Sunteți pe pagina 1din 34

CURS 4

Radiodiagnosticul chisturilor dento-maxilare


Chisturile- cavitate limitata de epiteliu, cand nu exista este considerat pseudochist.
In practica maxilo-faciala si stoma sunt acceptate 2 categ de chisturi dentomaxilare:
- Odontogene (dependente direct de dinti sau in legatura cu dezvoltarea lor)
- neodontogene
Chisturi de natura dentara:
- chistul radiculo-dentara( majoritatea de cauza inflamatorie)
- chist eruptiv (folicular, corono-dentar, pericoronar, dentiger)
- chist primordial (si periodontal lateral si formatiuni chistice Gordin)
- chist epidermoid (keratochistul odontogen)
Chisturi disembrioplastice/ de fisurare (sit pe linia de fuziune a mugurilor faciali/ mand)
- chistul nazo-palatin
- chistul globulo-maxilar
- chistul medio-palatin
- chistul naso-labial
- chistul medio-mandibular
Pseudochisturi :
-chistul osos esential
-chistul anevismmal.

Evidentierea unei radiotransparente ca o formatiune chistica localizata la maxilar


sau la mandibula impune analiza sistematica a formatiunii urmarind mai multi pasi:
Pasul 1 se apreciaza:
Localizarea
Dimensiunea
Forma
Marginile sau periferia chistului
Radiodensitatea relativa si structura sa interna
Efectul asupra structurilor invecinate
De cat timp este prezent chistul / chisturile, daca este cunoscut
Pasul 2 se apreciaza daca radiotransparenta este:
Un artefact: functie de tipul de radiografie efectuat, uneori apare:
- radiotransparenta prin supraexpunere
- suprapunere de umbre de aer care apar ca un chist radiotransparent
O leziune patologica : - congenitala
- de dezvoltare
- dobandita
Pasul 3 la leziunile dobandite se decide din care categorii face parte radiotransparenta:
Infectii localizate la nivelul tesuturilor apicale
- acute
- cronice
Infectii extinse la nivelul maxilarelor
- osteomielite
- osteoradionecroze
Leziuni traumatice
Chisturi
Tumori sau leziuni pseudo-tumorale
Leziuni cu celule gigante
Leziuni fibro-cimento-osoase
Leziuni idiopatice
Pasul 4 - se iau in consideratie clasificarile leziunilor din listele OMS
Pasul 5 se compara aspectele radiologice ale radiotransparentei gasite cu cele descrise
pentru fiecare din patologiile de mai sus, apoi se realizeaza o lista cu diagnostice
radiologice diferentiale cu toate patologiile in care s-ar putea incadra leziunea gasita.

Investigatia radio-imagistica
Pentru identificarea chisturilor sunt necesare o serie de tehnici si metode ca:
- OTP, care se realizeaza in scop orientativ, pentru aprecierea loco-regionaladreapta-stanga a eventualelor modificari.
- Filme endobucale, in special ocluzale, care dau relatii asupra dimensiunilor
orizontale- vestibulo-lingual si privind situarea chistului in raport cu corticalele si
- Examene pe sectiuni CT care stabilesc raporturile cu cavitatile sunusale, cu
canaluyl dentar inferior, cu fosele nazale, etc, folosind ferestre de os si pentru parti moi.
Posibilitatea reconstructiilor in 2D si mai ales 3D ofera importante relatii de diagnostic.
Imagini anatomice normale care se pot confunda cu o leziune chistica:
- Transparenta canalului incisiv (naso-palatin anterior)
- Transparentele fosetelor maxilare laterale ale ramurilor orizontale ale mandibulei,
la nivelul glandelor submaxilare, sau ale ramurilor verticale mandibulare,
intre spina lui Spix si incizura Sigmoida.
- Transparenta gaurii mentoniere in vecinatatea apexului premolarului 2 manidbular
- Lacuna lui Stafne.

