Teste serologice in bacteriologie Determinarea structurii antigenice in bacteriologie se realizeaza prin : 1.reactii de aglutinare (coaglutinare si latex aglutinare ) 2.

reactii de precipitare 3. Reacţia de fixarea a complementului In reactia de aglutinare antigenele sunt de natura corpusculara. Reactia de aglutinare consta in rc ac cu ag de pe suprafata unor particule (bacterii, hematii, latex) determinand aglutinarea acestora prin scaderea fortelor electrostatice de repulsie intre particule si formarea unor punti de legatura. Aglutinarea directa: reprezinta aglutinarea ag naturale ale unor particule de catre ac specifici. Se poate utiliza pt identificarea enterobacteriilor.

Reacţia de coaglutinarea este utilizată, în special în detectarea antigenelor diferitelor grupuri de steptococi, Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae etc. Anumite tulpini de Staphylococcus aureus (tulpina Cowan, ATCC 12498) prezintă un conţinut ridicat de proteină A de suprafaţă. Proteina A din peretele celular al stafilococului aureu se leagă de fragmentul Fc al moleculei de imunoglobulină, lăsând liber fragmentul Fab pentru legarea antigenului. Aglutinarea vizibilă a stafilococilor reprezintă un test pozitiv care indică legătura antigen-anticorp . De exemplu diagnosticul de laborator in infectia streptococica se face prin :

i) Diagnostic bacteriologic: > testul la bacitracina - se evidentiaza grupul A, singurul sensibil la acest antibiotic > teste de aglutinare indirecta (latexaglutinare) > testul de coaglutinare sau ELISA - se evidentiaza grupurile A, B, C, G > pentru S. pneumoniae se recolteaza sputa (produs patologic) si se efectueaza frotiu > diagnosticul diferential între penumococ si S. viridans se face pe baza reactiei cu bila -testul biolozei Neufeld (pneumococul nu rezista - în prezenta bilei se produce autoliza, spre deosebire de grupul viridans), reactiei cu inulina (pneumococul fermenteaza inulina, S. viridans nu), reactiei cu optochin - etil-hidrocupreina (pneumococul e sensibil la optochin, S. viridans nu) > determinarea prezentei capsulei polizaharidice (Ag K), la pneumococ > testul PYR - enterococii sunt PYR pozitivi > cultivarea: mediu agar-sânge (aparitia hemolizei, colonii de tip S sau M)
ii) Diagnostic serologic:

> reactia ASLO - pt S. pyogenes; titrul normal ASLO este de 200 unitati (maxim 250).

astfel încât să nu se amestece. spirocheta patogena care se transmite prin contact sexual sau pe cale transplacentara. . la intalnirea celor 2 striuri apare o zona de hemoliza mai intensa. în special în detectarea antigenelor diferitelor grupuri de steptococi. Serologia sifilisului Sifilisul este o boala infectioasa si contagioasa determinata de Treponema pallidum. pentru identificarea paraziţilor. Perpendicular se insamanteaza streptococul.de coaglutinare – se foloseste o tulpina de stafilococ. tulpina Cawan1 bogat in proteina (a). dar să se păstreze interfaţa limpede. Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae. exceptional prin contact sanguin (intepatura.♣ reacţia Ascoli – folosită în diagnosticul retrospectiv al antraxului. Reactia de aglutinare – pe lama R.> teste serologice pentru determinarea prezentei si titrului Ac pentru alte structuri antigenice (streptokinaza. Reacţia poate fi utilizată în: ♣ pentru gruparea streptococilor. 3. Daca streptococul e de grup β elibereaza factorul Camp care mareste hemoliza stafilococului. Reacţia de coaglutinarea este utilizată. după 15-20 minute. hialuronidaza. Streptococcus pneumoniae etc. a infecţiei cu Treponema pallidum (testul Wassermann). anti-carbohidrat. transfuzie). Testul Camp – se face pt identificarea grupului B (Agalactie) Pe geloza sange se insamanteaza o tulpina de stafilococ β hemolitic in striu. Reacţia de precipitare inelarã Antigenul şi serul sunt puse în contact în tuburi capilare. ♣ reacţia Vincent-Bellot – utilizată în diagnosticul infecţiilor meningococice. anti-MAP) Determinarea grupelor antigenice: Streptococul de grup A – sensibil la bacitracina Testul cu bacitracina – evidentiaza inhibitia dezvoltarii culturii in jurul rondelei cu bacitracina pe o zona de minim 10mm.Reactia de latex-aglutinare – cu trusa antigenic 2.Reacţia de fixarea a complementului este foarte mult utilizată în cercetare şi în laboratoarele clinice în scopul diagnosticãrii infecţiei cu M. Rezultatul pozitiv este dat de apariţia unui precipitat alb la nivelul interfeţei. pneumoniae. . micozelor. Haemophilus influenzae. virusurilor.

