Curs 1 TD Másolata

5/12/2020
Tehnică dentară
Istoricul microbiologiei. Obiectul şi scopul

microbiologiei medicale.
Bacterii – morfologie, metabolism, genetica
Istoric
bacteriană, factori de patogenitate.
MICROBIOLOGIE ȘI VIRUSOLOGIE
Șef lucr. dr. Anca Mare
Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material. Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
1 2
Primele microorganisme Bolile infecţioase

• Fosile ale microorganismelor primitive – în
• Există de când au apărut animalele şi omul pe
rocile din Nord-vestul Australiei
Pământ
• 11 tipuri (archeae şi cyanobacterii) • leziuni cauzate de bacterii identificate la mumii şi la fosile
• Datate cu 3,5 miliarde de ani în urmă umane păstrate din antichitate - în oase şi organe interne
• Tuberculoza
• Sifilis
• Pământul: 4,5 miliarde de ani
• Animale: 900 – 650 milioane ani în urmă
• Homo sapiens: 100.000 de ani în urmă
3 4
I. Antichitate şi Evul
Bolile infecţioase Mediu
• Pesta = ciuma = boala pestilenţială • curentul idealist:
• texte foarte vechi:
• epidemiile cauzate de fiinţe supranaturale, ca pedeapsă
• 3180 îen, Egipt– prima epidemie înregistrată în scris
pentru greşeli;
• 1900 îen, sfârşitul războiului troian – armata greacă – epidemie de
pestă bubonică • ritualuri religioase → spălări rituale, uleiuri esenţiale,
arderea de sulf şi răşini etc.
• Serratia marcescens: înroşirea pâinii, alimentelor,
sudoare roşie
❖ epidemii de ciumă • curentul materialist:
❖790 îen, Roma • caută cauze materiale ale epidemiilor
❖710 îen, Roma
❖640 îen , Roma
❖430 îen, Grecia
5 6
1
5/12/2020
I. Antichitate şi Evul I. Antichitate şi Evul

Mediu Mediu
• HIPOCRAT (460 – 375 î.e.n.) • MARCUS TERENTIUS VARRO (116 – 26 î.e.n.)
• părintele medicinei • filozof roman
• teoria miasmelor: bolile cauzate de aerul „stricat”
“Dacă în acele locuri vor fi mlaştini, acolo se dezvoltă

• THUCIDIDE (460 – 395 î.e.n.) fiinţe vii, care deşi mici, încât nu pot fi observate cu
• istoric grec ochii, pătrund din aer în corp prin gură şi nări
• teoria contagiunii: epidemiile cauzate de „contagium determinând boli grele”
animatum” = particule foarte mici de materie vie
7 8
II. Descoperirea II. Descoperirea

microscopului microscopului
• nu coincide cu descoperirea microorganismelor
ANTON van LEEUWENHOEK
(1632 – 1723)
• Hans Jansen (optician în Middeburg)
• postăvar, portar de meserie,
• Zaccharias Jansen (fiul)
• primul microscop compus (1590-1595)
vânzător de mărunţişuri
• nu pentru studiul microorganismelor • pasiune – şlefuirea lentilelor
• conţinea 2 lentile – mărire de 2 – 9 ori
• a vrut să observe ţesătura
• între 1660 – 1665: articole care descriu rezultatele hainelor fine
examinărilor efectuate cu microscop compus cu sistem de 3
lentile:
• Marcello Malpighi – Italia
• Robert Hooke - Anglia
9 10
II. Descoperirea
1670 microscopului
• Microscopul: l-a construit
singur
• a constat din:
• o lentilă biconvexă într-un
cadru metalic,
• cu o mărire de până la 270
de ori
• peste 500 microscoape
construite
11 12
2
5/12/2020
II. Descoperirea II. Descoperirea microscopului

microscopului
• descrie:
• primul care a văzut şi a
• hematii, descris microorganisme
• structura osului,
• a lemnului,
• organisme foarte mici =
• anatomia insectelor “animalcules”
• “Arcana naturae ope