Chisturile odontogene
- Reprezint 90% dintre chisturile scheletului facial.
-Se dezvolta cu mai mare frecventa formatiuni chistice fie in legatura cu sistemul
dentar, fie in alte origini.
-Pot avea structuri de chiste adevarate fiind constituite dintr-o membrana epiteloconjunctiva si un continut lichidian sau sunt simple cavitati endoosoase fara perete
structural propriu si fara continut.
Etiopatogenic sunt:
- chisturi de origine dentara (radiculare, foliculare)
- chisturi paradentare

Reprezentare schematic a chistului radicular apical, lateral i rezidual

Chisturile paradentare
-se dezv in vecin dintilor normali, ce nu sunt afectati de nici un process patologic.
-Originea lor este diferita:
o Resturi epiteliale, aberante, ramase in incluzie in afara foliculului dentar,
din care se formeaza dintele normal (chisturi marginale, la nivelul
molarilor de minte inferiori).
o Incluziile epiteliale reziduale ramase din peretii epiteliali dintre mugurii
faciali embrionari care dispar prin proliferarea mezodermului. - chisturi
fisulare intre incisivii si caninii superiori.
o Resturi epiteliale ale suturii mediane si ale canalului nazo-palaitin
primitiv.-chisturi mediane inter-incisive.
o Incluzii epiteliale embrionare, din mucoasa bucala si glandular
neapartinand lamei dentare, in timpul formarii maxilarelor: - chiste
epidermoide, kerato-chiste.
Radiologic, radiotransparenta se proiecteaza in vecinatatea radacinilor dentare, sau a
coroanelor dintilor inclusi si anume:
o In chisturile marginale anterioare si posterioare, imaginea este situate
inapoia molarului de minte, proiectandu-se in dreptul:
coroanei chist juxtacoronar sau
al radacinii juxtaradicular.
-Imaginea perfect delimitate
-este rotunjita, alungita sau semilunara,
-cu marginea concava, care pare ca imbratiseaza coroana molarului.
Chistul radicular ( periapical )
n 60% dintre cazuri sunt situate la maxilar
cele mai frecvente, la incisivi i canin
se formeaza in jurul apexului radacinilor dintilor cu gangrene complicate prin
degenerescenta granulomului epitelial ca urmare a infectiilor cronice odontale,
parodontita cronica granulomatoasa.
Radiologic sunt imagini de radiotransparenta rotunjita care inconjoara apexul
radicular al unuia sau al mai multor dinti cu carii profunde, cu tratamente endodontice
vechi, incomplete, resturi radiculare. Lamina dura nu mai apare adaptata in jurul
apexului, dand impresia ca se continua cu peretele chistic, la inceput de dimensiuni mici
nu se poate preciza cand granulomul periapical se trnsforma in chist imaginea creste
dand impresia ca se dilata progresiv, conventional sub 5 mm se considera granulom
chistic, peste 5 mm chist.

In cazul in care cuprinde mai multe radacini dentare existe dificultatatea in


stabilirea dintelui cauzal, trebuie urmarita continuitatea lamiei dura coroborat cu aspectul
clinic.

Chist radicular periapical: OPT la un tanar de 19 ani cu o


radiotransparenta periapicala la 22 (care este devital), ovalara, cu margini
netede, bine definite si dimensiuni peste 1 cm.

Reprezentare schematica, hasurata a chistului si a cariilor profunde de la


21, 24 si 11, 47, ultimele obturate
5

OPT la un adult de 27 ani, chist periapical la radacina distala a molarului


36, rest radicular 16, 21, 35, 47, carie profunda la 37 cu parodontita
apicala supurata abcedata (abces periapical)

Radiografie retroalveolara cu o radiotransparenta cu margini netede su fine


la 22 care este devital.

A,B- Dental CT axial si reconstructie 2D sagitala, cu chisturi periapicale


la 46, 45, 44 care sunt in forma de resturi radiculare.

