PARODONTITE

2020
PARODONTITE APICALE
 ANATOMIA PARODONTIULUI APICAL

• elemente anatomice:
• apexul dentar,
• spatiul periodontal,
lamina dura ,
• osul alveolar cu
structura trabeculara
ANATOMIA PARODONTIULUI APICAL

• aspectul trabecular
al crestei alveolare:
• la mandibula: travee
groase, dispuse mai
ales orizontal si spatii
areolare mici, os
dens;
• la maxilar: travee mai
subtiri, ochiuri largi,
fara dispunere
preferentiala.
SUPRAPUNERI!
PARTICULARITATILE ANATOMICE ALE
SPATIULUI PERIODONTAL LA COPII
• lamina dura subtire,
• la dintii in eruptie
este normala o
zona periapicala
radiotransparenta
in jurul radacinii in
formare
 METODE DE DIAGNOSTIC IN
ENDODONTIE

1. istoricul pacientului: tratamente, vechi, recente

2. anamneza: simptome, vechimea simptomatologiei,
durata durerii, localizarea , stimuli declansatori, modalitati
de calmare, tratamente anterioare
3. examen clinic: asimetrie faciala, traiect fistulos,
examenul partilor moi, examen parodontal (mobilitate,
sondare), restauratii coronare, carii
4. teste clinice: teste pulpare: cald, rece, teste
electrice pulpare, percutie, palapare, masticatie
5. examen radiologic: radiografii periapicale din 2
incidente, CBCT
6. teste aditionale: transiluminare, anestezie selective
 LIMITELE EXAMENULUI RADIOLOGIC

• contrastul filmului
• Evidentierea apexului
• Rezolutia
• Suprapuneri:
radiopacitati:
creasta
milohioidiana,
malarul,
Radiotransparente:
antrul maxilar, gaura
nazo-palatina, gaura
mentoniera
SUPRAPUNERI - RADIOTRANSPARENTE

Aspect fals de “radacina in sinus”

 IMAGISTICA IN PLANNINGUL
ENDODONTIC
• Raportul apexului
cu sinusul maxilar

Relationship of the roots to the maxillary sinus floor

140
120
100
80
60
40
20
0
M1 M2 PM1 PM2

0- no contact 1- tangential superior contact

2- tangential lateral contact 3- protrosive root
 PATOLOGIA PERIAPICALA

Clasificare (American Association of Endodontists)

(2008)
• - tesut apical normal
• -Parodontita apicala simptomatica
• - Parodontita apicala asimptomatica
• - Abcesul apical acut
• -abcesul apical cronic
• -osteita condensanta
 1. TESUT APICAL NORMAL

Clinic:
• - fara sensibilitate
la percutie si la
palpare
RX:
- lamina dura este
intacta si
- spatiul parodontal
este normal, cu
grosime uniforma
EVOLUTIA PARODONTITELOR APICALE
 PARODONTITA APICALA
Parodontita apicala
simptomatica
• Histopatologic: inflamatia
parodontiului apical
• Clinic: durere la masticatie ,
la percutie sau la palpare;
• Rx:
• Cauza coronara
• spatiul periapical poate fi
normal
• largirea spatiului periodontal
• radiotransparenta apicala
Parodontita apicala
asimptomatica
Histopatologic:
• - inflamatia si distructia
parodontiului apical
Clinic:
• evidentierea cauzei coronare
(carie profunda, fractura
coronara, obturatii extinse,
reconstructie coronara sau
lucrare protetica),
asymptomatic, fara
sensibilitate la percutie si
palparea dintelui
Rx:
• - radiotransparenta apicala
PARODONTITA APICALA CRONICA

Granulomul apical
• Radiotransparenta,
• <0,5cm,
• Lamina dura intrerupta
• Apex contur sters
• Dinte devital cu
afectare coronara sau
tratament endodontic
Clinic:
• parodontita apicala
simptomatica/
asimptomatica
 ABCESUL APICAL ACUT
Histopatologic:
• reactie inflamatorie la
infectia pulpara sau la
necroza pulpara .
• Inflamatia apare in tesutul
osos periapical si se extinde
in partile moi adiacente, cu
edem,
• demineralizare si osteoliza
• formare de puroi
Clinic:
• durere spontana, pulsatila,
• sensibilitate marcata a
dintelui la presiune,
• tumefierea tesuturilor moi
invecinate si formare de
puroi in spatiul periapical
care poate fistuliza;
• pot coexista fenomene
generale –febra, stare
generala alterata,
limfadenopatii
laterocervicale.
• teste de vitalitate pulpara
sunt negative
 ABCESUL APICAL ACUT