microscopiorum detecta”
(Tainele naturii
descoperite cu ajutorul
microscoapelor) – 1675
– desene şi descrierea
microorganismelor
13 14
II. Descoperirea
microscopului
“Tho my teeth are kept usually very clean, nevertheless when I view
them in a Magnifying Glass, I find growing between them a little
white matter as thick as wetted flower . . . I therefore took some of
this flower and mixt it . . . with pure rain water wherein were no
Animals . . . and then to my great surprize perceived that the
aforesaid matter contained very many small living Animals,
which moved themselves very extravagantly . . . The number of
these Animals in the scurf of a mans Teeth, are so many that I
believe they exceed the number of Men in a kingdom. For upon the
examination of a small parcel of it, no thicker than a Horse-hair, I
found too many living Animals therein, that I guess there might
have been 1000 in a quantity of matter no bigger than the 1/100
part of a sand.”
Leeuwenhoek prezentând microscopul său reginei
Catherina a Angliei
Anton van Leeuwenhoek
15 16
III. BACTERIOLOGIA ŞTIINŢIFICĂ

II. Descoperirea microscopului
• scrisorile lui Leeuwenhoek conving oamenii de ştiinţă LOUIS PASTEUR (1822 – 1895)
asupra existenţei microorganismelor abia în secolul al • Părintele microbiologiei; chimist şi medic
XVII-lea
• Demonstrează că bacteriile şi ciupercile
• Leeuwenhoek nu face legătura între nu se nasc spontan ci din părinţi, se
microorganismele văzute şi boală înmulţesc şi pot fi omorâte
• Pune bazele sterilizării
• Introduce conceptul şi metodica lucrului
• aceste legături sunt stabilite abia în sec. XIX de Louis aseptic
Pasteur şi Robert Koch
17 18
3
5/12/2020
Louis Pasteur
III. BACTERIOLOGIA
Flacoane cu “gât de lebădă" ŞTIINŢIFICĂ
• utilizează pasteurizarea – metoda încălzirii
diferenţiate (bazele microbiologiei industriale)
Dr. Pranee Leechanachai, Division of Clinical Microbiology,
Faculty of Associated Medical Sciences, Chiang Mai University
• introduce termenii de “aerobioză” şi “anaerobioză”
October 26, 2005
• Demonstrează legătura cauzală dintre microb şi
boală:
• Studiază bolile viermilor de mătase
• Studiază bolile viţei de vie
• arată că sunt produse de microbi
• indică măsuri de prevenire a acestor infecţii
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material. Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material. Pasteur
19 20
III. BACTERIOLOGIA III. BACTERIOLOGIA

ŞTIINŢIFICĂ ŞTIINŢIFICĂ
• Referitor la bolile oamenilor Pasteur
• Pune bazele ştiinţifice ale profilaxiei bolilor
• a insistat ca bandajele să fie curăţate şi instrumentele infecţioase:
din spital să fie fierte. !!!!
• realizează vaccinul anticărbunos
• realizează vaccinul antirabic
• 1885 – vaccin antirabic pt câini
Joseph Lister (1827-1912) • Pasteur era chimist → nu are voie să trateze oameni
• chirurg englez • vaccinul nu mai fusese administrat la om
• a aplicat descoperirile lui Pasteur în
• dilema etică:
chirurgie (1867) chiar înainte ca bacteriile
• Joseph Meister, copil de 9 ani, cu 14 muşcături de câine turbat →
care determină infecţiile chirurgicale să fi
condamnat la moarte
fost descoperite.
• lucrările lui Lister reprezintă baza • vaccinarea copilului – salvarea lui - ! vaccin ce poate fi administrat la om
tehnicii chirurgicale aseptice din ziua de
azi. 1888 Institutul Pasteur, Paris – în cinstea lui Pasteur
21 22

