UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDI ARAD

FACULTATEA TIINE ALE NATURII, INGINERIE I INFORMATIC

SPECIALIZAREA: ANALIZE DE LABORATOR UTILIZATE IN DOMENIUL
BIOMEDICAL

Referat
PARAZITOLOGIE
BACTERIOLOGIE
VIRUSOLOGIE

Coordonator : Lect. univ. dr. Daniela Bratosiu

Student : NISTOR VLAD (BRATU) Florica

Anul : II

ARAD
2013-2014

Parazitologie si virusologie
Parazitismul este compatibil cu o stare de sanatate perfecta sau o simptomatologie
minora si necaracteristica. Alteori parazitismul se traduce prin diferite tulburari digestive
( astenie, anemie, alterarea starii generale) care pot duce uneori treptat la tulburari grave
de nutritie si chiar la casexie.
Parazitismul poate fi grav, foarte periculos si chiar mortal, din cauza unor
localizari viscerale in ficat, plaman, ochi, sange, organe hematopoetice, sistem limfatic,
meninge si sistem nervos central. Simptomatologia este legata mai degraba de localizare
decat de felul parazitului, fac exceptie: malaria tripanosomiazele, leishamaniozele,
schistostomiazele, filariozele si altele.
Diagnosticul parazitozelor se face in general prin punerea in evidenta si
recunoasterea morfologica a parazitului respectiv ( adult,oua sau chist).
Majoritatea parazitilor se dezvolta in tubul digestiv, de aceea trebuie sc centrate in
scaun cu tehnici specialecoprologice, uneori in bila si chiar in sputa, altii se pot gasi in
sange, organe hematopoetice, in sistemul limfatic, ganglioni, splina si rar in diverse
viscere.
Dintre toate parazitozele posibile vom pune accent pe cele frecvente si mai
periculoase daca nu sunt recunoscute si tratate la timp; vom urmari: ciclul biologic al
parazitului,oaspele intermediar, rezervorul de infestatie,localizarile obisnuite si boalala
om, vom indica ce trebuie recoltat,cum si cand trebuie recoltat si cum trebuie prelucrat
materialul patologic.
Parazitii intestinali si ai anexelor ( ficat, cai biliare si al tractului rectal)
Parazitii intestinali se intalnesc deseori in cantitate mica.
Examenul coproparazitologic:
-

recoltarea materiilor fecale trebuie sa se faca in mod repetat, de cel putin 3 ori de
preferinta chiar de 6 ori la interval de 1-2 zile

se examineaza portiuni de aproximativ 1g din scaunul spontan, dupa un purgative

salin sau rectoscopie

scaunul nu se amesteca cu urina, se recolteaza in recipiente curate bine inchise cu

capac

se poate infecta sau contamina

examenul se face in decurs de 30 minute de la emiterea scaunului - in celelalte

examene se pot face si dupa 24 ore de conservare la 35 .

Analiza parazitologica :
-

incepe totdeauna prin examenul direct macroscopic al produsului proaspat

urmeaza apoi examenul proaspat native, necolorat, examinat intre lama si lamela
la microscop, in obiectiv uscat ( x10 si apoi x40 ) si cu condensatorul lasat in jos.

se poate studia mobilitatea trofozoitilor care reprezinta faza mobile a unor

protozoare

apoi se pune la marginea lamelei si o picatura de Lugol concentrate / proaspat

diluat 1/5 din solutia mama

colorarea protozoarelor se poate face acoperind preparatul umed de pe lama timp

de 5-10 minute cu o solutie de albastru de metal acid

1) Helminti - paraziti intestinali vizibili cu ochiul liber

2) Ascaris lumbricoides
-

este un nematode, adica un vierme cilindric cu extremitati ascutite ( lungime 1526cm si grosime 0,5cm) - se gaseste de obicei in intestine si se poate elimina prin
scaun iar uneori si prin varsaturi in stari hiperpirice

infestarea se face prin alimente care contin oua - ajung in tubul digestive, larvele
se fixeaza pe mucoasa intestinala, patrund prin ea si apoi in torentul circulator

ajuns in plamani, larvele pot produce o reactie locala si migreaza ascendant in

arboreal bronsic - sunt inghitite odata cu saliva si reajung in intestine, unde devin
paraziti adulti

Ascardioza
-

este o boala a omului

infestarea este de tip fecal-oral

diagnosticul se pune pe prezenta de oua sau de virmi adulti in scaun

3) Ancylostoma duodenale
- este un nematode
- masoara ca adult 1- 1,5 cm si grosime de 0,5mm
- se gaseste in partea superioara a intestinului subtire
- se elimina prin scaun - unele se gasesc ca oua , apoi din natura pot strabate prin
piele si incepe ciclul sange-plaman-esofag-intestin
- diagnosticul se pune pe examenul microscopic al scaunului unde se evidentiaza oua
caracteristice
Anchilostomiaza este o boala a omului, infectia este de tip fecal-transcutanat-digestiv
4) Enterobius vermicularis (oxiurul) este un nematod
-

adultii masoara in lungime

0,5 1,3 cm femela

0,5 0,25 cm masculul

in grosime

0,2 0,5 mm

traiesc in intestinal terminal

femelele ies noaptea din intestinal terminal si depun ouale des embrionate in
regiunea anala si perianala, producand de obicei un prorit la acest nivel

diagnosticul se poate face din examenul microscopic al oualelor care sunt

characteristic turtite intr-o parte

se pot evidentia oua prin radierea regiunii subungiale la copiii care se scarpina
noaptea in somn

infestarea se face direct sau indirect pe cale fecal-orala

5) Strongyloides stercoralis
-

este un nematode filiform foarte asemanator cu Ancylostoma duodenale si cu

Necator americanus

viermele adult masoara 1-2cm lungime pe 0,2-0,3mm latime

femela ramane fixate pe mucoasa intestinului subtire si este ovovivipara

la examenul coproparazitar se evidentiaza larve,dar rar oua

ciclul natural al parazitului se poate face fie in om, fie in sol cu conditia ca
temperature sa depaseasca 20C