Rx:
• -semnele radiologice
apar dupa 7-10 zile de
evolutie;
• demineralizare a osului
alveolar cu cresterea
radiotransparentei
spongioasei periapicale ,
• subtierea traveelor
osoase si cu largirea
areolelor osului spongios;
• spatiul periodontal
apical poate fi largit
• lamina dura discontinua
 ABCESUL APICAL CRONIC
Histopatologic:
• -este o reactie inflamatorie la
infectia pulpara sau necroza
pulpara
Clinic:
• este caracterizat prin evolutie
graduala,
• disconfort minim
• dureri intermitente
• cu exteriorizare de puroi printr-
un traiect fistulos care
comunica cu spatiul periapical
Rx:
- Largirea spatiului periodontal
Zone semilunare
radiotransparente periapicale cu
contur sters si condensari cu
contur neregulat
 OSTEITA CONDENSANTA
Histopatologic:
-reactie regenerativa, de
productie osoasa la un proces
cu grad redus inflamator
Clinic:
-apare in evolutia PAC
radiotransparente
Rx:
-Zona de condensare
periapicala, forma
neregulata, include apexul
Dg.dif:
-hipercementoza,
- osteoscleroza idiopatica
 DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

• tumori benigne sau

maligne
• tumori osoase
limforeticulare
• leziuni fibro-
cemento-osoase
 CHECKLIST

• orice evaluare a imaginii radiologice trebuie sa

inceapa cu identificarea cauzei: carie profunda,
restaurari coronare, resorbtie verticala parodontala
profunda, fracturi dentare, traumatisme ocluzale,
tratament endodontic
• Continuitatea laminei dura
• Identificarea de largiri ale spatiului periapica
• Radiotransparente apicale: difuze, circumscrise
• Radioopacitati apicale
• Resorbtii radiculare
• Hipercementoza
• Periapical index (PAI)
• 1 = tesut periapical normal
• 2 = modificari minore periapicale (largiri al spatiului apical,
discontinuitatea laminei dura)
• 3 = pierdere de os mineralizat(osteoliza, demineralizare)
• 4 = parodontita apicala cu osteoliza circumscrisa
• 5 = parodontita severa cu semne clinice exacerbate
CBCT SI PARODONTITELE APICALE

• CBCT poate detecta

leziuni peripaicale mici cu
o acuratete mai mare
film
18%

decat Radiografia
digitala
(Patel S, 2013 ) digital CBCT
24% 58%

• Rata de succes a
tratamentului endodontic
este mai mica la CBCT Fernández R, J Endod. 2013
comparativ cu
radiografia digitala
GHID DE UTILIZAREA A EX
RADIOLOGIC IN
ENDODONŢIE
 3.4.1. ETAPA PRE-OPERATORIE

• O radiografie periapicala ofera informatii esentiale

despre anatomiei pulpei si a canalului radicular
care nu pot fi obtinute prin alte mijloace.

• În plus, radiografia furnizeaza informatii despre

anatomia periradiculara, care pot contribui la
planificarea tratamentului sau pot fi esentiale daca
se ia in considerare tratamentul endodontic
chirurgical.
 3.4.2. ESTIMAREA LUNGIMII DE
LUCRU
• Unele tipuri de detectoare electronice
ale apexului sunt de încredere pentru
identificarea constrictiei apicale si sunt utile
pentru localizarea perforatiilor. Totusi
utilizarea acestor dispozitive in anumite
situatii clinice poate conduce la un grad de
inexactitate.
• Luând în consideratie acest lucru,
radiografia periapicala este adeseori
ceruta pentru estimarea lungimii de lucru.
Pot fi necesare doua sau mai multe
radiografii pentru determinarea lungimii
tuturor canalelor radacinii pentru dintii cu
radacini multiple.
 3.4.3. PRE-CONDENSARE

• Daca exista îndoieli privind

integritatea constrictiei apicale,
este necesara o radiografie de
verificare a conului master gutta-
percha înainte de
obturatia/condensarea finala.
 3.4.4. ETAPA POST- OPERATORIE

