Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SCOPUL
CURSULUI
⯈ Paik
et al.:
Orthodontic
miniscrew implants
⯈ Graber T: Current
Principles and Techniques
MINIIMPLANTELE
ORTODONTICE CE SUNT?
4–5 IC 1
2–3 IL 2
8–9 C 7–8
⯈ Natural și mecanic
6–7 Pm1 5–6
⯈ Natural: Este reprezentat de
5–6 Pm2 5–6
unitățile dentare, muşchi şi
oase. 10 M1 10
8–9 M2 8–9
ANCORAJUL ÎN
ORTODONȚIE
⯈Ancorajul ortodontic poate fi obținut prin
mai
multe moduri:
⯈ ancoraj extraoral
⯈ aparate ortodontice intra-orale,auxiliare
de ancoraj
⯈ modific ă ri ale unor dispozitive intraorale
fixe
⯈ suport de la dinții arcadei opuse ancoraj
scheletal (implanturi dentare, mini-
plăcuțe, mini-șuruburi)
ANCORAJUL ÎN
ORTODONȚIE
Alegerea ancorajului scheletal depinde
de
următorii factori:
⯈ calitatea locală a osului
⯈ spațiul disponibil
⯈ grosimea mucoasei gingivale fixe.
ANCORAJUL ÎN
ORTODONȚIE
⯈ Ancorajul scheletal poate fi direct sau
indirect
ANCORAJUL ÎN
ORTODONȚIE
Dezavantajele ancorajului direct Avantajele ancorajului direct
⯈ Mecanica utilizată nu este ȋntotdeauna ⯈ Activare simplă
predictibilă şi sigură
⯈ Mecanică eficientă
⯈ Forţele aplicate asupra implantului sunt
⯈ Uşor de ȋndepărtat din cavitatea
mai mari decât ȋn cazul ancorajului
orală
indirect
⯈ Pierdere de ancoraj rar întâlnită
⯈ Control tridimensional redus al forței
ANCORAJUL ÎN
ORTODONȚIE
Avantajele ancorajului indirect
⯈ Forţele aplicate asupra miniimplantului
Dezavantajele:
sunt mai mici d e c ât ȋn cazul ancorajului
direct ⯈ Pierderea ancorajului și apariţia
mişcări dentare nedorite
unor
⯈ Uşor de dezinserat
⯈ Afectarea dispozitivelor poate trece
⯈ Eşecuri foarte rar ȋntâlnite neobservată ceea ce are ca
rezultat pierderea totală a
⯈ Metodă simplă, mecanica
ancorajului
convenţională
Curs 2: ISTORIC
• Ancorajului scheletal în ortodonție:1945.
• Gainsforth și colaboratorii au publicat primele studii
clinice pe câini, utilizând implanturi de crom-cobalt
(Vitalium) inserate la nivelul mandibulei, asupra
cărora s-au aplicat forțe ortodontice.
• Eșecul a apărut în maxim o lună din momentul
implantării, ceea ce a dus la o renunțare parțială
la ideea ancorajului absolut.
ISTORI
•CGainsforth şi Higley (1945) au
aplicat elastice pentru distalizare
maxilară
• Toate şuruburile au căzut după un
interval de 16-31 de zile, ceea c e a
descurajat folosirea implantelor
endoosoase pentru deplasarea dinţilor.
• După c e Branemark şi colaboratorii
au prezentat osteointegrarea cu
succes a implantelor, ortodonţii au
început sa manifeste interes pentru
folosirea lor în vederea ancorajului
ortodontic.
ISTORI
C
⯈ Wehrbrein și Glatzmaier au introdus în tratament un
implant specific ortodontic (Orthosystem, Straumann)
⯈erau inserate în zona palatală, metoda fiind folosită și
astăzi
⯈Odman şi colaboratorii au aplicat implante la pacienţi cu
edentaţii parţiale, cu vârsta cuprinsă între 17-64 de ani. Un
număr de 23 implante au fost folosite c a ancoraj
ortodontic pentru a determina mişcări în sens vertical:
intruzie şi extruzie.
Rezultatele au fost favorabile, ceea ce i-a determinat pe
autori să recomande tehnica în cazul edentaţiilor parţiale
la adult.
