PARAZITOLOGIE

CURS 2
Dr. Gurau Gabriela
 TRICHOMONAS
Boala = tricomonoză
 MORFOLOGIE
• formă ovalară, 15/7 μm
• nucleu cu 5 cromozomi
• complex kinetosomal de la care pleacă:
– 3-5 flageli
– flagel recurent -> membrana ondulantă
– axostil
• costa
• lizozomi, aparat Golgi, hidrogenozomi (locul
fosforilării, intervin în metabolismul C)
MORFOLOGIE
 BIOLOGIE
• facultativ anaerob
• creşterea este inhibată de concentraţii
mari de oxigen (nu are catalază)
• prezintă numai formă vegetativă
• se multiplică bine în mediu umed, la 35-
37°C,
• pH 4,9-6,5
 PATOGENIE
• trasmiterea se face pe cale veneriană
• este un parazit al căilor genito-urinare al ambelor
sexe
• la pH acid normal (datorită lactobacililor vaginali)
parazitul se poate găsi în secreţia vaginală, dar nu
aderă de celulele epiteliale, deci nu produce vaginită
• aderarea de celula ţintă are loc la pH neutru
favorizat de: sarcină, menstruaţie, infecţiile cu
germeni anaerobi (care înlocuiesc lactobacilii
vaginali)
 PATOGENIE
• parazitul recunoaşte şi aderă de celula epitelială prin
intermediul unor adezine de pe suprafaţa lor
• degenerarea epiteliului vaginal - celule epiteliale
modificate, uneori cu aspect malign: celule
binucleate, nucleu hipertrofiat, hipercromatic, halou
perinuclear
• descuamarea epiteliului vaginal
• apariţia unui infiltrat inflamator al mucoasei însoţit
de fenomene proliferative
• apariţia leziunilor necrotice şi hemoragice
• apariţia vaginitei
CICLUL DE VIATA
 RASPUNS IMUN
• infiltrat inflamator:
– polimorfonucleare – fagocitoza
tricomonadelor
– macrofage – fagocitoza tricomonadelor
– exudat luminal
• IgA din secreţia vaginală
- rol protector local
• La bărbaţi nu s-a constatat prezenţa Ac
locali
 MANIFESTARI CLINICE
• purtător asimptomatic – vaginite severe
• debut cu prurit vulvar
• leucoree:
spumoasă
fluidă
galben-verzuie
miros fad
se exacerbează postmenstrual şi în sarcină
• vulvă, cervix, vagin - eritematoase, edematoase
• netratată se cronicizează – sterilitate temporară
 MANIFESTARI CLINICE
• femeile gravide infectate
fenomene inflamatorii
complicaţii postabortum/postpartum
▪ febră, inflamaţia mucoasei uterine,
secreţie fetidă
• tulburări psihosomatice
tulburări sexuale
frigiditate
instabilitate emoţională
 MANIFESTARI CLINICE
• la bărbaţi
• infecţie asimptomatică (90%)
• uretrită
▪ secreţie purulentă, fluidă
▪ senzaţie de arsură
▪ durere la micţiune
• infecţie cronică
▪ secreţie redusă (“picătura matinală”)
 DIAGNOSTIC
• bazat pe criterii anamnezice şi clinice
• identificarea parazitului în secreţia vaginală sau
uretrală
• recoltarea secreţiei vaginale
▪ din fundul de sac posterior sau lateral
▪ în primele 4-5 zile postmenstrual (multiplicare)
• secreţie uretrală la bărbaţi
▪ prin masaj prostatic
• vizualizarea parazitului prin
preparat nativ > mobilitatea
preparat colorat
• Imunodiagnostic – important la bărbaţi
TRICHOMONAS
 TRATAMENT
• Metronidazol 2g doză unică
! partenerii sexuali trebuie trataţi simultan !
• în sarcină:
- contraindicat Metronidazol
- indicat Clotrimazol – local 100mg, 6
zile
• Tinidazol(Fasigyn) oral/vaginal, 2g doză
unică
 EPIDEMIOLOGIE
• transmitere pe cale veneriană
- vehiculul transmiterii parazitului de la bărbat
la femeie – sperma
• transmitere prin obiecte contaminate
- secreţii de pe capacul WC-ului – 45’
- secreţii de pe prosoape, burete de baie,
hârtie igienică, lemn – 1-6 h
- ape termale (72h); bazine de inot (30’); apă
potabilă (10’); apă cu săpun (mor imediat)
• diagnosticarea infecţiilor