larvele patrund in gazda prin piele sau deseori la om larvele adult ingerate cu
alimente contaminate sau nefierte ajung in intestine, se imperecheaza si femelele
strabat mucoasa intestinala si ciclul sange venos-plaman-esofag-intestin

diagnosticul se pune prin examenul microscopic coprologic direct sau prin

cultivarea larvelor rhabditoide in mici cutii de plastic cu carbune

6) Teniae (T.solium,T.saginata,T.granulosus) sunt paraziti cestode (viermi plati in

panglica) cu un cap (scolex) mic cu 4 ventuze (la T.solium si un inel de carlige)
un trup ( strobila) compus dintr-un sir de mai multe proglote, mai lungi decat
late, pe masura ce se indeparteaza de scolex
-

proglotele terminale sunt pline cu oua si se elimina spontan

ouale sunt rotunde, mici cu un invelis foarte gros, cu straturi radiale

ouale ingerate de un oaspete intermediar elibereaza embrioni hexacanti cu scolex

invaginat - trec prin peretele intestinal in circulatia limfatica - apoi in
ceasanguina, se disemineaza si se localizeaza in diferite tesaturi unde ramane
definitive sau pana cand sunt ingerate de om sau animal

larvele ajunse in intestinul omului se fixeaza de mucoasa si dau nastere la un

vierme devine adult si ciclul reincepe

Exista multe specii de tenii patogene pentru om:

Tenia solium
-se dezvolta in intestinal subtire al omului
-are scolex mic 0,5-1 mm si lungime totala de 2-8 m
-proglotele adulte au 10-12mm lungime pe 5-6mm latime si se elimina in fragmente
mici de panglica
-ouale sunt sferice de 30-40m cu un perete gros cu embrioni hexacanti ( cu 6
carlige)
-ajunsi direct sau indirect in tubul digestive al gazdei produc cisticercoza, omul
ingerand carne cu cisticerci face teniaza intestinala si ciclul reincepe
Ciclul evolutiv

om-dejectii-porc
om-sobolan-porc

Tenia saginata
-se dezvoltain intestinal subtire al omului

-are un scolex de 1,5-2mm cu ventuze dar fara carlige

Virmele adult are 4-12,chiar 14mm lungime, cu proglote de 16-20mm lungime pe 58mm latime care se elimina spontan una cate una
-ouale sunt de 32-40m cu perete gros si embrion hexacant
-larvele ajunse direct sau indirect la animalul intermediary produc cisticercoza
bovinelor
-carnea ingerata de om cu cisticerci da nastere la viermele adult si ciclul reincepe
7) Echinococcus granulosus -este un parazit intestinal al cainelui
Echinococcus multilocularis - este parazit al vulpii din unele zone geografice
-are un scolex cu 4 ventuze si carlige, iar viermele in intregime este scurt (3-9mm)
compus din 3-4 proglote
-ouale ce embrioni hexacanti au 30-35m ; aceste oua ingerate de alt animal produc
chistul hidatic unicular (sau multicular)
-ciclul poate fi caine-om, caine-caine, pisica-oricare alt animal
Diagnosticul se pune prin descoperirea macroscopica de proglote sau de panglica in
scaun sau pe rufaria de corps au prin descoperirea microscopica de oua
Echinococoza si hidalitoza se pot diagnostica:
-clinic
-radiologic
-scintigrafic
-uneori intamplator la necropsie
-reactii serologice si intradermoreactia pot fi folositoare
8) Diphylobotrium latum
- este un cestod, adica un vierme plat, compus dintr-un cap de 3/1mm cu 2 ventuze
alungite si cu un trup(strobila) in forma de panglica, compus din elemente(proglote)
mai late decat lungi
- se dezvolta in intestinal subtire
- produce o anemie hipocroma macrocitara , carenta de vitamina B12
- viermele adult masoara 4-10m
- se elimina prin scaun portiuni mai mult sau mai putin lungi compuse din proglote cu
continut mare de oua ovale 70/45m cu opercul greu vizibil

- diagnosticul se pune prin examenul scaunului

macroscopic: fragmente de panglica
microscopic: proglote izolate si oua
- viermele adult traieste in intestinul omului
- ouale se elimina prin fecale, de unde ajung in ap, unde eclozioneaza si se dezvolta
larve ciliate, de aici sunt ingerate de un mic crustaceu, acesta la randul sau fiind
ingerat de un al doilea oaspete intermediar un peste
- omul se infesteaza mancand peste crud, afumat sau insufficient fiert.
9) Triocefaloza (trichirioza) este o parazitoza intestinala datorata nematodului
Trichiurus trichiura (Trichocefalus dispar)
-parazitul adult masoara 30-40mm
-traieste in intestinal subtire unde se implanteaza prin extremitatile sale
-produce oua de circa 50-22m cu doua dopuri
-ciclul evolutiv este fecal-oral
-ouale sunt foarte rezistente in natura, dand nastere la larve infestate chiar dupa 5 ani
-omul este principalul rezervor de infestatie
-diagnosticul se face prin descoperirea microscopica a oualelor din scaun.
Parazitii cu localizari extraintestinale
1. Trichinella spiralis un nematod ce provoaca parazitoza intestinala trecatoare
cu localizare definitive in muschi
- este o parazitoza a porcului, a multor animale carnivore si omnivore, inclusive a omului
- dupa ingerarea de carne infestata cu larve inchistate in stomac,dupa digestie larvele se
fixeaza in intestin transformandu-se in 4-5 zile in viermi adulti
- dupa imperechere si depunerea de larve parazitii adulti mor si se elimina spontan prin
scaun
- larvele trec prin mucoasa intestinala, intra in vasele limfatice si trec in sange, fizandu-se
hematogen in tesutul muscular
- faza de incubatie sau intestinala se produce in primele in primele 10 zile de la ingestia
infestata

