MICROBIOLOGIE

CURS 1

Dr. Gabriela GURAU

01/26/22 1
 Obiectul microbiologiei. Definitie.
Principalele etape ale
dezvoltarii cunostintelor despre microbi.
Morfologia bacteriana.
Principalele modele
structurale ale microorganismelor.
Incadrare taxonomica.

01/26/22 2
 OBIECTUL MICROBIOLOGIEI

1. DEFINITIE

2. PRINCIPALELE ETAPE ALE DEZVOLTARII

CUNOSTINTELOR DESPRE MICROBI

01/26/22 3
 Microbiologia
Microbiologie (micro = mic; bios = viată)
• Bacteriologie (bakterion = bastonas)
• Micologie (mykes = ciupercă)
• Virusologie
• Parazitologie
• Ramuri: microbiologia solului, marină,
industrială, agricolă, medicală etc
01/26/22 4
 Microbiologie
Reprezinta studiul microorganismelor, a celor mai mici
vietuitoare, vizibile doar cu microscopul.
Microorganismele studiate: alge, fungi, bacterii,
virusuri si paraziti

Microorganismele:
• cele mai vechi, numeroase si diversificate forme de
viată pe pământ
• se află în mediul înconjurător
• au rol în descompunerea materiei organice si mentin
fertilitatea solului
• majoritatea sunt utile si numai o parte sunt implicate,
în diferite grade, în patologie.

01/26/22 5
 Microbiologie
Scop: studierea proceselor fizice, chimice,
biologice legate de activitatea microorganismelor.
– pentru:
– a păstra si folosi pe cele utile
– a anihila pe cele dăunătoare
–Microorganismele – rol important pe planetă nu
ar exista viată fără ele

01/26/22 6
Rolul pozitiv al microorganismelor
Circulatia biologică a materiei în natură
• ciclul unor elemente: C, N, S, P, Fe
• CO2 atmosferic + apă + s. minerale din sol
• sinteza subst. organice→ hrană animale, om
• Descompunerea subst. organice în sol → descompunere în
produsi simpli de către microorganisme
Activitate geologică
• – formarea de zăcăminte petroliere, cărbuni, salpetru, sulf,
minereuri de fier etc.
Activitate în mediul marin
• – asigură circuitul elementelor biogene

01/26/22 7
Rolul pozitiv al microorganismelor
În industrie
– fabricarea alcoolului etilic
– vinificatia
– industria berii
– panificatie
– produse lactate: iaurt, lapte acru, brânzeturi
– murături
– prelucrarea inului, cânepii

01/26/22 8
Rolul pozitiv al microorganismelor

În industria medicamentului:
- biosinteza microbiană a vitaminelor B1,
B2, B12, C, A, D2
- substantelor antibiotice
În agricultură
- îngrăsăminte

01/26/22 9
 Rolul negativ al
microorganismelor
• pagube economice
– degradare microbiană a documentelor de piatră
– actiune corozivă a metalelor
– descompunerea alimentelor
– biodeteriorarea:
– cauciucului,
– a maselor plastice
– a textilelor
– a hârtiei
– a operelor de artă etc
01/26/22 10
 Rolul negativ al
microorganismelor
Producerea de boli ale
• – plantelor
• – pestilor
• – animalelor
• – omului

01/26/22 11
 Importanta studiului
microbiologiei
Fără cunostinte de microbiologie nu se poate concepe si
realiza:
1. dg. etiologic al bolilor infectioase
2. terapia antiinfectioasă
- seruri imune
- imunoglobuline
- antibiotice
3. profilaxia bolilor infectioase
- seroprofilaxie, vaccinare
-sterilizare
- dezinfectie, asepsie
- antisepsie
01/26/22 12
 Principalele etape ale
dezvoltarii cunostintelor despre
microbi

01/26/22 13
 Izvoare istorice vechi (China, India, Egipt
etc.) – practici casnice care utilizează
microorganisme
– VERGILIUS – “Georgicele”
- laptele muls ziua → brânză
- laptele muls noaptea → oras → vânzare
– Vechii egipteni
- inventează cuptorul de pâine
- utilizează “aluatul” (drojdia de bere) pentru pâine