• O radiografie periapicala trebuie efectuata imediat

dupa obturatie deoarece aceasta ofera o
evaluare de baza a calitatii umplerii radacinii si o
imagine de referinta a conditiei periapicale pentru
o analiza ulterioara.
 3.4.5. ANALIZĂ
• Incidenta maxima de vindecare si incidenta
maxima a periodontitei apicale cronice se
observa la un an dupa tratament, cu o
mare proportie (89 %) a dintilor tratati
endodontic demonstrând semne de
însanatosire la un an. Acest lucru sugereaza
ca o radiografie de urmarire la un an poate
fi suficienta pentru leziunile apicale
asimptomatice mici. Dintii care ramân
simptomatici si aceia cu leziuni periapicale
mari pot necesita o analiza radiografica
suplimentara pentru evaluarea optiunilor de
tratament.
 3.6. PACIENŢI CU EDENTAŢII

• În absenta semnelor clinice sau a

simptomelor, nu se justifica nici o examinare
radiografica. Exceptia evidenta este,
efectuarea implantului. Chiar daca
tratamentul este extensiv, pot fi foarte
potrivite alte imagini mult mai avansate
(imagistica în sectiune transversala).
• Atunci când examinarea clinica identifica
prezenta posibila a unei anomalii, ca de
exemplu o radacina retinuta, examinarea
radiografica adecvata este o radiografie
intraorala a locului.
PARODONTITE CRONICE
 ANATOMIA PARODONTIULUI
MARGINAL
• Parodontiul marginal include
• fibromucoasa gingivala
• tesuturile de support dento-alveolar.
 FIBROMUCOASA GINGIVALA

Fibromucoasa gingivala este divizata din punct de

vedere anatomic in
• fibromucoasa gingivala marginala,
• fixa
• interdentara.
 FIBROMUCOASA GINGIVALA
MARGINALA
• reprezinta marginea libera
gingivala care inconjoara
coletul dentar
santul gingival:
• este un spatiu delimitat de
epiteliul marginii libere
gingivale si suprafata dentara,
• Are forma de V si permite
intrarea sondei parodontale
• adancimea clinica la sondare
are in mod normal dimensiuni
de 2-3mm
• adancimea clinica la sondare
nu este intotdeauna egala cu
adancimea santului gingival
masurata histopatologic.
FIBROMUCOASA GINGIVALA FIXA

• Se afla in
continuarea gingiei
marginale
• este o mucoasa
ferma, rezilienta, care
adera intim de
periostul osului
alveolar
• inferior, se extinde
pana la nivelul
jonctiunii
mucogingivale
 JONCTIUNEA MUCOGINGIVALA

• reprezinta trecerea de la
mucoasa fixa la
mucoasa faciala care
este mai mobila;
• pozitia jonctiunii
mucogingivale ramane
constata, stationara , in
cursul vietii
• exista 3 jonctiuni moco-
gingivale:
• pe fata vestibular a
maxilarului superior,
• pe fata vestibulara si
linguala a mandibulei
 GINGIA INTERDENTARA (PAPILLA
INTERDENTARA)
• se gaseste in spatiile
interproximale

• forma ei este data de

catre punctul de contact
dintre dintii adiacenti si

• Marginile laterale si varful

papilei interdentare sunt
reprezentate de
marginea libera a
fibromucoasei gingivale
 FIBROMUCOASA GINGIVALA

• Rx:
• gingia marginala si
santul gingival nu sunt
vizibile radiologic nici
pe radiografia
periapical si nici pe
imaginile 3D CBCT.
 FIBROMUCOASA GINGIVALA
CORELATII CLINICE:
• este importanta sa se pastreze intact epiteliul de
acoperire de la nivelul santului gingival
• planarea radiculara, procedeeele restaurative
subgingivale sau lucrarile protetice extinse in
santul gingival pot leza epiteliul santului gingival
• Epiteliul santului gingival si epiteliul de jonctiune
au capacitate de regenerare crescuta iar
fibroblastii locali produc fibre de coalgen, astfel
incat in 1-6 zile exista cu posibiltate de refecere
complete. De aceea este necesara mentinerea
cat mai intacta a epiteliului la nivelul santului
gingival pentru a favoriza vindecarea;
• Se recomanda efecetuarea unei terapii
parodontale atraumatice pentru prevenirea
retractiilor gingivale
 PARODONTIUL DE SUSTINERE

Parodontiul de
sustinere cuprinde:
• ligamentele
parodontale,
• cementul radicular
• osul alveolar
 LIGAMENTELE PARODONTALE:
histopatologic
-tesut conjunctiv de sustinere
-elemente celulare,
- fibrele parodontale
- o bogata vascularizatie
-teminatii nervoase
functiile :
• -sustinerea dintelui in
alveola dentara,
• -mentinerea raportului
tesutului gingival cu dintele
• -transmiterea fortelor
ocluzale catre peretii ososi
• -atenuarea socului ocluzal
• -este un spatiu
neurovascular asiguarand
nutritia si inervatia tesutului
conjunctiv
 LIGAMENTELE PARODONTALE

