ETAPA TEHNICA DE TURNARE A

MODELULUI FUNCTIONAL SI
CONFECTIONARE A SABLONULUI
DE OCLUZIE
CONF. DR. CATALINA MURARIU-MAGUREANU
ASIST. UNIV. DR. LAURA IOSIF
 Etapa tehnica de turnare a modelului functional si
confectionare a sablonului de ocluzie

⚫ Modelul functional-caracteristici si analiza primara

Conf. Dr. Catalina Murariu-Magureanu

 Modelul functional, final, de lucru

⚫ Rezulta din turnarea amprentei functionale

Scop
-redarea cu exactitate a suprafetei de sprijin,conferind adeziune maxima protezei

-redarea cat mai fidela a zonei marginale, adancimea si latimea fundului de sac, functionalizata prin
miscarile de modelaj, conferind conditii bune pentru retentie prin succiune

-respectarea si redarea pozitiei insertiilor organelor periferice, static si dinamic, pentru crearea cond de
retentie si stabilitate optime
 Amprente functionale cu mat siliconic

Amprenta functionala maxilara Amprenta functionala mandibulara

Zona de sprijin Zona de sprijin

Zona periferica vestib Zona periferica vestib si linguala
Zona distala Zona tuberculilor piriformi
 Pastrarea si transportul amprentei

⚫ In conditii bune, pentru a nu se deteriora, deforma sau modifica volumetric

⚫ Ideal – intr-o cutie in care amprenta sa stea stabil

⚫ - dc materialul de amprentare cere o umidificare a aerului
⚫ ambiant, se poate pune un servetel umed in cutie
 Materialele utilizate pt turnarea modelelor

Proprietati:

-timp de priza redus

-duritate convenabila, dupa priza
-fluiditate f buna in timpul turnarii, pt a reda detaliile amprentei
-fara expansiune in timpul prizei
-dupa priza, sa nu sufere distorsiuni, care ar modifica forma
-rezistenta mecanica la compresiune, in timpul polimerizarii protezei
-la dezambalare, sa se poata fractura, pt a permite indepartarea protezelor polimerizate,
fara deformare sau fisurarea protezei
 Ce ghipsuri se fol la turnarea modelului functional

⚫ Ghipsul tip Moldano- culoare albastra

⚫ Ghipsuri dure, cls III-a

⚫ Densitate ridicata, mai fine

⚫ Rezist la tractiune-intre 25 si 45 kg/cm p
⚫ Rezist la compresiune-intre 250 si 500 kg/cm p.
⚫ Expansiune mica de priza- intre 0,1 si 0,5%
⚫ Pret de cost- sensibil mai ridicat
 Pregatirea amprentei pt turnare

⚫ Amprenta este pregatita prin operatiunile de indiguire si cofrare

⚫ Scop
⚫ -conservarea marginilor amprentei pentru punerea in evidenta pe modelul functional a fundului de sac
⚫ -o soclare corecta, care permite conservarea si redarea detaliilor inregistrarii, si protejarea zonei de lucru, pe care se va
construi proteza finala.
⚫ -minimizeaza prelucrarea soclului
 Tehnici de indiguire si cofrare

⚫ Clasic, cu ceara

⚫ Tehnica pentru amprenta maxilara

- se lipeste o fasie de ceara, la dist de 3mm, in toate punctele sub marginea amprentei,
pe periferia vestibulara, pentru a conserva si pune in evidenta, corect pe model,
grosimea marginala a amprentei, cu redarea fundului de sac

⚫ -in zona distala a amprentei, se lipeste in prelungirea boltii palatine,

⚫ un segment de ceara, care depaseste nivelul tuberozitatilor

⚫ -in final, amprenta este incadrata cu banda de ceara,

⚫ pe toata periferia vest si in reginea palatina este prelungita cu fasia de ceara
 Indiguire si cofrare

⚫ Tehnica pentru amprenta mandibulara

⚫ Se lipeste o banda de ceara, la 3mm de marginea linguala a amprentei

⚫ In zona tuberculilor piriformi, se lipeste un triunghi de ceara,
⚫ care urmareste precis, profilul crestelor
⚫ In zona vestibulara, fasia de ceara se lipeste la 3mm sub marginea amprentei

⚫ Faza finala a cofrajului:

⚫ O placa de ceara, se sectioneaza in doua, se incalzesc dreptunghiurile obt

⚫ deasupra unui bec Bunsen si se lipesc cu delicatete de fasia de ceara
⚫ care inconjoara amprenta, obt un cofraj in jurul amprentei
Cofrare cu alginat
 Turnarea modelului in amprenta