01/26/22 14
I. Antichitate si Evul Mediu
*curentul idealist:
– epidemiile cauzate de fiinte supranaturale,
ca pedeapsa pentru greseli;
– ritualuri religioase → spălări rituale,
uleiuri esentiale, arderea de sulf si răsini etc.
– Serratia marcescens: înrosirea pâinii,
alimentelor, sudoare rosie
*curentul materialist:
– caută cauze materiale ale epidemiilor

01/26/22 15
 I. Antichitate si Evul Mediu

HIPOCRAT (460 – 375 î.e.n.)

– părintele medicinei
– teoria miasmelor: bolile cauzate de aerul
„stricat”
THUCIDIDE (460 – 395 î.e.n.)
– istoric grec
– teoria contagiunii: epidemiile cauzate de
„contagium animatum” = particule foarte mici

01/26/22 16
 I. Antichitate si Evul Mediu

• MARCUS TERENTIUS VARRO (116 – 26 î.e.n.)

– filozof roman
– „animalia minuta” = mici animale invizibile din aerul
zonelor palustre
– “Rerum rusticarum de agricultura”–formulează natura
microbiologică a epidemiilor
“Dacă în acele locuri vor fi mlastini, acolo se
dezvoltă fiinte vii, care desi mici, încât nu pot fi
observate cu ochii, pătrund din aer în corp prin gură si
nări determinând boli grele”

01/26/22 17
 I. Antichitate si Evul Mediu
• TITUS LUCRETIUS CARUS (98 – 55 î.e.n.)
– poetul materialist al Romei
– “De rerum natura” - explică pesta prin “germenii bolii si
ai mortii” si nu prin “mânia zeilor”

• HIERONIMUS FRACASTOR (1478 – 1553)

– medic, astronom, poet italian
– “De contagionae et contagiosis morbis et curatione” - sustine
teoria contagiunii în epidemii de ciumă, variolă, sifilis
– crede în existenta unor germeni vii care se înmultesc (1546)
– “De morbus Gallicus” – eroul “Syphilis”

01/26/22 18
 II. Descoperirea microscopului
• nu coincide cu descoperirea
microorganismelor
Zaccharias si Hans Jansen (Middeburg)
• – primul microscop compus (1590)
• – nu pentru studiul microorganismelor

01/26/22 19
 II. Descoperirea microscopului
• ANTOINE van
LEEUWENHOEK
• (1632 – 1723)
• irlandez
• postăvar, portar de meserie,
• vânzător de măruntisuri
• pasiune – slefuirea lentilelor
• a vrut să observe tesătura
hainelor fine

01/26/22 20
 II. Descoperirea microscopului
• Microscopul: l-a
construit singur
• a constat din:
– o lentilă biconvexă
într-un cadru metalic,
cu o mărire de până la
270 x.

01/26/22 21
 II. Descoperirea microscopului
• Examinează:
• – infuzia de piper,
• – apa de ploaie stătută,
• – raclatul de pe dinti,
• – urina,
• –materii fecale provenite de la un pacient cu
dizenterie etc.
• descrie hematii, structura osului, a lemnului,
anatomia insectelor

01/26/22 22
 II. Descoperirea microscopului
• primul care a văzut si a descris microorganisme
• organisme foarte mici =“animalicula”
• “Arcana naturae ope microscopiorum detecta”
(Tainele naturii descoperite cu ajutorul
microscoapelor)
• 1675
• desene si descrierea microorganismelor

01/26/22 23
 II. Descoperirea microscopului
• descoperirea microorganismelor →
redesteaptă teoria “generatiei spontane”
“în diferite substante minerale sau organice
lipsite de orice urme de viată pot lua
nastere microorganisme sau chiar
vietuitoare mai dezvoltate”

