Cuprins

1. Moraxella .................................................................... 1
2.Introducere morfologie, izolare, condiii de cretere
i dezvoltare, ncadrare taxonomic ...............................
3.Specii cunoscute ..........................................................
4. Prezentarea speciilor ...................................................
5. Incidena n produsele alimentare ...............................
6. Acinetobacter ..............................................................
7. Bibliografie .................................................................

1
3
5
6
7
9

Moraxella
Familia Neisseriaceae
Aceast grup de bacterii este format din familia Neisseriaceae i din
dou genuri nencadrate. Familia Neisseriaceae cuprinde patru genuri:
Neisseria, Branhamella, Moraxella i Acinetobacter. Primele dou cuprind
specii patogene pentru om i nu prezint interes pentru microbiologia
alimentelor, ultimele dou nu cuprind specii patogene pentru om, dar fac
parte din microflora de contaminare a unor produse alimentare,fiind incluse
n asociaii microbiene ca Pseudomonas - Moraxella - Acinetobacter. Din
cele dou genuri nencadrate, numai speciile din genul Paracoccus pot fi
ntlnite uneori pe alimente.
Cele patru genuri ale familiei Neisseriaceae se deosebesc pe baza
caracterelor din urmtorul tabel.

Forma
celulelor
Diviziune n :
Dezvoltarea
n medii
simple
Sensibilitatea
la penicilin
Oxidaza
Nitratreductaza
G sau C%

Neisseria

Branhamella

cocoid

cocoid

dou planuri

dou planuri

- sau V

47-52

40-45

40-46

39-47

Moraxella

Acinotobacter
Bastonae n
Bastonae
faza
umflate n
exponenial
perechi sau
i coci n faza
lanuri scurte
staionar
un plan
un plan

Genul Moraxella
Bacteriile din genul Moraxella au form de bastonae foarte scurte i
umflate, cu dimensiuni de 1,0 - 2,5 microni, deseori semnnd cu cocii,
obinuit aezate n perechi sau lanuri scurte. n unele culturi, forma
celulelor este foarte uniform, n altele, pleomorf, cu variaii de mrime i
aspect i cu apariia de filamente sau lanuri lungi.
Pleomorfismul este favorizat de lipsa de oxigen i de temperaturile
mai mari decat cea optim. Unele specii sau tulpini formeaz capsul,altele
nu, Gram negative, imobile, asporogene, strict aerobe, de obicei oxidaz i
catalaz pozitive. Au metabolism respirator i nu necesit cerine speciale
pentru dezvoltare. Nu produc indol, AMC i H2S.
Nu folosesc hidraii de carbon. Pot folosii ca surs de carbon i surs
de energie un numar limitat de acizi organici, alcoolici i aminoacizi. Sunt
foarte sensibile la penicilin.
Cretere i dezvoltare
Temperatura optim de dezvoltare este de 32-35 grade C, iar pH-ul
optim 7 - 7,5. Cele mai multe specii se dezvolt bine pe agarul cu snge, pe
care formeaz colonii foarte mici ( < 1 mm, rar 3 mm ), cu sau fr zon de
hemoliz n jur, n funcie de specie.Lichefiaz sau nu serul coagulat.
Bacteriile din genurile Moraxella i Branhamella sunt foarte
asemntoare fenotipic i genetic, motiv pentru care s-a propus unificarea
lor ntr-un singur gen. Singurul motiv pentru care au rmas ca genuri
separate au fost morfologia lor deosebit: forma de bastonae la Moraxella i
de coci la Branhamella.
O caracteristic ce definete actualul gen Moraxella este incapacitatea
de a forma acid din glucoz.Exist nsa unele specii bacteriene care prezint
toate celelalte caractere ale genului Moraxella, numai c sunt zaharolitice, pe
care unii autori le-au propus s fie incluse n acest gen. Aceast propunere
nu a fost acceptat, asemenea bacterii fiind nencadrate nc. Se pare c
multe din acestea aparin genului Flavobacterium.
Bacteriile din genul Moraxella se ntalnesc ca epifite pe mucoasele
(respiratorie superioar, conjuctival ) omului i animalelor cu snge cald i
pe produsele alimentare, la care n anumite condiii mpreun cu alte grupe
de bacterii, produc fenomene alterative.