Reconstructie CT paraxiala evidentiind raportul chisturilor cu canalul


nervului dentar inferior

Chist periodontal lateral: situat intre marginea cervicala si apexul radacinii


caninului, aproape de rebordul alveolar. Radiografie retroalveolara grup
lateral inferior.

Chisturi radiculare- restante


Chisturile reziduale care evolueaza tardiv, dupa extractia dintilor din
granuloamele epiteliale care nu au fost inlaturate prin chiuretaj.
Se descopera intamplator radiografic, tolerat multa vreme.

-Chisturile radiculare si cele foliculare au o dezv de ob simetrica, rotunda sau


ovalara, pana ajung in vecinatatea unei format anat cu pereti din tesut osos compact.
-De exemplu, canalul alveolarului inferior, care are perete format din os compact.
-Cand chistul ajunge la canal, sau il ocoleste, sau il impinge spre marginea
bazilara, determinand deplasarea canalului prin fenomenul de resorbtie si apozitie osoasa.
-In aceste situatiii, chistul ramane asimptomatic, nu patrunde in canal si nu
exercita presiune pe nerv.
Chisturile se pot infecta de la dintele cauzal, sau de la radacina unui dinte vecin,
devenind supurate. In aceasta situatie, lichidul se transforma, din serocitrin in lichid
purulent, iar peretii ososi devin osteitici.

Chist rezidual la premolar mandibular

CT reconstructie sagitala, chist rezidual care coboara canalul nervului


dentar inferior.
8

Chistul dentiger - pericoronar, folicular


Se formeaz n jurul unor dini rmai n incluzie ;
Sediu de predilecie - M3 mandibular i caninii maxilari
pot include tot dintele, dinii din vecintate n curs de erupie, evoluand ctre
zonele spongioasei limitrofe

Radiologic lizereul de condensare care margineste cavitarea chistica se insera in


jurul gatului dintelui astfel ca coroana ramane intrachistica iar radacina extrachistica.
De multe ori prin extensia chistului poate sa fie si radacina mai mullt sau mai putin
intrachistica.

Chist dentiger - pericoronar, folicular lateral la 38 inclus

Chist dentiger mandibular: radiotransparenta cu margini fine in jurul lui


45, neerupt si deplasat postero-inferior, 54 remanent, 44 si 46 distalizati

Radiotransparenta cu margini fine in jurul lui


remanenti cu rizaliza fiziologica

45 neerupt, 85 si 86

Radiotransparenta cu margini fin conturate in jurul lui 48 neerupt cu


rizaliza fiziologica la 85.

10

Chist eruptiv localizat superficial in jurul coroanei lui 48 aflat in curs de


eruptie

Chist dentiger mandibular: OPT cu chist dentiger la 45 inclus, aflat in


disto-versiune coronara si disto-pozitie in mandibula.

Keratochistul odontogenic - chistul primordial


Chisturile epidermoide kerato-chisturile apar radiologic ca:
-lacune radiotransparente, rotunjite, de forma ovalara,
-bine delimitate de o linie neta, intens densificata.
-Osul din jur isi pastreaza structura nemodificara.
-Uneori pot coexista doua sau mai multe lacune. Fie complet separate intre ele de
os normal, sau fie confluand, dand aspect policiclic.
Imaginile radiotransparente nu au legatura cu alveolele dentare, doar in fazele
avansate, prin expansiune: -pot impinge radacinile dentare lamina dura ramane integra,
-poate impinde canalul mandibular si
-pot deforma corticala osoasa bazilara care apare subtiata.

Originea n reticulul organului adamantin i rezult din degenerarea esuturilor


germenului dentar.
11

Coninutul este cazeos-vscos


Cavitatea are ctre interior un epiteliu keratinizat, la periferia sa avnd un strat
subire de esut conjunctiv.

