MICROBIOLOGIE

CURS 1

Dr. Gabriela GURAU

8/23/2018 1
 Obiectul microbiologiei. Definitie.
Principalele etape ale
dezvoltarii cunostintelor despre
microbi.

8/23/2018 2
 OBIECTUL
MICROBIOLOGIEI

1. DEFINITIE

2. PRINCIPALELE ETAPE ALE

DEZVOLTARII CUNOSTINTELOR
DESPRE MICROBI

8/23/2018 3
 Microbiologia

Microbiologie (micro = mic; bios

= viată)
• Bacteriologie (bakterion =
bastonas)
• Micologie (mykes = ciupercă)
• Virusologie
• Parazitologie
• Ramuri: microbiologia solului,
marină,
industrială, agricolă, medicală etc
8/23/2018 4
 Microbiologie
Reprezinta studiul microorganismelor, a
celor mai mici
vietuitoare, vizibile doar cu microscopul.
Microorganismele studiate: alge, fungi,
bacterii, virusuri si paraziti

Microorganismele:
• cele mai vechi, numeroase si
diversificate forme de
viată pe pământ
• se află în mediul înconjurător
• au rol în descompunerea materiei
organice si mentin
fertilitatea solului
• majoritatea sunt utile si numai o parte
sunt implicate, în diferite grade, în
patologie.

8/23/2018 5
 Microbiologie
Scop: studierea proceselor fizice,
chimice,
biologice legate de activitatea
microorganismelor.
– pentru:
– a păstra si folosi pe cele utile
– a anihila pe cele dăunătoare
–Microorganismele – rol important pe
planetă nu ar exista viată fără ele

8/23/2018 6
 Rolul pozitiv al
microorganismelor
Circulatia biologică a materiei în natură
• ciclul unor elemente: C, N, S, P, Fe
• CO2 atmosferic + apă + s. minerale din
sol
• sinteza subst. organice→ hrană animale,
om
• Descompunerea subst. organice în sol →
descompunere în produsi simpli de către
microorganisme
Activitate geologică
• – formarea de zăcăminte petroliere,
cărbuni, salpetru, sulf, minereuri de fier
etc.
Activitate în mediul marin
• – asigură circuitul elementelor biogene

8/23/2018 7
 Rolul pozitiv al
microorganismelor
În industrie
– fabricarea alcoolului etilic
– vinificatia
– industria berii
– panificatie
– produse lactate: iaurt, lapte acru,
brânzeturi
– murături
– prelucrarea inului, cânepii

8/23/2018 8
 Rolul pozitiv al
microorganismelor

În industria medicamentului:
- biosinteza microbiană a
vitaminelor B1, B2, B12, C, A,
D2
- substantelor antibiotice
În agricultură
- îngrăsăminte

8/23/2018 9
 Rolul negativ al
microorganismelor
• pagube economice
– degradare microbiană a documentelor
de piatră
– actiune corozivă a metalelor
– descompunerea alimentelor
– biodeteriorarea:
– cauciucului,
– a maselor plastice
– a textilelor
– a hârtiei
– a operelor de artă etc

8/23/2018 10
 Rolul negativ al
microorganismelor

Producerea de boli ale

• – plantelor
• – pestilor
• – animalelor
• – omului

8/23/2018 11
 Importanta studiului
microbiologiei
Fără cunostinte de microbiologie nu se poate
concepe si realiza:
1. dg. etiologic al bolilor infectioase
2. terapia antiinfectioasă
- seruri imune
- imunoglobuline
- antibiotice
3. profilaxia bolilor infectioase
- seroprofilaxie, vaccinare
-sterilizare
- dezinfectie, asepsie
- antisepsie

8/23/2018 12
 Principalele etape ale
dezvoltarii cunostintelor
despre microbi

8/23/2018 13
 Izvoare istorice vechi (China,
India, Egipt
etc.) – practici casnice care utilizează
microorganisme
– VERGILIUS – “Georgicele”
- laptele muls ziua → brânză
- laptele muls noaptea → oras →
vânzare
– Vechii egipteni
- inventează cuptorul de pâine
- utilizează “aluatul” (drojdia de bere)
pentru pâine

8/23/2018 14
I. Antichitate si Evul
Mediu
*curentul idealist:
– epidemiile cauzate de fiinte
supranaturale, ca pedeapsa
pentru greseli;
– ritualuri religioase → spălări
rituale, uleiuri esentiale, arderea
de sulf si răsini etc.
– Serratia marcescens: înrosirea
pâinii,
alimentelor, sudoare rosie
*curentul materialist:
– caută cauze materiale ale
epidemiilor
8/23/2018 15
 I. Antichitate si Evul Mediu

HIPOCRAT (460 – 375 î.e.n.)