- clinic se traduce prin tulburari digestive, edeme ale fetei, febra, dureri musculare,
alterarea starii generale, eozinofilie
- in zilele urmatoare larvele se localizeaza in muschi, se inchisteaza si incep sa se
calcifice timp de mai multe luni sau ani
- diagnosticul se poate pune pe:
date epidemiologice, anamnestice, clinice
pe o eozinofilie (40-70%)
descoperirea larvelor prin biopsie musculara in mod trecator , iar recunoasterea
microscopica a larvelor este dificila
examenul coprologic este pozitiv
- in faza diseminarii hematogene intre a 6 si a 14 zi de la infestare inceputul fazei
febrile se pot evidential larve in sangele periferic examenul microscopic cu obiectivul
uscat al sedimentului din sange hemolizat
- dupa 2 luni se gasesc larvele inchistate in muschi
- pentru diagnostic se pot folosi reactii imunologice.
2. ParagonimusWestermani
- este un vierme care, adult, masoara 7-20mm/3-6mm si este hermafrodit
- paragonimoza este o parazitoza (intestinala trecatoare) cu localizare definitive
pneumonara cronica care poate simula uneori o tuberculoza
- parazitul se dezvolta in parenchimul pulmonar, iar ouale operculate de 60-90m se
elimina prin sputa
- sunt foarte numeroase specii de paraziti si foarte numerosi oaspeti intermediar
- diagnosticul poate fi banuit -din datele clinice si epidiologice
- examenul radiologic pulmonar
- diagnosticul cert se pune prin examen microscopic al sputei in care se evidentiaza oua
operculate.
3.Fasciola hepatica si alte specii de Fasciola
- sunt viermi plati (trematozi) in forma de frunza de dimensiuni variate in functie de
specie intre 1,5 si 7cm, hermafroditi care se dezvolta in caile biliare ale mamiferelor
erbivore si ale celor ichtiofage
- adultul este de 2-3cm lungime si poate trai in caile biliare timp de 9-14 ani

- este un trematod hermafrodit cosmopolit

- are oua operculate de 140/80 m se elimina prin scaun, de unde iese un
miracidium,parazitand un molus de apa dulce- se transforma in spororist- in redia ,
cercarii care isi pierd coada si se transforma in metacercarii care se inchisteaza pe diferite
ierburi acvatice, de unde sunt ingerate de ierbivore si de om (salata)
- diagnosticul ; se realizeaza prin punerea in evidenta a oualelor operculate in scaun sau
in lichidul duodenal
- in chirurgie pe caile biliare,pentru icter obstructive- se pot gasi paraziti adulti prin
exprimarea ficatului sau raclarea unor cai biliare principale.
4. Schistosoma (S.haematobium,S.japonicum,S.mansoni) - provoaca
schistosomioza, parazitoza sistemica, transcutanata, trecatoare, foarte frecventa in tarile
calde Africa si Asia
- localizarea definitiva - in vase venoase splanhnice - in special vezicale
prevezicale
- in sistemul arteriovenos visceral abdominal, in creier, in
plaman, ficat, intestine sau in ficat
- parazitii adulti se gasesc numai in vasele sanguine viscerale si masoara
mascul

10 - 25mm

femela

7,5 25mm

- ouale de-a lungul anilor produc o iritatie tisulara cu granuloame pseudotuberculoase

scleroza sau ulceratii
Schistosoma haematobium produce leziuni vezicale, hematurie - ouale se
elimina prin urina
Schistosoma japonicum produce leziuni in toate viscerele
creier,plaman,ficat,splina,plexuri vasculare subperitoneale si periperitoneale - ouale se
elimina prin scaun, uneori si sputa
Schistosoma mansoni - leziuni hepatice, splenice in plexuri mezenterice, colon si
rect - ouale se elimina prin scaun . Netratata, poate dura 5-18 ani sau poate produce
moarte.

Diagnosticul se pune prin evidentierea oualelor caracteristice Iin urina

(S.haematobium) sau in fecale (S.mansoni si S.japonicum) si uneori prin prezenta de
miracidii ( a nu se confunda cu protozoare ciliate)
- parazitii adulti nu pot fi pusi in evidenta decat in vasele sanguine viscerale.
Parazitii microscopici (protozoare) ai tracului digestive, ai cailor
biliare si ai tractului genital
1) Giardia lamblia (Giardia intestinali) provoaca o paritoza a cailor biliare si a intestinului
- este un protozoar flagelat
- trofozoitul (forma adulta mobile) este piriform cu 5 flageli in partea anterioara, 2 nuclei
si masoara 9-12m lungime si 5-15m latime
-se divide prin paritate
- chisturile sunt ovalecu 2 ( apoi 4 nuclei) de 8-12m lungime si 7-10m latime
Diagnosticul se pune usor pe examenul microscopic al bilei si al scaunului ; se pot
observa trofozoiti mobile sau chisturi cu aspect characteristic
- lamblioza este de obicei asimptomatica sau se manifesta prin tulburari digestive si
biliare , tulburari de nutritie, o stare de nervozitate sau depresie nervoasa
- giardioza este uneori insotita de eozinofilie
2) Trichomonas vaginalis
- provoaca o parazitoza foarte raspandita, frecventa la nivelul tractului genital la femei
(trichomonioza)
Trichomonas hominis determina la nivelul intestinului terminal
-este datorat unui protozoar flagelat de 7-20m lungime si 5-10m latime, cu 4 flageli in
fata si 1 posterior
-nu formeaza chisturi
Diagnosticul este relative usor - prin examenul microscopic al secretiei vaginale
proaspete
- prin examenul microscopic - atentie poate fi
confundat cu alti protozoari flagelati intestinali (Chilomastix)
3) Balantidium coli - provoaca o parazitoza intenstinala