Chist primordial la nivel 38


Sindrom Gorlin Goltz entitate anatomo- clinic care asociaz : keratochist, nevi bazocelulari, malformaii scheletice ( blocuri vertebrale, polidactilie, sindactilie, coaste bifide
etc).

12

A, b. Keratochist cu aspect multilocular, radiografii in incidenta de


mandibula defilata si de fata joasa, localizate in portiunea orizontala a
mandibulei intre premolar si molarul de minte. Leziunea are margini
ingrosate, festonate sau extensie in ramul vertical al mandibulei in jurul
molarilor de minte, care sufla corticala interna si externa; Sindrom Gorlin
Goltz multiple keratochisturi in jurul molarilor de minte la maxilar si
mandibula vizibile pe o radiografie de mandibula defilata

c. De craniu in incidenta fata joasa

13

Keratochist mandibular median si paramedian bilateral, OPT preoperator


cu voluminoasa leziune multichistica mandibulara medina care are septuri
fine, deplaseaza dar nu lizeaza apexurile dentare si canalul dentar
inferior, deformeaza mandibula, sufla si deniveleaza marginea inferioara a
mandibulei si corticala ei.

Radiografie panoramica cu focar intraoral, aspectul cavitatii si al


apexurilor dentare post-operator

Chisturi neodontogene chisturi fisurare de linie median


In chisturile fisurale, imaginea radiotransparenta:
-este situat paramedian in reginunea dintilor frontali superiori, fie intre radacinile
incivilor centrali sau laterali, fie intre lateral si canini,
-avand forma alungita uneori fuziforma.
In chisturile mediane interincisive,
- imaginea apare initial in forma de inima sau de picatura, cu varful in jos si se
insinueaza intre radacinile incisivilor centrali superiori care se distanteaza, radacinile sunt
insa net separate de cavitatea chistica cu lamina dura bine delimitata.
14

- Pe masura cresterii chistului, imaginea devine piriforma, apoi ovalara sau


rotunda. Radacinile dentare se proiecteaza peste radiotransparenta, dand impresia ca sunt
inglobate in chist si se face confuzia cu chisturile radiculare.
Diagnosticul diferential este precizat prin depistare in lungul radacinii si in jurul
apexului a persistentei laminei dura si ca dintii sunt vitali.
In faze avansate, chisturile pot leza septurile interalveolare ale incisivilor, ducand
la disparitia laminei dura.
Dg este ingreunat, in cazul dintilor cu carii sau obturatii vechi, pe dintii respectivi.
Chisturile mediane la maxilar pot evolua:
-spre fosele nazale, ajungand sa subtieze foarte mult si chiar sa rezoarba osul,
bomand la nivelul pragului narinar
-sau sa patrunda intr-unul din canalele incisive, situatie in care devin asimetrice.
Exista posibilitatea unor chiste mediane si la mandibula, in regiunea simfizara:
- se formeaza prin acelasi mecanism.
- Se proiecteaza intre radacinile incisivilor centrali inferiori.

Chistul fisural globulo- maxilar

15

Chist globulo-maxilar stang cu opacifierea sinusului maxilar stang

Chist globule-maxilar: radiotransparenta uniloculara intre incisivul lateral


si caninul stang, inconjurata de limite nete, divergenta patognomonica a
apexurilor incisivului lateral, caninului si premolarilor, dar fara carii.

Radiotransparenta care la prima vedere seamana cu un chist globulomaxilar dar este un chist radicular dezvoltat lateral de apexul incisivului
central drept si de apexul incisivului lateral, care este deplasat distal, la fel
ca si apexul caninului si al primului premolar

16

a. b. Chist median mandibular radiotransparenta bine delimitata,


uniloculara, mandibulara mediana, care departeaza apexurile incisivilor
centrali fara rezorbtie a apexurilor incisivilor si a caninilor adiacenti
leziunii.Uneori dimensiunea chistului median mandibular si marginea bine
definita fac dificila diferentierea unui chist odontogen de unul
neodontogen, diferentierea fiind realizata doar prin examenul anatomopatologic.

c.