• tratarea corectă a persoanelor şi a

partenerilor sexuali (indiferent de
simptomatologie)
 TRICHOMONAS TENAX
(TRICHOMONAS BUCALIS)
 MORFOLOGIE

• flagelat piriform

• mai mic decât

Trichomonas
vaginalis (5-12μ)
 BIOLOGIE
• se hrăneşte cu microorganisme din biocenoza
bucală
• nu supravieţuieşte în intestin sau vagin
• organism comensal al cavităţii bucale
- în tartru dentar, cavităţile dinţilor cariaţi,
celule necrozate, cripele amigdaliene
• nu are rol patologic
• leziunile inflamatorii orale – condiţii favorabile
 DIAGNOSTIC

• decelarea parazitului în materialul recoltat

din:
- tartrul dentar
- cripte amigdaliene

TRATAMENT
• nu este necesar
• igienă bucală corespunzătoare
 EPIDEMIOLOGIE

• Transmitere
- prin picături de salivă
▪ strănut
▪ sărut
▪ folosirea în comun a veselei (pahare,
tacâmuri)
• Parazitul dispare în cazul îmbunătăţirii igienei
orale
 Giardia lamblia
(Giardia intestinalis, Giardia duodenalis,
Lamblia intestinalis)

Boala= lambliaza sau giardioza

 MORFOLOGIE
– trofozoid
• piriform, 10-12 μ
• 2 nuclei anteriori
• 4 perechi de flageli – din
corpusculii bazali
• ME - suprafaţa dorsală: rugoasă
- faţa ventrală: plană,
prezintă discul adeziv
– chist
• ovoid, 7-10 μ
• perete
• 2-4 nuclei la extremităţi
• resturi de flageli, vacuole
MORFOLOGIE
MORFOLOGIE
 BIOLOGIE

• anaerob
• aerotolerant (respiră în prezenţa
oxigenului printr-o flavină care participă la
reacţii redox)
• nu poate sintetiza nucleotide
• necesită adenină şi guanină exogenă
 CICLUL BIOLOGIC
- ingerarea chisturilor
- dechistare în stomac la pH < 3
- trofozoizii se deplasează prin mişcări de rotire şi
balans
- se ataşează de celulele epiteliale duodenale prin
discul adeziv
- se hrăneşte prin osmoză de la celule
- se înmulţesc asexuat prin diviziune binară
- se închistează în colon şi se elimină în materiile
fecale
CICLUL BIOLOGIC
 EPIDEMIOLOGIA

• Rezervor:
– omul, rar animalele domestice
• Transmitere:
– prin apă sau alimente contaminate cu chisturi
– de la persoană la persoană prin igienă precară (cale
fecal-orală) ! Transmitere endemică !
• Receptivitate:
– copiii sunt mai susceptibili decât adulţii (lipsa igienei,
organism neimunizat)
• Prevenire:
– filtrarea şi purificarea apei, măsuri de igienă
– control parazitologic periodic
 PATOGENIE
• iritaţie mecanică
- aderare fermă prin discul adeziv (după
detaşare ramâne amprentă)
- apare o regenerare intensă a epiteliului
lezat
- apar celule imature funcţional
- se alterează sistemele de transport
 PATOGENIE

• reducerea capacităţii de absorbţie

- în infecţii masive se formează bariere
mecanice
- afectează în special absorbţia lipidelor şi
glucidelor
• lezarea directă
- apar deficienţe enzimatice -> intoleranţă la
lactoză
• modificări inflamatorii
 PATOGENIE