2. inocularea la animal) raman apanajul laboratoarelor de specialitate. dar anticorpii specifici IgG persista indefinit.EIA (de tip IgG si IgM).RPR – Rapid Plasma Reagin test. Raspunsul imun fata de infectie include producerea de anticorpi fata de o paleta larga de antigene. Metodele directe (microscopia cu fond intunecat. SIFILIS PRECOCE (INFECTIOS) Durata de la expunere Forme clinice 9-90 zile Sifilis primar 6 sapt. imunofluorescenta. . . anticorpii antitreponemici de tip IgG apar mai tarziu. Teste care pun in evidenta anticorpi nespecifici (teste nontreponemice): . Astfel. la debutul simptomatologiei clinice majoritatea pacientilor prezinta anticorpi IgM si IgG. Titrul anticorpilor nespecifici si cel al anticorpilor specifici IgM scade rapid dupa tratamentul adecvat in sifilisul precoce. testele serologice pentru sifilis pot fi clasificate in 2 mari categorii: 1. diagnosticul sifilisului se bazeaza pe metodele serologice care sunt disponibile in majoritatea laboratoarelor. in saptamana a patra. care pot fi detectati la sfarsitul celei de a 2-a saptamani de infectie. neurosifilis) SIFILIS CONGENITAL < 2 ani de la nastere (inclusiv Sifilis congenital precoce nasterea de fat mort) ≥ 2 ani Sifilis congenital tardiv Nota: Transmiterea transplacentara se produce in stadiul de de sifilis precoce.-6 luni (4-8 sapt. de la Sifilis secundar leziunea primara) ≤ 2 ani Sifilis latent precoce SIFILIS TARDIV (NEINFECTIOS) > 2 ani Sifilis latent tardiv 3-20 ani Sifilis tertiar (gomatos.FTA – ABS (Fluorescent Treponemal Antibody – Absorbtion de tip IgG si IgM). fiind implicati atat anticorpi nespecifici (anticardiolipina/reagine) cat si anticorpi specifici antitreponemici. au fost descrise insa cazuri si in stadiul de sifilis latent tardiv . Tinand cont de particularitatile raspunsului imun.VDRL – Venereal Disease Research Laboratory. cardiovascular. Teste care pun in evidenta anticorpi specifici (teste treponemice): .De rutina.TPHA – Treponema pallidum Haemagglutination Assay – (hemaglutinare pasiva detecteaza anticorpi totali IgG si IgM). Tratamentul si infectia HIV asociata pot afecta raspunsul imun. Primul raspuns demonstrabil este reprezentat de anticorpii specifici antitreponemici de tip IgM. . Anticorpii nespecifici se pozitiveaza dupa aproximativ 4 saptamani de la contactul infectant.

III si la nastere) Test screening premarital Test screening la angajare. Au o incidenta de rezultate fals pozitive mai scazuta decat testele reaginice. reinfectie sau reactivare a unei infectii din antecedente care nu a fost tratata adecvat. Recipient de recoltare . Principalul lor dezavantaj este ca se asociaza cu o rata importanta de rezultate fals pozitive. Nu sunt in general recomandate pentru screening-ul infectiei deoarece au sensibilitate mai redusa decat testele non-treponemice in primele 2-3 saptamani ale stadiului de sifilis primar. Specimen recoltat .vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. Volum proba . in special la gravide (la aceasta categorie. testele non-treponemice sunt utile nu numai pentru identificarea infectiei ci si pentru monitorizarea eficientei tratamentului. Prelucrare necesara dupa recoltare . asigurari de viata. Recomandari pentru determinarea serologiei sifilis • • • • • • • In prezenta semnelor si simptomelor de infectie cu Treponema pallidum sau alte boli cu transmitere sexuala Test screening prenatal (in trimestrul I. Aproximativ 72-84% din pacientii cu sifilis primar sau secundar prezinta o scadere de 4 ori a titrului VDRL/RPR. daca acest lucru nu este posibil. Test screening pentru donatorii de sange si de organe Detectarea sau excluderea infectiei la pacientii HIV pozitivi Monitorizarea raspunsului la tratament (RPR cantitativ) Pregatire pacient . aproximativ 28% din rezultatele pozitive pentru RPR pot fi biologic fals pozitive). Acest tip de anticorpi persista toata viata.se separa serul prin centrifugare. la 6 luni dupa incheierea unui tratament corect. etc. au un cost redus si prezinta o sensibilitate foarte buna. serul se stocheaza la 2-8ºC.minim 1 mL ser. in special in stadiul precoce al infectiei. usor de efectuat. . Astfel. nu sunt utili in monitorizarea eficientei terapeutice.à jeun (pe nemancate).Testele non-treponemice sunt rapide.sange venos. Rezultatele pot fi exprimate calitativ sau semicantitativ. Testele treponemice sunt folosite pentru a confirma testele screening pozitive. determinarea se executa imediat. titrurile VDRL/RPR sunt crescute la pacientii cu infectie acuta.