Specii cunoscute
Subgenul Branhamella cuprinde: Moraxella catarrhalis, Moraxella
caviae, Moraxella cuniculi, Moraxella ovis.
Subgenul Moraxella cuprinde: Moraxella atlantae, Moraxella bovis,
Moraxella caprae, Moraxella equi, Moraxella osloensis.
Moraxella bovis
Gazda receptiv i infecia natural: la bovine, produce
cheratoconjunctivita. n ara noastr, microbul a fost izolat pentru prima dat
de Volintir n 1971.
Surse de izolare: secreii conjunctivale, material reclat din ulcer
cornean.
Examen microscopic direct: n frotiul din materialul purulent sau n
materialul reclat din ulcere corneene colorate prin metoda Gram, se observ
diplobacili deseori cocoizi, intra- sau extracelulari, Gram negative.
Condiii de cultivare: pentru izolare,nsmnare pe agar cu snge socolat,
pH 7,2-7,5, d cele mai bune rezultate.Germenul se dezvolt bine i pe agar
cu snge,agar cu ser,bulion cu snge. Temperatura optim este 36 grade C.
Identificare
Morfologie: bacil de 1,5-2 microni lungime i 0,5-1 microni grosime.
Obinuit, se gsete n perechi, uneori i n lanuri scurte, capsulat,
nesporulat, imobil, Gram negativ.
Caractere culturale: medii lichide turbiditate slab. Depozit
abundent; agar cu snge dup 24 de ore, apar colonii mici, rotunde,
transparente, albe-cenuii, nconjurate de o zona subire ( 1,5 mm ) de
hemoliz beta mai intense pe medii cu snge de cal.
Proprieti biochimice: nu fermenteaz substanele hidrocarbonate, nu
produce indol, nu reduce nitraii, lichefiaz gelatina, nu produce H2S.
Rezistena: la temperatur de 58-59 grade C, se distruge n 5 minute.
Este sensibil faa de erotromicin, tetraciclin i cloramfenicol.
Patogenitate: n condiii experimentale, este n general nepatogen
pentru animalele de laborator. Leziuni tipice de cheratit s-au reprodus la
bovine cu culturi de 24 ore de ctre Jones i col. (cit. Merchant i Packer,
1967). Germenul posed o toxin hemolitic i o tozin necrotic.
3

Prin inocularea ambelor toxine de Moraxella bovis, se pot reproduce

leziuni de cheratit i conjunctivit la iepuri i viei.

Moraxella Catarrhalis
Genul Branhamella cuprinde multe specii dintre care B. catharrhalis
este cauza unor variate infectii la om. B. catarrhalis face parte din flora
normala a tractului respirator si impreuna cu alti membrii ai cailor
respiratorii superioare, cum sunt, H. influenzae si Str. pneumoniae poate
produce acutizari ale unor afectiuni pulmonare cronice sau bronhopneumonii
secundare infectiilor virale si tusei convulsive, poate fi implicat de asemenea
in etiologia unor otite si sinuzite maxilare, prin diseminare directa de la
nivelul mucoaselor respiratorii. B. catarrhalis este frecvent izolata din sputa,
insa rolul sau patogen este suspectat doar atunci cand sputa contine un mare
numar de polimorfonucleare, frotiul colorat Gram - diplococi gram-negativi,
iar cultura evidentiaza o crestere predominanta a B. catarrhalis. B.
catarrhalis, poate proteja alti germeni patogeni respiratori de actiunea
penicilinei si ampicilinei prin producerea de beta-lactamaza. B. catarrhalis
este implicata si in etiologia unor otite si sinuzite si ocazional poate fi izolata
din sangele persoanelor imunocompromise.
Specie din subgenul Branhamella, este singura specie a acestui subgen
descoperit la oameni. Organismul este considerat o bun gazd pentru
parazit i a fost considerat agentul etiologic de mijloc-infecie la ureche,
infecii ale sinusurilor maxilare, bronita, traheita, conjunctivita, pneumonie,
otita medie la sugari, septicemia, meningita i endocardita.Speciile rmase
ale acestui subgen ( M. caviae, M. cuniculi, M. ovis ) sunt parazii la cobai,
oi, vite i iepuri.