01/26/22 24
 II. Descoperirea microscopului
• în 40 de ani:
– a scris 125 de scrisori traduse în engleză si
predate Societătii Regale din Londra
– 27 lucrări au fost publicate în Memoriile
Academiei Franceze de Stiinte
– Universitatea din Utrecht pretinde că detine în
muzeu unele dintre microscoapele originale ale lui
Leeuwenhoek.
01/26/22 25
 II. Descoperirea microscopului
Teoria “generatiei spontane”combătută de:
• – Redi
• – Spallanzani
• – Pasteur
LAZZARO SPALLANZANI (1729 – 1799)
• călugăr, matematician, naturalist italian, profesor
• la universitatea din Pavia
• combate teoria “generatiei spontane” – în lichidul fiert
si mentinut în vas ermetic închis nu reapar microbii
• descoperă existenta bacteriilor sporogene si anaerobe
01/26/22 26
 III. BACTERIOLOGIA STIINTIFICĂ

LOUIS PASTEUR (1822 – 1895)

• – părintele microbiologiei; chimist si medic
• Demonstrează că bacteriile si ciupercile nu
se nasc spontan ci din părinti, se înmultesc
si pot fi omorâte.
• Pune bazele sterilizării
• Introduce conceptul si metodica lucrului aseptic

01/26/22 27
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• Fundamentează teoria biologică a fermentatiilor
• fermentatia se datorează unor microbi
• fiecare tip de fermentatie - cauzat de o specie de
microbi (specificitatea proceselor fermentative)
• stabileste natura biologică a bolilor băuturilor
fermentate
• utilizează pasteurizarea – metoda încălzirii
diferentiate (bazele microbiologiei industriale)
01/26/22 28
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• Creează termenii de “aerobioză” si
“anaerobioză”
• Demonstrează legătura cauzală dintre microb
si boală:
• Studiază bolile viermilor de mătase
• Studiază bolile vitei de vie
• arată că sunt produse de microbi
• indică măsuri de prevenire a acestor infectii
01/26/22 29
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
Referitor la bolile oamenilor
• a insistat ca bandajele să fie curătate si
instrumentele din spital să fie fierte.
• Joseph Lister (1827-1912) chirurg englez
• a aplicat descoperirile lui Pasteur în
chirurgie (1867) chiar înainte ca bacteriile care
determină infectiile chirurgicale să fi fost
descoperite.
• lucrările lui Lister reprezintă baza tehnicii
chirurgicale aseptice din ziua de azi.
01/26/22 30
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• Pune bazele stiintifice ale profilaxiei bolilor
infectioase:
• prin studiul “holerei găinilor”
• agentul patogen devine “avirulent” prin învechirea
culturii
• agentul “avirulent” inoculat la găina sănătoasă→
conferă rezistentă fată de holeră
• realizează vaccinul anticărbunos
• realizează vaccinul antirabic
Pasteur

01/26/22 31
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
• ROBERT KOCH (1843 – 1910)
• Părintele scolii germane de microbiologie; medic de tară
• Studiază boala cărbunoasă
• Descoperă metodele de cultivare pe medii solide
• Metoda de colorare a preparatelor microscopice
• Descoperă vibrionul holeric, bacilul tuberculozei si
alergia în tuberculoză
• 1905 – premiul Nobel pentru fiziologie si medicină
Koch

01/26/22 32
 III. BACTERIOLOGIA
STIINłIFICĂ
Postulatele lui Koch:
• Microorganismul cauzal trebuie să fie găsit cu regularitate
în leziunile cazurilor de boală;
• Microorganismul cauzal să poată fi izolat si cultivat în
cultură pură
• Cultura pură inoculată la animalul sensibil poate să
reproducă boala specifică
• microorganismul să fie găsit în leziunile produse la animal