aglutinarea induce cresterea turbiditatii amestecului de reactie care poate fi masurata ca absorbanta la 700 nm cu ajutorul unui fotometru. METODE IMUNOTURBIDIMETRICE AUTOMATE A. titrul reaginelor poate fi determinat prin masurarea turbiditatii la doua momente diferite.Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat. METODE CLASICE . • TPHA: o Reactie de hemaglutinare pasiva intre eritrocite de pui stabilizate si sensibilizate cu un extract antigenic de Treponema pallidum (tulpina Nichols) si anticorpii antitreponemici prezenti in serul bolnavului Reactie calitativa si cantitativa Detecteaza anticorpi specifici pentru infectia cu Treponema pallidum. ● Reactie cantitativa. METODE CLASICE • • VDRL: lipozomii aflati in suspensie produc o reactie de floculare vizibila in prezenta reaginelor din serul pacientului. Valori de referinta si exprimarea rezultatului I. RPR (reagin plasma response) o o o Antigenul VDRL modificat contine microparticule de carbune care agrega in prezenta anticorpilor de tip reaginic din serul pacientulului Reactie calitativa si semicantitativa Detecteaza anticorpi nespecifici pentru infectia cu Treponema pallidum produsi ca reactie la materialul lipoid eliberat din celulele afectate ale gazdei si la materialul lipoproteic eliberat de spirochete. lipemic sau contaminat bacterian. Metoda de lucru Pot fi folosite doua categorii de metode de lucru: I. RPR ● Particulele de polistiren latex captusite cu antigene lipidice (cardiolipina si lecitina) reactioneaza cu anticorpii de tip reaginic din serul pacientului formand aglutinate. dupa initierea reactiei. o o II.

Pentru RPR ● rezultatul se exprima in R. VDRL = negativ. Interpretarea rezultatelor Algoritm de diagnostic.4 R. Un algoritm simplu pentru diagnosticul de sifilis se face pornind de la VDRL si TPHA. TPHA = negativ serologie negativa . In situatia in care titrul anticorpilor este foarte mare se efectueaza dilutii manuale. METODE IMUNOTURBIDIMETRICE AUTOMATE A.U. se va comunica impreuna cu intensitatea reactiei si titrul corespunzator ultimei dilutii care a indicat un rezultat pozitiv. in cazul in care se foloseste numai metoda clasica. In cazul in care se obtin rezultate discordante se va solicita repetarea recoltarii probei6. corespunde unui titru RPR 1/1 la reactia clasica.A.U. B. 1 R. ● limita de detectie: 0. Un rezultat pozitiv la oricare din cele 2 teste este verificat si prin metoda clasica.U.U. ● negativ: <1 R. Pentru VDRL/RPR: negativ (-) pozitiv (de la + la ++++) Daca se efectueaza un test semicantitativ. un rezultat pozitiv va fi confirmat cu o a doua trusa de reactivi. (unitati RPR). In cazul obtinerii unui rezultat pozitiv la unul sau la ambele teste analizorul repeta automat determinarile folosind o dilutie standard 1/8. Pentru TPHA: negativ (-) echivoc pozitiv (de + la ++++). II.

TPHA este negativ. TPHA = pozitiv .9. in cel secundar. La pacientii tratati tardiv. titrul anticorpilor este crescut. . TPHA = pozitiv sifilis recent sau vechi.in cazul unui VDRL intens pozitiv. daca acest test este negativ este vorba de un rezultat biologic fals pozitiv. reactii incrucisate cu treponematozele non veneriene (pian. VDRL = pozitiv. VDRL = negativ. In absenta semnelor clinice. este cel mai probabil vorba de un rezultat biologic fals pozitiv (se pune adesea problema existentei anticorpilor anticardiolipinici)..infectie veche tratata . bejel. pinta) la pacientii originari din zone endemice.rezultatul nu exclude un diagnostic de sifilis la debut. in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM care se pot pozitiva precoce. netratat sau tratat tarziu Nota: in sifilisul primar valorile sunt slab pozitive. VDRL = pozitiv. FTA-ABS fiind pozitiv)8. daca testul este pozitiv poate fi vorba de un sifilis precoce si in acest caz se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (profilul serologic cel mai frecvent intalnit in sifilisul primar este VDRL + .alte posibilitati: reactie fals pozitiva la TPHA. un nivel la limita al anticorpilor face dificila interpretarea serologica.in cazul unui VDRL slab pozitiv se recomanda efectuarea FTA-ABS. TPHA = negativ . A. sifilisul latent tardiv la care diagnosticul este uneori dificil.eventual ar mai putea fi vorba de un sifilis intr-o faza foarte timpurie: in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM. Se pune problema unui sifilis latent precoce sau a unui tratament antibiotic urmat de pacient. serologia poate ramane pozitiva. dar urmarirea in dinamica a titrului anticorpilor cu diminuarea semnificativa a VDRL –ului ajuta la stabilirea diagnosticului. in stadii precoce ale sifilisului primar. Pentru VDRL: Reactii fals pozitive: . oricum se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (eventual determinari cantitative in dinamica) .TPHA +. foarte rar.