⚫ Instrumentar si aparate
⚫ Godeu si spatula de ghips
⚫ Masuta vibratoare
⚫ Malaxor mecanic, dc se prepara mecanic
⚫ soclator
 Turnarea modelului in amprenta

⚫ Se prepara ghipsul dur, respectand normele

⚫ Se incepe turnarea din portiunea cea mai inalta a convexitatii boltii palatine
⚫ Amprenta este vibrata
⚫ Se cont cu aporturi succesive, pana cand se imbraca intreaga suprf a ampr

⚫ In mod identic, se procedeaza la ampr mandibulara

⚫ Priza completa a ghipsului si demularea

⚫ Soclarea finala, cu aparatul de soclat

 Modelul final, de lucru

⚫ Ghips tip Moldano

Componentele modelului maxilar:

Reproduce campul protetic

-zona de sprijin muco-osos
-fundul de sac vestibular delimitat funct, cu inreg si a poz bridelor si frenului
-zona distala cu conturul palatului dur si reflexia valului moale pana la
linia de vibratie
-detalii de aspect ale mucoasei fixe, desenul mucoasei si poz de repaus a
mucoasei cu modificari de consistenta sau aderenta pa planul osos

Soclul modelului:
Dimensiuni- inaltime de minim 13 mm, pentru a fi rezistent la manipularile ulterioare
⚫ Componentele modelului mandibular

⚫ Reproduce campul protetic

⚫ -zona de sprijin muco-osos
⚫ -fundul de sac vestibular si lingual, cu poz bridelor si
⚫ frenului labial, poz frenului lingual, insertia planseului
⚫ lingual
⚫ -zona tuberculilor piriformi, pana la insertia lig
⚫ pterigo-mandibulare
⚫ -detalii de aspect ale mucoasei fixe, pozitia de reapus
⚫ a elementelor fibroase, punerea in evidenta a cutelor
⚫ longitudinale de mucoasa din zona linguala

⚫ Soclul modelului:
⚫ Dimensiuni- inaltime de minim 13 mm
Analiza primara a modelului functional, de lucru, pentru repere anatomice

⚫ O prima analiza a modelului, pentru localizarea unor repere anatomice importante,

pentru constructia sabloanelor de ocluzie si ulterior, pentru montarea dintilor

⚫ Pentru modelul maxilar se localizeaza urm repere anatomice:

⚫ Papila incisiva
⚫ Cele doua fosete palatine
⚫ Axa de simetrie mediosagitala
⚫ Reper incisiv, plasat la 10mm ant de centrul
⚫ papilei
⚫ Linia care uneste pct cele mai declive ale celor
⚫ doua santuri pterigo-maxilare, axa de rotatie a val pal
⚫ Liniile de varf ale crestelor, mijlocul crestei, care
⚫ se prelungesc ant si post pe soclul modelului
⚫ Tuberozitatile maxilare
⚫ Anumite linii trasate servesc ca repere la soclarea corecta a modelului maxilar

⚫ ex Soclarea portiunii post a modelului,

⚫ fata de linia ghid orizontala,
⚫ paralela cu axa de rotatie a valului palatin

⚫ F imp este redarea peretelui extern al fundurilor de sac,

⚫ cu aprox 2-3mm inaltime
 Analiza primara a modelului mandibular pentru repere anatomice

⚫ Pe modelul mandibular, se localizeaza urmatoarele repere anatomice:

⚫ Axa de simetrie, trasata anterior prin

⚫ apofizele genii si post prin mijlocul
⚫ spatiului dintre tuberculii piriformi

⚫ Tuberculii piriformi

⚫ Liniile care marcheaza mijlocul crestei

⚫ prelungite pe soclul modelului, ant si post
⚫ Pregatirea modelului pt constr sablonului poate necesita

⚫ op de foliere sablonul sa fie cat mai stabil

⚫ sau deretentivizare sa se poata pozitiona corect si usor in cav bucala!

⚫ Ex folierea la niv torusului palatin, ac se face cu folie de Pb, care se lipeste pe model cu ciment
⚫ Pe modelele functionale se vor confectiona sabloanele de ocluzie,
⚫ piese protetice cu care se va realiza etapa clinica de determinare si inregistrare a RIM, care se
⚫ finalizeaza cu montarea modelelor in articulator.

⚫ Multumesc!

