COROANELE DE

ACOPERIRE
Clasificare
După aspectul fizionomic: – nefizionomice
- semifizionomice
- fizionomice

După materialul din care sunt confectionate:

- metalice
- Polimerice
- Ceramice
- Mtalo-polimerice
- Metalo-ceramice
TEHNOLOGIA DE REALIZARE ÎN FUNCȚIE DE MATERIALELE UTILIZATE:

1. TURNARE
2. ȘTANȚARE
3. ȘTANȚARE ȘI LIPIRE
4. FREZARE METALICĂ – SCHELETE METALICE DIN TITAN – TEHNICA
CAD/CAM
5. FREZARE CERAMICĂ
6. GALVANOFORMARE – CAPA PRIMARP PENTRU PROTEZELE PARȚIALE
SCHELETATE
7. POLIMERIZARE – LA RECE, LA CALD, SUB PRESIUNE, SUB INFLUENȚA
LUMINII
8. SINTERIZARE
9. ELECTROEROZIUNE
10.SONOEROZIUNE
11.DIVERSE COMBINAȚII ÎNTRE TEHNICI
COROANELE DE ACOPERIRE METALICE

Pot fi obținute prin:

• Turnare – din diferite aliaje metalice

• Frezare metalica schelete metalice din titan – prin tehnica

CAD-CAM

• Ștanțare/ștanțare și lipire (tehnici depășite)

CROANELE METALICE TURNATE

Coroana turnată cu grosime totală – pereții prezintă grosime

neuniformă

Coroana turnată cu grosime dirijată – pereții prezintă grosime

egală, uniformă
Coroana turnată cu grosime totală
Fazele clinico-tehnice:
• Prepararea bontului
• Amprentarea
• Turnarea modelului cu bont mobil
• Prelucrarea bontului mobil
• Montarea modelelor în simulatoare ADM
• Realizarea machetei din ceară
• Ambalarea
• Turnarea metalului
• Dezambalarea
• Prelucrarea,lustruire
• Proba în cavitatea bucală
• Cimentarea pe bont
• Prelucrarea bontului mobil

Etapa tehnică ce precede realizarea

machetei

Scopul
- Eliminarea excesului de ghips din
zona prelungirii radiculare
- Evidențierea limitei preparației
- Realizarea accesului la marginea
preparației
- Eliminarea zonelor retentive
Eliminarea excesului de ghips din zona prelungirilor
radiculare – cu ajutorul discurilor de separare

Dacă nu există pini, se realizează depresiuni cu rol de cheie

care ajută la repoziționarea corectă a bonturilor

Evidențierea limitei preparației – îndepărtarea marginilor de

ghips care împiedică accesul și vizibilitatea la marginea
preparației

Se formează un unghi – unghiul de emergență – între limita

preparației și porțiunea radiculară
Se utilizează un bisturiu sau freze globulare de carbid-
tungsten

Manopera se realizează mai ușor când bontul a fost

preparat cu prag decât preparația tangențială

Avantaj - Indepărtarea cerii care a depășit

limita preparației nu e o manevră oarbă
MONTAREA ÎN SIMULATOARE ALE ADM
 REALIZAREA MACHETEI COROANEI CU GROSIME TOTALĂ
Tehnica adiției de ceară (tehnica modelării aditive) – permite
redarea tuturor elementelor morfologice
Utilizează instrumentele din trusa PKT, gândite fiecare pentru câte
o manoperă