- este un protozoar ciliat de 60-70m/20-200m cu un nucleu mare neuniform si

micronuclei diseminati
- chisturile sunt rotunde 40-60m
Diagnosticul balantidiozei se pune prin examen microscopic al scaunului proaspat intre
lama si lamela. In scaunele moi se pot evidential trofozoiti iar in cele consistente chisturi.
4) Isospora bell si alte peste 70 specii provoaca la om si animale parazitoza (coccidioza)
- parazitul este un sporozoar care se dezvolta intracelular in celule mucoasei intestinului
subtire
- diagnosticul este mai dificil
examen microscopic al scaunului unde se evidentiaza oocisti sau
sporocisti ( se poate confunda la pisica cu Toxoplasma gondii .
5) Entamoeba histolytica provoaca o amibiaza intestinala (uneori localizari viscerale)
- singura provoaca dizenteria amibiana si complicatiile (abcese
hepatice,cerebrale,pulmonare)
Diagnosticul se face pe date epidemiologice, clinice, anatomopatologice si
parazitologice.
- se prezinta sub 3 forme:
forma magna invaziva la nivelul leziunilor anatomopatologice in forme acute
forma minuta - 10-12m asigura continuitate ciclul evolutiv forma chistica
- se pot recunoaste anumite caractere microscopic pe preparatul proaspat examinat la cald
native sau tratat cu lugol
- chistul de E.histolytica - este sferic de 10-20m contine 1 sau 2 sau 4 nuclei cu
cromatina fin granulata la periferie un cariosom mic, compact,central
- dimensiuni 10-35m
6) Hartmanella, Acanthamoeba si Naegleria sunt amibe ce pot provoca amibiaze
cerebrale
- aceste amibe traiesc liber in apele statatoare si pot fi coprofile - nu sunt enteropatogene
- ele patrund prin nas direct in creier - unde produce abcese foarte greu de diagnosticat si
uneori mortale

Diagnosticul etiologic se pune numai prin examenul microscopic parazitologic in

preparatul umed al L.C.R. sau din puroiul obtinut din incizia unei interventii chirurgicale
sau la necropsie
- au forma flagelata, sunt mobile si la temperature camerei.
Parazitii cu localizare sistemica
-

se transmit prin artropode hematofage

au oaspete intermediar obligatoriu

sunt protozoare cu exceptia filariilor

Protozoare
1) Plasmodium - se cunosc aprox. 400 de specii, dar numai 4 produc la om
Plasmodium vivax (malaria terta benigna)
Plasmodium malariae (malaria cvarta)
Plasmodium fasciparium (tropica) cea mai periculoasa
Plasmodium ovale cea mai rara
Boala se contacteaza prin inocularea de sporoziti in urma intepaturii unui tantar
anofel.
-diseminare in ficat 7-18 zile , apoi in sange un numar mare de nerozoiti care
paraziteaza eritrocitele faza eritrocitara - caracterizata clinic prin febra, alterarea
starii generale si frisoane
- la inceput se manifesta prin febra neregulata si frisoane nesistematizate
- dupa o saptamana accesele se sistematizeaza si se repeta la 48 h (P.vivax)
la 24- 48 h (P.falciparum sau P.ovale)
la 72 h (P.malarie)
- pe langa ficat mai pot parazita splina, cellule ale sistemului reticuloendotelial si
maduva osoasa.
Diagnosticul malariei - rara la noi in tara ; netratata la timp, malaria tropicala este
mortala.
-

se pune pe date epidemiologice si clinice si este confirmat neaparat de punerea in

evidenta a parazitilor in sangele circulant

recoltarea sangelui se face indifferent de ora si de starea febrile a bolnavului, in

access au in afara lui

se realizeaza frotiuri din sedimentul de centrifugare a sandelui hemolizat,

picatura groasa examen

parazitul malaric o formatiune albastra (citoplasma parazitara in forma de inel

sau de amiba sau in masa compacta) si una rosie inchisa(puncte cromatice si
granule maro inchis de pigment dispuse central sau periferic in parazit

se mai pot utiliza si alte tipuri de analiza testele imunologice si

imunofluorescenta.

2) Babesia produce babesioza parazitoza sangelui

-se transmite prin muscatura unui ixod
-la om apare foarte rar si poate fi confundata cu malaria
-diagnostic: prin examenul sangelui ca si la malaria
date epidemiologice si clinice
3) Pneumocystis carinii acest, probabil un protozoar cosmopolit, produce o
pneumonie subacuta interstitiala plasmocelulara grava de obicei mortala ( la noi
nascuti, imunodeprimati si in fazele avansate ale unor boli grave)
- parazitul se coloreaza cu Giensa apare ca organisme mici de 1-2m
libere,amiboide,rotunde sau in suveica inconjurate de o membrane
Diagnosticul se pune pe amprente sau pe sectiuni din plamani obtinut din punctia
bioptica, deseori postmortem
la examenul histopatologic si mai rar prin examenul sputei
4) Toxoplasma gondii este un protozoar ce provoaca o parazitoza cosmopolita
(toxoplasmoza)
- boala este foarte rara la om si apare in viata embrionara sau de fat infectat
intrauterine
- exista tipuri de Toxoplasma - foarte virulente
- total avirulente suportate ani fara nici o manifestare
clinica
- trofozoiti 2-7m lungime 1,5-4m latime , ovoizi sau in semiluna
- formatiunile chistice - 25-100 m unde in interior se distinge un numar mare de
toxoplasme

Diagnosticul prin punerea in evidenta a parazitului colorat in Gienesa in

macrophage, in celulele S.R.E., in ganglioni, mai rar in miocard,
seroase,L.C.R.,intraocular
- imaginea radiological de mici inchistari calcare in creier la nou-nascuti,
de microcefalie
- serologia indica infestarea daca sunt positive IgM o infestare recenta
- poate fi inoculate la animale de laborator si cultivate pe culture de celule
(celula Hela)
5) Hemoflagelatele - din care fac parte tripanosomele si leishmaniile
-

sunt protozoare ; se pot prezenta (sau transforma) in oaspetele definitiv, in vector

sau culture

omul poate fi parazitat numai de 3 specii:

1.Trypanosoma gambiense parazit al omului si al ierbivorelor - transmise din

specia Glossina
- produce boala somnului Africana cu evolutie cronica
2.Trypanosoma rhodesiense transmisa de specii de Glossina morsitans boala
somnului Africana cu evolutie rapida
3.Trypanosoma cruzi se transmite prin dejectiile unor plosnite triatomide boala
chagas sud-americana.
Diagnostic :
pe date epidemiologice,anamnestice si clinice
confirmarea prin evidentierea parazitului in sucul tisular de la nivelul procesului
inflamator de la locul muscaturii, recoltat precoce
ganglioni limfatici pot fi tumefiati si bine vizibili
sange (frotiu,picatura groasa,sediment sau sange hemolizat)
L.C.R. in faze inaintate
4. Leishmania donovani, Leishmania brasiliensis
- la om se prezinta sub forma ovoidala de 2-6m cu necleu sferic si un blefaroplast cu
un mic flagel interior
- se fixeaza si se inmultesc in celulele sistemului reticuloendotelial, ganglioni,
maduva osoasa, splina si ficat.