• Rx:
• spatiu radiotransparent,
vizibil intre lamina dura si
radacina,
• este un spatiu uniform cu
latimea de 0.6mm,
• inconjoara
cicumferential radacina AP

inclusive la nivelul
furcatiei
 CEMENTUL RADICULAR
• exista cement radicular
acelular (primar) si cement
cellular (secundar)
• cemetul celular prezinta
canaliculi care au
continuitatea cu canaliculii
dentinari si se asigura astfel
comunicarea pulpei dentare
cu spatiul periodontal
• jonctiunea amelo-cementara
reprezinta zona de tranzitie
intre smaltul dentar si cementul
radicular.
• jonctiunea cement-dentinara
se gaseste in 1/3 apicala a
radacinii, poate coincide cu
constrictia apicala
 CEMENTUL RADICULAR
• Rx:
• -cementul radicular
prezinata aceeasi densitate
radiologica ca si dentina,
astfel ca nu se paote
distinge fata de aceasta pe
radiografie
Corelatii clinice:
• - In majoritatea cazurilor,
cementul radicular acopera
smaltul la nivelul jonctiunii
dar in 10% dic cazuri, smaltul
dentar si cementul nu se
intalnesc , astfel ca la nivelul
jonctiunii exista o zona
radiculara acoperita doar
de dentina. Resorbtia
radiculara la acesti pacienti
provoaca hipersensibilitate
prin expunerea dentine in
regiunea cervicala a
radacinii.
 CEMENTUL RADICULAR

• Leziunile cementiforme cu ingrosarea cemetului

radicular sunt: hipercementoza, cementom,
cementoblastom, fibromul cementifiant, displazia
fibro-cementara.
• Leziunile cementului cu resorbtie cementara sunt:
resorbtia externa a radacinii, caria radiculara
• ankiloza radiculara reprezinta fuziunea cementului
cu osul alveolar.
• Cauzele pot fi diverse traumatisme ocluzale, replantari
dentare, parodontite apicale vindicate cu
osteocondensare si anchiloza radiculara.
• Radiologic se evidentiaza ingustarea spatiului periodontal
cu resorbtia externa a radacinii.
 PROCESUL ALVEOLAR

• corticala externa vestibulara si orala a osului

maxilar si mandibular ,
• de osul spongios
• lamina dura
 CORTICALA EXTERNA A CRESTEI
ALVEOLARE
• acopera la suprafata
creasta alveolara
• nu se distinge pe radiografia
periapicala;
• pe radiografia panoramica
este vizibila la nivelul
marginii bazilare
• marginea crestei alveolare
este vizibila doar la nivelul
septelor interdentare,
creasta alveolara vestibular
si orala se suprapun pe
radiografia bidimensionala
cu opacitate radacinii
dentare
 ELEMENTE DIFICIL DE INTERPRETAT
RADIOLOGIC
• -corticala alveolara
externa V/O, nivelul
rebordului alveolar O/V
• CBCT: corticala
vestibulara si orala este
vizibila si se poate
determina grosimea ei,
continuitatea, prezenta
fenestratii lor sau
dehiscentelor;
• grosimea corticalei
osoase este un
indicator evaluarea
densitatii osoase
 CORTICALA EXTERNA

• -periostul acopera la suprafata corticala osoasa

externa, contine osteoblasti cu rol in regenerarea
osoasa, nu este vizibil radiologic
• -Endostul captuseste alvolele si cavitatile osoase
(canalul mandibular), contine osteoblasti dar mai
putini decat periostul
• la dintii lingualizati, corticala vestibulara este mai
ingrosata
 OSUL ALVEOLAR TRABECULAR
(MEDULARA OSOASA)
• aspect trabecular;
densitatea este diferita
la maxilar fata de
mandibula
• este importanta
evaluarea osului
trabecular interdentar
si interradicular pentru
depistarea unor
radiotransparente
determinate de
procesul inflamator
• septele interdentare si
furcatia
 OSUL ALVEOLAR TRABECULAR

• Corelatii clinice:
• - radiologic se pot detecta zone mai
radiotransparente situate in osul trabecular care
reprezinta arii osoase cu maduva hematogena
rosie . Aceste zone se identifica mai frecvent in
regiunea tuberozitatii maxilare, in zona premolarilor
si molarilor maxilari si mandibulari, la nivelul simfizei
mandibulare si in regiunea unghiului mandibular.
• Ele nu trebuie confundate cu formatiuni chistice sau
tumorale intraosoase.
METODE DE EXAMINARE IMAGISTICA

• Radiografia peripapicala
• Radiografia bite-wing
• CBCT
• Ecografia, Laser Doppler
 TEHNICI RADIOLOGICE

• bite-wing – raportul corect intre linia crestei

alveolare si linia coletului
• radiografia periapicala tehnica paralela –
imaginea nedistorsionata

• OPT – NU – subestimeaza PMC incipienta si

supraestimeaza distructia osoasa in fazele
avansate

• radiografia periapicala digitala.