⯈ Roberts şi colaboratorii
au prezentat aplicarea unui implant
Branemark standard de 3,75mm x 7,0 mm c a ancoraj în
zona retromolară pentru a închide spaţiul unui molar
prim
mandibular extras. O sârmă de ancoraj legată de implant
a fost extinsă la tubul vertica l al bracket-ului de pe
premolar.
CARACTERISTICILE
MINIIMPLANTELOR
Astfel, aceste dispozitive sunt preferate de
mulți clinicieni, având numeroase avantaje:
• aplicații variate și numeroase (vezi
indicațiile)
• inserare minim invazivă și relativ
atraumatică
• dezinserare facilă
• posibilitate de încărcare imediată
• rezultate bune chiar și în cazul cooperării
reduse a
pacienților
• biomecanica ușurată
• eventual, posibilitate de reinserare după
sterilizare
CARACTERISTICILE
MINIIMPLANTELOR
Dezavantaje:
• Limitări impuse de anatomia osului
• Limitări legate de poziția
rădăcinilor
dentare
• Leziuni ale țesuturilor moi, iritații
locale
• Rata de succes moderată
• Preț de cost ridicat
INDICAȚIIL
E
⯈ Indicațiile miniimplantelor în terapia
ortodontic ă sunt următoarele:
• Ancoraj total (absolut) în închiderea de
spații, atunci când deplasarea mezială a
segmentului distal nu este de dorit
• Distalizarea sau mezializarea molarilor
• Uprighting-ul molarilor
• Intruzia unui dinte sau grup dentar
• Ancoraj pentru aducerea pe arcadă a unor
dinți incluși
• Deplasarea unei arcade întregi
CONTRAINDICAȚIIL
E
• Igiena deficitară
• Densitate osoasă
redusă
• Mucoasa mobilă
extinsă
CONCEPTE ȘI
CONTROVERSE
⯈ Implantele palatale:
⯈ Sursă excelentă de ancoraj scheletal
⯈ Diametrul de 3-4 mm, lungime
de 10mm
⯈Forța aplicată după 10-12
săptămâni
⯈Primele descrise de Cousley și
Parberry
TIPURI DE
MINIIMPLANTE
⯈ Implantele tip onplates:
⯈ Implante aplicate pe suprafața
osului și osteointegrate, introduse
de Block și Hoffman
⯈ 2mm x 10 mm, a coperite cu
hidroxiapatită
⯈ Intervenția chirurgicală extensivă
⯈Se așteaptă 4 luni pt
osteointegrare
TIPURI DE
MINIIMPLANTE
Miniscrews:
⯈ Sursă excelentă de
ancoraj
scheletal
⯈ Cel mai des utilizate
TIPURI DE
MINIIMPLANTE
⯈ Plăcuțe scheletale (bone plates sau
miniplates):
⯈ Asemănătoare cu cele folosite în
chirurgia ortognată
⯈ Surse excelente de ancoraj
⯈ Rata de succes mult mai mare
⯈ Intervenția chirurgicală mai
laborioasă
STRUCTURA
MINIIMPLANTELOR
⯈ Structura atomică - legăturilor
metalice ( între electronii aflaţi
pe o pătură a unui atom)
⯈ Metalele sunt structuri solide
cristaline, caracterizate
printr-o aranjare repetată şi
regulată a atomilor
⯈ Ti-6Al-4V, titaniu de faza alfa
și beta
PĂRȚI
COMPONENTE
⯈ Capul
⯈ Gâtul
⯈ Vârful
⯈ Spirele
⯈ Diametrul intern
⯈ Diametrul
extern
PĂRȚI
COMPONENTE
⯈ Capul dual (dual head) de
diferite forme și mărimi
⯈ Hexagonal, ortogonal sau sferă
⯈ Gât mai lung sau mai scurt
⯈Corpul de forma clilindrică sau
conică
DIMENSIUNEA
MINIIMPLANTELOR
⯈ Lungime 5-9 mm
⯈Diametru 1.2-2
mm
TIPURI DE
MINIIMPLANTE
⯈ Nureroase firme
producătoare