ROBERT KOCH (1843 – 1910) • descoperă metoda de colorare a
• Părintele şcolii germane de preparatelor microscopice
microbiologie; medic de ţară
• Studiază boala cărbunoasă • Descoperă
• vibrionul holeric,
• descoperă sporii la Baciluus • bacilul tuberculozei
anthracis
• alergia în tuberculoză
• Descoperă metodele de
cultivare pe medii solide
• R.J.Petri (coleg) – inventează cutia • 1905 – premiul Nobel pentru
plată de sticlă pt cultivare
• Frau Hess (soţie coleg) – propune
fiziologie şi medicină
utilizarea agarului ca agent de
solidificare
• obţine culturi pure
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material. Koch Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material. Koch
23 24
4
5/12/2020

Postulatele lui Koch (legătura microb-boală): • experimentul:
 Microorganismul cauzal trebuie să fie găsit cu • în a doua jumătate a
regularitate în leziunile cazurilor de boală; anului 1800
 Microorganismul cauzal să poată fi izolat şi cultivat
în cultură pură
• publicat în 1884
 Cultura pură inoculată la animalul sensibil să
reproducă boala specifică iar microorganismul să fie
găsit în leziunile produse la animal
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material. Koch Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material. Koch
25 26
IV. ŞCOALA ROMÂNEASCĂ IV. ŞCOALA ROMÂNEASCĂ

DE MICROBIOLOGIE DE MICROBIOLOGIE
• Studii asupra structurii celulei bacteriene

• VICTOR BABEŞ (1854 – 1926) • Descoperă peste 40 noi specii microbiene –
• Medic (Babesiide)
• Fondatorul microbiologiei româneşti • Studiază lepra, tuberculoza, holera, febra tifoidă,
• Studii: Budapesta, Viena turbarea, pelagra etc.
• Profesor de anatomie patologică la • Introduce vaccinarea antirabică
Budapesta
• Elev al lui Koch (Berlin); Pasteur (Paris)
• Introduce seroterapia antidifterică
• 1887 – profesor la Catedra de Anatomie • Studiază variabilitatea bacteriilor
patologică şi Bacteriologie a Facultăţii de • Înfiinţează primul institut de cercetare
Medicină, Bucureşti medicală – Institutul “V.Babeş”, Bucureşti 1887
27 28

• Scrie primul tratat de bacteriologie din ION CANTACUZINO (1863 – 1934)

lume împreună cu Victor Cornil: • biolog, medic, literat
• urmează la Paris literele, ştiinţele
naturale, medicina
“Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie,
• lucrează la Institutul Pasteur cu
l’anatomie et l’histologie pathologiques Metchinikoff
des maladies infectieuses (1885) • 1901 – profesor de medicină
experimentală la Facultatea de
Medicină, Bucureşti
• Publică peste 1.000 lucrări ştiinţifice • Întreaga activitate dedicată:
şi 25 monografii din domeniul • organizării şcolii româneşti de
microbiologie
microbiologiei şi anatomiei patologice • dezvoltării medicinii preventive
româneşti
29 30
5
5/12/2020

• studiază scarlatina – etiopatogenia • cercetează holera

• studii asupra imunităţii • patogenie
• studiază infecţia tuberculoasă – introduce vaccinarea • vaccinuri
BCG (a 2-a ţară din lume) • vaccinare (război balcanic 1913) – “marea experienţă
• studiază etiopatogenia leprei, morvei română”
• 1908 – 1910 director general al Direcţiei Sanitare • Înfiinţează Institutul de seruri şi vaccinuri
→ 1910 legea “Cantacuzino” “I.Cantacuzino”, Bucureşti, 1921
• asigurarea igienei muncii şi colectivităţilor • aici a preparat:
• asistenţă medicală la sate • ser antistreptococic, antidizenteric
• educaţia sanitară • vaccin antitifo-paratific, antiholeric, anticărbunos etc.
• înfiinţarea laboratoarelor de igienă
• înfiinţarea spitalelor de boli contagioase
31 32
Microbiologia
• Microbiologie (micro = mic; bios = viaţă)
• Bacteriologie (bakterion = bastonaş)
• Virusologie
• Parazitologie
Curs de microbiologie • Micologie (mykes = ciupercă)
medicală • Ramuri: microbiologia solului, marină, industrială,