17

Chist median maxilar, OPT si radiografie periapicala la un tanar cu o


radiotransparenta interincisiva, bine delimitata care deplaseaza apexurile,

Chistul nazo-palatin
Se dezvolt la nivelul canalului nazo-palatin

18

Chist dezvoltat in canalul incisiv suprapus spinei nazale superioare

Chist nazopalatin ovoidal, bine delimitat, situata intre incisivii centrali,


vitali si cu apexul distalizat, cu exapnsiune palatina, incidenta ocluzala b.
Incidenta retroalveolara

19

c. OPT chist cu aspect de inima


Alte chisturi osoase sau pseudochisturi
In ciuda numelui, aceste entitati nu mai sunt catalogate drept chisturi din cauza
absentei captuselii epiteliale.
Sunt mai frecvent leziuni scheletice care afecteaza relativ rar maxilarele si au o
natura anatomo-patologica ramasa controversata.
Chistul osos traumatic
Este un chist de etiologie necun, dar care se poate asocia cu traumatisme minore.
Caracteristici clinice
- frecventa: neobisnuit, intalnit la copii sau adulti tineri < 20 ani
- localizare: - mandibula, in special regiunea premolar / molar, dar si frontal
- rar in portiunea anterioara a maxilarului
- dimensiuni: variabile, pana la cativa cm in diametru
- forma: uniloculara
- margini regulate, osteosclerotice
Examen imagistic
Modalitati de examinare:
-OPT,
-radiografii in incidenta de mandibula defilata,
-fata joasa,
-CT
Caracteristici imagistice
Radiografic:
- Radiotransparenta uniforma, cu aspect unilocular, cu margini osteosclerotice
- Efecte: minima deplasare a dintilor adiacenti
Diagnostic diferential :
-ameloblastom,
-keratochist,
20

-chist osos solitar.

Chistul
osos
traumaticIncidenta
cu
mandibula
defilata:
radiotransparenta de la nivelul unghiului mandibular drept, fara rizaliza
patologica periapicala la 47

Radiotransparenta intre radacinile caninului si a premolarului 1, care sunt


deplasate, cu margini regulate si aspect multilocular, fara rizaliza
apexurilor dentare, absenta post extractionala a molarului de 6 ani, cu
alveola normala e diagnosticat anatomo-apatologic ca fiind chist
traumatic

Chistul osos trumatic-Ivy


Nu posed membran, nu are lizereu calcar i nici coninut lichidian.
21

Este o lacun (aspect osteolitic)


- cavitatea creat este goal i are diametrul de aproximativ 1 cm ) ;
- uneori cavitatea este mai mare, policiclic.
Ca etiologie probabil rezorbie a unui hematom intraosos-posttraumatic

Chist traumatic in mandibula, lamina dura este intacta, contur difuz inferior

Chistul osos solitar


Este un chist de etilogie necunoscuta care mult timp a fost considerat un chist
osos traumatic datorita similitudinilor aspectului imagistic si al localizarii.
Caracteristici clinice
- frecventa: neobisnuit, intalnit la copii sau adulti tineri < 20 ani
- localizare: - mandibula, in special regiunea premolar / molar, dar si frontal
- rar in portiunea anterioara a maxilarului
- dimensiuni: variabile, pana la cativa cm in diametru
- forma: uniloculara
- margini regulate, osteosclerotice
Examen imagistic
Modalitati de examinare:
-OPT,
-radiografii in incidenta de mandibula defilata,
-fata joasa,
-CT

22

Caracteristici imagistice
Radiografic:
- Radiotransparenta uniforma, cu aspect unilocular, cu margini osteosclerotice
- Leziunea determina o minima deplasare a dintilor adiacenti