– părintele medicinei
– teoria miasmelor: bolile cauzate
de aerul „stricat”
THUCIDIDE (460 – 395 î.e.n.)
– istoric grec
– teoria contagiunii: epidemiile
cauzate de
„contagium animatum” = particule
foarte mici

8/23/2018 16
 I. Antichitate si Evul Mediu

• MARCUS TERENTIUS VARRO (116 –

26 î.e.n.)
– filozof roman
– „animalia minuta” = mici animale
invizibile din aerul
zonelor palustre
– “Rerum rusticarum de agricultura”–
formulează natura
microbiologică a epidemiilor
“Dacă în acele locuri vor fi mlastini, acolo
se
dezvoltă fiinte vii, care desi mici, încât nu
pot fi
observate cu ochii, pătrund din aer în corp
prin gură si nări determinând boli grele”
8/23/2018 17
 I. Antichitate si Evul Mediu
• TITUS LUCRETIUS CARUS (98 – 55
î.e.n.)
– poetul materialist al Romei
– “De rerum natura” - explică pesta prin
“germenii bolii si
ai mortii” si nu prin “mânia zeilor”

• HIERONIMUS FRACASTOR (1478 –

1553)
– medic, astronom, poet italian
– “De contagionae et contagiosis morbis et
curatione” - sustine teoria contagiunii în
epidemii de ciumă, variolă, sifilis
– crede în existenta unor germeni vii care
se înmultesc (1546)
– “De morbus Gallicus” – eroul “Syphilis”

8/23/2018 18
 II. Descoperirea
microscopului
• nu coincide cu descoperirea
microorganismelor
Zaccharias si Hans Jansen
(Middeburg)
• – primul microscop compus
(1590)
• – nu pentru studiul
microorganismelor

8/23/2018 19
 II. Descoperirea
microscopului
• ANTOINE van
LEEUWENHOEK
• (1632 – 1723)
• irlandez
• postăvar, portar de
meserie,
• vânzător de
măruntisuri
• pasiune – slefuirea
lentilelor
• a vrut să observe
tesătura hainelor fine

8/23/2018 20
 II. Descoperirea
microscopului
• Microscopul: l-
a
construit singur
• a constat din:
– o lentilă
biconvexă într-
un cadru
metalic,
cu o mărire de
până la 270 x.

8/23/2018 21
 II. Descoperirea
microscopului
• Examinează:
• – infuzia de piper,
• – apa de ploaie stătută,
• – raclatul de pe dinti,
• – urina,
• –materii fecale provenite de la un
pacient cu
dizenterie etc.
• descrie hematii, structura osului, a
lemnului, anatomia insectelor

8/23/2018 22
 II. Descoperirea
microscopului
• primul care a văzut si a descris
microorganisme
• organisme foarte mici
=“animalicula”
• “Arcana naturae ope
microscopiorum detecta”
(Tainele naturii descoperite cu
ajutorul microscoapelor)
• 1675
• desene si descrierea
microorganismelor

8/23/2018 23
 II. Descoperirea
microscopului
• descoperirea microorganismelor
→
redesteaptă teoria “generatiei
spontane”
“în diferite substante minerale
sau organice lipsite de orice
urme de viată pot lua nastere
microorganisme sau chiar
vietuitoare mai dezvoltate”

8/23/2018 24
 II. Descoperirea
microscopului
• în 40 de ani:
– a scris 125 de scrisori traduse în
engleză si
predate Societătii Regale din Londra
– 27 lucrări au fost publicate în
Memoriile
Academiei Franceze de Stiinte
– Universitatea din Utrecht pretinde că
detine în
muzeu unele dintre microscoapele
originale ale lui Leeuwenhoek.

8/23/2018 25
 II. Descoperirea
microscopului
Teoria “generatiei spontane”combătută de:
• – Redi
• – Spallanzani
• – Pasteur
LAZZARO SPALLANZANI (1729 – 1799)
• călugăr, matematician, naturalist italian,
profesor
• la universitatea din Pavia
• combate teoria “generatiei spontane” – în
lichidul fiert
si mentinut în vas ermetic închis nu reapar
microbii
• descoperă existenta bacteriilor sporogene
si anaerobe

8/23/2018 26
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ

LOUIS PASTEUR (1822 – 1895)

• – părintele microbiologiei; chimist
si medic
• Demonstrează că bacteriile si
ciupercile nu
se nasc spontan ci din părinti, se
înmultesc
si pot fi omorâte.
• Pune bazele sterilizării
• Introduce conceptul si metodica
lucrului aseptic