• acţiune toxică
- local paralizează metabolismul celular
- la distanţă acţionează asupra
corticosuprarenalei si SNC
• acţiune alergică
PATOGENIE
PATOGENIE
 RASPUNS IMUN
• iniţiat de fagocitarea de către macrofage a
paraziţilor
• pătrunşi în mucoasă
• antigenele sunt prezentate LyT
• majoritatea persoanelor infectate produc Ac
- infecţii asimptomatice: Ac↑
- infecţii simptomatice: Ac↓
• IgA anti GL – rol protector (inhibă aderarea
parazitului şi invazia mucoasei)
 MANIFESTARI CLINICE
• boală acută sau cronică cu exacerbări
• asimptomatice 20-30%
• Simptomatice
• lambliaza acută
– diaree uşoară -> cronică, urât mirositoare,
fără sânge sau mucus
– dureri abdominale, distensie abdominală
(balonare)
– greţuri, vărsături matinale
– steatoree, intoleranţă la lactoză
– scădere ponderală (malabsorbţie)
 MANIFESTARI CLINICE
lambliaza cronică
– diaree
– dureri abdominale, balonare
– manifestări extradigestive
- neuropsihice: cefalee, ameţeli, insomnie,
tulburări de atenţie
- alergice alimentare, cutanate, respiratorii,
oculare (urticarie,prurit nazal sau anal,
eczemă)
 EVOLUTIE

• odată cu dispariţia parazitului din

organism, dispar şi simptomele
(intoleranţa la lactoză poate persista)
 DIAGNOSTIC
• chisturile
– în scaune formate
– se vizualizează prin MO în ser fiziologic
sau lugol
• trofozoizii
– în scaune diareice (trofozoizi mobili)
– în lichid duodenal
– biopsie jejunală sau duodenală
– folosirea “enterotestului”
• biopsie intestinală
 DIAGNOSTIC
• în primele 3 săptămâni nu apar paraziţi în scaun
• examinarea se repetă de 4 ori la fiecare 7 zile
• imunodiagnostic
– Ag:
– ELISA, IPO, imunodifuzie, imunelectroforeza
– Ac:
– în sânge, salivă, lapte, secreţii intestinale
– utilitate clinică redusă
 TRATAMENT
• în zonele endemice, cu infecţii asimptomatice:
– nu se recomandă tratament
– se tratează persoanele care reprezintă risc de infecţie
(pentru gravide, imunodeprimaţi)
• în zonele cu infecţii sporadice
– se impune tratament
– boala poate evolua epidemic
• la gravide
– se recomandă amânarea tratamentului până după
naştere
 TRATAMENT
• Medicamente
– Metronidazol 5 mg/kgc/zi, 7 zile – de elecţie
– Furazolidon 2 mg/kgc/zi, 7 zile – la copii mici
– Atebrina 2 mg/kgc/zi, 5 zile – la copii mari,
adulţi
– Tinidazol (Fasigyn) doza unica de 2 g/zi

• Controlul eficienţei tratamentului

- examen coproparazitologic după 7 zile
GIARDIA
GIARDIA
GIARDIA
TOXOPLASMA GONDII
Boala=toxoplasmoza
 MORFOLOGIE
• 1. forma vegetativă (trofozoid)
- se găseşte in organismul uman
- ovoid, piriform sau semilunar, asimetric
5-8 μ/ 5-6 μ
- o extremitate este mai ascuţită
- pe preparate colorate Giemsa – citoplasma este
albastru-pal, iar nucleul roşu-purpuriu.
- se multiplică doar intr-o celulă nucleată a gazdei
şi se inmulţesc in interiorul unei vacuole
citoplasmatice –după citeva diviziuni trofozoizii
sparg celula şi invadează celulele invecinate
 MORFOLOGIE
• ultrastructura
- un perete celular ingroşat la cele 2 capete din
care pornesc citeva fibrile cu rol contractil
- citoplasmă
- nucleu
- organite comune altor celule
- complexul apical compus din fibrile spiralate
şi formaţiuni alungite care pătrund printre ele –
complexul are rol in penetrarea celulelor
gazdei
MORFOLOGIE
 MORFOLOGIE
• 2. chist tisular
- aglomerare de forme vegetative (cistozoizi)
- dimensiune de 100 μ
- localizat in ţesuturi: muscular şi nervos
- chistul este rezistent la temperaturi de -16 pină
la 60°C, la acţiunea dezinfectantelor
- mediu extern poate supravieţui pină la 1 an
MORFOLOGIE
 MORFOLOGIE
• 3. oochist
- eliberat de gazda
definitivă (pisica)

