresterea vol. de irigant folosit
• Folosirea la concentratia maxima
• Cresterea temperaturii (supraincalzirea inactiveaza
hipocloritul)

• Utilizarea unei combinatii de agenti

• Schimbarea frecventa a solutiei (refresh)
• Cresterea timpului de contact cu CR
• Activarea sonica (Endo Activator) sau ultrasonica
(passive ultrasonic irrigation-IRRISAFE)
LN
AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

LN
LN
WL-4 mm

STOPPER PE ACUL PREINDOIT

LN
INSTRUMENTATIA
ROTATIVA

A CANALULUI RADICULAR
LN
MOTOR ENDODONTIC

VITEZA, TORQUE LN
sa cu reducție 6:1, cu mecanism de activare tip buton aflat pe mânerul piesei
 a instrumentelor
folosirea lor doar
dodontic care să
ul radicular la o
e optim, adaptate
13
mandrenului la o
reducție (de ex.
MISCARI
ările motorului X-Smart Plus pentru sistemul ProTaper Next
Verificarea dimensiunii preparației cu V30

activarea mișcării
cvența de lucru este aceeași, indiferent de diametrul, lungimea

ROTATIE COMPLETA-360 gr
buton situat pe
curbura canalului, instrumentele folosindu-se în ordinea des-
situat pe cupanoul
ă, în asociere un protocol corect de irigare, și recapitularea

RECIPROCITATE
legată încupatență
K-file#10 un altîntre fiecare instrument ProTaper Next,
14
mată din nou de irigarea abundentă cu hipoclorit de sodiu.2,7,8
urarea canalului radicular se va face cu conul de gutapercă Obturator GuttaCore pentru instrumentul X3
pe motor a vite-
clinician, cele mai LN
rotație de 150º în sens antiorar și 30º în sens orar două unghiuri, de 150º în sens antiorar și 30º

150 gr CCW/30 gr CW
de 300 rpm.7 Pentru sistemul WaveOne, unghiurile atare le voi considera valabile și pentru sistemu

Diferenta 120 gr

RECIPROCITATE
17
Schema mișcării de reciprocitate (rotație în sens antiorar de amplitudine mai mare decât cea în sens orar) și secțiunea în
formă de S a instrumentelor Reciproc
 ETAPE

1.PREEVAZARE CORONARA
2.NEGOCIERE-GLIDE PATH
3.PREPARARE SI FINISARE
APICALA
LN
PREFLARING CORONAR
DESCHIDE TREIMEA CORONARA,
facilitând negocierea

GATES GLIDDEN, GT ACCESOR (.12),

INTROFILE (.11)(FLEXMASTER, VDW),
ORIFICE SHAPER (PRO FILE), ORIFICE
OPENER (.10, .12)(K3), SX (PTU) LN
PREEVAZARE CORONARA
INSTRUMENTE TIP ORIFICE OPENER
ORIFICE SHAPER

HYFLEX EDM (25/.12), HYFLEX CM

(25/.08), SX (PTU), XA (PTN) (19/.04v)

LN
Negociere rotativa
PATHFILE

LN
Negociere rotativa

PROGLIDER
LN
Negociere in reciprocitate

R-pilot, WaveOne Gold

Glider LN
 Preparare rotativa

PROTAPER UNIVERSAL
LN
PROTAPER MANUAL
LN
 ProTaper NEXT
back to... rotate

Sisteme necentrate
A Shift Up In Performance.

LN
PROTAPER NEXT
LN
SYSTEM GT
(Greater Taper) LN
SISTEMUL K3TM
LN
 THE SELF-ADJUSTING FILE

SAF
rotatie+oscilatie pe verticala
LN
 ®
RECIPROC

LN
 loare galbenă pe mandren (50/.05).
re (pecking) înăuntru-înafară de amplitudine 3-4 mm, 1,2rarea
3 se
4 realizează cu instrumentul R blue 25/.08.1,6 9

Reciproc Blue
rage instrumentul complet din canal, decât după 3
epetări (pecks) sau dacă instrumentul se blochează în
curăță lamele, se irigă copios cu hipoclorit de sodiu, și
cvența până ce instrumentul atinge 2/3 din lungimea
n prezența irigantului, canalul se negociază complet cu
ment K-file#10 și se determină lungimea de lucru cu
ui apex locator. Se așează stopper-ul pe instrumentul
Deși utilizate în această manieră instrumentele Recipr
necesită crearea unei căi de alunecare anterioare, tot
ta se poate realiza, în cazurile în care instrumentele
dificil, cu un instrument R-pilot (VDW GmbH, München,
Instrumentul R-pilot se utilizează pentru crearea căii de
după negocierea prealabilă manuală cu K-file#08 sau
pe toată lungimea de lucru și stabilirea patenței.1,6