CHECKLIST BOALA PARODONTALA

• Integritatea laminei dura:

• septe interdentare
• furcatie
• Identificarea si cuantificarea resorbtiilor orizontale;
• Distanta dintre jonctiunea amelo-cementara si marginea
crestei aleveolare
• Identificarea resorbtiilor verticale
• Radiotransparente septale cu 3 sau 4 pereti
• Evaluarea leziunilor osoase ale furcatiei
• Identificarea factorilor de risc
• Tartrul, restaurari coronare
 UNDE SE

Unde se poate observa absenta

laminei dura?
 OBIECTIVELE EXAMENULUI
RADIOLOGIC
Lamina dura
Resorbtia orizontala :
Nivelul crestei alveolare
pe radiografie se
masoara prin
aprecierea distantei
care exista intre
marginea superioara a
crestei alveolare si
jonctiunea amelo-
cementara. In mod
normal ea nu trebuie
sa depasesca 2mm.
Ce puteti spune despre lamina dura

Exista resorbtie orizontala?

 OBIECTIVELE EXAMENULUI
RADIOLOGIC
Resorbtia verticala :
radiotransparente la nivelul
septelor interdentare sau in osul
alveolar, cratere osoase care
comunica cu parodontiul apical

Largimea spatiului periodontal

(sa nu depaseasca 1mm)

Ce puteti spune despre lamina dura

Exista resorbtie orizontala?

Exista resorbtie orizontala?

 OBIECTIVELE EXAMENULUI
RADIOLOGIC
Evaluarea furcatiei:
continuitatea laminei
dura, prezenta de
radiotransparente la
nivelul furcatiei

Lungimea si morfologia
radacinilor, raportul
coroana/radacina
 OBIECTIVELE EXAMENULUI
RADIOLOGIC
Factori iritativi locali ( tartrul, obturatii
neadaptate marginal, carii de colet,
incluzii dentare, malpozitii dentare,
anomalii dento-alveolare, edentatia)

Consideratii anatomice: Pozitia sinusului

maxilar,Dinti inclusi, supranumerari,
absenti

Consideratii patologice: Carii, leziuni

periapicale, Resorbtia radacinilor

Ce tip de modificari parodontale

observati?

Ce factori iritativi locali observati?

LIMITELE EXAMENULUI RADIOLOGIC:
- examenul radiologic reda bidimensional structuri si raporturi
3D.
- este dificil de diferentiat pe radiografie conturul crestei V si
O
- suprapunerile care exista poate masca resorbtia osoasa
reala
- restaurarile coronare pot impiedica vizualizarea unei
resorbtii osoase usoare
- informatia radiologica se refera numai la tes dure, osoase,
nu poate aprecia si p. moi
- pierderea osoasa este vizibila radiologic numai la un
anumit grad de demineralizare (50%-60% din sunstanta
minerala)
- odata prezenta pierderea osoasa aceasta nu este
reversibila, dar gradul de inflamatie parodontal poate fi
evaluat doar clinic, examenul radiologic nu este sufficient
pentru interpretarea evolutiei bolii parodontale
LIMITELE EXAMENULUI RADIOLOGIC:

-tehnica radiografiei poate influenta diagnosticul:

radiografia bite-wing este proiectia optima pentru
evaluarea pierderii ososase alveolare in regiunea
posterioara;
-daca pierderea osoasa este severa, radiografia bite-
wing trebuie sa fie inlocuita cu radiografia
periapicala prin tehnica paralela.
-Radiografia peripicala in regiunea posterioara ,
datorita angulatiei fascicului de radiatii subestimeaza
resorbtia osoasa prin proiectia corticalei bucale in
plan coronal mai aproape de coletul dentar. Cu cat
fasciculul de radiatii este mai angulat vertical, cu
atat subestimarea resorbtiei osooase pe radiogrfie
este mai mare
- parametrii de expunere si calitatea imaginii
radiologice pot influenta diagnosticul: este necesara
efectuarea unor radiografii utilizand un nivel mai
crescut al kV si scazand mAs, astfel incat sa se obtina
mai multe nivele de gri pe imagienea radiologica si
detalii mai multe legate de trabeculatia osooasa,
lamina dura si spatiul periodontal
 PATOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL
CLASIFICAREA AMERICAN ACADEMY OF PERIODONTOLOGY :
1. Gingivita:
a. indusa de placa bacteriana
b. Non-indusa de placa bacteriana
2. Parodontita cronica
a. Localizata
b. generalizata
3. Parodontita cronica agresiva
a. Localizata
b. generalizata
4. Abcesul parodontal
a. Abcesul gingival
b. Abcesul parodontal
c. Abcesul pericoronarian
5. Parodontita asociata cu leziuni endodontice
6. Parodontita necrotizanta
a. Gingivita ulcerative necrotizanta
b. Parodontita ulcerative necrotizanta
7. Trauma ocluzala si tulburari de dezvoltare dento-parodontale care
determina parodontita cronica
 GINGIVITA
Gingivita indusa de placa Gingivita ne-indusa de
bacteriana placa bacteriana
• - factorul determinant este placa • -origine bacteriana:
bacteriana
• - exista factori sistemici care Neisseria, Treponema,
favorizeaza si induc aparitia Streptococ
gingivitei:
• - Hormonali: pubertatea, • -origine virala: herpes V.
graviditatea, diabetul zaharat • -genetica:fibromatoza
• - Discrazii sangvine: leukemia
gingivala ereditara
• - Medicamente:
contraceptive orale, fenitoin, • -boli sistemice: Lupus,
nifedipin, imunosupresive
lichen, pemphigus,
• - Malnutritia: deficitul de
vitamina C • -Traumatica:
traumatisme, corpi straini
 GINGIVITA

Clinic:
• Indici gingivali (GI)
• 0=gingie normala
• 1=inflamatie usoara: -usor edem, usoara roseate,
fara sangerarela sondare
• 2=inflamatie moderata:-roseata, edem, sangerarea
la sondare
• 3=inflamatie severa: edem si roseate marcata,
ulceratii, tendinta de sangerare spontana
Rx: partile moi nu sunt vizibile pe radiografie, gingivita
nu poate fi diagnosticata radiologic.
 PARODONTITA CRONICA

• =leziune inflamatorie de cauza infectioasa care

afecteaza tesutul de suport parodontal si care
duce la pierderea progresiva a atasamentului osos
si la pierdere ososa.
 PARODONTITA CRONICA

• 3 factori care contribuie la aparitia parodontitei

cornice:
• - factorul microbian: T. Forsyntia, A.
actinomicetocomitas, P.intermedia, F. nucleatum
• -susceptibiliatea organismului gazda :
ereditatea, variatii/mutatii genetice, cresterea
productiei de IL-1, fumatul, stress, afectiuni generale
(diabet zaharat)
• -absenta florei bacteriene protectoare
 PARODONTITA CRONICA

gravitatea si evolutia este influentata de existenta

factorilor de risc locali si generali
- Lipsa punctelor de contact: Carii, obturatii,
malpozitii dentare
- Factori iritativi locali: Tartrul dentar
- Boli generale
o DZ: susceptibilitate crescuta, forme severe, abcese
parodontale
o HIV : forme rapid progresive, rezitente la tratament

- Trauma ocluzala: Largirea ligamentului periodontal,

ingrosarea laminei dura, hipercementoza, fracturi
radiculare, examen ocluzologic
 PARODONTITA CRONICA

• Forme clinice:
• - Localizata <30%
din suprafetele
dentare sunt
afectate
• - Generalizata
>30% din
suprafetele dentare
sunt afectate
 MODIFICARI RADIOLOGICE IN
PARODONTITA CRONICA
• Septe interdentare normale/patologice
• Resorbtia osoasa orizontala
• Resorbtia osoasa verticala
• Afectarea furcatiei
 SEPTE INTERDENTARE NORMALE

• -forma septelor interdentare este variabila in functie

de regiuena dentara, la dintii alterali sunt mai
aplatizate iar la frontali sunt ascutite. De asemenea,
angulatia fasciculului de radiatii poate sa modifice
aspectul raduologic al septelor interdentare
• -prezenta laminei dura pe septele inetredentare
este un indicator al lipsei resorbtiei osoase , in
schimb lipsa evidentierii ei nu reprezinta neaparat o
afectare parodontala, fiind necesare corelatii
clinice
RESORBTIA OSOASA ORIZONTALA