agricolă, medicală etc.
• studiul microorganismelor, a celor mai mici vieţuitoare,

vizibile doar cu microscopul
33 34
Noţiuni de bază Primele microorganisme

• microorganismele
• includ virusuri, bacterii, protozoare, fungi
600 milioane ani
• sunt ubicuitare 500 milioane ani
• majoritatea nepatogene
• unele condiţionat patogene
• un mic procent patogene
3,5 miliarde ani
150.000 ani 450 milioane ani
4,5 miliarde ani

300 milioane ani
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material. 200 milioane ani
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
35 36
6
5/12/2020
• MICROBIOLOGIA Rolul pozitiv al

• Scop: studierea proceselor fizice, chimice, biologice legate microorganismelor
de activitatea microorganismelor
• Producere de oxigen:
• pentru: cianobacterii
• a păstra şi folosi pe cele utile
• a anihila pe cele dăunătoare • Circulaţia biologică a
materiei în natură: saprofiţi
• Microorganismele – rol important pe planetă – nu ar • descompunerea substanţelor
exista viaţă fără ele organice din sol în produşi
simpli (ciclul
oligoelementelor: C, N, S, P, Fe)
• Activitate geologică
• formarea de zăcăminte
petroliere, cărbuni, salpetru,
sulf, minereuri de fier etc.
37 38
Rolul pozitiv al Rolul pozitiv al

microorganismelor microorganismelor
• În industrie • În agricultură
• fabricarea alcoolului etilic
• îngrăşăminte
• vinificaţia
• industria berii
• panificaţie
• În industria medicamentului:
• produse lactate: iaurt, lapte acru,
brânzeturi • biosinteza microbiană a
• Murături • vitaminelor B1, B2, B12, C, A, D2, K
• substanţelor antibiotice
• Protecţia mediului
• tratarea apelor
• descompun deşeurile rezultate din
activitatea industrială
39 40
Rolul pozitiv al Rolul pozitiv al

• În medicină • În medicină
• inginerie genetică • pe şi în organismul uman trăiesc de 10 ori mai multe
• hormoni de creştere microorganisme decât totalul numărului de celule
• Insulină (epiteliale, nervoase, musculare etc.)
• Interferoni • pe şi în organismul uman trăiesc între 500 – 1000 specii
• produse utilizate pentru realizarea de diferite de microorganisme
vaccinuri
MICROFLORA INDIGENĂ
(flora normală a organismului)
41 42
7
5/12/2020
Rolul pozitiv al Rolul negativ al

• În medicină • În medicină
MICROFLORA INDIGENĂ MICROFLORA INDIGENĂ
• rol pozitiv: • rol negativ:
• Inhibă creşterea germenilor patogeni • condiţionat patogeni = oportunişti
prin • colonizează macroorganismul
• depleţia substanţelor nutritive • cauzează boală doar în anumite condiţii
• pătrund în zone anatomice unde nu aparţin
• produşi de metabolism • deficienţe ale sistemului imun
• toxine • stres
• oboseală
• Substanţe cu efect antibiotic • boli grave etc.
43 44
Rolul negativ al Rolul negativ al

• pagube economice
• degradare microbiană a documentelor de piatră
• boli ale
• acţiune corozivă a metalelor
• plantelor
• descompunerea alimentelor
• peştilor
• biodeteriorarea
• cauciucului,
• animalelor
• a maselor plastice • omului
• a textilelor
• a hârtiei
• a operelor de artă etc.
45 46
Importanţa studiului microbiologiei Nu pune mâna! Nu atinge! Sunt

murdare! Sunt pline
E plin de microbi! de microbi!
• fără cunoştinţe de microbiologie nu se poate