Koch

01/26/22 33
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
ALPHONSE LAVERAN (1845 – 1922)
• Microbiolog; Studiază paludismul
• 1878 descoperă hematozoarul palustru; 1907 premiul Nobel
EMIL A. BEHRING
• studiază toxinele bacteriene, imunitatea umorală, seroterapia
• 1901 premiul Nobel
EMILE ROUX (1853 – 1933)
• demonstrează existenta bacteriilor toxigene (1888-1889)
PAUL EHRLICH (1854 – 1915)
• fondatorul chimioterapiei infectiilor
• Creatorul teoriei moderne a dezinfectiei

01/26/22 34
 III. BACTERIOLOGIA
STIINTIFICĂ
ILIA ILICI METCHINIKOFF (1845 – 1916)
• biolog rus; emite teoria fagocitară a imunitătii
RONALD ROSS (1857 – 1932)
• introduce metode de profilaxie antimalarică
• 1902 premiul Nobel
CHARLES NICOLLE (1857 –1936)
• Cercetează tifosul exantematic
• Descoperă metoda de prevenire
• 1928 premiul Nobel
JULES BORDET (1870 – 1961)
• Studiază numeroase infectii
• Descoperă agentul tusei convulsive
• 1919 premiul Nobel
01/26/22 35
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• VICTOR BABES (1854 – 1926)
• Medic
• Fondatorul microbiologiei românesti
• Studii: Budapesta, Viena
• Profesor de anatomie patologică la Budapesta
• Elev al lui Koch (Berlin); Pasteur (Paris)
• 1887 – profesor la Catedra de Anatomie
patologică si Bacteriologie a Facultătii de
Medicină, Bucuresti
01/26/22 36
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• Studii asupra structurii celulei bacteriene
• Descoperă peste 40 noi specii microbiene –(Babesiide)
• Studiază lepra, tuberculoza, holera, febra tifoidă,
turbarea, pelagra etc.
• Introduce vaccinarea antirabică
• Introduce seroterapia antidifterică
• Studiază variabilitatea bacteriilor
• Înfiintează primul institut de cercetare medicală
– Institutul “V.Babes”, Bucuresti 1887

01/26/22 37
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE

• Scrie primul tratat de bacteriologie din lume

împreună cu Victor Cornil:
“Les bactéries et leur rôle dans l’étiologie,
l’anatomie et l’histologie pathologiques des
maladies infectieuses (1885)
• Publică peste 1.000 lucrări stiintifice si 25
monografii din domeniul microbiologiei si
anatomiei patologice
01/26/22 38
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE

ION CANTACUZINO(1863 – 1934)

– biolog, medic, literat
– urmează la Paris literele, stiintele naturale,
medicina
– lucrează la Institutul Pasteur cu Metchinikoff
– 1901 – profesor de medicină experimentală la
Facultatea de Medicină, Bucuresti
– Întreaga activitate dedicată:
• organizării scolii românesti de microbiologie
• dezvoltării medicinii preventive românesti
01/26/22 39
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• studiază scarlatina – etiopatogenia
• studii asupra imunitătii
• studiază infectia tuberculoasă – introduce vaccinarea
BCG (a 2-a tară din lume)
• studiază etiopatogenia leprei, morvei
• 1908 – 1910 director general al Directiei Sanitare→1910 legea
“Cantacuzino”
• asigurarea igienei muncii si colectivitătilor
• asistentă medicală la sate
• educatia sanitară
• înfiintarea laboratoarelor de igienă
• înfiintarea spitalelor de boli contagioase
01/26/22 40
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• cercetează holera
– patogenie
– vaccinuri
• – vaccinare (război balcanic 1913) – “marea experientă
română”
• Înfiintează Institutul de seruri si vaccinuri
“I.Cantacuzino”, Bucuresti, 1921
- aici a preparat:
• ser antistreptococic, antidizenteric
• vaccin antitifo-paratific, antiholeric, anticărbunos etc.

01/26/22 41
 IV. SCOALA ROMÂNEASCĂ DE
MICROBIOLOGIE
• D. Ionescu-Mihăesti
• M. Ciucă
• Al. Slătineanu
• P. Condrea
• D. Combiescu
• M. Nasta
• M. Negut
01/26/22 42
 TAXONOMIA BACTERIANA

01/26/22 43
 Taxonomia

• Definitie: Taxonomia (taxis=aranjare,

nomos= regula, lege) constituie stiinta
clasificarii organismelor.