Incidenta de craniu fata joasa

La alt pacient vizibil la OPT

Chistul osos solitar

Chist osos solitar hemimandibular stang examen ct: sectiunile axiale in


fereastra de os si tisulara evidentiaza o densitate lichidiana
intrachistica fara priza de contrast si care nu distruge corticala osoasa;
reconstructiile panoramice releva intinderea mezio-distala si vestibulelinguala a chistului mandibular care impinge canalul dentar decliv

23

c. alte trei chisturi periapicale dezvoltate la maxilar in jurul apexurilor


dentare 12, 24 si 26, toate avand aspect de resturi radiculare, d.
reconstructiile oblic transversale , in lungul axului dentar evidentiaza
chistul cu pereti fini, regulati, delimitarea neta a corticalei canalului dentar
dar si fina rizaliza preapicala a apexului radacinilor premolarilor 34 si 35
aflati in interiorul marginii superioare a chistului. e.f

Chistul osos solitar Chistul esential


-

este cavitate geodica,virtual in grosimea maxilarului, necaptusita de mebrana


epiteliala sau conjunctiva.
Originea nu este elucidata, fiind pusa in legatura cu traumatismele, chiste
traumatice Ivy, cu tulburari vasculare de origine endocrina prin hiperfunctie
paratirodiana. Sunt descoperite intamplator radiologic.
Sunt lacune nete de diferite dimensiuni in plin os cu sturctura normala, fara
nici o limita de separatie periferica, ceea ce le diferentiaza de celelalte chiste
cu membrana.

24

Chistul osos anevrismal

Localizat n oase cu esut spongios abundent, se intalneste frecvent la copil si


adultul tanar, situat in ramul ascendent al mandibulei, contine sange.
Rx transparen rotund, cu contururi nete, cu lizereu calcar subire, cu septuri
calcare ( ca n ameloblastom )

25

Chist
osos
anevrismal
mandibular:
OPT
evidentiaza
o
radiotransparenta intre radacinile dintilor 43 si 44, cu margini regulate,
aspect multilocular, cu deplasarea dar fara rizaliza apexurilor dentare,
care deplaseaza inferior canalul dentar

CHISTURILE PARTILOR MOI CERVICO-FACIALE

1 Chisturi de origine necunoscuta


Chistul lui Stafne
Aceasta cavitate osoasa este localizata in vecinatatea unghiului mandibulei si are
limite precise. Ea corespunde unei incluzii de tesut grasos in mandibula sau un tesut
aberant de glanda salivara.
Caracteristici clinice:

Epidemiologie : este rar descoperit la adulti


Localizare : unghiul mandibulei sau ramul vertical
Marime: 1-2 cm
Forma: uniloculara
Margini: regulate bine definite

Radiografic:

Radiotransparenta rotunda, unica, cu contururi nete, fara efect de masa asupra


structurilor adiacente

26

2. Chisturile partilor moi cervico-faciale


Structurile anatomice cervico-faciale, pot sa fie sediul unor leziuni chistice cu
origine frecvent embrionara, dar care pot sa apara si prin transformarea chistica a unor
glande sebacee (chistul sebaceu) sau a glandelor salivare accesorii (chistul mucoid).
Chisturile cu localizare faciala si cervicala sunt:

Chistul tireoglos se intalneste in orice portiune a ductului vestigial tireoglos.


Clinic tumoreta submentoniera, median sau supratiroidian; diagnosticul se
stabileste prin examen CT cu c.i.v.
Chisturile brahiale se formeaza din resturi ale arcurilor brahiale. Se localizeaza
latero-cervical sau submandibular; fistulizeaza frecvent, diagnosticul se stabileste
prin examen CT cu c.i.v.
Chisturile de retentie salivara sunt dependente de glandele salivare mici, situate
variat: la nivelul buzelor, sublingual, in mucoasa nazofaringelui, etc. Diagnosticul
se realizeaza prin analiza examenelor CT si IRM, cu c.i.v. Confirmarea
diagnosticului imagistic se realizeaza pe baza examenului anatomo-patologic.