-reprezinta reducerea in inaltime a

septului interdentar si a crestei
alveolare.
-mecanism: inflamatia mucoasei
gingivale se transmite osului alveolar,
cu demineralizarea septului
interdentar, intreruperea laminei dura si
procese distructive a septului alveolar
-intereseaza de obicei mai multi dinti
-radiologic, se evidentiaza cresterea
distantei dintre marginea crestei
alveolare si jonctiunea amelo-
cementara.
 RESORBTIA OSOASA ORIZONTALA
• cei mai multi autori
considera ca limita 2mm.
• -existenta resorbtiei
orizontale implica si
necesitatea resorbtiei
laminei dura , cu lipsa
evidentierii pe septele
interdentare
• -La pacientii varstinici,
exista o atrofie fiziologica a
crestei alveolare care
deteremina marirea
distantei dintre cresta
alveolara si JAC
(uneori>3mm)dar lamina
dura este prezenta pe setul
interdentar
 RESORBTIA OSOASA ORIZONTALA
• -datorita angulatiei reduse a
fsciculului de radiatii, distanta dintre
marginea superioara a septului si
JAC poate sa apara mai marita pe
radiografie
• -reducerea inaltimii osului alveolar
cu descoperirea radacinilor
dentare predispune la aparitia
cariilor radiculare
• -se modifica raportul
coroana/radacina si se modifica
axul de rotatie a dintilor (in mod
normal el se gaseste in 1/3 medie a
radacinii, prin reducerea inaltimii
septelor intredenatre el se
depalseaza spre apex)
RESORBTIA OSOASA ORIZONTALA
• usoara : 1/3
• usoara : pierderea
atasamentului cervicala a radacinii
parodontal 1-2mm • moderata : ½
radacina
• moderata : 3-4mm
• severa:> ½ radacina
• severa:≥5mm
RESORBTIA OSOASA ORIZONTALA

• -margini osoase inconsistente:

datorita resorbtieie orizontale la
nivelul corticalei osooase V/O ,
marginea alveolara poate
descrie o linie ondulata
serpuitoare, neregulata, situata
la distanta de jonctiunea smalt-
cement;
• de obicei exista un decalaj intre
resorbtia corticalei V si O, dar
care este greu de evidentiat si
de masurat radiologic datorita
suprapuenrii radacinilor dentare
RESORBTIA OSOASA ORIZONTALA

• CBCT poate cuantifica mai bine resorbtia

corticaleleor V si O dar inca nu exista o justificare
de utilizarea a CBCT ca screening in diagnosticul si
monitorizarea evolutieie bolii parodontale
 RESORBTIA OSOASA VERTICALA

• apare de obicei in zone limtate interesand 1 sau

mai multi dinti
• mecanism: inflamatia patrunde in spatiul
parodontal mezial si distal, cu distructie osoasa a
septului alveolar in interiorul acestuia (intrabony
resorption)
 RESORBTIA OSOASA VERTICALA

• se evidentiaza cavitati
intraosoase
radiotransparente
care sunt marginite de
un perete radicular , un
perete osos spongios
al septului intredentar,
corticala vestibulara si
corticala orala a osului
alveolar.
• uneori, corticala
vestibulara sau orala
poate lipsi (cavitate cu
3 pereti)
 RESORBTIA OSOASA VERTICALA
• exista cavitati verticale care se
intind in toata grosimea septului
interdentar de la o radacina a
unui dinte mezial pana la
radacina celui distal, ele fiind
marginite de peretii radiculara ai
dintelui mezial si respectiv distal, si
de corticala vestibulara si orala a
osului alveolar. Cavitatea se mai
numeste crater interproximal
datorita aspectului de cavitate
intraosoasa care se adanceste la
nivelul septului interdentar
• cavitatile verticale pot fi insotite
sau nu de resorbtii orizontale.
 AFECTAREA FURCATIEI
• diagnosticul decisiv al afectarii
furcatiei este diagnsoticul clinic
• radiologic exista limitari in
evidentierea furcatie la molarii
superiori: suprapunerea
radacinilor sau alte suprapuneri
la molarii inferiori precum si de
angulatia fasciculului de
radiatii
Rx:
-intreruperea continuitatii laminei
dura,
-largirea spatiului periodontal la
nivelul furcatiei
-Radiotranspareanta septului
interradicular
 AFECTAREA FURCATIEI