concepe şi realiza:
1. dg. etiologic al bolilor infecţioase
2. terapia antiinfecţioasă
– seruri imune
– imunoglobuline
– antibiotice
3. profilaxia bolilor infecţioase
Eu mă spăl. Microbii nu
– seroprofilaxie, vaccinare
mă vor îmbolnăvi!
– sterilizare
– dezinfecţie, antisepsie
– asepsie
• Primul nostru microbiolog
este mama!
47 48
8
5/12/2020
Celula
• Celula este unitatea structurală şi funcţională a tuturor
organismelor vii
• celula exprimă caracteristicile de bază ale vieţii
• foloseşte nutrienţii din mediu pentru a obţine
Morfologia bacteriană energie
• poate creşte; se poate reproduce
• răspunde la stimulii din mediu
• lumină
• căldură/frig
• substanţe chimice
• poate suferi mutaţii genetice
• supravieţuire
• apariţie de noi specii etc.
49 50
Celula
• prima formă de viaţă de pe Pământ microorganisme
• celula primitivă - asemănătoare cu cele mai simple

bacterii de azi
• celula fără sistemul complex de membrane →
celulare acelulare
procariotă
• celula cu membrană nucleară şi reticul
endoplasmatic → eucariotă
viroizi
• virusurile – evoluţie regresivă PROCARIOTE EUCARIOTE prioni
• câteva gene protejate de un înveliş proteic virusuri
• fără/puţine enzime proprii
• depind de metabolismul energetic al celulei gazdă
archaea algae
bacteria protozoa
cyanobacteria fungi
51 52
Celula procariotă Celula eucariotă
Organisme Bacterii., Alge albastre Fungi, alge verzi, protozoare, plante, Dimensiunea microorganismelor
animale superioare
Perete celular Rigid: mucocomplex Rigid: chitină (fungi), celuloză (alge Hematie
verzi, plante superioare), absent (celule
animale) Fir de nisip
Nucleu Primitiv, netipic (nucleoid) Tipic, cu nucleol
Membrana nucleară Absentă Prezentă
Cromozom Unic, moleculă circulară > 1, nr. constant pentru specie

ADN, haploid Bacterie
Fir de păr
Diviziune Directă (amitoză) Indirectă (mitoză sau cariokineză) (secţiune)
43 µ diametru
Înmulţire sexuată Rară şi de tip particular Frecventă
Curenţi citoplasmatici Absenţi Prezenţi
Reticul endoplasmic Absent; mezozomi Prezent, organizare caracteristică
Mitocondrii Absente Prezente
Organe de locomoţie Facultative (cili) Facultative (cili sau flageli)
Mişcare amoeboidă Absentă Perete rigid – absentă;

Fără perete rigid – prezentă
53 54
9
5/12/2020
Bacteriile Forma bacteriilor
▪ Organisme procariote 1.forma sferică

▪ nu au membrană nucleară proprie ▪ coci
▪ prezintă un singur cromozom 2.forma cilindrică
▪ bacili
▪ forma bacteriilor 3.forma spiralată (încurbată)
▪ controlată genetic ▪ vibrioni
▪ important criteriu taxonomic ▪ spirili
▪ spirochete
55 56
Cocii - forma Cocii – dispoziţia spaţială
Diametre egale Diplo Grămezi

Staphylococcus spp. Neisseria spp. Staphylococcus spp.
Streptococcus spp.
Reniformi
Neisseria spp. Tetrade Lanţuri
Micrococcus Streptococcus spp.
tetragenus
Lanceolaţi
Streptococcus pneumoniae
Câte opt Izolaţi
Sarcina spp. Micrococi
Ovalari
Enterococcus faecalis
57 58
Bacilii - forma Bacilii – dispoziţie spaţială

Drepţi, capete retezate Diplobacili
Bacillus anthracis Klebsiella pneumoniae
Uşor încurbaţi, capete umflate

Corynebacterium diphtheriae Streptobacili
Bacillus anthracis
Deformaţi de spor
Clostridium spp.
Aspect litere, chibrituri, palisade

Drepţi, capete rotunjite Corynebacterium diphtheriae
Enterobacterii
Uşor încurbaţi, capete ascuţite