leptospiroza. alimente. lupus. leptospiroza Nivel anormal de Ig G sau Ig M Treponematoze nevenerice: pian. O analiza curenta care se face pentru diagnosticul hepatitei virale le tip B este aceea care depisteaza antigenul Australia (Ag Au). lepra. de rujeola. malarie. Ca laboratorul sa poata preciza diagnosticul de boala virala este necesar sa analizeze de doua ori serul bolnavului: la inceputul bolii si dupa 7-10 zile. febra recurenta. neoplasme avansate. de poliomielita. Pentru TPHA: Reactii fals pozitive: • • • Mononucleoza infectioasa. transfuzii multiple. Serurile puternic lipemice (lactescente) pot influenta testul. scarlatina. Pentru depistarea bolilor virale se folosesc urmatorele analize: reactia de hemaglutinare (HA). produse de virusul de tip A si respectiv de tip B. maini nespalate) si produce o hepatita cu caracter epidemic si cu o perioada de incubatie . Infectii virale: variola. Diagnostic serologic in virusologie Bolile virale la aceste boli diagnosticul serologic se pune pe baza prezentei anticorpilor specifici in ser. tuberculoza. etc. Aceste analize se mai fac si pentru cercetarea anticorpilor care iau nastere in organismul omului dupa diferitele vaccinari (contra gripei. rickettsioza. endocardita bacteriana. SIDA.tipul A de virus este transmis omului pe cale orala (apa. Cu ajutorul acestor reactii serologice se poate pune diagnosticul de gripa. rujeolei. Dar aceste analize se fac numai in spitalele de boli infectioase si in institutele de cercetare. etc. varicela. .• • • Infectii bacteriene: pneumonie pneumococica. bejel. rujeola. Se cunoaste ca exista cel putin doua tipuri de hepatita virala. reactia de fixare a complementului (RFC) si reactia de seroneutralizare (RSN) . boli ale tesutului de colagen. febra recurenta. mielom multiplu. B. de oreion. pinta Serurile puternic lipemice (lactescente) pot influenta testul. varsta inaintata.) in vederea aprecierii eficientei vaccinarilor. tripanosomiaza. Cauze neinfectioase: graviditate. boli hepatice cronice. hepatita virala. malarie. pneumonie cu mycoplasma. mononucleoza infectioasa. oreion. sancrul moale. psittacoza. pentru a constata cresterea concentratiei de anticorpi. poliomielitei. lepra.

scurta. Hepatita produsa de acest virus se intalneste sub forma de cazuri izolate si are o perioada lunga de incubatie (2-6 luni). Persistenta acestui antigen in sangele bolnavului. Pe de altă parte. situatie care. In concluzie.diagnosticarea unei hepatite virale acute sau cronice de tip B . pe cale genitala si probabil pe cale orala. Aceasta este cunoscută ca testul inhibării hemaglutinării virale (HAI). Acest tip de hepatita se poate diagnostica cu ajutorul laboratorului cautand in singele bolnavului antigenul Australia sau antigenul hepatitei B (Ag HBs). transfuzii. fapt care ajuta la stabilirea unui diagnostic si tratament prococe. de asemenea. Această reacţie este utilizată pentru detectarea şi titrarea virusurilor hemaglutinante în materialele de cultură. şoarece şi alte animale. inhibarea reacţiei de hemaglutinare poate fi folosită pentru decelarea anticorpilor în probele de ser.depistarea AgAu la subiectii care doneaza sange. persoanele care poseda AgAu nu pot fi donatori pentru ca sangele lor poate provoca hepatita de transfuzie la persoanele care primesc acest sange. de 2-6 saptamani. cercetarea antigenului Australia este importanta pentru: . Reacţia de hemaglutinarea cu participarea virusuri: Unele virusuri.constatarea momentului in care AgAu au disparut din sange (vindecarea bolii) . de exemplu virusul gripal. la marea majoritate a bolnavilor. paragripal. ajuta la punerea unui diagnostic precoce. . urlian. antigenul Australia dispare din sange.tipul B de virus este transmis omului prin injectii. la care nu se poate pune in evidenta antigenul Australia. mai multe luni dupa vindecarea clinica. In unele cazuri antigenul Australia apare in sangele bolnavilor chiar inainte de aparitia primelor semne de boala. . Acest tip de hepatita nu se poate diagnostica imunologic deoarece bolnavii nu poseda in sange antigen Australia. precum şi a eritrocitelor de cocoş. Dupa vindecarea fazei acute a hepatitei.depistarea persoanelor chiar sanatoase care poarta virusul in sange acestea prezinta riscul de a transmite si raspandi hepatita virala la alti oameni . Trebuie mentionat ca acest antigen se gaseste nu numai in hepatita virala cu icter (galbinare) ci si in hepatita fara icter. por de Guineea. Trebuie stiut ca exista si bolnavi de hepatita virala acuta tip B. operatii. presupune ca hepatita nu este vindecata din punctul de vedere al laboratorului si ca boala poate trece in hepatita cronica. care se crede ca este chiar virusul hepatitei virale tip B. adenovirusul şi virusul febrei galbene pot produce aglutinarea eritrocitelor umane.