Leishmania donovani sunt agentii leishmaniozelor viscerale cu

hepatopleuromegalie ( Asia,Africa centrala, America de Sud)
Leishmania brasiliensis agentul leishmaniozeicutanate americane
- toate leishmaniile sunt transmise prin flebotomi
Diagnosticul se pune pe date epidemiologice, clinice si punerea in evidenta a lor
din ganglioni limfatici, ficat sau splina,in interiorul celulelor S.R.E. sau leziuni
cutanate
rareori in moncitele circulante
testul formolgelului este deseori pozitiv (1-2 picaturi de formol
comert 40/100 de adaugatpeste 1-2ml ser; daca se formeaza un gel in 1-3 ore care sa
fie destul de solid pentru a se rasturna eprubeta fara sa se scurga serul- reactia este
pozitiva.
Parazitii(viermi) cu localizare neenterala
Filariozele parazitoze produse de virmi subtiri si lungi, cu localizare in sistemul
limfatic- dand nastere la microfilaria, invadand intermittent torentul circulator.
- boala este transmisa printr-un arthropod vector, de obicei tantar de tip
Culex,Anapheles sau Aedes.
1) Wuchereria bancrofti sub forma microfilaria, patrunde in organismul gazda,
fiind inoculate de un tanatar parazit
Diagnostic - pe criterii epidemiologice, clinice si prin evidentierea la microscop a
microfilariilor in sangele periferic, recoltat noaptea si examinat preparat proaspat,in
picatura groasa sau in centrifugat de sange hemolizat ; poate produce un elefantiazis al
membrelor superioare, adenopatii,cervicale si tulburari pulmonare.
2) Onchocerca vovulus se localizeaza in special in tesutul subcutanat,
producand noduli sclerosi sip e corp sip e pielea capului si ochi.
3) Loa-Loa - se localizeaza in tesutul conjuctiv
- filarial adulta masoara 4-7cm si se deplaseaza mereu , putand ajunge sub conjuctiva si
poate chiar sa perforeze ochiul
- ele migreaza in sange in timpul zilei
4) Dracunculus medineusis - are oaspete intermediar si vector un ciclop din apele
statatoare

- viermele adult are lungimea de 2m si se localizeaza in tesutul subcutanat al

memebranelor inferioara
- poate fi vazut cu ochiul liber prin transparenta pielii
- adogenii il extrag cu bagare de seama, infasurandu-l pe un betisor.
Virusuri
Virusurile sunt agenti de dimesiuni mici, submicroscopici, paraziti intracelulari
obligatoriu, vizibili la microscopul eletronooptic, al caror numar este de ordinal sutelor.
Clasificarea in continua schimbare si ameliorare
Se foloseste:
-

localizarea obisnuita la om (rinosinusuri,enterovirusuri)

aspectul clinic (paxvirusuri)

aspectul la microscopul electronic (rotavirusuri)

felul acidului nucleic (AND sau ARN- virusuri)

numarul si aranjarea capsomerilor sau denumirii ( Echo-virusuri- pi cornavirusuri)

Diagnosticul:
pe criterii epidemiologice, clinice sip e rezultatul laboratoarelor cu profil de
virusologie clinica
tabloul sanguin
reactia de eterohemoaglutinare Paul-Bunnel

la mononucleoza infectioasa

celule gigante herpes,varicela,zona

sedimentul urinar de celule cu incluziuni mai caracteristice - viroza citomegalie
Fungi(ciuperci parazite) si micoze
Fungii sunt vegetale mai mari decat bacteriile, nu au radacini, nici clorofica, se
reproduce prin spori si se compun dintr-o parte vegetative si una reproductive capabila de
a face spori.
-

partea vegetative de baza tal este compusa dintr-o masa de formatiuni

tubulare denumite hife

partea reproductive poate fi asexuata sau sexuata

- sporularea sexuata se produce la fungi perfecti prin diferite formatiuni: oospori,

zigospori sunt mai rar patogeni pentru om

- formatiunile reproductive sunt caracteristice si constituie criteriul hotarator pentru

recunoasterea si clasificarea fungilor.
Fungii pot fi : - filamentosi cu aspect pufos,vatos,mucegaiuri
- levuriformi cu celule isolate - se reproduce prin inmugurire
- diformi - iau aspect levuriform si filamentos.
Examenul micrologic elementar se compune :

studiul direct microscopic al produsului patologic necolorat ( raclare din zona

bolnava, sputa, secretie bronsica, puroi, exudate, L.R.C., lichid pleural, urina)

in continuare se examineaza preparatul colorat cu Gram (miciliile si sporii sunt

gram pozitivi ) , colorat cu Gienesa si preparat cu tus de china preparatele din
L.C.R. (Cryptococcus)

culturi pe mediu Sabourand lichid si solid

pentru studiul micozelorsistemice, trebuie sa se recurga la sectiuni si la colorare

cu acid periodic Schiff (P.A.S.)

se completeaza cu reactii -serologice

-intradermoreactie
-inoculari la animale

Micozele pot fi impartite in functie de localizarea lor: - superficiale

- subcutanate
- oculare
- cu larga raspandire
A. Micoza superficiala (par si stratul superficial al pielii)
1) Microsporum sunt caracterizate prin macroconidii mari fuziforme cu
pereti grosi si septati
2) Tricophyton au microconidiimai mici,sferice, cu capatul rotunjit, cu
peretii subtiri la capatul unei hife sau a unei scurte ramificatii ale ei
3) Epidermophyton acesti fungi prezinta macrocondii multe, multiseptate
cu capetele rotunde, pereti subtiri sau grosi fara macrocondii.
B. Micoze subcutanate
1) Sporotrichoza este o micoza dimorfila; se prezinta sub forma unor celule ovoide, dar
cu capete ascutite