Se folosește ceară e diferite culori cu care se modelează

diferențiat elementele morfologice
• Pantele cuspidiene
• Crestele marginale
• Crestele sagitale
• Vârful cuspizilor
Setul PKT – 5 instrumente
PKT nr. 1
Poziţionarea cuspizilor
Modelarea crestelor marginale, cuspidiene
şi triangulare
PKT nr. 2
Eliminarea golurilor rămase pe suprafaţa
ocluzală
PKT nr. 3
Realizarea, finisarea cuspizilor de dezvoltare
şi a şanţurilor suplimentare
PKT nr. 4
Modelajul suprafeţei axiale
PKT nr. 5
Finisajul crestelor de smalţ
Tehnica debutează cu realizarea unei cape de 0,2-0,3mm prin
metoda imersiei, urmată de stabilirea locului corect de plasare a
cuspizilor de sprijin care articulează cu fosetele antagoniste și apoi a
celor care articulează cu fosetele marginale
 Pe model este localizată poziţia cuspidului şi locul unde acesta
contactează.
 Primele conuri care se plasează sunt cele care vor materializa cuspizii
mandibulari activi – se pozitionează aproximativ în treimea vestibulară a
distanţei dintre suprafaţa vestibulară şi orală, aceştia trebuie să
contacteze în fosetele mezio distale.
 Se poziţionează conurile pentru cuspizii palatinali
 Se plasează conurile pentru cuspizii inactivi
 Crestele marginale, crestele cuspidiene se modelează simultan pentru
dinţii antagonişti
 Se pulverizează pulbere se stearat de zinc se închide articulatorul pentru
verificarea contactelor pramature. Fiecare dinte antagonist trebuie să
contacteze tripodic cu fosa antagonistă.
 La final se realizează modelajul şi finisajul marginal.
Plasarea cuspizilor cu ajutorul instrumentului PKT 1. Conurile pentru cuspizii
inactivi sunt mai scurţi pentru a se obţine dezocluzia acestora pe parcursul
mişcărilor mandibulare. Pentru obţinerea înălţimii corespunzătoare a
conurilor cuspidiene, simulatorul cinematicii mandibulare se închide şi se
vor executa mişcări de propulsie şi lateralitate.

Crestele axiale şi marginale se vor plasa tot cu ajutorul

instrumentului PKT 1. Crestele marginale nu trebuie să fie la acelaşi
nivel cu conurile cuspidiene iar contactul cu dintele vecin să se
realizeze în treimea ocluzală a modelului.
Realizarea crestelor triangulare
Vârful crestelor triunghiulare este plasat la nivelul vârfului cuspidian şi baza
la nivelul şanţului intercuspidian central. Pentru depistarea eventualelor
contacte premature articulatorul va fi închis şi se vor executa mişcări de
lateralitate şi propulsie

Realizarea conturului axial – instrumentul PKT 4. în treimea gingivală

se realizează un profil drept. Trebuie evitată supraconturarea care
are potenţial distructiv pentru parodonţiu marginal

La final, şanţurile sunt finisate cu PKT 3 şi crestele marginale cu PKT 5 cu

scopul de a obţine în final o machetă netedă cu o morfologie ocluzală
adecvată. După fiecare verificare a contactelor, macheta este
pulverizată cu pulbere de stearat de zinc.
Finisările marginale se realizează la final. Marginile trebuie
să fie verificate pentru următoarele neregului:
• Margini supraextinse
• Margini pre scurte
• Margini cu neregularităţi
• Margini prea groase
• Margini distanţate de model

Finisarea machetei - asigură obținerea formei finale a machetei

În acest scop e necesară modelarea in exces la nivelul fetelor laterale (cu

aprox 0,2mm)

Finisarea se face la cald, in scopul obținerii unorsuprafețe netede

Există si posibilitatea finisării la rece cu ajutorulunei bucăți de bumbac, nylon

sau mătase
CARACTERISTICILE COROANE TURNATE CU GROSIME TOTALĂ

• Fețele interioare ale coroanei sunt în contact cu bontul

dentar
• Pereții laterali au dimensiuni mari și neuniforme
• Între fețele laterale ale coroanei și bontul dentar apar
forțe de fricțiune care determină cea mai eficientă
stabilitate
• Variațiile de temperatură din cavitatea bucală sunt
transmise în totalitate bontului dentar
• Confecționarea presupune consum mare de aliaj
îndepărtarea de pe bont se face cu dificultate
CARACTERISTICILE COROANEI TURNATE CU GROSIME DIRIJATĂ

• Pereții laterali prezintă dimensiuni egale (0,3 mm)

• Pereții laterali se află la distanță de fețele bontului
dentar
• Coroana are contact cu bontul doar la nivel cervical și
ocluzal
• Între suprafata bontului si cea a coroanei există un
spațiu ce va fi umplut de cimentul de fixare
• variațiile de temperatură sunt transmise parțial bontului
dentar
• Cantitatea de aliaj utilizată este mai mică
• Îndepărtarea de pe bont este facilă
Realizarea machetei coroanei turnate cu grosime dirijată

Tehnica ce utilizează ceară calibrată sau folie termoplastică

- Din folia calibrată de 0,3 mm se taie un dreptunghi care se
înfășoară în jurul bontului (inel)
- La nivelul coletului folia se adapteaza intim pe bont
- Cu ajutorul fuloarului, se împinge dinspre int spre ext folia,
modelându-se fetele laterale
- Ocluzal se adună inelul și se așează o rondea de ceară
calibrată
- Morfologia ocluzală se modelează prin picurare, tăiere,
radiere
 PREGĂTIREA PENTRU AMBALARE