Pentru testarea serologică. astfel încât infecţia poate fi mai degrabă amânată. Dacă anticorpul neutralizant este prezent. dacă replicarea virusurilor a fost neutralizată. decât blocată complet.Prin legarea covalentã sau necovalentã de diferitele antigene de pe suprafaţa hematiei.inhibiţiei metabolice (colorimetric): acidifierea mediului cu roşu-fenol prin dezvoltarea celulelor. utilitatea testului poate fi extinsă şi la detectarea anticorpilor pentru alte antigene decât cele aflate pe hematii. Aceastã reacţie se poate folosi pentru evidenţierea: . . virusul nu poate ataca celulele.hemadsorbţiei şi hemaglutinãrii pentru evidenţierea orthomyxovirusurilor şi paramyxovirusurilor.reducerii “plãcii”: celulele infectate de numeroase virusuri pot fi detectate aşezarea monostratificatã cu soluţie de agar nutritiv. urmate de o lungă stare de sănătate aparentă şi în final de reapariţia manifetărilor clinice. suspensia din virusurile de referinţă este testată împotriva serurilor de testat. . celulele infectate apar ca “plãci” necolorate faţă de fundalul roşu format de celulele viabile.efectului citopatic (cel mai frecvent). care conţine un colorant vital. Diagnosticul de laborator -Serologic – detectare a anticorpilor anti-HIV -Virusologic – detectare sau cuantificare a ARN viral sau ADN proviral -Imunologic –numărătoare LCD4 Diagnosticul serologic . Pentru identificarea izolatelor virale. Diagnosticul serologic in HIV Boală infecţioasă transmisibilă specific umană. iar infectivitatea este blocată. Neutralizarea virusurilor Neutralizarea activităţii virale este cea mai sensibilă şi specifică metodă pentru determinarea identităţii unui izolat şi pentru determinarea anticorpilor specifici în serul pacientului. cum ar fi roşu neutru. cu manifestări clinice iniţiale de boală acută benignă. caracterizată printr-o evoluţie stadială cronică. O fracţiune a virusului infectant poate rămâne chiar şi în prezenţa antiserului specific. se folosesc antiserurile specifice cu reactivitate cunoscută. . Reacţia de neutralizare Această reacţie se bazează pe capacitatea anticorpului de a bloca efectul antigenelor toxice. reducerea numărului de “plãci” indică reacţia de neutralizare. litice sau infectante prin combinaţii specifice dintre antigen şi anticorp „in vivo” sau „in vitro”.

testele serologice sunt negative in "fereastra imunologica" = perioada dintre momentul infectarii cu HIV si aparitia anticorpilor HIV . dar cu aceeasi semnificatie semantica se utilizeaza si denumirile de micromiceti. nu au fost detectaţi anticorpii anti HIV ≠ Individul nu este sigur infectat cu HIV sau că este imun /rezistent la HIV . declansand stari morbide specifice (micoze) a caror evolutie este de cele mai multe ori trenanta si rebela la tratament. Sa facut aceasta precizare expresa pentru a accentua faptul ca obiectul de studiu al micrologiei medicale sunt ciupercile microscopice. drojdii etc. plasmă.Teste rapide -Probe biologice: sânge integral. lichid oral.dureaza variabil.Teste standard -Teste serologice de depistare – ELISA -testul screening -Teste serologice de confirmare – Western blot (Wb) 2. bioentitati capabile sa manifeste o puternica si extinsa acctiune antisanogena. Diagnostic serologic in micologie Metode si tehnici folosite in efectuarea examenului micologic Termenul generic de fung defineste o grupare de structuri biotice eucariote. a caror evidentiere individuala necesita dispozitive optice de tipul microscoapelor. . imobile. ciuperci microscopice. sânge uscat. In alternativa cu acest termen. ser. mucegaiuri. urină. cat si prin afectarea directa a organismelor omului si animalelor. sânge capilar. Calypte HIV1 Rezultat pozitiv = Individ infectat cu HIV care poate infecta şi pe alţii ≠Individul are SIDA sau că va dezvolta în mod necesar SIDA Rezultat negativ = În momentul testării. unicelulare sau organizate in structuri pluricelulare.detectarea anticorpilor anti HIV 1. Ora Sure. atat prin colonizarea substraturilor alimentare si furajera pe care le depreciaza sau carora le confera un grad inalt de toxicitate. de obicei cateva saptamani. imunoglobuline.Teste alternative – necesită confirmare prin teste standard -Home Kits 3. -Exemple: SUDS.

. sunt utilizate urmatoarele metode: reactia de aglutinare.identificarea AND-ului specific. cancer. Este vorba de asa-numitele tricofitide. hipersenzibilizarea de tip imediat.In acest scop se utilizeaza mai multe metode de examen paraclinic : . .Pentru prepararea tricofitinei se folosesc una sau mai multe specii de dermatofiti. se pot produce o exacerbare a focarelor de boala existente (reactie de focar). Reactia negativa la inocularea intradermica nu inseamna intotdeauna absenta infectie.Levurina este un antigen preparat dintr-un filtrat steril de cultura de Candida albicans .insamantarea probelor patogenice pe medii specifice. astfel.testul florescentei. . . . reactia de precipitare in lichid sau geloza. Pot aparea si mici leziuni diseminate in vecinatatea focarului sau in alte zone ale corpului.In cazul reactiilor intense. filamente miceliene) sau antigene solubile. stare febrila. Metoda imunoelectroforezei pare a fi cea mai specifica. Diagnosticul imunologic .5 cm. .Diagnosticul imunologic se bazeaza fie pe identificarea antigenelor sau anticorpilor circulanti. Reactia poate fi mai puternica cu ulcere si nercoze.Anergia poate fi cauzata de carente alimentare. diabet. .diagnosticul imunologic. Uneori. se folosesc metode serologice pentru identificarea anticorpilor sau antigenelor si metode de evidentiere a starii de hipersensibilizare.Se pune.examenul microscopic al probelor patologice. la 24-72 de ore. . se pot constata si fenomene de ordin general: cefalee. .pentru evidentierea starii de hipersensibilizare se utilizeaza antigene solubile metabolice sau somatice care sunt injectate intradermic.examenul histologic. mai rar. . fie pe evidentierea starii hipersensibilizare. in evidenta hipersensibilizarea de tip intarziat si. Cercetarea starii de hipersensibilitate cutanata . .Evidentierea anticorpilor poate fi facuta utilizand diferite forme de dezvoltare ale micetelor (spori. In functie de aceasta. . In acest scop. Pozitivitatea in cazul reactiei intarziate se caracterizeaza prin aparitia. . . mai ales cele bogate in organe de fructificare (de exemplu Trichiphyton mentagrophytes).Hipersensibilizarea intarziata apare in aproximativ 15 zile dupa infectia micotica si dureaza mai mult timp.Hipersensibilizarea de tip imediat este pusa in ecidenta rapid (15-30 minute) si se caracterizeaza printr-o reactie papulo-eritematoasa de tip urticariform.curbatura. malnutritie. . reactia imunoezimatica(ELISA).examenul caracterelor biochimice. etc. Pentru a fi eficiente.diagnosticul experimental. aceste metode trebuie sa fie specifice si sensibile.examenul frotiurilor dupa colorare. a unei reactii papulo-eritematoase cu diametrul de cel putin 0.