- in forma micoliana se vede o retea fina de hife cu microcondii ovoide,in buchete

2) Cromomicoza produce afectiuni cronice ale pielii si ale tesutului subcutanat - se
regaseste la abcese cerebrale
- microscopic prin hife multiseptate cu pereti grosi si conidii rotunde cu elemente
asezate grupate sau izolate
3) Micetomul o afectiune granulomatoasa cronica sub forma unor inflamatii
subcutanatecare se pot ulcera, localizate pe membrele inferioare
-sunt 2 categorii de micetoame:

micetomul tip actinomicotic produs de specii Narcadia si Streptomyces care

sunt bacterii - sunt sensibili la antibioticele antimicrobiene

micetomul fungic - produs de diferite specii de fungi perfecti - sunt sensibili la

substante antifungice

C. Micoze ale ochiului ( Keratomicoze)

- sunt infectii fungice ale corneei prin infectare din afara
- sunt produse de cel putin 80 de specii diferite (Fusarium,Candida,Aspergillus)
Micozele levuriforme de larga raspandire
- intra aici o serie de fungi levuriformi care se regasesc in natura, pe tegumenete si
mucoasele omului sanatos, pe piele, unghii, gura, cai respiratorii superioare, tub digestiv
si tract genitourinar
- produc leziuni superficiale uneori extensive mai des la imaturi, batrani, persoane cu
defect imunologic, tratamente imunosupresive, tulburari prin antibioterapie ale ecologiei
florii saprofite normale
- aceste micoze pot deveni invazive producand septicemii, endocardite, meningite intra

Candida (candita albicands)

Geotrichum
Torulopsis

1. Candida se evidentiaza sub forma unor levuri rotunde sau ovalare mari de 24m intens grampozitive, uneori insotite de peudomiceliene de asemenea
grampozitive
- in culturi - apar pseudomicelii, blostospori si chlamidospori cu pereti grosi
- diferentierea se face pe baza unor criterii culturale si fermentative

2. Geotrichum se evidentiaza in produsele patologice , in special in sputa si in gura

si in intestinul normal sub forma de artrospori
- poate fi confundat cu Oospora, Blastomyces, Coccidioides si cu alte fungi - pentru
o corecta identificarese recurge la culturi
3. Torulopsis - apare in produsele patologice sub forma unor levuri rotunde si ovale,
grampozitive de 2-4 m des inmugurite
- nu sunt capsulate , nu se vad hife
D. Micoze sistemice - prezinta 3 tipuri clinice:

Infectiile asimptomatice - pot interesa pielea, sistemul limfatic, sistemul osos sau
orice organ, nedetectabile intamplator prin mijloace de laborator

Infectiile simptomatice pot prezenta forme variate cu simptome locale discrete

evidente sau grave

Infectiile diseminate progresive au o simptomatologie progresiva, discreta un

timp mai lung, apoi progresiv - diseminate sistemic si uneori mortale

Fungi cauzatori ai micozelor sistemice sunt: ca si Candida, dar cu exceptia fungelui

Cryptococcus neoformansdifozici
in natura saprofita - forma micoliana saprofita
in natura parazitara forma miceliana parazitara sau tisulara invaziva sau
levuriforma
1) Criptococoza (toruloza) o micoza cronica sau subacuta
- intereseaza in special plamanul, meningele, creierul si rareori alte tesaturi
- la omul normal nu se gaseste numai la imaturi, la leucemie si cu afectiuni
debilizante
- se evidentiaza in produsul patologic (L.C.R.) (exudat bronsic si urina) cu o picatura
de tus china
- apare o formatiune sferica usor ovalara de 5-15m inconjurata de o capsula
groasa refrigerata
- pentru studiu - culturi
- inoculari intraperitoneale sau intracelebrale la soarece
2) Coccidioidomicoza - o micoza mai frecventa, uneori mai asimptomatica sub
forma de afectiuni acute sau benigne si limitate spontan la tractul respirator

- se disemineaza in diferite viscere, tesut osos, limfatic sau cutanat

- infectia mama se face prin inhalarea de artrospori
- la examenul direct - funingul apare ca o sferula cu peretii grosi de cca 2m sau ca
un sporangiune micpana la 200m cu endospori
- identificarea corecta procedee culturale
3) Histoplasmoza este o micoza dimorfica a sistemului reticuloendotelial , putand
invada ganglionii limfatici, plamanii, splina, ficatul, sistemul nervos central si alte
organe
- este un funing saprofit exista in sol, in excrementele pasarilor si lilieci, in pivnite,
in pesteri
- infecteaza animale si omul prin inhalare de spori
- boala este deseori asimptomatica , evoluand ca o infectie benigna; produce o
pneumopatie cronica, uneori excavata, simuland o tuberculoza
- se dezvolta intracelular in reticulul endoplasmatic
- se pune in evidenta colorand cu Gienesa si se examineaza microscopic cu inversie
pulpa ganglionara, splenica sau hepatica, obtinuta prin biopsie sau punctie biopsie,
mai rar prin examneul concentratului leucocitar
Histoplasmoza se prezinta ca o serie de formatiuni rotunde de 2-4m intracelulare
cu protoplasma in forma de semiluna, colorata in rosu si cu vacuole mai vizibile.
- se pot face culturi si inoculari la animale.
4) Blastomicoza nord-americana produsa de un fung dimorfic , cu evolutie la om
sub forma de granulomatoze cronice si supuratineale plamanului mai orar in tesuturi
si organe
- se gaseste in natura, sol, dejectiile pasarilor
5) Paracociodioidomicoza este o infectie cronica bucala si nazala, cuprinde sistemul
limfatic tributar si poate da metastaze viscerale la distanta
- fungul apare sub forma unor formatiuni levuriforme de 10-40m rotunde sau
ovalare cu peretii grosi retractabili si cu inmuguriri multiple
6) Aspargiloza -Aspergillus un fung cu mare raspandire in natura, pe obiecte,
vegetale si poate fi gasit pe tegumente si mucoase contaminand accidental si mediile
de cultura