AMBALAREA – manopera prin care macheta este învelită

într-un material refractar, utilizând un conformator special,
masa de ambalat

După priza masei de ambalat, conformatorul este supus

unui regim termic – preâncălzire, încălzire, cu scopul de a
topi și elimina ceara, obținându-se astfel cavitatea tiparului
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o masă de ambalat

• Să aibă granulația fină

• Să aibă un grad de porozotate care să asigure eliminarea gazelor
• Să prezinte rezistență termică
• Să fie rezistentă mecanic
• Să aibă un coeficient de dilatare egal cu coeficientul de contracție a
metalului la răcire
TEHNICA DE AMBALARE
Se pensulează masa de ambalat în interiorul machetei în strat subțire si
se introduce în conformatorul umplut cu aceeasi masa de ambalat sub
vibrare continua
Se așteaptă priza masei de ambalat 50-60 min.
 TIPARUL

-Este negativul machetei din interiorul masei de ambalat ce

rezultă în urma eliminării cerii

Tiparul este supus unui regim termic ce cuprinde două etape

- Preîncălzirea
- Încălzirea
PREÎNCĂLZIREA

- Presupune menținerea conformatorului timp de o oră la

temperatura de 200 grade

Scopul:
Asigură scurgerea cerii topite din tipar
Inițiază uscarea tiparuluiprin evaporarea apei din pereții acestuia
Inițiază dilatarea termică
 ÎNCĂLZIREA

Presupune creșterea temperaturii de la 200 la 700-750 grade C

pentru aliajele nobile și seminobile și la 950-1000 grade C
pentru aliajele inox

Scopul:
• Se asigură eliminarea tuturor resturilor de ceară
• Evaporarea completă a apei și uscarea perfectă a pereților
tiparului
• Aducerea temperaturii tiparului la o valoare cat mai apropiată
de temp de topire a aliajului
Măsurarea aliajului – se consideră în general că e nevoie de
cantitate dublă de aliaj fața de cea necesară umplerii tiparului.

- se evită astfel minusurile din piesa turnată finită

În principiu
• Inlay-urile mici cantăresc 1,5g – necesită 3g de aliaj
• Inlay-urile MOD aprox. 3g - necesită 6g aliaj
• Onlay-urile 2-2,5g – necesită 4-5g aliaj
• Coroanele de înveliș pentru premolari 3,25-3,75g – 6,5-
7,25g aliaj
• Coroanele de înveliș pentru molari - 3-4,5 g – necesită 6-
9g aliaj
Topirea
- Manopera prin care aliajul este adus în stare fluidă pentru a putea fi introdus în tipar
Sursele de topire –
• Flacăra – produsă de arderea unor gaze

- flacăra oxihidrică
- acetilena+O2 – pentru aliajele din inox
- vapori de benzină
• Curentul electric
- De joasă frecvență
- De înaltă frecvență

Turnarea metalului
- faza tehnică în care aliajul topit este introdus în tipar
- Utilizează forța centrifugă, aerul comprimat sau presiunea vaporilor
CASTOMATUL

-aparat care realizează arât topirea cât și turnarea aliajelor metalice

Topirea se realizează cu ajutorul curentului electric
Avantaje
• Asigură o topire în mediu controlat
• Topirea este - rapidă
- controlată
• Turnarea se declanșează automat când se atinge temperatura de
topire a aliajului

Este prevăzut cu
- o incintă de turnare ce conține o rezistență care topește aliajul
- un creuzet de carbon în care se așează aliajul ce urmează să fie topit
- Intrerupător electric pe brațul de turnare care este acționat atunci
când aliajul s-a topit și e gata de turnare
DEZAMBALAREA

Manopera de eliberare a piesei protetice turnate din masa de ambalat

Se efectuează după răcirea lentă a conformatorului până la temperatura

camerei

Se poate realiza prin diverse procedee

- mecanic,prin sablare
- chimic – numai pentru aliaje nobile
Sablarea – proiectare unui amestec de particule abrazive pe suprafața
metalului, până aceasta devine mată, curată, rugoasă, ca urmare a
îndepărtării oxizilor de suprafață
Se realizează cu ajutorul sablatorului