Chistul canalului tireoglos


27

-cea mai comuna malform congenit a gatului rezultata in urma rupturii unui chist infectat.
-Leziunea este frecvent descoperita la copii sub 10 ani, frecvent dupa o infectie in
vecinatatea liniei mediane a gatului, in jurul hiodului.
Caracteristici clinice
Masa asimptomatica, recurenta, in portiunea antero-mediana a gatului, sau lateral
de ea, care are dimensiuni variabile si se poate suprainfecta determinand dureri si
disfagie.
Caracteristici imagistice
CT: se evidentiaza o masa hipodensa, rotunda, fara priza de contrast cand nu
fistulizeaza si cu priza de contrast la periferie care se extinde la nivelul fistulei anterior
sau lateral de osul hioid, intre muschii tireohiodieni.

Chist al canalului tireoglos dezvoltat antero-lateral stang. CT axial nativ si cu c.i.v


evidentiind chist dezvoltat pe partea stanga a osului hioid, cu priza de contrast la
periferia lui cat si la nivelul fasciei adiacente
IRM: se evidentiaza o masa chistica, rotunda, cu priza fina periferica de contrast,
in hiposemnal neomogen in secventa T1 si hipersemnal intens dar neomogen in secventa
T2, prezentand contrast periferic cand fistulizeaza intre muschii tireo-hioidieni.
Diagnostic diferential:
adenopatii maligne, adenom tiroidian, chist dermoid, abces, hematom.

Anomaliile de dezvoltare ale arcurilor brahiale


28

Exista mai multe anomalii de dezvoltare ale arcurilor brahiale care apar in
perioada primei si a doua luna de sarcinacare se datoreaza persistentei sinusului lateral
cervical al lui His, ceea ce determina producerea unor chisturi, tracte sinusale sau unor
fistule.
Astfel apar:
1. chistul primului arc branhial si fistula care poate sa se dezvolte intre conductul
auditiv extern si unghiul mandibulei;
2. chistul de arc 2 branhial care este cel mai frecvent chist brahial (95 % din cazuri),
care se dezvolta anterior sau posterior de muschiul sterno cleido mastoidian;
3. chistul de arc 3 brahial este rar si se dezvolta de la apexul sinusului piriform
posterior de spatiul carotidian si de muschiul sterno cleido mastoidian,
superior de nervul XII si foarte rar in spatiul retrofarigian;
4. chistul de arc 4 brahial este denumit si fistula sinusului piriform corespunde
persistentei ductului faringo brahial, intre apexul sinusului piriform si posterior
de glanda tiroida si nervul laringian superior.

Chistul de arc 1 branhial


Este o leziune comuna (90 95 %), fara manifestari la varsta copilariei ,
dezvoltata oriunde intre conductul auditiv extern si unghiul mandibulei.
Caracteristici clinice
Masa asimptomatica, chistica, recurenta, in portiunea laterala a septului neuro
vascular, care deplaseaza glanda parotida. Se poate adessea infecta, cu aparitia durerii si a
unor limfo adenopatii
Caracterisitici imagistice
CT: masa hipodensa, rotunda fara priza de contrast, care se extinde anterior sau
lateral de conductul auditiv extern si unghiul mandibulei, inclusiv in glanda parotida.
IRM: masa chistica rotunda , cu priza fina, periferica de contrast, in hiposemnal in
secventa T1 si hipersemnal intens in secventa T2