- poate lua aspectul unor granulomatoze des supurative ale tegumentului, ale
obrazului(ureche,cornee,sinusuri,orbita) ale plamanului sau alte viscere - apare in
special la persoane din mediu rural, debili sau cei cu tratament antibiotic,
imunodeprimante
- examenul microscopic direct al produsului patologic, sputa, aspirat din focar) se
pun in evidenta hife septate, ramificate si cu conidii la extremitati.
7) Micormicoza o boala rar, dar fatala afecteaza creierul, plamanul, mai rar alte
organe
- este produsa de un fung saprofit nepatogen si eventual contaminant al mediilor de
cultura
-se prezinta sub forma de micelii aseptice cu spongiofori lungi, terminati in sporangii
(saci cu spori)
Bacterii si infectii bacteriene
1) Coci grampozitivi aerobi si anaerobi
In clinica intereseaza in special cocii grampozitivi asezati
- in gramezi (Staphylococcus)
-in lanturi(Steptococcus)
-diplococii (Streptococcus pneumoniae)
Stafilococii sunt reprezentati de 3 specii aerobe principale
A. Staphylococcus aurens poate fi izolat de la persoane sanatoase, de pe
tegumentele externe si de pe mucoasa nazala
- este des patogen putand produce: pustule, furuncule, infectii ale pielii, impetigo,
penfigus la nou-nascuti, abcese, flegmoane, flebite, pneumonii, abcese renale, meningite
septicemii, endocardite
- antibiograma este obligatorie
B. Staphylococcus epidermis- produce colonii mai opace, albe, nu fermenteaza
manita si nu produce coaguloza
- devine patogen prin infectarea cateterelor intravenoase, a protezelor vasculare si
valvulare

C. Staphylococcus saprophyticus se aseamana foarte mult cu S.epideridis; ambii

sunt coagulazononegativi, saprofiti ai tegumentelor, nepatogeni, de multe ori pot fi
germeni de contaminare a hemoculturilor si a cateterelor
- pot produce infectii urinare
Streptococii anaerobi (Peptococcus) nu se deosebesc de cei aerobi prezenta lor
poate fi vizibila intr-un produs patologic- fetid , nu cresc pe medii uzuale.
Streptococii sunt sferici,usoreliptici de 1,2/ 0,7m, grampozitivi
- in forma patogena din organism si produse patologice apar inconjurati de o capsula
discreta
- in medii lichide apar in lanturi lungi
- pot fi cultivati numai pe medii relativ bogate (glucozate cu sange)
- nu sunt sensibili la bacitracina.
Streptococii -hemolitici pot fi grupati in mai multe grupe Lancenfield : A, B, C, D.
Streptococcii piogeni -hemolitici grupa A sunt cel mai des intalniti in patologia
umana
- pot produce angine, scarlatina, febre pueperale, pneumonii, celulite miozite,limfangite,
erizipelul, septicemii si meningite
- infectiile streptococice pot fi urmate in reumatismul articular acut, de gromeluronefrita
si de coree
- diferentierea celor din grupa A fata de celelalte grupe se face prin testul la bacitracina
- Streptococii piogeni -hemolitici grup B (insensibili la bacitracina) nepatogeni
pentru omul adult, sunt saprofiti si patogeni pentru animale.
- Streptococii -hemolitici din grupa C pot avea la om aceleasi caractere de saprofite si
aportunism ca cei din grupa B
- Streptococii grup D (enterococii) sunt de obicei sau hemoliti cuprind germenii
saprofiti nepatogeni ai cavitatii bucale (S.Salivarus)
Streptococcus MG, Streptococcus sanguis, Streptococcus mitis, Streptococcus
mutans - sunt microaerofili ; pot produce endocardite bacteriene subcutanate, infectii
respiratorii si infectii ale unor plagi muscate

Streptococcus faecalis (enterococ) produce pe geloza-sange colonii mai mari ,

creste pe medii usor selective pentru germeni intestinali( Mc Conkey), pe medii cu bila si
rezista la 30 - 60C
- produc angiocolecistite, infectii urinare, septicemii, endocardite, bacteriene subcutanate
Streptococii anaerobi (Pestostreptococcus)- se izoleaza din colectii purulente
fetide.
Streptococcus pneumoniae(pneumonoc) sunt cocigram pozitivi in obicei grupati
in dipli, uneori izolati si in lanturi scurte
- pot produce pleurezii, peritonite,endocardite, artrite, meningite, otite, mastoidite si
sinuzite
- sunt incubati de optochina; pot fi confundati cu cocobacili grampozitivi sau alti bacili
grampozitivi pleomorfi.
Coci gramnegativi aerobi si anaerobi

apar izolati, mai des grupati cate 2(diplicoci) sau inmase

sunt dispusi in boaba de cafea in partea invecinata

diplicocii gramnegativi pot fi confundati cu cocobacili negativi

1. Neisseria Branhameela saprofite nepatogeni ai mucoaselor bucofaringiene si

respiratorii superioare
- cresc usor pe medii uzuale
- nisseriile se dezvolta de obicei sub forma de diplicoci iar celelalte in mase neregulate
- Nisseria meningitidissi N.gonorrhoeae se dezvolta pe mucoasele genitale
Neisseria gonorrhoeae (gonococul) se prezinta sub forma unui diplicoc
grampozitiv in boabe de cafea cu partea turtita invecinata
-produce o uretrita acuta purulenta la barbat si ocervicita la femei-evidentierea
gonococului se poate face prin frotiu colorat cu Gram, incubarea se face la 35C.
Nisseria meningitidis (mengigocul) poate fi saprofit nepatogen al mucoaselor
faringiene, dar poate deveni si patogen, invadand torentul circulator si producand
septicemii
-sunt sub forma de diplococi gramnegativ deseori intracelular
-se pun in evidenta pe frotiu realizat din sedimentul de centrifugare al L.C.R., colorati cu
Gram si albastru de metil.