Curățarea chimică
- se utilizează pentru aliajele nobile
- Se face cu ajutorul HCl, H2SO2, H3PO4
Scopul
- îndepărtarea oxizilor și a altor impurități ce apar pe suprafața
metalului după turnare
Prelucrarea mecanică
Cuprinde următoarele manopere:
• Planarea
• Netezirea
• Finisarea lustruirea

Planarea
- prelucrarea grosieră a suprafețelor externe ale piesei protetice
- secționarea tijei de turnare – discuri de carborund
- pietre roată sau flacără
- discuri groase de șmirgel
Netezirea
- Cu discuri de șmirgel medii
- Cu freze flacără, globulare sau roată
Se ajustează punctele de contact și se finisează contactele ocluzale, după verificarea lor
cu
• Stearat de zinc, mercuro-crom sau hârtie de articulație
Finisarea
- Discuri abrazive fine
- Polipanturi roată sau flacără
- Perii fine și piatră ponce
- Filțuri
Lustruirea
- Perii și filțuri roată mici
- Pasta de lustruit
- pufuri
 DEFECTE DE TURNARE
Pot compromite total sau parțial piesa protetică

Pot apărea încă din faza de ambalare a machetei

• Priza prea rapidă a masei de ambalat

• Interval prea scurt de preîncălzire
• Canale secundare prea scurte sau prea subțiri
• Canal de turnare cu bila de contracție prea mare
LIPSURILE
- Pot fi parțiale sau totale
Lipsurile parțiale – cantitatea de aliaj nu a fost suficientă
- aliajul nu s-a topit corespunzător
- tiparul nu a fost încălzit suficient - aliajul se
solidifică prematur în contact cu pereții reci
- prezența gazelor în interiorul tiparului oprește
pătrunderea aliajului
- obturarea canalelor de turnare sau a unor
zone din tipar
- forța de împingere a aliajului a fost prea
mică, sau a acționat prea puțin
Lipsurile totale

- Aliajul a fost insuficient topit și s-a solidificat în pâlnia

chiuvetei
- Aliajul topit se scurge lent în canalul de turnare, înainte de
a declanșa forța de împingere
 PLUSURILE

- Pot
fi sferice, lamelare sau aciforme
- Apar datorită modificării formei cavității tiparului
- Apar în două momente diferite ale procesului tehnologic
• la ambalarea machetei și în timpul încălzirii tiparului

După forma pe care o prezintă plusurile, se poate determina faza în care apărut defectul
După forma pe care o prezintă plusurile, se poate determina
faza în care apărut defectul

Sferice – determinate de neaplicarea intimă a masei de

ambalat pe suprafața machetei
- cauza – prepararea defectuoasă a masei de ambalat
sau nevibrarea coespunzătoare a acesteia

Lamelare și aciforme – datorate fisurilor de la nivelul

pereților tiparului, din cauza preîncălzirii sau încălzirii
defectuoase
Tiparul a fost introdus în cuptorul prea încălzit

Tiparul a fost introdus în cuptor la temperatură corespunzătoare,

dar creșterea temperaturii s-a realizat brusc – are loc
evaporarea bruscă a lichidului și exercitarea unei presiuni ce
duce la apariția fisurilor

Plusurile – îngreunează faza de prelucrere a metalului

- cresc consumul de aliaj
- pot compromite adaptarea piesei protetice
Alte cauze ce detrmină apariția plusurilor și minusurilor

- Bule de aer apărute în timpul ambalării – neregularități

- Filmul de apă dintre machetă și masa de ambalat
- Presiunea de turnare – prea mare – asperități pe supraf piesei
turnate
- Compoziția masei de ambalat
- Corpi străini în interiorul masei de ambalat
- Ambalarea pea aproape de pereții chiuvetei sau a prea
multor piese protetice, prea apropiate
SUPRADIMENSIONAREA

Cauze

- Tensiunile interne din structura machetei, datorate fulării

cerii și expansiunii acesteia sub influența căldurii
eliberate din reacția de priză a masei de ambalat

- Inegalitate dintre coeficientul de dilatare termică a

masei de ambalat și cel de contracție al aliajului în
timpul solidificării
SUBDIMENSIONAREA

Cauze

- contracția cerii prin introducerea machetei într-un

mediu cu temperatură mai scăzută decât cea a
mediului în care a fost confecționată
- Coeficientul de dilatare al masei de ambalat este
mai mic decât cel de contracție al aliajului
RECONSTITUIRILE CORONO-RADICULARE
Inlocuirea coroanei naturale a dintelui cu o restaurare
protetica agregata la radacina printr-un DCR