• Clasificare:
1. Artificiala
2. Filogenetica
01/26/22 44
 Taxonomia
• Categoriile taxonomice principale:
- specia
- genul
- familia
- ordinul
- clasa

01/26/22 45
 Taxonomia
Microorganism= 2 cuvinte latinizate
Primul cuvant reprezinta genul.
- genul= o trasatura morfologica:
Ex. Bacillus pt. bacil; Micrococcus pt.graunte
mic; Lactobacillus pt. bacil mic din lapte
- genul= un nume de om de stiinta:
Ex. Escherichia de la Escherich; Pasteurella
de la Pasteur.
01/26/22 46
 Taxonomia
Al doilea cuvant este descriptiv.
- culoarea –ex. Staphylococcus aureus sau
Streptococcus viridans
- boala produsa- ex. Streptococcus
pneumoniae
- sursa

01/26/22 47
 Taxonomia

• Manualul de Sistematica Bacteriana Bergey

,, Manual of Systematic Bacteriology 1984”

01/26/22 48
 Taxonomia
• Clasificarea taxonomica pe computer
(clasificarea numerica Adansoniana)

Genuri cu importanta
medicala
1. Celule flexibile, mobile -Treponema
prin endoflageli -Borrelia
(Spirochete) -Leptospira
01/26/22 49
 Taxonomia
2. Celule rigide, mobile
prin flageli sau
imobili:
A. Miceliale
-Mycobacterium
-Actinomyces
-Nocardia
-Streptomyces

B. Unicelulare simple
01/26/22 50
 Taxonomia
1. Paraziti obligatoriu -Rickettsia
intracelulari -Coxiella
-Chlamydia
1. Celule libere
a) Gram-pozitivi
- coci -Streptococcus
-Staphylococcus
- bacili nesporulati -Corynebacterium
-Listeria
- Erysipelothrix
01/26/22 51
 Taxonomia
-bacili sporulati
•Aerobi obligatorii -Bacillus
•Anaerobi obligatorii -Clostridium
b) Gram- negativi
- coci -Neisseria
- bacili neenterici
• forme spiralate -Spirillum
• Bacili drepti -Pasteurella
-Brucella
-Yersinia
01/26/22 52
 Taxonomia
-Francisella
-Haemophillus
-Bordetella
-Legionella
-bacili enterici -Escherichia si bacterii
inrudite
-Salmonella
-Shigella

01/26/22 53
 Taxonomia
-aerobi obligatorii -Klebsiella
-anaerobi obligatorii -Proteus
-Vibio
-Pseudomonas
-Bacteroides
-Fusobacterium
3. Fara perete celular -Mycoplasma

01/26/22 54
 Morfologia bacteriana
Principalele modele
structurale ale
microorganismelor.

01/26/22 55
 Morfologia bacteriana
• Bacteriile sunt organisme procariote
• nu au membrană nucleară proprie
• prezintă un singur cromozom
• forma bacteriilor e controlată genetic
• important criteriu taxonomic

01/26/22 56
1.forma sferică
- coci
2.forma cilindrică
- bacili
3.forma spiralată (încurbată)
- vibrioni
- spirili
- spirochete
01/26/22 57
•Cocii
-forma
diametre egale: Staphylococcus spp.
Reniformi: Neisseria spp.
Lanceolati: Streptococcus pn.
Ovalari: Enterococcus faecalis

01/26/22 58
 Cocii – dispozitia spatială
• Ciorchine: Staphylococcus spp.
• Diplo: Neisseria spp.
• Diplo: Streptococcus pneumoniae
• Tetrade: Micrococcus tetragenus
• Câte opt: Sarcina spp.
• Izolati: Micrococi

• Lanturi: Streptococcus sp

01/26/22 59
01/26/22
 Dimensiunile bacteriilor
Micrometri
1mm = 1.000 micrometri (microni) μm