Dispoziţie neregulată
Fusobacterii
Enterobacterii
59 60
10
5/12/2020
Forme spiralate Dimensiunile bacteriilor

CORP ÎNCURBAT ÎNTR-UN SINGUR PLAN
formă de virgulă
vibrioni
• Micrometri
• 1mm = 1.000 micrometri (microni) μm
CORP ÎNCURBAT ÎN MAI MULTE PLANURI
• 1 micron = 1.000 nanometri
spirală cu spire rigide
spirili
• Coci: 0,5 – 2 μm
spirală cu spire fine, flexibile • Bacili: lungime 0,5 – 10 μm / lăţime 0,3 – 2 μm
spirochete:
• Treponema • Vibrioni: lungime 1,5 – 3 μm / grosime 0,5 μm
• Leptospira
• Borrelia • Spirochete: lungime 6 – 20 μm / grosime 0,15 – 0,5 μm
61 62
stafilococi
streptococi
63 64
Neisseria gonorrhoeae
pneumococi Neisseria meningitidis
65 66
11
5/12/2020
E. coli
Klebsiella
Bacillus anthracis Bacillus cereus Clostridium perfringens
Vibrio
Fusobacterium
Corynebacterium diphtheriae
67 68
Treponema pallidum (IF directă)
Borrelia
STRUCTURA CELULEI BACTERIENE
69 70
Celulă procariotă Elemente obligatorii ale celulei

bacteriene
• de 10 ori mai mică faţă de celula ◼perete bacterian

eucariotă
• structură simplă ◼membrana citoplasmatică
• elemente obligatorii
• perete ◼citoplasma bacteriană
• membrana citoplasmatică
• citoplasma ◼material nuclear
• material nuclear
• elemente facultative
• capsulă
• flageli
• pili
• spor
71 72
12
5/12/2020
Peretele bacterian
• Grosime 15 – 35 nm
• alcătuit din proteine, lipide, hidraţi de carbon
Structura
• strat bazal
• stratul structurilor speciale
1. Peretele bacterian • În funcţie de proporţia celor 2 straturi şi de elementele
componente ale structurilor speciale, distingem:
• Bacterii Gram pozitive
• Bacterii Gram negative
• Bacterii acido-alcoolo-rezistente
• Bacterii cu perete celular alterat
73 74
Rolul peretelui bacterian
◼susţine mecanic celula bacteriană

◼menţine forma bacteriei
◼asigură protecţia celulei bacteriene
◼intervine în procesele de osmoză şi difuziune
◼este sediul
◼ unor antigene somatice
◼ receptorilor specifici pentru bacteriofagi
2. Membrana citoplasmatică
◼participă la diviziunea bacteriei
◼imprimă caracterele de tinctorialitate ale celulei bacteriene
75 76
Membrana citoplasmatică Rolul membranei citoplasmatice
◼Înconjoară citoplasma
◼Reglează presiunea osmotică
◼Grosime 5 – 10 nm ◼Controlează procesele de difuzie
◼Alcătuită după modelul ◼Conţine enzime ale metabolismului respirator
mozaicului fluid: ◼Intervine în creşterea şi diviziunea bacteriei
◼două straturi de molecule ◼Este locul de sinteză al endotoxinelor
fosfolipidice
◼între moleculele de
fosfolipide se găsesc proteine
77 78
13
5/12/2020
Citoplasma
◼Sistem coloidal complex: proteine, glucide, lipide, apă,

