Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Investigatia radio-imagistica
Pentru identificarea chisturilor sunt necesare o serie de tehnici si metode ca:
- OTP, care se realizeaza in scop orientativ, pentru aprecierea loco-regionaladreapta-stanga a eventualelor modificari.
- Filme endobucale, in special ocluzale, care dau relatii asupra dimensiunilor
orizontale- vestibulo-lingual si privind situarea chistului in raport cu corticalele si
- Examene pe sectiuni CT care stabilesc raporturile cu cavitatile sunusale, cu
canaluyl dentar inferior, cu fosele nazale, etc, folosind ferestre de os si pentru parti moi.
Posibilitatea reconstructiilor in 2D si mai ales 3D ofera importante relatii de diagnostic.
Imagini anatomice normale care se pot confunda cu o leziune chistica:
- Transparenta canalului incisiv (naso-palatin anterior)
- Transparentele fosetelor maxilare laterale ale ramurilor orizontale ale mandibulei,
la nivelul glandelor submaxilare, sau ale ramurilor verticale mandibulare,
intre spina lui Spix si incizura Sigmoida.
- Transparenta gaurii mentoniere in vecinatatea apexului premolarului 2 manidbular
- Lacuna lui Stafne.
Chisturile odontogene
- Reprezint 90% dintre chisturile scheletului facial.
-Se dezvolta cu mai mare frecventa formatiuni chistice fie in legatura cu sistemul
dentar, fie in alte origini.
-Pot avea structuri de chiste adevarate fiind constituite dintr-o membrana epiteloconjunctiva si un continut lichidian sau sunt simple cavitati endoosoase fara perete
structural propriu si fara continut.
Etiopatogenic sunt:
- chisturi de origine dentara (radiculare, foliculare)
- chisturi paradentare
Chisturile paradentare
-se dezv in vecin dintilor normali, ce nu sunt afectati de nici un process patologic.
-Originea lor este diferita:
o Resturi epiteliale, aberante, ramase in incluzie in afara foliculului dentar,
din care se formeaza dintele normal (chisturi marginale, la nivelul
molarilor de minte inferiori).
o Incluziile epiteliale reziduale ramase din peretii epiteliali dintre mugurii
faciali embrionari care dispar prin proliferarea mezodermului. - chisturi
fisulare intre incisivii si caninii superiori.
o Resturi epiteliale ale suturii mediane si ale canalului nazo-palaitin
primitiv.-chisturi mediane inter-incisive.
o Incluzii epiteliale embrionare, din mucoasa bucala si glandular
neapartinand lamei dentare, in timpul formarii maxilarelor: - chiste
epidermoide, kerato-chiste.
Radiologic, radiotransparenta se proiecteaza in vecinatatea radacinilor dentare, sau a
coroanelor dintilor inclusi si anume:
o In chisturile marginale anterioare si posterioare, imaginea este situate
inapoia molarului de minte, proiectandu-se in dreptul:
coroanei chist juxtacoronar sau
al radacinii juxtaradicular.
-Imaginea perfect delimitate
-este rotunjita, alungita sau semilunara,
-cu marginea concava, care pare ca imbratiseaza coroana molarului.
Chistul radicular ( periapical )
n 60% dintre cazuri sunt situate la maxilar
cele mai frecvente, la incisivi i canin
se formeaza in jurul apexului radacinilor dintilor cu gangrene complicate prin
degenerescenta granulomului epitelial ca urmare a infectiilor cronice odontale,
parodontita cronica granulomatoasa.
Radiologic sunt imagini de radiotransparenta rotunjita care inconjoara apexul
radicular al unuia sau al mai multor dinti cu carii profunde, cu tratamente endodontice
vechi, incomplete, resturi radiculare. Lamina dura nu mai apare adaptata in jurul
apexului, dand impresia ca se continua cu peretele chistic, la inceput de dimensiuni mici
nu se poate preciza cand granulomul periapical se trnsforma in chist imaginea creste
dand impresia ca se dilata progresiv, conventional sub 5 mm se considera granulom
chistic, peste 5 mm chist.