ceea ce ar putea implica existenta unei patogenii bacteriene a spondilitei ankilopoietice. De asemenea.Coccidioidina este folosita ca antigen in reactia de precipitare pentru diagnosticul coccidioidomicozei. Intre HLA-B27 si o proteina a agentului infectios Klebsiella pneumoniae exista un mimetism molecular. Reactii negative pot fi intalnite la animalele imunodepresate. Antigenul HLA-B27 este intalnit la 90-95% din pacientii cu spondilita ankilopoietica. . pentru a evalua posibilitatea existentei unei boli autoimune asociate cu acest marker. detinand un rol important in aparitia bolii. . Metode imunohistochimice – punerea in evidenta a antigenelor tisulare prin intermediul anticorpilor poli sau monoclonali prin tehnici de imunoflorescenta sau de imunoenzimologie.Nivelul anticorpilor este cu atat mai mare cu cat invazia tisulara este mai pronuntata. Alte afectiuni autoimune asociate cu HLA-B27 sunt: -sindromul Reiter (artrita reactiva): incidenta HLA-B27 este de 60-80%.. pentru cei dizigoti concordanta este de 20-25%. datorita titrul redus de anticorpi. Rudele de gradul intai HLA-B27 pozitive ale pacientilor cu spondilita ankilopoietica au intr-un procent de 10-20% simptome clinice si radiologice de boala sau numai modificari radiologice. Markeri cu rol diagnostic bazati pe reactia antigen anticorp HLA-B27 Testul are drept scop sa stabileasca daca este prezent sau nu pe suprafata leucocitelor antigenul HLA-B27. [2] . . in timp ce incidenta sa in populatia generala este de aproximativ 8%. la inceputul infectiei micotice (8-14 zile) titlu de anticorpi este redus. -artrita psoriazica: incidenta HLA-B27 este de 50% la pacientii care asociaza afectare axiala.False reactii pozitive pot apare la pacientii care au trecut prin boala sau care au fost injectati cu antigene. Aspergillus funigatus) prin aglutinarea particulelor de latex sensibilizate cu anticorpi monoclonali. Studiile pe gemenii monozigoti arata o concordanta a bolii de 60%. dar prezenta anticorpilor nu este o dovada a unei micoze evolutive.Extracte carbohidrate din culturi de Sporotrichum schenckii sau din mediul de cultura unde a crescut fungul au fost folosite ca antigene in testul de precipitare pentru sporotrihoza [1] Evidentierea antigenelor ( de exemplu Criptococcus neoformans. din diverse motive. -artrita idiopatica juvenila: incidenta HLA-B27 este de 50% in forma de debut cu artrita asociata entesitei.

In timpul dezvoltarii embrionului. 28. La fel ca AFP (alfa-fetoproteina). Rezultatul trebuie interpretat intotdeauna in contextul clinic al pacientului. valorile acestuia sunt scazute la adultul sanatos (apare in cantiati foarte mici in tesutul intestinal. 27. Cauze de respingere a probei . 19-21. probe coagulate sau hemolizate.folosirea heparinei ca anticoagulant. 23.-bolile inflamatorii ale intestinului: incidenta HLA-B27 este de 50% la pacientii care asociaza spondilita. mamare. 31 CEA CEA este o glicoproteina cu greutate moleculara de 180kD. pulmonar. digestive si ovariene (in asociere cu CA 125). 18. Sinteza CEA este supresata dupa nastere si. mamar. Cresteri semnificative ale concentratiei CEA sunt intalnite in diverse neoplazii (cancer colorectal. testul detecteaza urmatoarele subtipuri HLA-B27: 02-17.vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant. in consecinta. Valori de referinta – HLA-B27 negativ. CEA apartine grupului antigenelor oncofetale care sunt produse in perioada embrionara si fetala. Pregatire pacient – nu este necesara o pregatire speciala. 25. Determinarea CEA in lichidul cefalorahidian poate fi utila in diagnosticarea unor tumori primare si secundare ale sistemului nervos central. CEA se formeaza in pancreas si in tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafata celulara. Specimen recoltat – sange venos. pancreatic si hepatic). gastric. ovarian). . Cantitate recoltata . 24. 30. care are o componenta carbohidrat variabila (45-60%). 32-36. 26. 29.cat permite vacuumul. Limite si interferente HLA-B27 nu este un test screening pentru o spondilartropatie seronegativa. pancreatic. cervical. Recipient de recoltare . Testul nu detecteaza urmatoarele subtipuri de HLA-B27: 01. Metoda – reactie de polimerizare in lant (PCR) cu detectie colorimetrica dupa hibridizarea cu sonde specifice pe stripuri. iar dozarea lui in lichidul pleural este utila in diagnosticul pleureziilor paraneoplazice din carcinoame pulmonare.