minerale
◼Structură granulară:
◼ Ribozomi – 15 nm; izolaţi sau ca reticul endoplasmatic; rol esenţial în
biosinteza proteinelor celulare
◼ Granulaţii de volutină (corpusculi Babeş-Ernst, granulaţii
3. Citoplasma metacromatice)
◼ Granulaţii (incluzii) de glicogen, amidon, lipide etc.
◼ Vacuole – conţin diferite substanţe în soluţii învelite de membrană
lipoproteică = tonoplast
◼Conţine mari cantităţi de ARN – citoplasma intens bazofilă
79 80
Material nuclear
◼Nu este delimitat de o membrană diferenţiată, deci
NU se poate vorbi de nucleu !
◼Alcătuit dintr-un cromozom unic
◼Format dintr-o unică moleculă de ADN dublu
helicată, închisă
◼Diviziunea nucleului precede diviziunea citoplasmei
4. Materialul nuclear şi a peretelui
◼=> bacterii cu 2-4 nuclei ce apar ca gheme (sculuri) de
forme diferite ocupând cam 1/10 din volumul bacteriei =
bacterii pe cale de diviziune
81 82
Elemente facultative
◼capsula bacteriană
◼cilii (flagelii)
ELEMENTE FACULTATIVE ALE ◼fimbriile (pilii)
CELULEI BACTERIENE ◼sporul
83 84
14
5/12/2020
Capsula bacteriană
• capsulă
• substanţă gelatinoasă, mucoidă la exteriorul celulei
bacteriene, bine delimitată, vizibilă la microscop
• microcapsulă (slime layer; glycocalix)

1. Capsula bacteriană • substanţă gelatinoasă, mucoidă la exteriorul celulei
bacteriene, în strat subţire, evidenţiabilă doar prin
metode chimice
85 86
Rolul capsulei
Capsula bacteriană bacteriene
• se formează
• în organismul gazdă • asociată cu patogenitatea tulpinii - factor al virulenţei
• pe medii în condiţii optime • protector faţă de factori nocivi (fagocitoza, desicaţia)
• colonii “M” – lucioase, mucoase, confluente • barieră protectoare faţă de bacteriofagi
• de adezină (permite aderarea unor bacterii)
• conţine substanţe cu specificitate antigenică de specie sau de
tip (ag. K)
87 88
Coloraţia MANEVAL pentru capsulă – Capsula bacteriană – coloraţie

corpul bacterian în roşu, materialul
capsular clar (necolorat) negativă
Haemophilus
Tuş India - Bacillus

anthracis
Clostridium perfringens
89 90
15
5/12/2020
Reacţia de umflare a capsulei -

Neufeld
2. Cilii sau flagelii

Streptococcus pneumoniae
91 92
Cilii Cilii
• organe de locomoţie
• alcătuiţi din flagelină – proteină complexă similară
• subţiri (0,02 μm), fine, alungite (5–15–75 μm),
cu miozina musculară
neramificate, flexibile, sinuoase
• reprezintă antigenul flagelar „H”
• pornesc din citoplasma bacteriei, din corpusculul
bazal
93 94
Dispoziţia cililor
 A – monotriche
 B – lofotriche
 C – amfitriche
 D - peritriche
95 96
16
5/12/2020
Fimbrii
• Formaţiuni filamentoase, rigide, pericelular
• Prezente la unele bacterii Gram-negative, excepţional
la bacterii gram-pozitive (Streptococcus mutans)
• Mai scurte şi mai subţiri decât cilii: 0,2 – 20 μm / 3 -
10 μm
3. Fimbriile sau pilii • Nu au rol în mobilitate
• Originea în membrana citoplasmatică
• Alcătuite din subunităţi proteice - pilină
97 98
Pili
• de sex (de conjugare) – 0-4 bucăţi / celulă; codificaţi
de plasmide
• de adeziune – 10-30 bucăţi / celulă; codificate de

gene de pe cromozom
• comuni – 50-400 bucăţi / celulă
99 100
Sporul bacterian
• forma de rezistenţă şi de
conservare a speciei
• nu se colorează cu coloraţii
obişnuite; evidenţiat prin metode
speciale
4. Sporul bacterian • o bacterie formează un singur
spor – un spor dă naştere unei
singure bacterii
• diferă ca formă, dimensiune, poziţie
101 102
17
5/12/2020
Procesul de sporulare Sporul bacterian

Spor central, sferic, mai mic
decât corpul bacterian
Spor central, ovalar, mai mare