45 neerupt, 85 si 86
10
12
13
15
Radiotransparenta care la prima vedere seamana cu un chist globulomaxilar dar este un chist radicular dezvoltat lateral de apexul incisivului
central drept si de apexul incisivului lateral, care este deplasat distal, la fel
ca si apexul caninului si al primului premolar
16
c.
17
Chistul nazo-palatin
Se dezvolt la nivelul canalului nazo-palatin
18
19
Chistul
osos
traumaticIncidenta
cu
mandibula
defilata:
radiotransparenta de la nivelul unghiului mandibular drept, fara rizaliza
patologica periapicala la 47
Chist traumatic in mandibula, lamina dura este intacta, contur difuz inferior
22
Caracteristici imagistice
Radiografic:
- Radiotransparenta uniforma, cu aspect unilocular, cu margini osteosclerotice
- Leziunea determina o minima deplasare a dintilor adiacenti
23
24
25
Chist
osos
anevrismal
mandibular:
OPT
evidentiaza
o
radiotransparenta intre radacinile dintilor 43 si 44, cu margini regulate,
aspect multilocular, cu deplasarea dar fara rizaliza apexurilor dentare,
care deplaseaza inferior canalul dentar
Radiografic:
26
-cea mai comuna malform congenit a gatului rezultata in urma rupturii unui chist infectat.
-Leziunea este frecvent descoperita la copii sub 10 ani, frecvent dupa o infectie in
vecinatatea liniei mediane a gatului, in jurul hiodului.
Caracteristici clinice
Masa asimptomatica, recurenta, in portiunea antero-mediana a gatului, sau lateral
de ea, care are dimensiuni variabile si se poate suprainfecta determinand dureri si
disfagie.
Caracteristici imagistice
CT: se evidentiaza o masa hipodensa, rotunda, fara priza de contrast cand nu
fistulizeaza si cu priza de contrast la periferie care se extinde la nivelul fistulei anterior
sau lateral de osul hioid, intre muschii tireohiodieni.
Exista mai multe anomalii de dezvoltare ale arcurilor brahiale care apar in
perioada primei si a doua luna de sarcinacare se datoreaza persistentei sinusului lateral
cervical al lui His, ceea ce determina producerea unor chisturi, tracte sinusale sau unor
fistule.
Astfel apar:
1. chistul primului arc branhial si fistula care poate sa se dezvolte intre conductul
auditiv extern si unghiul mandibulei;
2. chistul de arc 2 branhial care este cel mai frecvent chist brahial (95 % din cazuri),
care se dezvolta anterior sau posterior de muschiul sterno cleido mastoidian;
3. chistul de arc 3 brahial este rar si se dezvolta de la apexul sinusului piriform
posterior de spatiul carotidian si de muschiul sterno cleido mastoidian,
superior de nervul XII si foarte rar in spatiul retrofarigian;
4. chistul de arc 4 brahial este denumit si fistula sinusului piriform corespunde
persistentei ductului faringo brahial, intre apexul sinusului piriform si posterior
de glanda tiroida si nervul laringian superior.
29
semnal care este variabil in raport cu concentratia proteica a chistului. Tratamentul consta
in cistectomie sau chistotomie, cu o recurenta de 5%.
Chist arc brahial 2 dezvoltat lateral drept posterior de unghiul mandibulei, cu densitate
lichidiana si priza moderata de contrast
Diagnostucul diferential:
limfangioane chistice, adenopatii cronice / metastatice.
31
Chist arc brahial 2 dezvoltat lateral drept posterior de unghiul mandibulei, cu densitate
lichidiana care deplaseaza parotida extern, cum arata CT-ul axil post sialografie
32
Chist de retentie salivara in mucoasa buzei superioare aspectul extern a), vestibular b),
intraoperator c) si al piesei operatorii d)
34