Moraxella Catarrhalis - tratamente si afeciuni

Laringitele bacteriene sunt provocate de Moraxella catarrhalis,
Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae, Staphilococcus aureus,
Klebsiella pneumoniae. Epiglotitele sunt cel mai frecvent provocate de
Haemophilus influenzae tip B. Difteria este cauzata de Corynebacterium
diphteriae. Laringitele tuberculoase sunt provocate de Mycobacterium
tuberculosis.
Exista
si
cazuri
rare
de
laringite
sifilitice.
Laringitele fungice sunt in general cauzate de Candida albicans,
Blastomyces
dermatitis,
Histoplasma
capsulatum,
Cryptococcus
neoformans.
Pe langa laringitele infectioase, exista si laringite non-infectioase, cum
ar fi cele iritative (determinate de agenti iritanti, de exemplu fumuri toxice),
cele alergice sau cele traumatice (ce pot aparea ca urmare a abuzului vocal).
Tratamentul infectiei prezumti cu M. catarrhalis cu o combinatie
penicilina-acid clavulanic pare a fi adecvat (eficient). Rezistenta la
penicilina a aparut pentru prima data la Branhamella izolata la mijlocul
anilor \'70, iar in prezent exista la 85% din tulpinile izolate clinic. Rezistenta
este mediata de doua |3-lactamaze strans inrudite, BRO-l si BRO-2
(acronime derivate de l&Branhamella si Moraxella), care exista la 90% si
respectiv 10% din tulpinile rezistente. Aceste enzime sunt acti impotriva
penicilinei, ampicilinei si amoxicilinei, dar mai putin acti impotriva
cefalosporinelor, in special a celor din generatia a IlI-a si se leaga avid de
acidul clavulanic si sulbactam.
Cefalosporinele, in special cele din generatia a Ii-a si a IlI-a, sunt
alternati eficiente. S-a demonstrat ca un tratament cu durata de 5 zile vindeca
o infectie respiratorie, desi pentru sinuzita este necesara o perioada de
tratament mai indelungata. Tulpinile izolate din Statele Unite sunt aproape
toate sensibile la tetraciclina, eritromicina, trimetoprim-sulfametoxazol,
chinolone si cloramfenicol, desi rezistenta la tetraciclina, mediata probabil
de determinantii T si B, este in crestere in Europa si Asia si este documentata
la doua tulpini din Statele Unite.
Dupa identificarea cocilor gram-negativi in frotiuri colorate Gram si
identificarea finala prin culturi, alegerea antibioticului trebuie dictata de
seritatea conditiei si prezenta potentiala a infectiei cu alte microorganisme.

De exemplu, exacerbarea unei bronsite cauzate de Branhamella poate

fi tratata cu tetraciclina sau trimetoprim-sulfametoxazol, dar la un pacient cu
pneumonie, posibilitatea coexistentei unei infectii cu pneumococi rezistenti
la aceste droguri dicteaza alegerea combinatiei ampicilina-sulbactam sau
cefalosporine de generatia a IlI-a, cel putin pana sunt disponibile rezultatele
culturilor.