- are 2 sporochişti,
fiecare cu 4 sporozoiţi
(tachizoiţi)
 CICLUL DE VIATA

• omul se infectează prin

- oochistul eliminat de pisică prin materii
fecale
- apă contaminată
- chiste tisulare din carnea animalelor
infectate
- transmitere transplacentară a trofozoiţilor
de la mama infectată la făt
 CICLUL DE VIATA
• la om sporozoiţii pătrund in macrofage,
unde se multiplică → pseudochist
• macrofagul se rupe
- eliberare in singe (distruse de sistemul
imun)
- invadarea altor celule (inchistare)
- ! sporozoiţii trec prin placentă la făt
CICLUL DE VIATA
 SIMPTOMATOLOGIE
Toxoplasmoza acută
• de multe ori - asimptomatică
• simptome asemănătoare gripei (febră,
dureri musculare, limfadenopatie)
• manifestări cutanate (prurit, urticarie)
• afectare oculară
 SIMPTOMATOLOGIE
Toxoplasmoza la organismele imunodeprimate
• In SIDA, tratamente imunosupresoare
• toxoplasmoză diseminată
- primoinfecţia : febră, rash cutanat, hepatită,
miocardită, meningoencefalită
- reactivare a unei infecţii latente:
- ruperea chisturilor şi diseminare locală a
sporozoiţilor
- simptomatologie in funcţie de localizarea
chistului
 SIMPTOMATOLOGIE
• Toxoplasmoza congenitală

I. infecţia in trim. I
• formă gravă, apare mai rar
• avort spontan
• atingere pluriviscerală –
hepatosplenomegalie, icter,
encefalopatie

II. infecţia in trim. III

• formă benignă, apare mai
frecvent
• afectare oculară (strabism,
microftalmie)
• afectare neurologică tranzitorie
(somnolenţă, hipotonie)
• afectare hepatică (icter
 SIMPTOMATOLOGIE
Toxoplasmoza congenitală
întârziată
• infecţia la nou-născut devine
activă după citeva luni de
latenţă:
- nou-născutul nu are sistemul
imun bine dezvoltat
- dispare imunitatea pasivă prin
anticorpii materni
• manifestată prin:
- hidrocefalie
- corioretinită
 SIMPTOMATOLOGIE
Alte modificări asupra gazdei – insuficient descrise
• modificări reproductive
• creşterea procentului de sarcini de sex masculin
• modificări comportamentale
- timp de reacţie crescut (! accidente rutiere)
- conştiinciozitate scăzută la bărbaţi,
crescută la femei
- gelozie
- schizofrenie ?
 DIAGNOSTIC
• direct
– parazitul din singe, salivă, l.c.r – in fază acută
– cultivare pe culturi de celule
– inoculare la şoareci
• evidenţierea ADN – prin PCR
• evidenţierea chisturilor – prin biopsii din
organe (rar)
 DIAGNOSTIC
• indirect
- identificarea IgM, IgG – ELISA, RIF
- IDR la toxoplasmină
- Testul Sabin-Feldmann – test de coloraţie
vitală.Toxoplasmele care vin in contact cu Ac
specifici, li se deteriorează membrana
celulară şi nu se mai colorează cu coloranţi
vitali.
-Testul Remington determină IgM (după 5
zile de la infecţie
 SCREENINGUL TOXOPLASMOZEI
-se recomandă la femei gravide
- se identifică anticorpi specifici

determinare IgG

+ -

Determinare IgM - evitarea contactului cu pisici

- carne bine prăjită
- reevaluare serologică
+ -
Decizie terapeutică Infectie acută Repetare după 3 săpt.

Acelasi titru IgG IgG în crestere

Infectie trecută Infectie acută

 TRATAMENT
• scop: oprirea multiplicării/distrugerea
sporozoiţilor in stadiul acut al bolii
• chisturile tisulare sunt rezistente la tratament
• terapie antiparazitară combinată, 1-3 cicluri de
21 zile
Pirimetamină 25-50 mg/zi
Sulfadiazină 1-2 g/zi
Clindamicină – la bolnavi HIV-SIDA
Spiramicină – la gravide
 PROFILAXIE
• foarte importantă la
- femei seronegative
- imunodeficienţi
• evitarea contactului cu pisica
• prelucrarea termică a cărnii (min. 60°C) sau
congelare la -20°C
• spălarea fructelor şi legumelor
• evitarea transfuziilor de la persoane cu Ac anti
T.gondii