Clinic
• Examenul clinic se efectueaza la 8 dinti: PM1 maxilar, M1
si M2 maxilar si M1 si M2 mandibular. Examinarea se face
pe fata meziala, distala si vestibulara la molarii maxilari,
pe fata meziala si distala la PM 1 maxilar sip e fata
vestibulara si orala la molarii mandibulari
• Exista 3 grade de afectare a furcatiei:
• 0=examen clinic normal
• 1=sondarea parodontala ajunge pana la nivelul furcatieie dar
nu o strabate
• 2= sondarea ajunge pana la furcatie si o poate strabate in
sens vestibulo-oral
EXAMENUL CLINIC IN PARODONTITA
CRONICA
Protocol de examinare
• 1. Existenta tartrului si a placii bacteriene
• 2. Examinarea ginigiei (indici gingivali)
• 3. Pierderea atasamentului parodontal
• - se masoara distanta in mm intre marginea libera
gingivala si santul gingival
• -distanta dintre marginea libera gingivala si JCE
 DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL AL
PARODONTITETI CRONICE

• Carcinoamele
• Histiocitoza
 PARODONTITA CRONICA AGRESIVA

• cunoscuta si sub termenul de parodontita cronica rapid

progresiva, parodontita cronica juvenila
forma clinica localizata:
• Resorbtie verticala a osului alveolar la nivelul M1 si/sau I
• Resorbtia are contur concav
• Migrarea incisivilor cu diastema
forma clinica generalizata :
• Intereseaza 4 sau mai multi dinti care prezinta pierdere
osoasa >3mm
• pierderea osoasa generalizata, rapida
PARODONTITA CRONICA AGRESIVA
PARODONTITA CRONICA AGRESIVA
 ABCESUL PARODONTAL

Abcesul parodontal acut Abcesul parodontal cronic

Clinic: • de obicei este
• durere,
• senzatie de dinte inalt,
asimptomatic,
• durere la percutie si la • in istoric exista
masticatie, episoade anterioare
• dinte mobil,
• mucoasa este de acutizare, traiect
eritematoasa, tumefiata, fistulos,
dureroasa la atingere,
• drenarea se face in partile
moi si in regiunile fasciale
(abces al spatiilor fasciale,
celulita),
• limfadenopatie, stare
generala alterata
 ABCESUL PARODONTAL

• Rx:
• in fazele incipiente-
fara semne radiologice
• radiotransparenta
lateral de radacina
dintelui si care se
intinde lateral de
radacina dintelui
• Localizarea abcesului
poate sa nu fie pe
aceeasi fata ca si
pierderea osoasa
PARODONTITA ASOCIATA CU LEZIUNI
ENDODONTICE

• in resorbtii osoase profunde

care ajung pana la apex si
insamanteaza retrograde
apexul- pulpita retrograda
• pierderea vitalitatii pulpare
• eficacitatea tratamentului
endodontic este scazuta atat
timp cat exista punga
parodontala si punga
parodontala depinde de
inflame pulpara
• prima etapa este tratamentul
endodontic
• Apoi regenerarea osoasa
• Prognosticul este rezenravat
daca exista si resorbtie
orizontala avansata
 CHECKLIST PENTRU EVALUAREA
RADIOLOGICA A PARODONTITELOR
CRONICE
1. evaluarea corectitudinii tehnicii radiografice: (distorsiune,
angulatie in plan orizontal al fasciculului, contrastul scazut)
2. identificarea factorilor de risc locali ai parodontitei :
depozite de tartru, obturatii sau restaurari coronare
deficitare, carii proximale)
3. integritatea laminei dura care acopera septele interdentare
(indicator al afectarii osoase )
4. distanta dintre marginea libera a crestei alveolare si JEC
(indicator al resorbtiei orizontale)
5. identificarea resorbtiilor verticale (tipul cavitatii,
identificarea peretilor cavitatii)
6. interesarea furcatiei
7. identificarea abceselor parodontale
8. raportul resorbtiilor verticale profunde cu spatiul periapical
9. evaluarea dintilor cu trauma ocluzala
10. evaluarea extinderii leziunilor: forma localizata, forma
generalizata
GHID DE UTILIZARE A METODELOR
IMAGISTICE
- BOALA PARODONTALA -
 GHID DE UTILIZARE A METODELOR
IMAGISTICE
-PARODONTITE MARGINALE CRONICE-
CBCT IN PARODONTITELE CRONICE

• Utilizarea de rutina a CBCT in diagnosticul si

monitorizarea parodontitelor cronice nu este
justificata

• Poate fi indicata la cazurile care au fost evaluate

clinic la care examinarea radiologica nu poate
evidentia leziuni osoase la nivelul furcatiei sau
defecte osoase profunde