2
Instrumentul Reciproc® blue 25/.08

8 LN
WAVE ONE LN
WAVE ONE GOLD
ALIAJUL DE NITI
PROPRIETATI
(aliaj cu memorie)

LN
• descoperit in 1930
• realizat de catre W.H. Buehler in 1962-1963 intr-un
proiect spatial in cadrul Naval Ordnance Laboratory,
denumit NITINOL

• continea 58,8%Ni; 0,05%O2; 0,02%C; restul Ti

• duce
actualmente: cam 56%Ni si 44%Ti (in greutate), care
la o rata de 1:1 atomi in retea

• introdus in medicina dentara de catre ANDREASEN in

1971 pt a crea sarme ortodontice

• cel mai BIOCOMPATIBIL aliaj

• extrem de rezistent la coroziune LN
2 Proprietati ce il diferentiaza: MEMORIA
FORMEI SI SUPERELASTICITATEA
• forma
MEMORIA FORMEI=capacitatea de a-si recapata
initiala prin intindere, dupa incalzire-proprietate
folosita doar in ortodontie, nu in endodontie

• SUPERELASTICITATEA= proprietatea corpurilor de a

se deforma prin actiunea fortelor externe si de a reveni
la starea de la inceput dupa incetarea actiunii fortei

• “LIMITA ELASTICA”= limita dincolo de care, dupa

eliminarea fortei externe, forma initiala nu mai poate fi
recuperata prin intinderea elastica

LN
LN
• Material cu memorie datorita
tratamentului termic si modului in
care se realizeaza

• Prezinta 2 forme cristalografice

diferite: AUSTENITA SI
MARTENSITA, si o faza
intermediara, de
TRANSFORMARE (faza R)

• Trecerea de la o retea cristalina la

alta ii da MEMORIA FORMEI si
SUPERELASTICITATEA

A.Castelucci, Endodontics, vol 2, pag. 519

LN
LN
• cele trei forme cristalografice diferite au faze distincte si
proprietati mecanice diferite

• AUSTENITA (A)=faza cea mai stabila, structura cuboidala

(rezulta prin incalzire)

• MARTENSITA (M)=faza cea mai instabila si ductila,

structura hexagonala (det. fractura) (rezulta prin racire)

LN
• FAZA DE TRANSFORMARE (T)=cea mai performanta
faza, deoarece exista pasajul dintre faza stabila (A) si cea
instabila (M), prin modificarea pozitiei atomilor de Ni si
Ti in structura cristalografica-faza R

• ESTE FAZA IN CARE SE MANIFESTA

SUPERELASTICITATEA
A.Castelucci, Endodontics, vol 2, pag. 520
LN
• aceste transformari pot fi induse si de deformare, nu
doar de incalzire (ca in cazul instrumentelor de NiTi in
ENDO)

A.Castelucci, Endodontics, vol 2, pag. 520

LN
• adica
aliajul de NiTi are un comportament NON-LINIAR,
nu exista o legatura directa (liniara) intre stress si
deformare

A.Castelucci, Endodontics, vol 2, pag. 520

LN
CARACTERISTICILE
INSTRUMENTELOR
DE NITI

LN
două decenii nu doar design-ul instrumentelor rotative a
fost îmbunătățit, ci și procedura de manufacturare a lor și
tehnicile de procesare a aliajului de nichel-titan.

Inel de calibrare Stopper

Mandren
pe lungime

Parte activă Parte inactivă Inel de culoare

1
Părțile componente ale unui instrument rotativ de nichel-titan
MANDREN LUNG (13,5 MM) SAU
SCURT (11 MM)
INELE DE CULOARE (DIAMETRU,
CONICITATE)
INEL DE CULOARE (DIAMETRU)
ȘANȚ (CONICITATE)
PASUL
CONSTANT SAU VARIABIL

= nr de spire (lame)/unitatea de lg
(1mm)
LN
 PASUL = p

UNGHIUL HELICOIDAL=alfa
unghiul dintre muchia taietoare si axul lung al partii activ
LN
 VARFUL
De ghidaj, netaietor

UNGHIUL DE TRANZITIE
Mai bland
LN
Unghiul helicoidal este unghiul pe care muchiile tăietoare le
formează cu axul lung al instrumentului.2 De cele mai multe
ori, acesta este variabil pe instrumentele rotative.2