AFP ajunge pe cale transplacentara in circulatia materna. boala Crohn. polipoze).sange venos. In functie de varsta gestationala. pancreasului (pancreatite). posibil indicator al recurentei tumorale si al prognosticului) cu diferite neoplazii (cancer colorectal. nivelul seric de AFP scade progresiv.imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA). Specimen recoltat . cu/fara gel separator. .vacutainer fara anticoagulant. Recipient de recoltare . ovariana sau extragonadala. plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare. atingand un maxim de concentratie in saptamanile 32-36. Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa.Recomandari pentru determinarea CEA . AFP AFP reprezinta prima proteina (antigen) decelata in asociatie cu unele tipuri de neoplazii. mamar. Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare. astfel ca valori similare cu ale adultului normal sunt atinse abia dupa aproximativ 10 luni. rinichilor (insuficienta renala).tranzitorii sau persistente – in afectiuni hepatice benigne si in procese de regenerare hepatica. pancreatic.4 ng/mL (nefumatori).monitorizarea pacientilor (raspuns la tratament. Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening.à jeun (pe nemancate).• specimen contaminat bacterian. <4.<3. ovarian) Pregatire pacient .5 mL ser.3 ng/mL (fumatori). hepatita cronica). sintetizata in cursul perioadei fetale in tractul gastrointestinal. gastric. Valori de referinta . dar cu fluctuatii mari. ficat si sacul vitelin. Metoda . La adult se intalnesc concentratii crescute de AFP. Cauze de respingere a probei • specimen hemolizat. pulmonar. niveluri foarte crescute se asociaza cu dezvoltarea carcinomului primitiv hepatic si cu tumori germinative de origine testiculara. Dupa nastere. este o glicoproteina omoloaga albuminei.• specimen expus la temperatura ridicata. Volum proba – minim 0. ficatului (ciroza hepatica.

La pacientii cu tumori germinative AFP trebuie determinat impreuna cu HCG total. • monitorizarea pacientilor cu risc crescut de tumori germinative (criptorhidism. Indicatii relative • monitorizarea pacientilor cu ciroza hepatica pentru depistarea precoce a cancerului hepatic. • monitorizarea tratamentului la pacienti cu tumori germinative sau carcinom hepatocelular. • tumori germinative non-seminomatoase de origine testiculara. ovariana sau extragonadala. HCG total si LDH in decursul primului an si la 2 luni in urmatorii 2 ani. In plus AFP reprezinta un factor de prognostic independent pentru tumorile testiculare non-seminomatoase.in sensul de a depista cantitati din ce in ce mai mici de AFP). Orice pacient cu examen histopatologic sugestiv pentru seminom pur. gemeni monozigoti. unul dintre ei avand cancer testicular) . in functie de cresterea gradului de determinare (adica a gradului de sensibilitate . Programul de monitorizare include determinari lunare de AFP.Decelarea AFP in serul uman se face prin diverse metode . Rata de reducere a nivelului seric trebuie comparata cu rata normala de disparitie a AFP (timp de injumatatire < 7 zile) si HCG total (timp de injumatatire < 3 zile).Aceste metode au fost ierarhizate aftfel: -imunoelectroforeza -imunodifuzia -difuzia dubla -electroimunodifuzia cantitativa -contraimunoelectroforeza -metode radio-imunologice Recomandari pentru determinarea AFP Ca marker tumoral: Indicatii absolute: • suspiciune de carcinom hepatocelular. dar care prezinta AFP crescut trebuie considerat ca avand tumora testiculara non-seminomatoasa si tratat corespunzator. In cancerul testicular acesti markeri trebuie evaluati inainte de orhiectomie si apoi masurati seriat dupa interventia chirurgicala.

La gravide rezultatele se interpreteaza in functie de varsta gestationala. Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP. gravida va mentiona exact varsta sarcinii stabilita echografic sau data ultimei menstruatii. Recipient de recoltare . • specimen expus la temperatura ridicata. serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C.0 ng/mL b)<6. Serul matern poate fi recoltat intre saptamanile 14-19 de sarcina.5 mL ser. spina bifida.se separa serul prin centrifugare. trisomie 21. .Ca marker de monitorizare in sarcina Daca scopul determinarii AFP este screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie. Volum proba – minim 0. boala Langdon Down. daca acest lucru nu este posibil.à jeun (pe nemancate). Pregatire pacient .0 ng/mL. Specimen recoltat . Cauze de respingere a probei • specimen hemolizat. cu/fara gel separator. Metode a) imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA) b) imunochimica cu detectie prin chemiluminiscenta. se lucreaza serul proaspat. Valori de referinta Pentru AFP ca marker tumoral valorile variaza in functie de metoda de lucru: a)<7. determinarea se va repeta dupa 1 saptamana. NOTA: specimenul care prezinta turbiditate sau particule in suspensie trebuie clarificat prin centrifugare. momentul ideal pentru recoltare fiind saptamanile 16-18 de sarcina.vacutainer fara anticoagulant. Prelucrare necesara dupa recoltare . • specimen contaminat bacterian.sange venos.. trisomie 18 etc.