⯈ Yesanchor (Orlus)
⯈ Mis (MIS implants)
⯈ Ossas
⯈ Benefit
⯈ OrthoEasy
⯈ Arhus
Curs 3: INSERAREA
MINIIMPLANTELOR
Inserare manuală sau rotatorie
Instrumente necesare pentru inserarea manuală:
⯈ Mâner șurubelniță dreaptă
⯈ Vârf scurt/lung de șurubelniță
⯈ Piesa rotatorie manuală
Instrumente necesare pentru inserare rotatorie
⯈ Fiziodispenser sau micromotor și piesă contraunghi (rotație
mică
1/128, 1/256 sau 1/1024)
⯈ Cap contraunghi
⯈ Freze pilot
INSERAREA
MANUALĂ
⯈ Poate fi folosit șurubelnița cu
mâner scurt sau lung în funcție
de situția clinic ă
⯈ Vârful de șurubelniță se
conectează de mâner înainte de
folosire după sterilizarea separată
⯈ Piesa rotatorie manuală nu
prezintă precizia șurubelniței cu
mâner și determină
transmiterea unor forțe laterale
miniimplantului
INSERAREA
ROTATIVĂa
⯈ Are avantajul c ă se pot insera
miniimplante în zonele greu
acce sibile șurubelniței manuale
⯈E nevoie de presiune și rotație
controlată
⯈ Fiziodispenserul are torque controlat
⯈ Torquel mare folosit în os de densitate
crescută poate determina
fracturarea miniimplantelor
CAPUL SAU VÂRFUL DE
CONECTARE
⯈ Asigură ”prinderea” miniimplantului în
piesa contraunghi sau în mânerul
șurubelniței
⯈ Fixarea este printr-un mecanism de
fric țiune
FREZA
PILOT
Particularitățile anatomice
Vecinătatea structurilor din zonele de
inserție
Densitatea osului
Grosimea țesuturilor
moi Confortul
pacientului
INSERAREA
MINIIMPLANTELOR
Maxilar
Rădăcinile dentare:
• Pe OPG se evaluaeză morfologia și
proximitatea lor
• Cu cât se inseră mai apical cu atât spațiul
este mai mare, datorită divergenței
radiculare
• Buchetul vasculo-nervos palatin: lezarea
lui poate determina hemoragii masive
INSERAREA MINIIMPLANTELOR
PARTICULARITĂȚILE
ANATOMICE
Maxilar
Cavitatea nazală: podeaua poate
fi perforată în timpul inserției
miniimplantelor palatale, în special
la copii
Sinusul maxilar
Poate coborî interradicular sau în
cazurile de resorbții osoase mari
INSERAREA MINIIMPLANTELOR
PARTICULARITĂȚILE
ANATOMICE
Mandibulă
Rădăcinile dentare
Celelalte structuri (canalul mandibular,
gaura mentonieră) sunt situate la
distanță
INSERAREA
MINIIMPLANTELOR
DENSITATEA OSOASĂ
Discomfortul pacienților:
Iritația țesuturilor moi produsă de capul
miniimplantului sau de catenele
elastice folosite în mecanica de
alunecare
PROTOCOL DE
INSERARE
BIOMECANIC Ă ȘI
APARATE AUXILIARE
CONECTATE LA
MINIIMPLANTE
NOȚIUNI DE
BIOMECANICĂ
Sistemul de forțe
• Miniimplantele sunt utilizate să
genereze o forță unică,
constantă, pornind de la o
intensitate redusă spre medie
• Caracteristicile sistemului de
forțe:
⯈ Forță lineară unică
⯈ Intensitate moderată a forței
⯈ Componenta intruzivă a forței
CARACTERISTICILE BIOMECANICE
ALE MINIIMPLANTELOR
⯈ Intruzia și extruzia
⯈ Distalizarea și mezializarea
⯈ Uprightingul
⯈ Închiderea de spații edentate
⯈ Distalizarea unei arcade
întregi
⯈ Expansiunea maxilară
BIOMECANICA PENTRU