Coci: 0,5 – 2 μm
Bacili: lungime 0,5 – 10 μm / lătime 0,3 – 2 μm
Vibrioni: lungime 1,5 – 3 μm / grosime 0,5 μm
Spirochete: lungime 6 – 20 μm / grosime 0,15 –0,5 μm

01/26/22 63
 CELULA BACTERIANA

01/26/22 64
 STRUCTURA CELULEI
BACTERIENE

01/26/22 65
REGN CARACTERISTICI EXEMPLE

     

Monera Prokaryocyte Bacterii

Actinomicete

Protista Eukaryocyte Protozoare

Fungi Eukaryocyte *
01/26/22 66
 EUKARIOTE

PROKARIOTE

BACTERIA ARCHAEA

01/26/22 67
 Principalele diferenţe intre celulele procariote şi
eucariote
  Procariote Eucariote

Protozoare,
Tipul de organisme bacterii
fungi,animale,plantemale

Dimensiuni ~ 1-10 µm ~ 10-100 µm

nucleu adevărat cu dublă

Tip de nucleucleu nucleoid; nu un nucleu veritabil
membrană

ADN circular Mai multi cromozomi

Ribozomi 70 S 80 S

structură complexă cu
Structura citoplasmatică structură simplă membrane intracitoplasmatice
citoschelet
01/26/22 68
 Principalele diferenţe intre celulele procariote şi
eucariote
  Procariote Eucariote

Metabolism anaerob de obicei aerob

Mitocondrii nu au de la una până la numeroase

cloroplaste nu au la alge şi la plante

celule izolate, colonii,

de obicei celule izolate, dar pot
Organizare organisme evoluate cu celule
forma şi colonii
specializate
Mitoza (pentru celulele)
Diviziunea celulelor diviziune simplă
Meioza (la formarea gametilor)

01/26/22 69
 Celula Eukariota Celula Prokariota
(ex. animala) Gram + Flagel
Reticul endoplasmic rugos Membrana celulara Nucleoid Perete
celular
Nucleu

Gram -
Pili

Granule
Citoplasm Capsula
Membrana interna Membrana externa
Mitocondria
01/26/22 70
Ribosomi Perete celular
 Elemente obligatorii
• perete bacterian
• membrana citoplasmatică
• citoplasma bacteriană
• material nuclear

01/26/22 71
 Elemente facultative
• capsula bacteriană
• cilii (flagelii)
• fimbriile (pilii)
• sporul

01/26/22 72
 Peretele bacterian

01/26/22 73
 Peretele bacterian
• Grosime 15 – 35 nm; alcătuit din proteine, lipide, hidraţi
de carbon
• Format din:
- strat bazal= mucopeptid = mucocomplex = peptidoglican
= mureină
Acesta este format dintr-o reţea de macromolecule lungi
polizaharidice asezate paralel: Acid N-acetilmuramic
si N-acetilglucozamina (! Lizozim) legate prin punţi
polipeptidice:
• Tetrapeptid – D si L-aminoacizi – atasat la acidul N-
acetilmuramic;
• Pentapeptid – punţi între tetrapeptide (!penicilina)

01/26/22 74
 Perete bacterian
Stratul structurilor speciale:
• bacterii Gram-pozitive (20%) – polizaharide, acizi
teichoici, MPZ
• bacterii Gram-negative(80%) – lipopolizaharide =
endotoxine + lipoproteine (complex glucido-
lipido-polipeptidic)
• bacterii acido-alcoolo-rezistente: acid micolic,
ceruri, proteine GM mică

01/26/22 75
 Rolul peretelui bacterian
• susţine mecanic celula bacteriană
• menţine forma bacteriei
• asigură protecţia celulei bacteriene
• intervine în procesele de osmoză si difuziune
• este sediul
- unor antigene somatice
- receptorilor specifici pentru bacteriofagi
• participă la diviziunea bacteriei
• imprimă caracterele de tinctorialitate ale celulei
bacteriene