Segmentul radicular – dispozitiv radiculat DR

Segmentul coronar – dispozitiv coronar DC

- bont

- coroana artificiala – coroana de substitutie CS

Limita – rebordul gingival

INDICAȚII

Leziuni coronare intinse de etiologie carioasă sau

traumatică
Discromii
Anomalii de poziție
Anomalii de volum
Dinți abrazați
Dinți stalpi scurți, cu trat endodontic
În protezările scheletate când se indică mijloace speciale
de sprijin și stabilizare
Sunt microprotezele realizate în scopul
restaurării coroanelor dentare, cu
ancorare pe rădăcină.
Au 2 părţi:
1.Partea coronară care înlocuieşte
ţesuturile coronare
2.Partea radiculară care pătrunde în
canalul radicular pentru fixare
MATERIALE DIN CARE POT FI REALIZATE
 Aliaje metalice (nobile, seminobile,bronzuri)
 Prefabricate

 Materiale compozite

●●Aceste reconstituiri se mai numesc şi cu pivot.

●●Forma corono-radiculară trebuie să fie una
neretentivă (pt.amprentare, îndepărtarea machetei şi
introducerea reconstituirii)
TEHNICI DE CONFECŢIONARE A RECONSTITUIRILOR

1.Tehnica directă= macheta e realizată direct pe

dintele preparat al pacientului (amprenta-machetă
din ceară sau RAA)

2.Tehnica indirectă=macheta e realizată pe modelul

de ghips confecţionat după o amprentă.
AMPRENTAREA

 Pinuri de plastic transparent sau colorat pentru amprente

 REALIZAREA AMPRENTEI-MACHETĂ

Adaptarea stifturilor Amprenta macheta

 TEHNICA INDIRECTĂ DE REALIZARE A DCR

1.Prepararea dintelui (loja radiculară)

2.Amprentarea cu ştift pe canalul (canalele) radiculare
3.Turnarea modelului
4.Izolarea modelului
5.Introducerea cerii în canalul radicular, sub formă de
baton cilindro-conic (ne putem ajuta de un ştift
prefabricat sau manufactural adaptat sau de o tijă
metalică)
6.Tija
cu diametrul de 1mm şi 25 mm lungime se introduce
centrat în can.radic.
7.Ceara încălzită are contact cu pereţii canalului şi se
solidifică rămânând fixată de tijă
8.Pt partea coronară se picură ceara care să acopere
preparaţia dentară
9.Tija
de turnare e pregătită pt a forma machta canalului
de curgere
10.Pregătirea machetei pt ambalare
11.Ambalarea şi tiparul
12.Topirea, turnarea
13.Dezambalarea

14.Prelucrarea

15.Proba

16. Cimentarea
CARACTERISTICILE ALIAJELOR PENTRU DCR
1.Prin turnare să rezulte turnături f precise
2.Săse poată şlefui pt a se obţine bonturi cu
forme precise, optime
3. preţ corespunzător

Există aliaje specifice, speciale, cu utilizare

numai pt DCR turnate.
 AVANTAJELE DCR

1.Cresc R la rupere a dintelui prin fixarea intraradiculară

2.Recuperarea dd cu pierderi mari de ţesuturi coronare,
pe care nu s-ar putea face alte lucrări protetice
3.Permitaplicarea oricărei coroane de acoperire , care,
la nevoie, poate fi orcând îndepărtată
4.măresc dimensiunile bonturilor dentare, împiedicând
decimentarea
5.Corectează axul dintelui atunci când e d stâlp,
pt a fi paralel cu alţi dd
6.Poate fi element de agregare,fiind acoperit de
o coroană mixtă.

CONTRAINDICAŢIE: Dinţi cu dimensiuni cervico-

incizale reduse
 COROANA DE SUBSTITUŢIE (CS)

Este o restaurare protetică unidentară formată din

DR (dispozitivul radicular) şi DC (dispozitivul coronar)
sub formă de casetă sau semicasetă
Scheletul metalic al CS se toarnă din aliaje care
conferă rezistenţă mecanică CS (aliaje de Au cu Pt-
Ir care sunt rigide şi greu prelucrabile; aliaje de Au
platinat sau Cr-Co)
Dispozitivulcoronar este prevăzut cu o casetă
în care se aplică o faţetă fizionomică de RA,
RDC sau ceramică.

CS este monobloc, se adaptează şi se

cimentează în aceeaşi şedinţă- iar DCR poate
fi considerat o coroană de substituţie din 2
părţi (DCR+coroana de acoperire)