INTRUZIA
MOLARĂ
Factori decisivi
⯈ suprafețe radiculare mari
⯈ alegerea locului de inserție
⯈ nivelul osului alveolar
⯈ construcția unui sistem de forțe eficient
⯈ utilizarea
unui sistem de forță determinat static
și a forțelor unice;
⯈ modificarea verticală în poziția molarului- poate
afecta înălțimea osului alveolar
⯈ forma arcadei
⯈ înclinarea planului ocluzal
⯈ axele dentare
⯈ torque-ul dinților individuali
BIOMECANICA PENTRU
INTRUZIA
MOLARĂ
Intruzia unui singur molar se poate face :
⯈ cu două miniimplante - plasate interdentar
unul mezial la nivelul feței vestibulare si
unul distal pe fața palatinală sau vice
versa; există astfel combinația a două
forțe dinspre palatinal si vestibular,
producându-se intruzie fără tipping
⯈cu trei miniimplante: două palatinale și unul
vestibular
⯈cu patru miniimplante: două vestibulare și
două palatinale
BIOMECANICA PENTRU
INTRUZIA
MOLARĂ
Intruzia mai multor molari se poate face :
⯈ cu două miniimplante pe linie mediană și
două miniimplante vestibulare
⯈ cu patru miniimplante vestibulare și un
arc transpalatinal
⯈ cu două miniimplante vestibulare și unul pe
linia mediană cu arcul vestibular conectat
la el
ARCUL
TRANSPALATINAL
Alcătuire:
⯈O bară transpalatinală care prezintă o buclă
centrală, sub formă de U, având
convexitatea orientată fie spre anterior, fie
spre posterior;
⯈ două recurbări care intră dinspre distal
sau dinspre mezial în tubușoarele de pe
inelele molarilor prim
Astfel, arcurile transpalatale pot fi:
⯈ fixe sau
⯈ mobilizabile.
ARCUL
TRANSPALATINAL
Avantajele :
⯈auxiliar de ancoraj ușor de
confe cționat
⯈ preț de cost scăzut
⯈ permite deplasări molare adiționale
Dezavantajele :
⯈ este posibilă lezarea țesuturilor
⯈ dificultăți în fonație;
⯈ Ruperea dispozitivului fix sau slăbirea
joncțiunilor la dispozitivele mobilizabile
⯈ îndepărtarea poate fi iritativă pentru
mucoasa palatinală
ARCUL
TRANSPALATINAL
Indicații
⯈ Arcul transpalatal este indicat în:
⯈ derotarea molarilor
⯈ stabilizarea si ancorarea molarilor
⯈ distalizarea sau mezializarea molarilor
⯈ intruzia molară
⯈ determinarea torqului molar vestibular
⯈ corecția discrepanței transversale a
arcadelor (a crossbite-ului molar)
⯈ deplasări molare adiționale
⯈ ca menținător de spațiu
ARCUL
TRANSPALATINAL
Contraindicații
⯈ Arcul transpalatal este contraindicat în:
⯈ anomalii de clasa a II-a în care
premolarii primi superiori sunt extrași și
se dorește închiderea spațiilor
extrac ționiste prin deplasarea înspre
mezial al zonei laterale (ancoraj minim)
⯈ cazuri non-chirurgicale de clasa a III-a,
ARCUL
TRANSPALATINAL
Confecționare și
activare
ARCUL
TRANSPALATINAL
Conectat la
miniimplant
CAZ
CLINIC
CAZ
CLINIC
CAZ
CLINIC
BIOMECANICA ÎN EXTRUZIA SEGMENTULUI
POSTERIOR
⯈ Biomecanica cu miniimplante este mult mai dificilă de realizat decât mișcarea
de intruzie
⯈ Controlul tridimensional este necesar c a și în mișcarea de intruzie.