01/26/22 76
 Bacterii cu perete celular alterat
Cauze:
• alterarea structurii peretelui
• inhibarea sintezei peretelui
• variaţii genetice
• variaţii fenotipice:
• carenţe nutritive
• substanţe cu rol litic
• interferare metabolică

01/26/22 77
 Bacterii cu perete celular alterat
Efect:
• moartea celulei bacteriene
• apar forme de involuţie (forme “L”): protoplasti,
sferoplasti
• PROTOPLAST: bacteria Gram-pozitivă fără perete
bacterian; are nucleu, citoplasmă, membrană
citoplsmatică; în general neviabili; foarte greu adaptabili la
dezvoltare chiar în medii sintetice bine tamponate
• SFEROPLAST: bacteria cu perete defectuos sau incomplet
sintetizat, parţial degradat; forme mai rezistente; usor
reversibile în medii optime

01/26/22 78
 Anvelopa celulara

Gram Positive Gram Negative

01/26/22 79
 GRAM POSITIVI

01/26/22 80
 Membrana externa
bacterii Gram negative
• Cea mai importanta bariera
• Exista un spatiu intre membranele externa si
interna
– Spatiul periplasmic
Stocheaza enzime
Bacterii Gram positive
• Nu au spatiu periplasmic
01/26/22 81
 GRAM NEGATIVI
ANVELOPA CELULARA
Membrana externa
Porul Lipopolizaharide

lipoproteine

Spatiul periplasmic Enzime degradative

Proteine de legare plasmatica

Membrana interna (citoplasmatica) Permeaze

01/26/22 Citoplasma 82
 GRAM POSITIVI
Anvelopa celulara
Enzime degradative

Acid lipoteichoic Peptidoglican- acid lipoteichoic

Membrana citoplasmatica

Citoplasm
01/26/22 83
 MEMBRANA
CITOPLASMATICĂ

01/26/22 84
 MEMBRANA CITOPLASMATICĂ
-Grosime 5 – 10 nm

- Alcătuită după modelul mozaicului fluid:

două straturi de molecule fosfolipidice cu extremitătile
hidrofobe spre interior si cu cele hidrofile spre exterior

- între moleculele de fosfolipide se găsesc proteine

- Invaginare - mezozomi: sistem membranos intracelular

cu rol în respiratie, diviziune etc.

01/26/22 85
 MEMBRANA CITOPLASMATICĂ

Rolul membranei citoplasmatice:

• Reglează presiunea osmotică
• Controlează procesele de difuzie pasivă
• Controlează procesele de difuzie catalizate
enzimatic
• Contine enzime ale metabolismului respirator
• Intervine în cresterea si diviziunea bacteriei
• Este locul de sinteză al endotoxinelor
01/26/22 86
 CITOPLASMA

01/26/22 87
 CITOPLASMA
• Sistem coloidal complex: proteine, glucide, lipide, apă,
minerale
• Structură granulară:
- Ribozomi – 15 nm; izolati sau ca reticul endoplasmatic;
rol esential în biosinteza proteinelor celulare
- Granulatii de volutină (corpusculi Babes-Ernst,
granulatii metacromatice) – polimetafosfati
- Granulatii (incluzii) de glicogen, amidon, lipide etc.
- Vacuole – contin diferite substante în solutii învelite de
membrană lipoproteică = tonoplast
• Contine mari cantităti de ARN – citoplasma intens bazofilă

01/26/22 88
 Materialul nuclear

01/26/22 89
 Materialul nuclear
• Nu este delimitat de o membrană diferentiată
• Alcătuit dintr-un unic cromozom haploid
• Format dintr-o unică moleculă de ADN dublu
helicată, închisă
• Diviziunea nucleului precede diviziunea
citoplasmei si a peretelui - bacterii cu 2-4 nuclei
ce apar ca gheme (sculuri) de forme diferite
ocupând cam 1/10 din volumul bacteriei = bacterii
pe cale de diviziune