Spor subterminal, ovalar, mai

mare decât corpul bacterian
Spor terminal, sferic, mai mare

103 104
Sporul bacterian Sporul bacterian
105 106
Bacillus anthracis –
coloraţie pentru spori (x
1000)
107
18

Curs 1 TD Másolata

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1 TD Másolata

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/12/2020

Istoricul microbiologiei. Obiectul şi scopul

Șef lucr. dr. Anca Mare

Primele microorganisme Bolile infecţioase

I. Antichitate şi Evul I. Antichitate şi Evul

“Dacă în acele locuri vor fi mlaştini, acolo se dezvoltă

II. Descoperirea II. Descoperirea

II. Descoperirea II. Descoperirea microscopului

• “Arcana naturae ope

III. BACTERIOLOGIA ŞTIINŢIFICĂ

III. BACTERIOLOGIA III. BACTERIOLOGIA

III. BACTERIOLOGIA III. BACTERIOLOGIA

III. BACTERIOLOGIA III. BACTERIOLOGIA

IV. ŞCOALA ROMÂNEASCĂ IV. ŞCOALA ROMÂNEASCĂ

• Studii asupra structurii celulei bacteriene

IV. ŞCOALA ROMÂNEASCĂ IV. ŞCOALA ROMÂNEASCĂ

• Scrie primul tratat de bacteriologie din ION CANTACUZINO (1863 – 1934)

IV. ŞCOALA ROMÂNEASCĂ IV. ŞCOALA ROMÂNEASCĂ

• studiază scarlatina – etiopatogenia • cercetează holera

Curs de microbiologie • Micologie (mykes = ciupercă)

medicală • Ramuri: microbiologia solului, marină, industrială,

• studiul microorganismelor, a celor mai mici vieţuitoare,

Noţiuni de bază Primele microorganisme

150.000 ani 450 milioane ani

4,5 miliarde ani

• MICROBIOLOGIA Rolul pozitiv al

Rolul pozitiv al Rolul pozitiv al

Rolul pozitiv al Rolul pozitiv al

Rolul pozitiv al Rolul negativ al

Rolul negativ al Rolul negativ al

Importanţa studiului microbiologiei Nu pune mâna! Nu atinge! Sunt

• fără cunoştinţe de microbiologie nu se poate

• celula primitivă - asemănătoare cu cele mai simple

Celula procariotă Celula eucariotă

Membrana nucleară Absentă Prezentă

Cromozom Unic, moleculă circulară > 1, nr. constant pentru specie

Curenţi citoplasmatici Absenţi Prezenţi

Reticul endoplasmic Absent; mezozomi Prezent, organizare caracteristică

Mitocondrii Absente Prezente

Organe de locomoţie Facultative (cili) Facultative (cili sau flageli)

Mişcare amoeboidă Absentă Perete rigid – absentă;

Bacteriile Forma bacteriilor

▪ Organisme procariote 1.forma sferică

Cocii - forma Cocii – dispoziţia spaţială

Diametre egale Diplo Grămezi

Bacilii - forma Bacilii – dispoziţie spaţială

Uşor încurbaţi, capete umflate

Aspect litere, chibrituri, palisade

Uşor încurbaţi, capete ascuţite

Forme spiralate Dimensiunile bacteriilor

pneumococi Neisseria meningitidis

Bacillus anthracis Bacillus cereus Clostridium perfringens

Treponema pallidum (IF directă)

STRUCTURA CELULEI BACTERIENE

Celulă procariotă Elemente obligatorii ale celulei

• de 10 ori mai mică faţă de celula ◼perete bacterian

Rolul peretelui bacterian

◼susţine mecanic celula bacteriană

Membrana citoplasmatică Rolul membranei citoplasmatice

◼Sistem coloidal complex: proteine, glucide, lipide, apă,

ELEMENTE FACULTATIVE ALE ◼fimbriile (pilii)

CELULEI BACTERIENE ◼sporul

• microcapsulă (slime layer; glycocalix)