mononucleoza infectioasa. In afectiunile ce asociaza o activare exagerata a raspunsului imun celular ca bolile autoimune. detectarea infectiei incipiente cu CMV. Prelucrare necesara dupa recoltare . de asemenea. Pacientii cu SIDA.vacutainer fara anticoagulant. leucemiile limfocitare cronice. mielomul multiplu. fiind. obstructia de cai biliare. toate afectiunile caracterizate prin proliferare limfocitara. monitorizarea functiei renale dupa transplant. prezenta in membrana tuturor celulelor nucleate. Deoarece limfocitul este principala sursa de sinteza. La persoanele sanatoase. Printre afectiunile benigne in care pot aparea niveluri crescute de AFP se numara: hepatita. bolile imune. Dupa amniocenteza valoarea obtinuta pentru AFP nu corespunde nivelului real. cum ar fi: infectiile virale.à jeun (pe nemancate). . cu/fara gel separator.8 kDa. sindromul ataxie-telangiectazie. prin urmare. Volum proba – 1 mL ser. ce constituie lantul usor al antigenelor complexului major de histocompatibilitate (HLA) clasa I. Cauze de respingere a probei . limfoamele Hodgkin si non Hodgkin sunt asociate cu cresteri ale nivelului plasmatic de β2-M.se separa serul prin centrifugare. prezinta o valoare ridicata a β2-M in ser. Recipient de recoltare . ciroza. Desi cu o incidenta scazuta. detectarea episoadelor de reject dupa un transplant allogenic de maduva hematogena. Recomandari pentru determinarea beta 2 microglobulinei . Specimen recoltat . in special cei cu infectii oportuniste. BETA 2 MICROGLOBULINA Beta 2 microglobulina (β2-M) este o proteina cu masa moleculara de 11.sange venos.specimen intens hemolizat. episoadele de reject de transplant se inregistreaza. limfomul non-Hodgkin si leucemia limfatica cronica. monitorizarea progresiei infectiei cu HIV. pulmonare.Limite si interferente Nivelurile de AFP sunt rareori crescute in tumorile testiculare aflate in stadiul I de boala. valori ridicate ale β2-M. Pregatire pacient . beta 2 microglobulina este sintetizata la o rata relativ constanta in timpul proceselor de regenerare celulara.monitorizarea evolutiei si evaluarea terapiei in mielomul multiplu. boala Hodgkin. se lucreaza serul proaspat. tirozinemia ereditara. principala sursa de producere fiind limfocitul. pancreatice. cresteri ale AFP mai pot fi inregistrate si in alte tumori: gastrointestinale.

valoarea β2-M este prognostica si la pacientii cu functie renala normala. fiind un marker fidel pentru evaluarea stadiului si prognosticului bolii. Valori de referinta . precum si pentru esecul tratamentului cu doze mari.imunochimica cu detectie prin chemiluminiscenta (CLIA). 4. fiind inclus in sistemul international de stadializare a acestei afectiuni. Interpretarea rezultatelor Concentratia serica a β2-M.4–16. In mielomul multiplu β2-M este cel mai valoros factor prognostic disponibil de rutina. Valoarea concentratiei serice a β2-M este un factor important in evaluarea evolutiei bolii. ce dovedesc ca un procent mic de pacienti cu remisiune completa au nivele plasmatice mai mari de 3 mg/L. Formulele care corecteaza concentratia β2-M pentru efectul prezentei insuficientei renale nu au imbunatatit valoarea sa predictiva. Totusi dupa doi ani de supravietuire concentratiile initiale de β2-M isi pierd valoarea prognostica. Acesta depinde atat de incarcatura tumorala cat si de functia renala.0. In cazul bolnavilor cu limfom Hodgkin valorile plasmatice ale β2-M se coreleaza cu incarcatura tumorala si prognosticul bolii.0 mg/L. astfel intrun studiu clinic pacientii netratati prezinta valori plasmatice ce variaza intre 2–2. Pe de alta parte 71% din remisiunile complete se intalnesc la pacientii cu valori ale β2-M sub 3 mg/L.8 mg/L in stadiul 0. Niveluri crescute de β2-M constituie un marker predictiv pentru decesul precoce. niveluri crescute ale ambilor markeri (β2-M > 3 mg/L) se asociaza cu remisiuni si supravietuire de scurta durata. astfel 5-32% din pacientii in stadiile I si II si 43-71% din cei din stadiile III si IV prezinta nivele >3 mg/L.3 mg/L in stadiile I si II si.9 mg/L in stadiile III si IV.9 – 2. 2. lucru demonstrat intr-o serie de studii clinice. .7–5. respectiv. precum si excretia ei urinara ofera informatii importante doar in prezenta manifestarilor clinice.Metoda . In leucemia limfatica cronica nivelul seric al β2-M creste proportional cu stadiul bolii. Formele cu grad scazut de malignitate se caracterizeaza prin nivele ce nu depasesc 5 mg/L. In limfoamele non-Hodgkin cu celula mare β2-M impreuna cu lactat dehidrogenaza (LDH) constituie markeri predictivi pentru absenta recaderilor si supravietuire. Astfel.