⚫
 CONFECTIONAREA
SABLOANELOR DE OCLUZIE

❖ ASIST. UNIV. DR. LAURA IOSIF

 INTRODUCERE

❖ Succesul protezei totale - pe langa factorii privind

confectionarea bazei, depinde de exactitatea cu care se
stabileste raportul dintre mandibula si maxilarul edentat
total;

❖ Erorile comise in etapa de determinare a RIM- urmari

nefaste asupra protezarii totale;

❖ Multe dintre erorile acestei faze clinice - datorate

constructiei incorecte a sablonului de ocluzie.
CE SUNT SABLOANELE DE OCLUZIE?

❖ Sabloanele de ocluzie - piese

protetice intermediare realizate in
laborator, indispensabile in etapa
de determinare a relatiilor
inter-maxilare;

❖ Scop - pozitionarea initial in

cabinet, apoi in laborator a celor
doua modele functionale in pozitia
cea mai fiziologica a mandibulei
fata de maxilar.
CE SUNT SABLOANELE DE OCLUZIE?

❖ Obiective

1. Stabilirea:
a. Nivelului planului de ocluzie;
b. Formei arcadei artificiale;
c. Sprijinului optim pentru partile moi-
buze si obraji;
2. Inregistrarea relatiilor intermaxilare,
a relatiei mandibulei fata de maxilar in
planul sagital, vertical si transversal;
3. Aranjamentul si pozitionarea dintilor
artificiali;
4. Alegerea dimensiunii dintilor
artificiali (liniile canine, linia mediana,
linia surasului).
ELEMENTE COMPONENTE

•SABLONUL DE OCLUZIE
•BAZA SABLONULUI
•VALUL DE OCLUZIE
 BAZA SABLONULUI DE OCLUZIE

REGULI GENERALE:

❖ Cuprinderea in intregime a zonei de sprijin

si a zonei de succiune, avand intinderea si
conformarea asemanatoare cu cea a bazei
viitoarei proteze;
❖ Adaptare perfecta pe modelul
functional a,i. sa fie asigurate
mentinerea si stabilitatea sablonului
in cavitatea orala;
❖ Indepartarea si repunerea pe modelul
functional fara deteriorarea acestuia;
❖ Rigida si nedeformabila la temperatura
cavitatii bucale;
❖ Grosime uniforma 1,5- 2mm.
 MATERIALE UTILIZATE
PENTRU BAZA SABLONULUI

1.PLACA DE BAZA;
2. RASINA ACRILICA; AUTOPOLIMERIZABILA
3. RASINI COMPOZITA FOTOPOLIMERIZABILA;
4. CEARA RIGIDA;
⚫ 1. Placa de baza

❖ Caracteristici generale:
Amestec de shellack cu
alte rasini, ceruri
naturale si sintetice;
❖ Mod de prezentare: placi
sub forma de potcoava
(mandibula) sau
trapezoidale (maxilar).
 1. Placa de baza

❖ Tehnica de lucru (I):

- Izolarea modelului functional prin mentinerea in apa 3-5min;

- Incalzirea placii aplicate pe model cu flacara becului Bunsen;
- Adaptarea placii pe model prin presiuni digitale;
- Sectionarea excesului cu foarfeca;
- Adaptarea marginilor pentru patrunderea pana la nivelul
fundurilor de sac;
 1. Placa de baza

❖ Tehnica de lucru (II):

- Reducerea pana in dreptul

limitei distale a IPP (maxilar);
- Armarea cu intaritura de sarma
la nivelul versantului lingual
(mand)/liniei AH (max);
- Rotunjirea marginilor cu freze
de acrilat;
- Realizarea de retentii in X cu
spatula, pe zonele de plasare a
valurilor de ocluzie.
 ❖ Optimizarea sprijinului si stabilitatii
Tehnica de lucru sablonului din placa de baza
(III)
- Crearea de retentii;
- Aplicarea unor
materiale de
amprenta s.a. pe fata
interna a bazei
sablonului si presarea
pe model/aplicarea
intraorala:
1. Paste ZOE;
2. Elastomeri de
sinteza de
consistenta medie;
3. RAA.
 1. Placa de baza

AVANTAJE DEZAVANTAJE

⚫ Metoda simpla, rapida, ⚫ Adaptare scazuta la

economica; suprafata modelului
functional;
⚫ Grosime prestabilita: ⚫ Timp de lucru crescut in
1,5-2mm a placilor; cazul armarilor cu
⚫ Corectii facile prin inserturi de
sarma/captusirii cu
incalzirea repetata si diverse materiale;
readaptare; ⚫ Fenomenul de
⚫ Rotunjirea marginilor- basculare/distorsiune;
posibila. ⚫ Casante, necesita armare;
⚫ Nu permite lustruirea
marginilor.
 2. Rasinile acrilice autopolimerizabile