29

Chist de arc branhial I dezvoltat lateral drept, cu densitate lichidiana si priza de


contrast periferic, in izosemnal T1si hipersemnal T2

Chistul de arc 2 branhial


Este o leziune dezvoltata dintr-un pliu ectodermic al celei de a doua fante brahiale
si care este situat de-a lungul muschiului sterno-cleido-mastoidian.
Caracteristici clinice
Cel mai frecvent leziunea se dezvolta la femei, pre si sub sterno-cleidomastoidian, retro si sub unghiul mandibulei.
Caracterisitici imagistice
Masa este asimptomatica cu manifestari dupa varsta de 20-25 de ani, cand se
poate infecta, cu aparitia durerii si a tensiunii locale.
Ecografic masa uniloculara cu ecogenicitate variabila anecogen au hiperecogen,
daca este infectat.
CT-ul evidentiaza o masa hipodensa, rotund-ovalara, cu priza de contrast la
periferia capsulei, care se extinde antero sau postero-lateral de muschiul sterno-cleidomastoidian, avand raporturi cu carotida externa si interna. Chistul se poate insinua pe sub
pantecele posterior al muschiului digastris, catre peretele lateral al faringelui,
retroamigdalian, in dreptul fosetei lui Rosenmuller si catre varful apofizei stiloide, fiind
deseori suprainfectat, cu efect de masa asupra parotidei si confundat cu o tumora de lob
profun al glandei parotide.
IRM-ul prezinta caracteristicile chistului care poate fi rotund sau ovalar, cu priza
fina, periferica de contrast, in hipo-izosemnal in secventa T! Si izosemnal in secventa T2,
30

semnal care este variabil in raport cu concentratia proteica a chistului. Tratamentul consta
in cistectomie sau chistotomie, cu o recurenta de 5%.

Chist arc brahial 2 dezvoltat lateral drept posterior de unghiul mandibulei, cu densitate
lichidiana si priza moderata de contrast
Diagnostucul diferential:
limfangioane chistice, adenopatii cronice / metastatice.

31

Chist arc brahial 2 dezvoltat lateral drept posterior de unghiul mandibulei, cu densitate
lichidiana care deplaseaza parotida extern, cum arata CT-ul axil post sialografie

Chist de retentie salivara in mucoasa nazofaringelui


Este situat in glandele salivare de la nivelul mucoasei nazofaringelui.
Caracteristici clinice
Cel mai frecvent leziunea se dezvolta in mod egal la femei sau la barbati in
mucoasa nazofaringelui fiind cat timp este mica, asimptomatica
Caracteristici imagistice
CT-ul evidentiaza o masa hipodensa, rotund ovalara la nivelul mucoasei
nazofaringelui, care cand are dimensiuni mari poate fi confundat cu un adenom pleomorf
de glanda salivara accesorie.
IRM-ul prezinta caracteristicile chistlui, care poate si rotund sau ovalar, cu priza
fina, periferica de contrast, in hiposemnal in secventa T1 si in fipersemnal in secventa T2,
variabil in raport cu concentratia proteica a chistului.

32

Chist de retentie salivara in mucoasa nasofaringelui cu hiposemnal in secventa T1SE


nativa a) , d), hipersemnal omogen in secventa T2 FSE b), e) care prezinta o mica
priza de contrast la periferia chistului vizibila in secventa T1 SE in plAN AXIAL f) si
sagital c)

Chist de retentie salivara in mucoasa buzelor


Este situat in glandele salivare accesorii de la nivelul mucoasei buzelor.
Caracteristici clinice
Cel mai frecvent leziunea se dezvolta in mod egal la femei sau la barbati in
mucoasa buzelor fiind atat timp cat este mica, asimptomatica.
Caracteristici imagistice
CT-ul evidentiaza o mica masa hipodensa,rotund ovalara la nivelul mucoasei
buzelor, care foarte rar are dimensiuni mari si poate fi confundat cu un adenom pleomorf
de glanda salivara accesorie.
IRM-ul prezinta caracteristicile chistului, care poate fi rotund sau ovalar, in
hiposemnal in secventa T1 si in hipersemnal in secventa T2, variabil in raport cu
concentratia proteica a chistului, cu priza fina, periferica de contrast in secventa T1.
33

Chist de retentie salivara in mucoasa buzei superioare aspectul extern a), vestibular b),
intraoperator c) si al piesei operatorii d)

34