⯈ Forța extruzivă dinspre vestibular nu este suficientă fiind necesară și o forță
dinspre lingual sau palatinal pentru un control eficient al mișcărilor vestibulo-
orale (torque- ului)
BIOMECANICA PENTRU
DISTALIZAREA MOLARILOR
Biomecanica diferă în fucție de:
⯈ numărul de implante folosite (tipul
de ancoraj indirect sau direct)
⯈ locul de inserție (miniimplante
plasate palatinal sau vestibular)
⯈ tipul de deplasare a unităților
dentare
(unul câte unul sau mai multe unități)
⯈ tipul de arcuri (cu arcuri sec ționate
sau continue)
BIOMECANICA PENTRU
DISTALIZAREA MOLARILOR
Distalizarea molarilor
utilizând miniimplante
palatale
⯈ miniimplante palatale asociate cu un
aparat de distalizare bilateral :
optimă, efectele secundare de
protruzie a frontalilor sau
mezializarea zonei de sprijin sunt
contracarate
DISTAL
JETUL
Alcătuire :
⯈ 2 inele adaptate pe molarii primi superiori
⯈ 2 inele adaptate pe premolarii primi
superiori, uneori, (pot fi înlocuite cu pinteni
care se
cimentează pe suprafața ocluzală a
premolarilor)
⯈ Buton acrilic
⯈ Sistemul tub/piston
⯈ Resort superelastic de NiTi
⯈ Loc a ș de activare, în formă de hexagon
⯈ Cheița de activare
DISTAL
JETUL
Indicații:
⯈ meziopoziții generale ale molarilor primi
superiori c a urmare a pierderii
precoce a dinților din zona de sprijin
Contraindicații:
⯈ molarii de minte prezenți pe arcadă
⯈ lipsa spațiului distal de molarii care
urmează să fie distalizați
DISTAL JETUL
Avantaje :
⯈ este un dispozitiv estetic
⯈ inserția și dezinserția lui este relativ ușoară
⯈ molarii maxilari sunt distalizați fără mișcarea
spre palatinal (pendulului)
⯈ poate fi folosit și c a auxiliar de ancoraj,
prin tranformarea lui într-un dispozitiv
Nance
⯈ determină efecte vertica le minime
⯈ nu este nevoie de cooperarea
majoră a pacientului
⯈ este c onfortabil pentru pacient,
⯈ produce o mișcare corporeală a
molarilor și tipping
mai redus.
Dezavantaje:
⯈ prețul de cost ridicat
⯈ realizare tehnic ă dific ilă
DISTAL JETUL ANCORAT
SCHELETAL
Avantaje:
⯈ Stabilitatea aparatului este
îmbunătățită
⯈ Efectele adverse sunt reduse
Dezavantaje:
⯈ Pierderea miniimplantului face dificilă
readaptarea lui, fiind necesară
uneori schimbarea întregului aparat
⯈ Confecționarea și adaptarea
aparatului
sunt mai dificile
⯈ Prețul de cost ridicat
DISTAL JETUL CAZ
C LINIC
BIOMECANICA DE MEZIALIZARE A
MOLARILOR
Ancoraj direct
⯈ fricțiune la nivelul tubului molarului
care poate duce la o prelungire a
arcului și o protruzie a grupului
frontal
⯈ linia forței generează o basculare a
molarului care poate determina o
înclinare a arcadei în zona ariei
premolarilor
Ancoraj indirect
UPRIGHTING-UL MOLARILOR
MEZIOVERSAȚI. CORECȚIA AXELOR
MOLARILOR ÎNCLINAȚI
Inserarea implantelor fie mezial fie
distal de molarul mezioversat:
• Mezial: open coil spring comprimat
va
determina forța necesară
• Distal: forțe de tracționare
avantajul unei distațe mărite între
centrul de rezistență și linia de
acțiune a forței aplicate.
UPRIGHTING-UL MOLARILOR
MEZIOVERSAȚI. CORECȚIA AXELOR
MOLARILOR ÎNCLINAȚI
Alcătuire:
⯈ inele adaptate pe molarii și premolarii
primi permanenți;
⯈ șurub de expansiune situat pe linia
mediană
a palatului;
⯈ inelele de pe premolari pot fi unite de
cele de pe molari prin intermediul unor
bări auxiliare vestibulare sau palatinale
DISJUNCTORUL MAXILAR
ANCORAT SCHELETAL
⯈ MARPE: micro-implant-assisted
rapid palatal expansion
Avantaje:
• Efectul este ortopedic și componenta dentară nu
se deplasează
• Miniimplantele au stabilitate bună
• Volumul mai redus al aparatului
• C onfortul mărit
•Se poate asocia masca facială: Hybrid Hyrax
Dezavantaje:
• Preț de cost crescut
• Tehnic a mai laborioasă de fabricare
DISJUNCTORUL MAXILAR
ANCORAT SCHELETAL
REZULTATE
Peak
Torque
50
41.06 40.94 42.37
40.17
36.46
40
Implant
type
30 25.10 26.95
24.12 23.42 22.41
MIS YesA
20
10
0
0 1 2 4