Moraxella osloensis
Este o bacterie gram-negativ,este
mucoase,rareori cauzeaz infecii.

saprofit

pe

piele

Incidena n produsele alimentare

Garania microbiologic a alimentului este guvernat de un control
riguros al echilibrului ntre condiiile oferite de aliment i mediu, procesare
i gradul de contaminare. Alterarea microbian a alimentelor, respectiv a
crnii, este un proces competitiv ntre bacterii i, n funcie de condiiile de
mediu n care se face depozitarea crnii (temperatur, umiditate relativ a
aerului), alterarea microbiologic va avea loc sub aciunea unui anumit grup
sau asociaii bacteriene.
n cazul crnii refrigerate, pstrat n condiii de aerobioz, putrefacia
superficial este tipul de alterare cel mai frecvent, cauza principal fiind
multiplicarea excesiv a bacteriilor din asociaia Pseudomonas Acinetobacter - Moraxella, singur sau mpreun cu alte specii din cele mai
diverse grupe taxonomice. Dominaia acestor bacterii psihrofile aerobe
devine mai pregnant pe msur ce depozitarea la temperatura de refrigerare
progreseaz i numrul total de bacterii pe unitatea de suprafa crete.
6

Ca urmare a creterii proporiei de psihrofile pe carnea depozitat la

refrigerare, numrul de bacterii aerobe ce se dezvolt la temperatura de 37
grade C rmne staionar sau scade, iar a celor ce se dezvolt la 0...5oC
crete. Prin ambalarea crnii refrigerate sub vid, datorit condiiilor
anaerobe, profilul microflorei se modific, germenii de putrefacie fiind
nlocuii cu bacterii lactice (Leuconostoc, Lactobacillus etc.) care sunt
capabile s tolereze concentraii ridicate de CO2.
Deoarece carnea ambalat sub vid are condiii anaerobe att n
straturile profunde ct i la suprafa, dezvoltarea asociaiei bacteriene
Pseudomonas - Acinetobacter - Moraxella are loc numai la nceput pe baza
resturilor de oxigen i este urmat deseori de multiplicarea speciei
Microbacterium thermosphactum (Brochotrix thermosphactum) i a
enterobacteriilor. n final, cnd oxigenul rezidual este consumat prin
respiraie tisular i este nlocuit cu CO2, care ajunge la o presiune parial
nalt, microflora predominant va fi format din bacteriile lactice Gram
pozitive.

Acinetobacter

Regn:Bacteria
ncrengtura:Proteobacteria
Clasa:Gamma Proteobacteria
Ordin:Pseudomonadales
Familie:Moraxellaceae
Gen:Acinetobacter
Specii: baumannii, baylyi, beijerinckii, bouvetii, calcoaceticus,
gerneri, grimontii, gyllenbergii, haemolyticus, johnsonii, junii, lwoffii,
parvus, radioresistens, schindleri, tandoii, tjernbergiae, towneri,
ursingii
Morfologie:Bacili scuri
Dispoziie:neregulat/diplo
Colorabilitate:Gram negative

 Acinetobacter baumanii este o bacterie ntlnit de obicei n infeciile

intraspitaliceti. Nu se coloreaz Gram, este aerob, pe frotiu seamn
cu Haemophilus influenzae.
Acinetobacter este un germen care prefer mediile apoase. Este
ntlnit frecvent n seciile de terapie intensiv.

Bibliografie
1. D. Brzoi, Microbiologia produselor alimentare de origine animal,
Editura Ceres, Bucureti, 1985;
2. Valeria Dica Popi, Bacteriologie veterinar aplicat, Editura Ceres,
Bucureti, 1974;
3. www.referate.ro
4. http://dictionar.romedic.ro/moraxella-catarrhalis
5. http://www.umfcv.ro/files/m/i/MICROBIOLOGIA
%20RINOSINUZITELOR%20BACTERIENE%20%C3%8EN
%20AREALUL%20GORJ.pdf
6. http://sanatate.flu.ro/boli-si-afectiuni/moraxella-branhamellacatarrhalis-tratament/