Conicitate Pas Muchie

Canelură Unghi helicoidal

3
Elemente de design ale instrumentelor rotative

Pasul este reprezentat de distanța dintre două spire ale

instrumentului (distanța dintre un punct de pe o muchie
Secţiunea

LN
me.2 Un clinician ne-
ales cu cel al instru-
ori: fie să transporte
ste utilizat prea mult
urb), fie să întâmpine
ctureze instrumentul
r-un canal cu diame-

ative de NiTi de la a b
tor, de ghidaj, pentru
racterizează vârfurile
ente rotative, și care
le.2,3
etratamentului endo-
materialelor de obtu-
ârf tăietor facilitează
suficient de sigur.2 c d

șanțul dintre spirele

e și debriurile de pe
sa depinde de adân-
cum și de finisarea
2 e f
LN
LN
LN
CAUZELE deformarii
instrumentelor rotative
(THE STRAIN=deteriorarea)
- un instrument rotativ ce actioneaza
intr-un canal este supus la doua
tipuri de stress
- Stress-ul de torsiune (TORSIONAL STRESS)
- Stress-ul de indoire (BENDING STRESS)
A.Castelucci, Endodontics, vol 2, Cap. 18, pag 522
LN
BENDING STRESSES (stressuri de indoire)
- principala cauza a deformarii unui
instrument rotativ
- Depinde de:
-anatomia originala a canalului si
curburile sale, ce forteaza instrumentul
sa se indoaie pe masura ce avanseaza in
canal
- unghiul de indoire
- raza curburii
- largimea instrumentului
LN
BENDING STRESSES (stressuri de indoire)
-1. COMPRESSION STRESS
(stressul de compresiune)- pe partea interna a curburii

- 2. TENSILE STRESS-TENSIUNE
(stressul de intindere)- pe partea externa a curburii

LN
 Bending
•Tension and compression refer to forces that attempt to
deform an object.

•The main difference between tension and compression is

that tension refers to forces that attempt to elongate a
body, whereas compression refers to forces that attempt
to shorten the body.

•When objects bend, they are under compression and

tension at the same time.

LN
 INDOIREA
•Tensiunea si Compresiunea sunt 2 forte care tind sa
deformeze un obiect.

•Diferenta principala intre Tensiune si Compresiune este

ca TENSIUNEA se refera la o forta ce tinde sa
ALUNGEASCA un corp, in timp ce COMPRESIUNEA este
o forta care tinde sa SCURTEZE corpul .

•Cand obiectele se indoaie, ele sunt sub tensiune si

compresiune in acelasi timp.

LN
Forta de tensiune per unitatea de arie (aria se refera la aria
pe sectiune a instrumentului, ce este in unghi drept cu forta)
= stres tensional. (P=F/S presiunea=forta/suprafata)

Forta de compresiune per unitatea de suprafata= stres

compresiv.
LN
BENDING STRESSES (stressuri de indoire)
- Stressul e maxim unde raza curburii e
minima (forta cade perpendicular)
- Stressul se schimba pe masura ce
instrumentul avanseaza in canal
DE ACEEA E IMPORTANT SA NU OPRIM
INSTRUMENTUL ROTATIV IN CANAL

LN
TORSIONAL STRESS (stress de torsiune)
- principala cauza a fracturii unui instrument rotativ,
atunci cand este de intensitate crescuta

Se intampla cand:
1. o suprafata mare a instrumentului se freaca
excesiv de peretii CR-suprafata mare de contact
(taper lock)
2. varful instrumentului este prea mare fata de
sectiunea CR ce trebuie preparata
3. operatorul exercita presiune prea mare asupra
piesei de mana

LN
TORSIONAL STRESS (stress de torsiune)

- spre deosebire de stress-ul de indoire, care

depinde in principal de anatomia canalului,
stress-ul torsional poate fi modificat, daca se
lucreaza intr-o tehnica corecta

LN
 1. Suprafata mare de contact
- suprafata taietoare, si respectiv suprafata de contact
dintre lame-dentina radiculara, trebuie redusa la o
fractiune a partii active a instrumentului

- Cu cat supraf.de contact e mai mare, cu atat

cuplul (torque) trebuie sa fie mai mare, pt a permite
rotirea instrumentului in canal, si respectiv taierea
dentinei
- Rezulta un stress torsional crescut, ce reduce
viata instrumentului
- Mai mult, daca torque-l depaseste valoarea
maxima pe care instrumentul o poate suporta,
acesta se fractureaza
LN
 Suprafata mare de contact
Instrumentele rotative cu conicitate
crescuta trebuie sa lucreze in tehnica
Crown-down, in secvente de la mare la mic