01/26/22 90
 CAPSULA BACTERIANĂ
• capsulă– substantă gelatinoasă, mucoidă la
exteriorul celulei bacteriene, bine
delimitată, vizibilă la microscop
• microcapsulă (slime layer; glycocalix)
– substantă gelatinoasă, mucoidă la exteriorul
celulei bacteriene, în strat subtire,
evidentiabilă doar prin metode chimice
01/26/22 91
 CAPSULA BACTERIANĂ
• grosime 1 – 3 mm
• se formează
– în organismul gazdă
– pe medii în conditii optime
– colonii “M” – lucioase, mucoase, confluente
• compozitie în functie de specie
– în general polizaharide
– polipeptide – Bacillus anthracis
• substante capsulare diferite chimic la aceeasi specie →
tulpini diferite→diferentiere serologica

01/26/22 92
 CAPSULA BACTERIANĂ
• ROL:
• – asociată cu patogenitatea tulpinii - factor al
virulentei
• – protector fată de factori nocivi (fagocitoza,
desicatia)
• – de adezină (permite aderarea unor bacterii)
• – barieră protectoare fată de bacteriofagi
• – contine substante cu specificitate antigenică
01/26/22 93
 CAPSULA BACTERIANĂ
• EVIDENTIERE:
• – coloratie negativă cu tus de China,
colargol
• – coloratii speciale (Hiss)
• – reactia de umflare a capsulei (Neufeld)
cu seruri polivalente si monovalente
anticapsulare
01/26/22 94
01/26/22 95
01/26/22 96
01/26/22 97
01/26/22 98
01/26/22 99
 CILII SAU FLAGELII
• organe de locomotie
• subtiri (0,02 μm), fine, alungite (5–15–
75μm), neramificate, flexibile, sinuoase
• alcătuiti din flagelină – proteină complexă
similară cu miozina musculară
• reprezintă antigenul flagelar “H”
• pornesc din citoplasma bacteriei, din
corpusculul bazal
01/26/22 100
 CILII SAU FLAGELII
1. Corpuscul bazal– situat în citoplasmă,
imediat sub membrana citoplasmatică
- alcătuit din 2 discuri M si P la
bacterii Gram-pozitive
- 4 discuri M, S, P, L la bacterii Gram-
negative
2. Cârlig
3. Filament flagelar
01/26/22 101
 • Flagelul

– Flagelina (protein)

01/26/22 102
 CILII SI FLAGELII
Atriche, Monotriche, Lofotriche, Amfitriche,Peritriche

01/26/22 103
01/26/22 104
01/26/22 105
01/26/22 106
 Fimbrii sau pili
• Formatiuni filamentoase, rigide, pericelular
• Prezente la unele bacterii gram-negative,
exceptional la bacterii gram-pozitive
(Streptococcus mutans)
• Mai scurte si mai subtiri decât cilii: 0,2 – 20 μm
/ 3 - 10 μm
• Nu au rol în mobilitate
• Originea în membrana citoplasmatică
• Alcătuite din subunităti proteice - pilină

01/26/22 107
 Fimbrii sau pili
• Pili de sex (de conjugare) – 0-4 bucăti /
celulă; codificati de plasmide
• Fimbrii de adeziune – 10-30 bucăti / celulă;
codificate de gene de pe cromozom
• Fimbrii comune – 50-400 bucăti / celulă

01/26/22 108
 Sporul bacterian
• forma de rezistentă si de conservare a
speciei
• nu se colorează cu coloratii obisnuite;
evidentiat prin metode speciale
• o bacterie formează un singur spor – un
spor dă nastere unei singure bacterii
• diferă ca formă, dimensiune, pozitie
01/26/22 109
 Sporul bacterian
• Spor central, sferic, mai mic decât corpul
bacterian
• Spor central, ovalar, mai mare decât corpul
bacterian
• Spor subterminal, ovalar, mai mare decât
corpul bacterian
• Spor terminal, sferic, mai mare decât corpul
bacterian
01/26/22 110