8/23/2018 27
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• Fundamentează teoria biologică a
fermentatiilor
• fermentatia se datorează unor
microbi
• fiecare tip de fermentatie - cauzat de
o specie de
microbi (specificitatea proceselor
fermentative)
• stabileste natura biologică a bolilor
băuturilor
fermentate
• utilizează pasteurizarea – metoda
încălzirii
8/23/2018 28
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• Creează termenii de “aerobioză”
si
“anaerobioză”
• Demonstrează legătura cauzală
dintre microb
si boală:
• Studiază bolile viermilor de mătase
• Studiază bolile vitei de vie
• arată că sunt produse de microbi
• indică măsuri de prevenire a acestor
infectii
8/23/2018 29
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
Referitor la bolile oamenilor
• a insistat ca bandajele să fie curătate
si
instrumentele din spital să fie fierte.
• Joseph Lister (1827-1912) chirurg
englez
• a aplicat descoperirile lui Pasteur în
chirurgie (1867) chiar înainte ca
bacteriile care determină infectiile
chirurgicale să fi fost descoperite.
• lucrările lui Lister reprezintă baza
tehnicii chirurgicale aseptice din ziua
de azi.

8/23/2018 30
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• Pune bazele stiintifice ale profilaxiei
bolilor
infectioase:
• prin studiul “holerei găinilor”
• agentul patogen devine “avirulent” prin
învechirea
culturii
• agentul “avirulent” inoculat la găina
sănătoasă→
conferă rezistentă fată de holeră
• realizează vaccinul anticărbunos
• realizează vaccinul antirabic
Pasteur

8/23/2018 31
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• ROBERT KOCH (1843 – 1910)
• Părintele scolii germane de
microbiologie; medic de tară
• Studiază boala cărbunoasă
• Descoperă metodele de cultivare pe medii
solide
• Metoda de colorare a preparatelor
microscopice
• Descoperă vibrionul holeric, bacilul
tuberculozei si alergia în tuberculoză
• 1905 – premiul Nobel pentru fiziologie si
medicină

Koch

8/23/2018 32
 III. BACTERIOLOGIA
STIINłIFICĂ
Postulatele lui Koch:
• Microorganismul cauzal trebuie să fie găsit
cu regularitate în leziunile cazurilor de
boală;
• Microorganismul cauzal să poată fi izolat
si cultivat în cultură pură
• Cultura pură inoculată la animalul sensibil
poate să reproducă boala specifică
• microorganismul să fie găsit în leziunile
produse la animal

Koch

8/23/2018 33
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
ALPHONSE LAVERAN (1845 – 1922)
• Microbiolog; Studiază paludismul
• 1878 descoperă hematozoarul palustru;
1907 premiul Nobel
EMIL A. BEHRING
• studiază toxinele bacteriene, imunitatea
umorală, seroterapia
• 1901 premiul Nobel
EMILE ROUX (1853 – 1933)
• demonstrează existenta bacteriilor toxigene
(1888-1889)
PAUL EHRLICH (1854 – 1915)
• fondatorul chimioterapiei infectiilor
• Creatorul teoriei moderne a dezinfectiei

8/23/2018 34
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
ILIA ILICI METCHINIKOFF (1845 –
1916)
• biolog rus; emite teoria fagocitară a
imunitătii
RONALD ROSS (1857 – 1932)
• introduce metode de profilaxie
antimalarică
• 1902 premiul Nobel
CHARLES NICOLLE (1857 –1936)
• Cercetează tifosul exantematic
• Descoperă metoda de prevenire
• 1928 premiul Nobel
JULES BORDET (1870 – 1961)
• Studiază numeroase infectii
• Descoperă agentul tusei convulsive
• 1919 premiul Nobel

8/23/2018 35
 IV. SCOALA
ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• VICTOR BABES (1854 – 1926)
• Medic
• Fondatorul microbiologiei românesti
• Studii: Budapesta, Viena
• Profesor de anatomie patologică la
Budapesta
• Elev al lui Koch (Berlin); Pasteur
(Paris)
• 1887 – profesor la Catedra de
Anatomie patologică si Bacteriologie
a Facultătii de Medicină, Bucuresti

8/23/2018 36
 IV. SCOALA
ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• Studii asupra structurii celulei bacteriene
• Descoperă peste 40 noi specii microbiene
–(Babesiide)
• Studiază lepra, tuberculoza, holera, febra
tifoidă,
turbarea, pelagra etc.
• Introduce vaccinarea antirabică
• Introduce seroterapia antidifterică
• Studiază variabilitatea bacteriilor
• Înfiintează primul institut de cercetare
medicală
– Institutul “V.Babes”, Bucuresti 1887

8/23/2018 37
 IV. SCOALA
ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE

• Scrie primul tratat de

bacteriologie din lume
împreună cu Victor Cornil:
“Les bactéries et leur rôle dans
l’étiologie,
l’anatomie et l’histologie
pathologiques des
maladies infectieuses (1885)
• Publică peste 1.000 lucrări
stiintifice si 25 monografii din
domeniul microbiologiei si
anatomiei
8/23/2018
patologice 38
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE

ION CANTACUZINO(1863 – 1934)

– biolog, medic, literat
– urmează la Paris literele, stiintele
naturale, medicina
– lucrează la Institutul Pasteur cu
Metchinikoff
– 1901 – profesor de medicină
experimentală la Facultatea de
Medicină, Bucuresti
– Întreaga activitate dedicată:
• organizării scolii românesti de
microbiologie
• dezvoltării medicinii preventive
românesti
8/23/2018 39
 IV. SCOALA
ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• studiază scarlatina – etiopatogenia
• studii asupra imunitătii
• studiază infectia tuberculoasă – introduce
vaccinarea
BCG (a 2-a tară din lume)
• studiază etiopatogenia leprei, morvei
• 1908 – 1910 director general al Directiei
Sanitare→1910 legea “Cantacuzino”
• asigurarea igienei muncii si colectivitătilor
• asistentă medicală la sate
• educatia sanitară
• înfiintarea laboratoarelor de igienă
• înfiintarea spitalelor de boli contagioase

8/23/2018 40
 IV. SCOALA
ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• cercetează holera
– patogenie
– vaccinuri
• – vaccinare (război balcanic 1913) –
“marea experientă română”
• Înfiintează Institutul de seruri si vaccinuri
“I.Cantacuzino”, Bucuresti, 1921
- aici a preparat:
• ser antistreptococic, antidizenteric
• vaccin antitifo-paratific, antiholeric,
anticărbunos etc.

8/23/2018 41
 IV. SCOALA
ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• D. Ionescu-Mihăesti
• M. Ciucă
• Al. Slătineanu
• P. Condrea
• D. Combiescu
• M. Nasta
• M. Negut

8/23/2018 42
 TAXONOMIA
BACTERIANA

8/23/2018 43
 Taxonomia

• Definitie: Taxonomia
(taxis=aranjare, nomos= regula,
lege) constituie stiinta
clasificarii organismelor.

• Clasificare:
1. Artificiala
2. Filogenetica

8/23/2018 44
 Taxonomia

• Categoriile taxonomice
principale:
- specia
- genul
- familia
- ordinul
- clasa

8/23/2018 45
 Taxonomia

Microorganism= 2 cuvinte
latinizate
Primul cuvant reprezinta genul.
- genul= o trasatura morfologica:
Ex. Bacillus pt. bacil;
Micrococcus pt.graunte mic;
Lactobacillus pt. bacil mic din
lapte
- genul= un nume de om de
stiinta:
Ex. Escherichia de la Escherich;
Pasteurella
8/23/2018
de la Pasteur. 46
 Taxonomia

Al doilea cuvant este descriptiv.

- culoarea –ex. Staphylococcus
aureus sau Streptococcus
viridans
- boala produsa- ex.
Streptococcus pneumoniae
- sursa

8/23/2018 47
 Taxonomia

• Manualul de Sistematica
Bacteriana Bergey
,, Manual of Systematic
Bacteriology 1984”

8/23/2018 48
 Taxonomia
• Clasificarea taxonomica pe
computer (clasificarea numerica
Adansoniana)

Genuri cu
importanta
medicala
1. Celule -Treponema
flexibile, -Borrelia
mobile prin -Leptospira
endoflageli
8/23/2018 49

(Spirochete)
 Taxonomia
2. Celule
rigide,
mobile prin
flageli sau
imobili: -
Mycobacteriu
A. Miceliale m
-Actinomyces
-Nocardia
-Streptomyces
8/23/2018 50
B. Unicelulare
 Taxonomia
1. Paraziti -Rickettsia
obligatoriu -Coxiella
intracelulari -Chlamydia

1. Celule libere
a) Gram-pozitivi -Streptococcus
- coci -Staphylococcu
s
- bacili -Corynebacteri
nesporulati um
-Listeria
8/23/2018 51

-
 Taxonomia
-bacili
sporulati -Bacillus
•Aerobi -Clostridium
obligatorii
•Anaerobi -Neisseria
obligatorii
b) Gram-
negativi -Spirillum
- coci -Pasteurella
- bacili -Brucella
neenterici -Yersinia
• forme
8/23/2018 52
 Taxonomia

-Francisella
-
Haemophillus
-Bordetella
-bacili -Legionella
enterici -Escherichia
si bacterii
inrudite
-Salmonella
8/23/2018 -Shigella 53
 Taxonomia

-aerobi -Klebsiella
obligatorii -Proteus
-anaerobi -Vibio
obligatorii -Pseudomonas
-Bacteroides
-
Fusobacteriu
m
3. Fara perete -Mycoplasma
celular
8/23/2018 54