- Instrumentul cu conicitate mai mare va crea in CR

o forma a preparatiei asemanatoare cu forma
proprie, si va avansa atat cat ii permite anatomia
originala a canalului
- Urmatorul instrument, cu conicitate mai redusa, va
cobori mai jos spre apical, si nu va mai prepara
canalul acolo unde a lucrat cel cu conicitate mai
mare
- Astfel, instrumentul va lucra cu o portiune mai mica
a partii sale active *reducerea supraf. de contact
Suprafata mare de contact
- Stress-ul torsional e crescut de acumularea de
debriuri
- Acumularea de debriuri transforma intreaga parte activa a
instrumentului endodontic intr-o suprafata completa de
contact cu peretele CR, de forma unui con
- Ca atare, creste stress-ul torsional, respectiv poate aparea
fractura
- Operatorul trebuie sa stie ca atunci cand viteza cu care
instrumentul avanseaza in canal scade, lamele sale sunt
pline de debriuri

DE ACEEA, curatare frecventa a lamelor, la

fiecare pasaj (trecerea prin buretele clean-
stand-ului) LN
 2. Varful instrumentului si largimea CR
- majoritatea instrumentelor rotative au un varf inactiv,
pentru a evita fenomenul de transport, cai false si
formarea de praguri
- In acelasi timp, cand trebuie sa avanseze prin canale
inguste, avanseaza cu dificultate, fiind inactiv
- Ca urmare, stressul torsional creste enorm, depaseste
cuplul maxim pe care instrumentul il poate suporta
(maximum torque), si instrumentul se deformeaza plastic
si se fractureaza
- DE ACEEA, instrumentarea manuala pana la minim diametrul
primului instrument din sistemul folosit reduce drastic stressul
torsional si ca atare previne fractura
ATENTIE LA ANATOMIE!!!
Nu toate curburile pot fi preparate rotativ!!!!
LN
CUNOASTEREA SISTEMULUI CU CARE LUCREZI!!!!!!

S1-0,17 2%-11% X1-0,17/.04

WOS-0,21/.06
GT20.04
NEGOCIERE MANUALA pana la ISO 20 SAU
ROTATIVA PANA LA UN DIAMETRU
ASEMANATOR PRIMULUI INSTRUMENT DIN
LN
SISTEM
3. Presiunea manuala excesiva pe piesa de
mana

- creste frictiunea intre instrument si peretele CR

Ca urmare, la vf instrumentului si/sau pe suprafetele

cu care ia contact cu peretele CR se genereaza un
stress torsional excesiv, ce va determina imediat
fractura instrumentului

DE ACEEA, instrumentele rotative nu se

forteaza in canal!!!-AVANS PASIV!
LN
FRACTURA INSTRUMENTELOR
ROTATIVE
- CYCLIC FATIGUE - apare cand instrumentul
se roteste liber in canal si se flecteaza pana
cand se rupe (bending stress)-uzura flexurala
sau ciclica
- TORSIONAL FAILURE - apare cand varful
sau orice parte a instrumentului se
blocheaza in canal, si manerul continua sa
se roteasca-uzura torsionala
LN
FRACTURA INSTRUMENTELOR
ROTATIVE
CAUZELE CYCLIC FATIGUE (flexural fatigue)
- supra-utlizarea (overuse)
- prea mult timp petrecut in canal in timpul
instrumentarii
- gradul curburii si lungimea acesteia
- setarea nepotrivita a vitezei pe piesa de
mana
- conicitatea instrumentului (instr. cu
conicitate mai mare se fractureaza mai usor)
LN
FRACTURA INSTRUMENTELOR
ROTATIVE
CAUZELE TORSIONAL FAILURE
- cavitate de acces insuficienta
- prea multa presiune apicala in timpul
instrumentarii
- utilizarea unui instrument prea conic intr-
un canal ingust sau calcificat
- neutilizarea irigantilor/lubrefiantilor
- necuratarea instrumentului de debriuri
LN
 VIATA INSTRUMENTELOR
ROTATIVE DE NITI
Depinde de:
- anatomia originala a canalului
- caracteristicile mecanice ale
instrumentului rotativ
- viteza de rotatie si valoarea maxima a
torque-lui
- caracteristicile muncii pe care acestea o
fac in CR
- numarul ciclurilor de utlizare
- abilitatea operatorului LN
Clasificarea instr rotative dupa
suprafata taietoare-pag. 226
Clasificarea instr rotative dupa
generatie
Clasificarea instr rotative dupa
generatie
Clasificarea instr rotative dupa
unghiul de taiere (ATAC)

Rake angle