❖ Caracteristici generale:
Compus din lanturi de
molecule de metacrilat
polimerizat;
❖ Indicatii: campuri protetice
intens atrofiate (mand);
❖ Mod de prezentare: pulbere
si lichid;
❖ Amestec: 2,5: 1 parti;
❖ Fazele amestecului: nisip
fibros, pasta densa, cauciuc
dur.
 2. Rasinile acrilice autopolimerizabile

Tehnica simpla, prin adaptare manuala

Tehnica prin picurare,

salt and pepper
Tehnica de calibrare a acrilatului
intre doua placute de sticla
2. Rasinile acrilice autopolimerizabile

Tehnica indesarii acrilatului

intr-un conformator (I)
⚫ Izolarea modelului;
⚫ Adaptarea unei placi de ceara
dura pe modelul functional;
⚫ Izolarea bazei de ceara pe fata
externa;
⚫ Cofrarea modelului cu alta
placa de ceara;
⚫ Turnarea de gips in acest
conformator de ceara.
 2. Rasinile acrilice autopolimerizabile

Tehnica indesarii acrilatului

intr-un conformator (II):
- Dupa priza gipsului –
indepartarea bazei de ceara si
aplicarea pastei acrilice;
- Presarea RAA intre blocul de
gips si modelul functional si
fixarea ansamblului cu ajutorul
unor benzi elastice cat mai
rigide;
- Dupa priza acrilatului-
desprinderea modelului din
conformator si apoi a bazei
acrilice.
2. Rasinile acrilice autopolimerizabile

Tehnica indesarii acrilatului intr-un

conformator (III):
- Timpul de polimerizare al acrilatului
presat: 2o min;
- La final, desprinderea bazei sablonului
de pe model, finisarea, rotunjirea si l
lustruirea marginilor.
2. Rasinile acrilice autopolimerizabile

Tehnica de confectionare a bazei sablonului din lingura

individuala din acrilat:
- Sectionarea manerului si a butonilor de presiune;
- Izolarea modelului functional;
- Readaptarea bazei pe modelul functional prin captusire cu
acrilat autopolimerizabil.
 2. Rasinile acrilice autopolimerizabile
AVANTAJE
⚫ Rezistenta mecanica
crescuta, nu necesita
armare;
⚫ Rigiditate si stabilitate
dimensionala buna;
⚫ Adaptare optima la modelul
functional;
⚫ Posibilitatea rotunjirii si
lustruirii marginilor.
DEZAVANTAJE
⚫ Timp de lucru crescut;
⚫ Dificultatea controlului
grosimii bazei, atuni cand
nu se realizeaza calibrarea
grosimii cu ajutorul
placutelor de sticla.
⚫ Monomerul rezidual-
potential iritant local.
 3. Rasini compozite fotopolimerizabile

❖ Mod de prezentare:
⚫ Folii cu grosimi
prestabilite (2 mm),
protejate in folii de culoare
neagra;
⚫ Trapezoidale pentru
maxilar, forma de potcoava
pentr mandibula;
❖ Procedeu rapid de
fotopolimerizare in
incinte/cuptoare UV.
3. Rasini compozite fotopolimerizabile

Incinta pentru fotopolimerizarea

lingurilor individuale si sabloanelor
din materiale fotopolimerizabile.
Dimensiuni: 24 x 22 , inaltime: 10.5
cm.
Lungime de unda: 380 nm.
Cronometru cu 3 cicluri de lucru: 120
secunde, 180 secunde si timp
nelimitat.
Sertar cu dimensiunea: 14 x 14 x 5cm
(h), protejat frontal cu un material
transparent special.
3. Rasini compozite fotopolimerizabile

Tehnica realizarii bazei

sablonului (I):
- Izolarea modelului
functional;
- Aplicarea foliei pe model,
adaptand initial pe bolta
palatina, apoi progresiv pe
muchia crestei si spre
fundurile de sac.
3. Rasini compozite fotopolimerizabile

Tehnica realizarii
bazei sablonului (II):
- Cu o spatula
ascutita -
indepartarea
excesului de
material din
periferie, avand
grija sa nu fie
zgariat modelul
functional.
3. Rasini compozite fotopolimerizabile

Tehnica realizarii bazei sablonului

(III):
- Crearea de retentii cu ajutorul
unui spatulei ascutite, pentru
fixarea cat mai ferma a valului de
ocluzie la nivelul bazei.
3. Rasini compozite fotopolimerizabile