Branhamella catharsis si alte neisserii nepretentioase se gasasec pe frotiu izolate sau

uneori in mase mari de cocci gramnegativi anaerobic (Veillbnella) seamana cu cei
aerobi, dar sunt mai mici saprofiti ai mucoaselor bucale, respiratorii superioare si
genitale, dar pot fi si oportunisti
Cocobacili gramnegativi (uneori bacteriformi)
Bacili scurti gramnegativi pleomorfi aerobi
- se pot prezenta izolati cate doi sau in lanturi scurte uneori pleomorfi in suveica
incapsulati si cu coloratie bipolara
- germenii sunt relativ pretentiosi
Pasteurella(pasteurella multocida) germeni patogeni pentru animale produc
infectii locale dupa contact de animale
- la om provoaca artrite, abcese hepatice si cerebrale, septicemii, meningite
Persinia cocobacili in suveica , cu coloratie bipolara
-coloratia Gienesa si Gram
- Persinia pseudotuberculosis,P.peptis
Francisella rezervorul natural iepurii si sobolanii
-produce la om tularenia
-sunt bacili scurti,gramnegatici, cu coloratie bipolara
Bordatella cocobacili mici imobili pot prezenta coloratie bipolara
-B.pertussis, B.parapertussis,B.bronchiseptica
Haeprophilus sunt cocobacili mici scurti gramnegativi imobili; se gasesc in
vecinatatea coloniilor abundente de stafilococi
Haemophilus saprofit al cailor respiratorii superioare; la copii-epiglote
acute,bronhopneumonii, endocardite si meningite
H.parainfluezae,H.haemolitycus si parahaemolylicus
Hemophilus ducrey sub forma de cocobacili scurti gram pozitivi, des in lanturi
produce sancru mode cu ulceratii la poarta de intrare si adenta purpurata
H.aphrophilus si H.vaginalis saporfiti ai mucoaselor genitale la femei
Bruccella cocobacili imobili,gramnegativi, cu coloratie bipolara
B.melintensis,B.abortus,B.suis,B.camis

Bacili gramnegativi aerobi

-fac parte din multe familii,genuri, specii si tipuri
-pentru clasificare se recurge la medii speciale, la caractere fermentative, la tipizari
serologice,bacteriologice
Fam.Enterobacteriaceae Citrobacter,Enterobacter, Escherichia (cu E.coli bacil
gramnegativ mobil, formeaza lactoza, saprofit al tracului digestiv)
Klebsiella bacili gram negativi, inconjurati de o capsulain produsele patologice
fermenteaza lactoza, produc colonii mari,mucoide pot produce epidemii de spital
Salmonella bacili grampozitivi imobili, nu fermenteaza lactoza, produce des tulburari
digestive
Serratia produce infectii locale si epidemii de spital
Sbigella bacili gramnegativi imobili, nu fermeneteaza lactoza, produc dezenteria
bacilara
Proteus bacili gramnegativi mobili, produc colonii largi, nu fermenteaza lactoza produc des infectii urinare si infectii locale
Yersenia bacili gramnegativi , cu coloratie bipolara; produc tulburari digestive
Y.pestis produce pesta.
Fam.bacililor gramnegativi aerobi nefermentativi cu a gemeni Achromobacter,
Acinetobacter, Alcaligenes,Comamonas, Eikinella,Flavobacterium,Kingella,Moraxella
-bacili grampozitivi, relativ mici - produc conjunctivite
P.aeruginosa produce un pigment albastru verde si produce infectii urinare locale.
P.maltoplula- infectii de spital. P.mallei. P.pseudomallei
Fam.Vibronaceae bacili incurbati si cu un cil terminal;are 2 grupuri:
Vibrio(V.cholerae- produce holera),V.parahaemolyticus- produce diaree acute si
toxiinfectii alimentare
Aeromonas vibrionii anaerobi sunt bacili trict anaerobi, care nu fac spori
Genul Bacteroides cuprinde bacili asemanatori, colibacili mai subtiri totalitatea florei
intestinale
Genul Fusobacterium bacili lungi, subtiri si capete ascutite, des colorati neuniform si
pleomorfi

Bacili grampozitivi aerobi si anaerobi

Sunt impartiti in 4 grupe:

bacili aerobi grampozitivi, sporulati tip bacteria carbonoasa )Bacillus antheracis)

bacilli aerobi grampozitivi nesporulati , pleuromorfi, care prezinta des granule

diferit colorate (de tip Corynebacterium dipleteriae

bacili anaerobi grampozitivi nesporulati (Actinomyces)

bacili anaerobi grampozitivi (de tip Clostridium)

Microbacteriile

- sunt bacili acido-alcoolo-rezistenti

- se coloreaza in rosu selenica
- se cunosc 3 specii implicate in tuberculoza umana
Mycobacterium tuberculosis,M.bovis,M.Kausasii
Spiri si spirochete
1. Campylobacter germeni rigizi incubati, mobili, cu flagel la extremitate
- cresc in conditii de micro-aerofilie (Vibrio faetus)
Campylobacter-factus in intestinul omului Spirillum minor se coloreaza cu Gienesa
Borellia paratizi la diverse artopode capuse si paduchi
-filamente 10-20m cu 5-7 sporde largi; se coloreaza cu Gienesa ; B.recurrentis violet
de gentiana
Treponema cavitatea bucala, tract digestiv,genital. Patogene pentru om sunt:

Treponema pallidum agent al sifilisului

Treponema pertenue agentul franbroesiei

Treponema carateum se coloreaza cu Gienesa

Leptospira organisme foarte subtiri, lungide 10-15m, spiralati la capat, o incurbare

sub forma de carlig
L.acterohaemorrihagiae,L.canicola,L.pormona produc la om leptospirozele
Agenti microbieni defectivi,obligatoriu
intracelulari mici

Mycoplasma -PPLO- M.pneumoniae patogena pentru om

Chlamydia parazit imobil gramnegativ, colorabil cu Gienesa

Ricketsia obligatoriu intracelulari mici, colorabili cu Giensa

Forme L o serie de forme L ale unor bacterii

- diagnosticul se pune pe reactii serologice, culturi si inoculari

Bibliografie:

Laboratorul clinic in infectii, Matei Bals

Laboratorul clinic- parazitologie, Paul Dancescu