Tehnica realizarii bazei sablonului (IV):

- Fotopolimerizarea bazei 1 min;
- Dezinsertia bazei de pe model, prelucrare,
finisare.
3. Rasini compozite fotopolimerizabile

AVANTAJE DEZAVANTAJE

⚫ Confectionare rapida; ⚫ Prelucrare mai dificila a

⚫ Calitati bune in ceea ce
priveste rezistenta,
adaptarea pe model-
stabilitate si mentinere in
cavitatea bucala;
compozitului in cabinet,
comparativ cu baza din
acrilat;
⚫ Necesitatea dotarii cu
aparate de
fotopolimerizare.
4. Ceara rigida

❖ Caracteristici generale:
- Ceara rigida, utilizata in
trecut pentru confectionarea
bazei sablonului,
reprezentand si baza
viitoarei machete;
- Avantaje: Rapiditate si
proces de realizare facil;
- Dezavantaje: Stabilitate
dimensionala precara;
Rigiditate scazuta;
Tendinta de deformare a
acentuata;
- Actual: - nerecomandate !!!
 MATERIALE UTILIZATE
PENTRU VALUL DE OCLUZIE

1. BORDURA DIN MATERIAL TERMOPLASTIC

2. CEARA
CE ESTE VALUL DE OCLUZIE?

❖ Element component al sablonului de ocluzie ce

reproduce forma si dimensiunea viitoarelor
arcadelor dentare artificiale;

❖ Cerinte generale:
1. Plasarea pe pozitia viitorilor dintilor artificiali;
2. Atasare ferma la nivelul bazei sablonului;
3. Conturul vestibular sa asigure suport partilor moi;
4. Toate suprafetele, cu exceptia celei ocluzale- line.
VAL DE OCLUZIE DIN MATERIALE
TERMOPLASTICE

❖ Caracteristici generale: Bordurile din

Stents/Kerr, rezistenta crescuta, dar greu de
prelucrat si modificat.
❖ Utilizate in special in cazul inregistrarilor mai
ample, inregistrari cu arcul facial, inregistrari
grafice, inregistrari ale zonei neutrale .
 VAL DE OCLUZIE DIN CEARA

A. PREFABRICAT

MOD DE REALIZARE
1. Incalzirea usoara a valului
prefabricat;
2. Presarea si alipirea la baza
sablonului;
3. Alipirea la nivelul suprafetelor
vestibulare si orale prin trecerea
peste aceste suprafete cu cutitul de
ceara preicalzit;
4. Netezirea tuturor suprafetelor;
5. Sectionarea portiunii posterioare a
valului de ceara la un unghi de 30
grade fata de PO.
 VAL DE OCLUZIE DIN CEARA

B. CONFECTIONAT IN LABORATOR

MOD DE REALIZARE:
1. Topirea si turnarea cerii intr-un confomator special, avand forma si
dimensiunile bordurilor standard;
2. Plastiferea unei folii de ceara si rasucirea ei- rulou;
3. Adaptarea ruloului de ceara pe baza sablonului la forma si dimensiunea
dorita;
4. Solidarizarea valului de ocluzie la baza sablonului prin lipire cu ceara
fierbine/ceara speciala de lipit
5. Sectionarea portiunii posterioare a valului de ceara la un unghi de 30
grade fata de PO.
 VAL DE OCLUZIE DIN CEARA

Instrumente utilizate
pentru realizarea unei
suprafete ocluzale
perfect plane
 VAL DE OCLUZIE DIN CEARA
DIMENSIUNI:
▪ ZONA FRONTALA
:
4-6 mm
▪ 10 mm inaltime

▪ 4-6 mm latime

▪ ZONA LATERALA
6-8 mm
▪ 5-6 mm inaltime

▪ 6-8 mm latime

4-6 mm

Valori utilizabile in edentatiile recente!!!

In edentatiile vechi cu resorbtii
importante- dimensiunea valului-
suplineste atat inaltimea dintilor absenti 6-8 mm
cat si dimensiunea pierderii osoase
 Reguli de montare

•VALUL DE OCLUZIE
•Montarea strict pe creasta in zonele laterale si frontal mandibular

•In zona frontala- simetrie fata de linia mediana

•Latimea valului-corelata latimii crestei

•La 1-1,5cm distanta de tuberozitati si tuberculii piriformi

•Suprafata ocluzala perfect plana
Valuri de ocluzie montate
incorect/corect
 VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIE !