Teste serologice in bacteriologie Determinarea structurii antigenice in bacteriologie se realizeaza prin : 1.reactii de aglutinare (coaglutinare si latex aglutinare ) 2.

reactii de precipitare 3. Reacţia de fixarea a complementului In reactia de aglutinare antigenele sunt de natura corpusculara. Reactia de aglutinare consta in rc ac cu ag de pe suprafata unor particule (bacterii, hematii, latex) determinand aglutinarea acestora prin scaderea fortelor electrostatice de repulsie intre particule si formarea unor punti de legatura. Aglutinarea directa: reprezinta aglutinarea ag naturale ale unor particule de catre ac specifici. Se poate utiliza pt identificarea enterobacteriilor.

Reacţia de coaglutinarea este utilizată, în special în detectarea antigenelor diferitelor grupuri de steptococi, Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae etc. Anumite tulpini de Staphylococcus aureus (tulpina Cowan, ATCC 12498) prezintă un conţinut ridicat de proteină A de suprafaţă. Proteina A din peretele celular al stafilococului aureu se leagă de fragmentul Fc al moleculei de imunoglobulină, lăsând liber fragmentul Fab pentru legarea antigenului. Aglutinarea vizibilă a stafilococilor reprezintă un test pozitiv care indică legătura antigen-anticorp . De exemplu diagnosticul de laborator in infectia streptococica se face prin :

i) Diagnostic bacteriologic: > testul la bacitracina - se evidentiaza grupul A, singurul sensibil la acest antibiotic > teste de aglutinare indirecta (latexaglutinare) > testul de coaglutinare sau ELISA - se evidentiaza grupurile A, B, C, G > pentru S. pneumoniae se recolteaza sputa (produs patologic) si se efectueaza frotiu > diagnosticul diferential între penumococ si S. viridans se face pe baza reactiei cu bila -testul biolozei Neufeld (pneumococul nu rezista - în prezenta bilei se produce autoliza, spre deosebire de grupul viridans), reactiei cu inulina (pneumococul fermenteaza inulina, S. viridans nu), reactiei cu optochin - etil-hidrocupreina (pneumococul e sensibil la optochin, S. viridans nu) > determinarea prezentei capsulei polizaharidice (Ag K), la pneumococ > testul PYR - enterococii sunt PYR pozitivi > cultivarea: mediu agar-sânge (aparitia hemolizei, colonii de tip S sau M)
ii) Diagnostic serologic:

> reactia ASLO - pt S. pyogenes; titrul normal ASLO este de 200 unitati (maxim 250).

virusurilor. transfuzie). Haemophilus influenzae. micozelor. Daca streptococul e de grup β elibereaza factorul Camp care mareste hemoliza stafilococului. Streptococcus pneumoniae etc. Perpendicular se insamanteaza streptococul. Reactia de aglutinare – pe lama R. anti-MAP) Determinarea grupelor antigenice: Streptococul de grup A – sensibil la bacitracina Testul cu bacitracina – evidentiaza inhibitia dezvoltarii culturii in jurul rondelei cu bacitracina pe o zona de minim 10mm.de coaglutinare – se foloseste o tulpina de stafilococ. Reacţia poate fi utilizată în: ♣ pentru gruparea streptococilor. în special în detectarea antigenelor diferitelor grupuri de steptococi. . Rezultatul pozitiv este dat de apariţia unui precipitat alb la nivelul interfeţei.Reacţia de fixarea a complementului este foarte mult utilizată în cercetare şi în laboratoarele clinice în scopul diagnosticãrii infecţiei cu M. exceptional prin contact sanguin (intepatura. . pneumoniae.> teste serologice pentru determinarea prezentei si titrului Ac pentru alte structuri antigenice (streptokinaza. pentru identificarea paraziţilor. dar să se păstreze interfaţa limpede. 3.♣ reacţia Ascoli – folosită în diagnosticul retrospectiv al antraxului. după 15-20 minute. anti-carbohidrat. astfel încât să nu se amestece. la intalnirea celor 2 striuri apare o zona de hemoliza mai intensa. ♣ reacţia Vincent-Bellot – utilizată în diagnosticul infecţiilor meningococice. Serologia sifilisului Sifilisul este o boala infectioasa si contagioasa determinata de Treponema pallidum. Testul Camp – se face pt identificarea grupului B (Agalactie) Pe geloza sange se insamanteaza o tulpina de stafilococ β hemolitic in striu. spirocheta patogena care se transmite prin contact sexual sau pe cale transplacentara. Reacţia de precipitare inelarã Antigenul şi serul sunt puse în contact în tuburi capilare. tulpina Cawan1 bogat in proteina (a). Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae. hialuronidaza. a infecţiei cu Treponema pallidum (testul Wassermann). Reacţia de coaglutinarea este utilizată.Reactia de latex-aglutinare – cu trusa antigenic 2.

Raspunsul imun fata de infectie include producerea de anticorpi fata de o paleta larga de antigene. . Astfel. . 2. imunofluorescenta. neurosifilis) SIFILIS CONGENITAL < 2 ani de la nastere (inclusiv Sifilis congenital precoce nasterea de fat mort) ≥ 2 ani Sifilis congenital tardiv Nota: Transmiterea transplacentara se produce in stadiul de de sifilis precoce. Tratamentul si infectia HIV asociata pot afecta raspunsul imun.FTA – ABS (Fluorescent Treponemal Antibody – Absorbtion de tip IgG si IgM). inocularea la animal) raman apanajul laboratoarelor de specialitate. Titrul anticorpilor nespecifici si cel al anticorpilor specifici IgM scade rapid dupa tratamentul adecvat in sifilisul precoce. fiind implicati atat anticorpi nespecifici (anticardiolipina/reagine) cat si anticorpi specifici antitreponemici.VDRL – Venereal Disease Research Laboratory.De rutina. anticorpii antitreponemici de tip IgG apar mai tarziu.-6 luni (4-8 sapt. la debutul simptomatologiei clinice majoritatea pacientilor prezinta anticorpi IgM si IgG. Anticorpii nespecifici se pozitiveaza dupa aproximativ 4 saptamani de la contactul infectant. diagnosticul sifilisului se bazeaza pe metodele serologice care sunt disponibile in majoritatea laboratoarelor. Teste care pun in evidenta anticorpi specifici (teste treponemice): . dar anticorpii specifici IgG persista indefinit. . Tinand cont de particularitatile raspunsului imun.EIA (de tip IgG si IgM). de la Sifilis secundar leziunea primara) ≤ 2 ani Sifilis latent precoce SIFILIS TARDIV (NEINFECTIOS) > 2 ani Sifilis latent tardiv 3-20 ani Sifilis tertiar (gomatos.TPHA – Treponema pallidum Haemagglutination Assay – (hemaglutinare pasiva detecteaza anticorpi totali IgG si IgM). cardiovascular.RPR – Rapid Plasma Reagin test. au fost descrise insa cazuri si in stadiul de sifilis latent tardiv . in saptamana a patra. Teste care pun in evidenta anticorpi nespecifici (teste nontreponemice): . testele serologice pentru sifilis pot fi clasificate in 2 mari categorii: 1. care pot fi detectati la sfarsitul celei de a 2-a saptamani de infectie. SIFILIS PRECOCE (INFECTIOS) Durata de la expunere Forme clinice 9-90 zile Sifilis primar 6 sapt. Metodele directe (microscopia cu fond intunecat. Primul raspuns demonstrabil este reprezentat de anticorpii specifici antitreponemici de tip IgM.

vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. etc. nu sunt utili in monitorizarea eficientei terapeutice. Specimen recoltat . III si la nastere) Test screening premarital Test screening la angajare. Recomandari pentru determinarea serologiei sifilis • • • • • • • In prezenta semnelor si simptomelor de infectie cu Treponema pallidum sau alte boli cu transmitere sexuala Test screening prenatal (in trimestrul I. Principalul lor dezavantaj este ca se asociaza cu o rata importanta de rezultate fals pozitive. Au o incidenta de rezultate fals pozitive mai scazuta decat testele reaginice. serul se stocheaza la 2-8ºC. Recipient de recoltare . Testele treponemice sunt folosite pentru a confirma testele screening pozitive. Volum proba . Astfel. Test screening pentru donatorii de sange si de organe Detectarea sau excluderea infectiei la pacientii HIV pozitivi Monitorizarea raspunsului la tratament (RPR cantitativ) Pregatire pacient .Testele non-treponemice sunt rapide. reinfectie sau reactivare a unei infectii din antecedente care nu a fost tratata adecvat. daca acest lucru nu este posibil. Rezultatele pot fi exprimate calitativ sau semicantitativ. testele non-treponemice sunt utile nu numai pentru identificarea infectiei ci si pentru monitorizarea eficientei tratamentului. usor de efectuat. asigurari de viata.sange venos.se separa serul prin centrifugare.minim 1 mL ser. au un cost redus si prezinta o sensibilitate foarte buna. determinarea se executa imediat. Nu sunt in general recomandate pentru screening-ul infectiei deoarece au sensibilitate mai redusa decat testele non-treponemice in primele 2-3 saptamani ale stadiului de sifilis primar. in special la gravide (la aceasta categorie. la 6 luni dupa incheierea unui tratament corect. Prelucrare necesara dupa recoltare . titrurile VDRL/RPR sunt crescute la pacientii cu infectie acuta. in special in stadiul precoce al infectiei. Acest tip de anticorpi persista toata viata. Aproximativ 72-84% din pacientii cu sifilis primar sau secundar prezinta o scadere de 4 ori a titrului VDRL/RPR.à jeun (pe nemancate). . aproximativ 28% din rezultatele pozitive pentru RPR pot fi biologic fals pozitive).

aglutinarea induce cresterea turbiditatii amestecului de reactie care poate fi masurata ca absorbanta la 700 nm cu ajutorul unui fotometru. METODE IMUNOTURBIDIMETRICE AUTOMATE A. RPR (reagin plasma response) o o o Antigenul VDRL modificat contine microparticule de carbune care agrega in prezenta anticorpilor de tip reaginic din serul pacientulului Reactie calitativa si semicantitativa Detecteaza anticorpi nespecifici pentru infectia cu Treponema pallidum produsi ca reactie la materialul lipoid eliberat din celulele afectate ale gazdei si la materialul lipoproteic eliberat de spirochete. METODE CLASICE • • VDRL: lipozomii aflati in suspensie produc o reactie de floculare vizibila in prezenta reaginelor din serul pacientului.Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat. ● Reactie cantitativa. lipemic sau contaminat bacterian. • TPHA: o Reactie de hemaglutinare pasiva intre eritrocite de pui stabilizate si sensibilizate cu un extract antigenic de Treponema pallidum (tulpina Nichols) si anticorpii antitreponemici prezenti in serul bolnavului Reactie calitativa si cantitativa Detecteaza anticorpi specifici pentru infectia cu Treponema pallidum. o o II. Metoda de lucru Pot fi folosite doua categorii de metode de lucru: I. Valori de referinta si exprimarea rezultatului I. dupa initierea reactiei. RPR ● Particulele de polistiren latex captusite cu antigene lipidice (cardiolipina si lecitina) reactioneaza cu anticorpii de tip reaginic din serul pacientului formand aglutinate. titrul reaginelor poate fi determinat prin masurarea turbiditatii la doua momente diferite. METODE CLASICE .

A. II. Un algoritm simplu pentru diagnosticul de sifilis se face pornind de la VDRL si TPHA. un rezultat pozitiv va fi confirmat cu o a doua trusa de reactivi.4 R. se va comunica impreuna cu intensitatea reactiei si titrul corespunzator ultimei dilutii care a indicat un rezultat pozitiv. (unitati RPR). ● negativ: <1 R. in cazul in care se foloseste numai metoda clasica. Un rezultat pozitiv la oricare din cele 2 teste este verificat si prin metoda clasica. METODE IMUNOTURBIDIMETRICE AUTOMATE A. Pentru RPR ● rezultatul se exprima in R. B. TPHA = negativ serologie negativa .U. corespunde unui titru RPR 1/1 la reactia clasica. VDRL = negativ. In cazul in care se obtin rezultate discordante se va solicita repetarea recoltarii probei6. Interpretarea rezultatelor Algoritm de diagnostic.U. In situatia in care titrul anticorpilor este foarte mare se efectueaza dilutii manuale. 1 R. In cazul obtinerii unui rezultat pozitiv la unul sau la ambele teste analizorul repeta automat determinarile folosind o dilutie standard 1/8. Pentru VDRL/RPR: negativ (-) pozitiv (de la + la ++++) Daca se efectueaza un test semicantitativ.U.U. Pentru TPHA: negativ (-) echivoc pozitiv (de + la ++++). ● limita de detectie: 0.

titrul anticorpilor este crescut.TPHA +. TPHA = pozitiv . In absenta semnelor clinice. VDRL = pozitiv. Pentru VDRL: Reactii fals pozitive: . in stadii precoce ale sifilisului primar. Se pune problema unui sifilis latent precoce sau a unui tratament antibiotic urmat de pacient. netratat sau tratat tarziu Nota: in sifilisul primar valorile sunt slab pozitive.rezultatul nu exclude un diagnostic de sifilis la debut.infectie veche tratata . foarte rar. . VDRL = pozitiv..eventual ar mai putea fi vorba de un sifilis intr-o faza foarte timpurie: in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM.in cazul unui VDRL intens pozitiv.9. in cel secundar. TPHA = negativ . bejel. daca acest test este negativ este vorba de un rezultat biologic fals pozitiv. VDRL = negativ. pinta) la pacientii originari din zone endemice. La pacientii tratati tardiv. reactii incrucisate cu treponematozele non veneriene (pian. oricum se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (eventual determinari cantitative in dinamica) . TPHA = pozitiv sifilis recent sau vechi. este cel mai probabil vorba de un rezultat biologic fals pozitiv (se pune adesea problema existentei anticorpilor anticardiolipinici).in cazul unui VDRL slab pozitiv se recomanda efectuarea FTA-ABS. daca testul este pozitiv poate fi vorba de un sifilis precoce si in acest caz se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (profilul serologic cel mai frecvent intalnit in sifilisul primar este VDRL + . TPHA este negativ. un nivel la limita al anticorpilor face dificila interpretarea serologica. sifilisul latent tardiv la care diagnosticul este uneori dificil. dar urmarirea in dinamica a titrului anticorpilor cu diminuarea semnificativa a VDRL –ului ajuta la stabilirea diagnosticului. FTA-ABS fiind pozitiv)8. serologia poate ramane pozitiva. in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM care se pot pozitiva precoce.alte posibilitati: reactie fals pozitiva la TPHA. A.

hepatita virala.tipul A de virus este transmis omului pe cale orala (apa. Cu ajutorul acestor reactii serologice se poate pune diagnosticul de gripa. boli ale tesutului de colagen. lepra. rujeola. rujeolei. O analiza curenta care se face pentru diagnosticul hepatitei virale le tip B este aceea care depisteaza antigenul Australia (Ag Au). . mielom multiplu. scarlatina. psittacoza. Infectii virale: variola. de poliomielita. oreion. leptospiroza. Aceste analize se mai fac si pentru cercetarea anticorpilor care iau nastere in organismul omului dupa diferitele vaccinari (contra gripei. Pentru TPHA: Reactii fals pozitive: • • • Mononucleoza infectioasa. lepra. tripanosomiaza. Diagnostic serologic in virusologie Bolile virale la aceste boli diagnosticul serologic se pune pe baza prezentei anticorpilor specifici in ser. reactia de fixare a complementului (RFC) si reactia de seroneutralizare (RSN) . poliomielitei. Pentru depistarea bolilor virale se folosesc urmatorele analize: reactia de hemaglutinare (HA). SIDA. febra recurenta. endocardita bacteriana. leptospiroza Nivel anormal de Ig G sau Ig M Treponematoze nevenerice: pian.• • • Infectii bacteriene: pneumonie pneumococica. alimente. etc. rickettsioza. bejel. varsta inaintata. varicela. etc. de rujeola.) in vederea aprecierii eficientei vaccinarilor. lupus. B. pentru a constata cresterea concentratiei de anticorpi. Dar aceste analize se fac numai in spitalele de boli infectioase si in institutele de cercetare. transfuzii multiple. neoplasme avansate. Serurile puternic lipemice (lactescente) pot influenta testul. febra recurenta. produse de virusul de tip A si respectiv de tip B. pneumonie cu mycoplasma. sancrul moale. malarie. boli hepatice cronice. malarie. pinta Serurile puternic lipemice (lactescente) pot influenta testul. Cauze neinfectioase: graviditate. tuberculoza. Ca laboratorul sa poata preciza diagnosticul de boala virala este necesar sa analizeze de doua ori serul bolnavului: la inceputul bolii si dupa 7-10 zile. de oreion. Se cunoaste ca exista cel putin doua tipuri de hepatita virala. maini nespalate) si produce o hepatita cu caracter epidemic si cu o perioada de incubatie . mononucleoza infectioasa.

la marea majoritate a bolnavilor. adenovirusul şi virusul febrei galbene pot produce aglutinarea eritrocitelor umane. Acest tip de hepatita se poate diagnostica cu ajutorul laboratorului cautand in singele bolnavului antigenul Australia sau antigenul hepatitei B (Ag HBs). Reacţia de hemaglutinarea cu participarea virusuri: Unele virusuri. mai multe luni dupa vindecarea clinica. care se crede ca este chiar virusul hepatitei virale tip B. antigenul Australia dispare din sange. . Acest tip de hepatita nu se poate diagnostica imunologic deoarece bolnavii nu poseda in sange antigen Australia. precum şi a eritrocitelor de cocoş. pe cale genitala si probabil pe cale orala. fapt care ajuta la stabilirea unui diagnostic si tratament prococe. urlian.constatarea momentului in care AgAu au disparut din sange (vindecarea bolii) . Această reacţie este utilizată pentru detectarea şi titrarea virusurilor hemaglutinante în materialele de cultură. de asemenea. Aceasta este cunoscută ca testul inhibării hemaglutinării virale (HAI).tipul B de virus este transmis omului prin injectii. şoarece şi alte animale. transfuzii. Hepatita produsa de acest virus se intalneste sub forma de cazuri izolate si are o perioada lunga de incubatie (2-6 luni). Trebuie stiut ca exista si bolnavi de hepatita virala acuta tip B.depistarea AgAu la subiectii care doneaza sange. la care nu se poate pune in evidenta antigenul Australia. operatii. Dupa vindecarea fazei acute a hepatitei. inhibarea reacţiei de hemaglutinare poate fi folosită pentru decelarea anticorpilor în probele de ser. . por de Guineea. de exemplu virusul gripal. cercetarea antigenului Australia este importanta pentru: . de 2-6 saptamani. presupune ca hepatita nu este vindecata din punctul de vedere al laboratorului si ca boala poate trece in hepatita cronica. persoanele care poseda AgAu nu pot fi donatori pentru ca sangele lor poate provoca hepatita de transfuzie la persoanele care primesc acest sange.scurta. Trebuie mentionat ca acest antigen se gaseste nu numai in hepatita virala cu icter (galbinare) ci si in hepatita fara icter. ajuta la punerea unui diagnostic precoce. In unele cazuri antigenul Australia apare in sangele bolnavilor chiar inainte de aparitia primelor semne de boala. Persistenta acestui antigen in sangele bolnavului. paragripal.depistarea persoanelor chiar sanatoase care poarta virusul in sange acestea prezinta riscul de a transmite si raspandi hepatita virala la alti oameni .diagnosticarea unei hepatite virale acute sau cronice de tip B . In concluzie. Pe de altă parte. situatie care.

Neutralizarea virusurilor Neutralizarea activităţii virale este cea mai sensibilă şi specifică metodă pentru determinarea identităţii unui izolat şi pentru determinarea anticorpilor specifici în serul pacientului. . cum ar fi roşu neutru. iar infectivitatea este blocată. Pentru testarea serologică. virusul nu poate ataca celulele. caracterizată printr-o evoluţie stadială cronică. . Aceastã reacţie se poate folosi pentru evidenţierea: . urmate de o lungă stare de sănătate aparentă şi în final de reapariţia manifetărilor clinice. Diagnosticul de laborator -Serologic – detectare a anticorpilor anti-HIV -Virusologic – detectare sau cuantificare a ARN viral sau ADN proviral -Imunologic –numărătoare LCD4 Diagnosticul serologic .hemadsorbţiei şi hemaglutinãrii pentru evidenţierea orthomyxovirusurilor şi paramyxovirusurilor. litice sau infectante prin combinaţii specifice dintre antigen şi anticorp „in vivo” sau „in vitro”.efectului citopatic (cel mai frecvent).Prin legarea covalentã sau necovalentã de diferitele antigene de pe suprafaţa hematiei. Diagnosticul serologic in HIV Boală infecţioasă transmisibilă specific umană. suspensia din virusurile de referinţă este testată împotriva serurilor de testat.inhibiţiei metabolice (colorimetric): acidifierea mediului cu roşu-fenol prin dezvoltarea celulelor.reducerii “plãcii”: celulele infectate de numeroase virusuri pot fi detectate aşezarea monostratificatã cu soluţie de agar nutritiv. care conţine un colorant vital. . cu manifestări clinice iniţiale de boală acută benignă. Dacă anticorpul neutralizant este prezent. astfel încât infecţia poate fi mai degrabă amânată. Reacţia de neutralizare Această reacţie se bazează pe capacitatea anticorpului de a bloca efectul antigenelor toxice. utilitatea testului poate fi extinsă şi la detectarea anticorpilor pentru alte antigene decât cele aflate pe hematii. se folosesc antiserurile specifice cu reactivitate cunoscută. decât blocată complet. celulele infectate apar ca “plãci” necolorate faţă de fundalul roşu format de celulele viabile. dacă replicarea virusurilor a fost neutralizată. O fracţiune a virusului infectant poate rămâne chiar şi în prezenţa antiserului specific. Pentru identificarea izolatelor virale. reducerea numărului de “plãci” indică reacţia de neutralizare.

de obicei cateva saptamani. sânge capilar. Ora Sure. atat prin colonizarea substraturilor alimentare si furajera pe care le depreciaza sau carora le confera un grad inalt de toxicitate. dar cu aceeasi semnificatie semantica se utilizeaza si denumirile de micromiceti. Sa facut aceasta precizare expresa pentru a accentua faptul ca obiectul de studiu al micrologiei medicale sunt ciupercile microscopice. drojdii etc. lichid oral. -Exemple: SUDS. sânge uscat. ciuperci microscopice.Teste alternative – necesită confirmare prin teste standard -Home Kits 3.Teste standard -Teste serologice de depistare – ELISA -testul screening -Teste serologice de confirmare – Western blot (Wb) 2. plasmă. ser. imunoglobuline.Teste rapide -Probe biologice: sânge integral. declansand stari morbide specifice (micoze) a caror evolutie este de cele mai multe ori trenanta si rebela la tratament.detectarea anticorpilor anti HIV 1. a caror evidentiere individuala necesita dispozitive optice de tipul microscoapelor. bioentitati capabile sa manifeste o puternica si extinsa acctiune antisanogena. In alternativa cu acest termen. Calypte HIV1 Rezultat pozitiv = Individ infectat cu HIV care poate infecta şi pe alţii ≠Individul are SIDA sau că va dezvolta în mod necesar SIDA Rezultat negativ = În momentul testării. imobile. nu au fost detectaţi anticorpii anti HIV ≠ Individul nu este sigur infectat cu HIV sau că este imun /rezistent la HIV .dureaza variabil. cat si prin afectarea directa a organismelor omului si animalelor. unicelulare sau organizate in structuri pluricelulare. urină. . Diagnostic serologic in micologie Metode si tehnici folosite in efectuarea examenului micologic Termenul generic de fung defineste o grupare de structuri biotice eucariote.testele serologice sunt negative in "fereastra imunologica" = perioada dintre momentul infectarii cu HIV si aparitia anticorpilor HIV . mucegaiuri.

Metoda imunoelectroforezei pare a fi cea mai specifica. hipersenzibilizarea de tip imediat.diagnosticul imunologic. fie pe evidentierea starii hipersensibilizare. reactia imunoezimatica(ELISA). Reactia negativa la inocularea intradermica nu inseamna intotdeauna absenta infectie.testul florescentei.In cazul reactiilor intense.diagnosticul experimental.pentru evidentierea starii de hipersensibilizare se utilizeaza antigene solubile metabolice sau somatice care sunt injectate intradermic. se folosesc metode serologice pentru identificarea anticorpilor sau antigenelor si metode de evidentiere a starii de hipersensibilizare. Pot aparea si mici leziuni diseminate in vecinatatea focarului sau in alte zone ale corpului. Reactia poate fi mai puternica cu ulcere si nercoze.5 cm.identificarea AND-ului specific. In acest scop. . . . .examenul histologic. la 24-72 de ore. in evidenta hipersensibilizarea de tip intarziat si. aceste metode trebuie sa fie specifice si sensibile. . mai rar. cancer.examenul caracterelor biochimice.Anergia poate fi cauzata de carente alimentare. stare febrila.Diagnosticul imunologic se bazeaza fie pe identificarea antigenelor sau anticorpilor circulanti. malnutritie. reactia de precipitare in lichid sau geloza.Evidentierea anticorpilor poate fi facuta utilizand diferite forme de dezvoltare ale micetelor (spori.Se pune. diabet.Levurina este un antigen preparat dintr-un filtrat steril de cultura de Candida albicans . . In functie de aceasta.Pentru prepararea tricofitinei se folosesc una sau mai multe specii de dermatofiti. sunt utilizate urmatoarele metode: reactia de aglutinare. Diagnosticul imunologic . Uneori. .Hipersensibilizarea intarziata apare in aproximativ 15 zile dupa infectia micotica si dureaza mai mult timp. Este vorba de asa-numitele tricofitide. se pot produce o exacerbare a focarelor de boala existente (reactie de focar).examenul microscopic al probelor patologice.curbatura.insamantarea probelor patogenice pe medii specifice. Pozitivitatea in cazul reactiei intarziate se caracterizeaza prin aparitia. . . . Pentru a fi eficiente. a unei reactii papulo-eritematoase cu diametrul de cel putin 0.In acest scop se utilizeaza mai multe metode de examen paraclinic : . .examenul frotiurilor dupa colorare. filamente miceliene) sau antigene solubile. etc. se pot constata si fenomene de ordin general: cefalee. . astfel. . mai ales cele bogate in organe de fructificare (de exemplu Trichiphyton mentagrophytes). Cercetarea starii de hipersensibilitate cutanata . . .Hipersensibilizarea de tip imediat este pusa in ecidenta rapid (15-30 minute) si se caracterizeaza printr-o reactie papulo-eritematoasa de tip urticariform.

Rudele de gradul intai HLA-B27 pozitive ale pacientilor cu spondilita ankilopoietica au intr-un procent de 10-20% simptome clinice si radiologice de boala sau numai modificari radiologice. ceea ce ar putea implica existenta unei patogenii bacteriene a spondilitei ankilopoietice. Aspergillus funigatus) prin aglutinarea particulelor de latex sensibilizate cu anticorpi monoclonali. in timp ce incidenta sa in populatia generala este de aproximativ 8%. -artrita idiopatica juvenila: incidenta HLA-B27 este de 50% in forma de debut cu artrita asociata entesitei. dar prezenta anticorpilor nu este o dovada a unei micoze evolutive. [2] . Antigenul HLA-B27 este intalnit la 90-95% din pacientii cu spondilita ankilopoietica.. . Reactii negative pot fi intalnite la animalele imunodepresate.Extracte carbohidrate din culturi de Sporotrichum schenckii sau din mediul de cultura unde a crescut fungul au fost folosite ca antigene in testul de precipitare pentru sporotrihoza [1] Evidentierea antigenelor ( de exemplu Criptococcus neoformans. din diverse motive. Studiile pe gemenii monozigoti arata o concordanta a bolii de 60%.Nivelul anticorpilor este cu atat mai mare cu cat invazia tisulara este mai pronuntata. . pentru cei dizigoti concordanta este de 20-25%. detinand un rol important in aparitia bolii. -artrita psoriazica: incidenta HLA-B27 este de 50% la pacientii care asociaza afectare axiala. Intre HLA-B27 si o proteina a agentului infectios Klebsiella pneumoniae exista un mimetism molecular. Metode imunohistochimice – punerea in evidenta a antigenelor tisulare prin intermediul anticorpilor poli sau monoclonali prin tehnici de imunoflorescenta sau de imunoenzimologie. pentru a evalua posibilitatea existentei unei boli autoimune asociate cu acest marker. datorita titrul redus de anticorpi. Alte afectiuni autoimune asociate cu HLA-B27 sunt: -sindromul Reiter (artrita reactiva): incidenta HLA-B27 este de 60-80%. De asemenea.False reactii pozitive pot apare la pacientii care au trecut prin boala sau care au fost injectati cu antigene. la inceputul infectiei micotice (8-14 zile) titlu de anticorpi este redus.Coccidioidina este folosita ca antigen in reactia de precipitare pentru diagnosticul coccidioidomicozei. Markeri cu rol diagnostic bazati pe reactia antigen anticorp HLA-B27 Testul are drept scop sa stabileasca daca este prezent sau nu pe suprafata leucocitelor antigenul HLA-B27. .

19-21. Rezultatul trebuie interpretat intotdeauna in contextul clinic al pacientului. In timpul dezvoltarii embrionului. 27. CEA apartine grupului antigenelor oncofetale care sunt produse in perioada embrionara si fetala. Pregatire pacient – nu este necesara o pregatire speciala. 24. Testul nu detecteaza urmatoarele subtipuri de HLA-B27: 01. 26. Cauze de respingere a probei . valorile acestuia sunt scazute la adultul sanatos (apare in cantiati foarte mici in tesutul intestinal. Specimen recoltat – sange venos. Cresteri semnificative ale concentratiei CEA sunt intalnite in diverse neoplazii (cancer colorectal. ovarian). mamar.cat permite vacuumul. mamare. 18. cervical.folosirea heparinei ca anticoagulant. Determinarea CEA in lichidul cefalorahidian poate fi utila in diagnosticarea unor tumori primare si secundare ale sistemului nervos central. gastric. pulmonar. pancreatic. Metoda – reactie de polimerizare in lant (PCR) cu detectie colorimetrica dupa hibridizarea cu sonde specifice pe stripuri.vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant. 23. Limite si interferente HLA-B27 nu este un test screening pentru o spondilartropatie seronegativa. 32-36. pancreatic si hepatic). Valori de referinta – HLA-B27 negativ. in consecinta. care are o componenta carbohidrat variabila (45-60%). digestive si ovariene (in asociere cu CA 125). 30. La fel ca AFP (alfa-fetoproteina). CEA se formeaza in pancreas si in tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafata celulara. Recipient de recoltare . 29.-bolile inflamatorii ale intestinului: incidenta HLA-B27 este de 50% la pacientii care asociaza spondilita. . 28. 31 CEA CEA este o glicoproteina cu greutate moleculara de 180kD. Cantitate recoltata . 25. probe coagulate sau hemolizate. iar dozarea lui in lichidul pleural este utila in diagnosticul pleureziilor paraneoplazice din carcinoame pulmonare. testul detecteaza urmatoarele subtipuri HLA-B27: 02-17. Sinteza CEA este supresata dupa nastere si.

5 mL ser. pancreatic.sange venos. astfel ca valori similare cu ale adultului normal sunt atinse abia dupa aproximativ 10 luni. rinichilor (insuficienta renala). pulmonar. nivelul seric de AFP scade progresiv. Valori de referinta . ficatului (ciroza hepatica. dar cu fluctuatii mari. plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare. ovarian) Pregatire pacient .vacutainer fara anticoagulant.monitorizarea pacientilor (raspuns la tratament. ovariana sau extragonadala. boala Crohn.Recomandari pentru determinarea CEA . niveluri foarte crescute se asociaza cu dezvoltarea carcinomului primitiv hepatic si cu tumori germinative de origine testiculara. Volum proba – minim 0.4 ng/mL (nefumatori). <4.• specimen expus la temperatura ridicata. Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening. Metoda . posibil indicator al recurentei tumorale si al prognosticului) cu diferite neoplazii (cancer colorectal. este o glicoproteina omoloaga albuminei.<3. La adult se intalnesc concentratii crescute de AFP. Recipient de recoltare .à jeun (pe nemancate). . Cauze de respingere a probei • specimen hemolizat. atingand un maxim de concentratie in saptamanile 32-36. pancreasului (pancreatite). Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare. ficat si sacul vitelin. AFP ajunge pe cale transplacentara in circulatia materna. Specimen recoltat . mamar.tranzitorii sau persistente – in afectiuni hepatice benigne si in procese de regenerare hepatica.3 ng/mL (fumatori).• specimen contaminat bacterian. hepatita cronica). In functie de varsta gestationala. sintetizata in cursul perioadei fetale in tractul gastrointestinal. polipoze). AFP AFP reprezinta prima proteina (antigen) decelata in asociatie cu unele tipuri de neoplazii. gastric.imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA). Dupa nastere. Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa. cu/fara gel separator.

In plus AFP reprezinta un factor de prognostic independent pentru tumorile testiculare non-seminomatoase. Indicatii relative • monitorizarea pacientilor cu ciroza hepatica pentru depistarea precoce a cancerului hepatic. in functie de cresterea gradului de determinare (adica a gradului de sensibilitate . unul dintre ei avand cancer testicular) . In cancerul testicular acesti markeri trebuie evaluati inainte de orhiectomie si apoi masurati seriat dupa interventia chirurgicala.Aceste metode au fost ierarhizate aftfel: -imunoelectroforeza -imunodifuzia -difuzia dubla -electroimunodifuzia cantitativa -contraimunoelectroforeza -metode radio-imunologice Recomandari pentru determinarea AFP Ca marker tumoral: Indicatii absolute: • suspiciune de carcinom hepatocelular. gemeni monozigoti.Decelarea AFP in serul uman se face prin diverse metode .in sensul de a depista cantitati din ce in ce mai mici de AFP). • monitorizarea tratamentului la pacienti cu tumori germinative sau carcinom hepatocelular. • monitorizarea pacientilor cu risc crescut de tumori germinative (criptorhidism. Rata de reducere a nivelului seric trebuie comparata cu rata normala de disparitie a AFP (timp de injumatatire < 7 zile) si HCG total (timp de injumatatire < 3 zile). HCG total si LDH in decursul primului an si la 2 luni in urmatorii 2 ani. Orice pacient cu examen histopatologic sugestiv pentru seminom pur. La pacientii cu tumori germinative AFP trebuie determinat impreuna cu HCG total. • tumori germinative non-seminomatoase de origine testiculara. dar care prezinta AFP crescut trebuie considerat ca avand tumora testiculara non-seminomatoasa si tratat corespunzator. ovariana sau extragonadala. Programul de monitorizare include determinari lunare de AFP.

Valori de referinta Pentru AFP ca marker tumoral valorile variaza in functie de metoda de lucru: a)<7. Metode a) imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA) b) imunochimica cu detectie prin chemiluminiscenta. trisomie 21. momentul ideal pentru recoltare fiind saptamanile 16-18 de sarcina. spina bifida. La gravide rezultatele se interpreteaza in functie de varsta gestationala. boala Langdon Down. Prelucrare necesara dupa recoltare . Serul matern poate fi recoltat intre saptamanile 14-19 de sarcina.5 mL ser. Specimen recoltat . daca acest lucru nu este posibil. Recipient de recoltare .vacutainer fara anticoagulant. NOTA: specimenul care prezinta turbiditate sau particule in suspensie trebuie clarificat prin centrifugare. Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP.0 ng/mL b)<6.Ca marker de monitorizare in sarcina Daca scopul determinarii AFP este screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie. se lucreaza serul proaspat. Volum proba – minim 0.à jeun (pe nemancate). . • specimen expus la temperatura ridicata.0 ng/mL. gravida va mentiona exact varsta sarcinii stabilita echografic sau data ultimei menstruatii.sange venos. serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C.. • specimen contaminat bacterian. Pregatire pacient . determinarea se va repeta dupa 1 saptamana. Cauze de respingere a probei • specimen hemolizat. cu/fara gel separator. trisomie 18 etc.se separa serul prin centrifugare.

Deoarece limfocitul este principala sursa de sinteza. Specimen recoltat . limfomul non-Hodgkin si leucemia limfatica cronica. prezinta o valoare ridicata a β2-M in ser. obstructia de cai biliare. pulmonare. In afectiunile ce asociaza o activare exagerata a raspunsului imun celular ca bolile autoimune. cresteri ale AFP mai pot fi inregistrate si in alte tumori: gastrointestinale. mielomul multiplu. sindromul ataxie-telangiectazie. episoadele de reject de transplant se inregistreaza.8 kDa. valori ridicate ale β2-M. cu/fara gel separator. Cauze de respingere a probei .sange venos. de asemenea. limfoamele Hodgkin si non Hodgkin sunt asociate cu cresteri ale nivelului plasmatic de β2-M. Volum proba – 1 mL ser. Pacientii cu SIDA.vacutainer fara anticoagulant. prin urmare. tirozinemia ereditara. toate afectiunile caracterizate prin proliferare limfocitara. in special cei cu infectii oportuniste. Prelucrare necesara dupa recoltare . BETA 2 MICROGLOBULINA Beta 2 microglobulina (β2-M) este o proteina cu masa moleculara de 11. La persoanele sanatoase. Recomandari pentru determinarea beta 2 microglobulinei . .à jeun (pe nemancate). monitorizarea functiei renale dupa transplant. boala Hodgkin. bolile imune. prezenta in membrana tuturor celulelor nucleate. leucemiile limfocitare cronice.monitorizarea evolutiei si evaluarea terapiei in mielomul multiplu. beta 2 microglobulina este sintetizata la o rata relativ constanta in timpul proceselor de regenerare celulara. pancreatice. cum ar fi: infectiile virale. Recipient de recoltare . mononucleoza infectioasa.specimen intens hemolizat. fiind.se separa serul prin centrifugare. monitorizarea progresiei infectiei cu HIV. principala sursa de producere fiind limfocitul.Limite si interferente Nivelurile de AFP sunt rareori crescute in tumorile testiculare aflate in stadiul I de boala. detectarea infectiei incipiente cu CMV. Dupa amniocenteza valoarea obtinuta pentru AFP nu corespunde nivelului real. Pregatire pacient . se lucreaza serul proaspat. ce constituie lantul usor al antigenelor complexului major de histocompatibilitate (HLA) clasa I. detectarea episoadelor de reject dupa un transplant allogenic de maduva hematogena. Printre afectiunile benigne in care pot aparea niveluri crescute de AFP se numara: hepatita. ciroza. Desi cu o incidenta scazuta.

4. Pe de alta parte 71% din remisiunile complete se intalnesc la pacientii cu valori ale β2-M sub 3 mg/L.0. In mielomul multiplu β2-M este cel mai valoros factor prognostic disponibil de rutina.3 mg/L in stadiile I si II si. 2. precum si excretia ei urinara ofera informatii importante doar in prezenta manifestarilor clinice.9 – 2. fiind un marker fidel pentru evaluarea stadiului si prognosticului bolii.4–16. Interpretarea rezultatelor Concentratia serica a β2-M. Astfel.imunochimica cu detectie prin chemiluminiscenta (CLIA). Acesta depinde atat de incarcatura tumorala cat si de functia renala. Totusi dupa doi ani de supravietuire concentratiile initiale de β2-M isi pierd valoarea prognostica. Formele cu grad scazut de malignitate se caracterizeaza prin nivele ce nu depasesc 5 mg/L. In limfoamele non-Hodgkin cu celula mare β2-M impreuna cu lactat dehidrogenaza (LDH) constituie markeri predictivi pentru absenta recaderilor si supravietuire. niveluri crescute ale ambilor markeri (β2-M > 3 mg/L) se asociaza cu remisiuni si supravietuire de scurta durata. In leucemia limfatica cronica nivelul seric al β2-M creste proportional cu stadiul bolii.8 mg/L in stadiul 0. Valori de referinta . Niveluri crescute de β2-M constituie un marker predictiv pentru decesul precoce.7–5. fiind inclus in sistemul international de stadializare a acestei afectiuni.0 mg/L. astfel 5-32% din pacientii in stadiile I si II si 43-71% din cei din stadiile III si IV prezinta nivele >3 mg/L. precum si pentru esecul tratamentului cu doze mari. Formulele care corecteaza concentratia β2-M pentru efectul prezentei insuficientei renale nu au imbunatatit valoarea sa predictiva. astfel intrun studiu clinic pacientii netratati prezinta valori plasmatice ce variaza intre 2–2. In cazul bolnavilor cu limfom Hodgkin valorile plasmatice ale β2-M se coreleaza cu incarcatura tumorala si prognosticul bolii.Metoda . ce dovedesc ca un procent mic de pacienti cu remisiune completa au nivele plasmatice mai mari de 3 mg/L.9 mg/L in stadiile III si IV. lucru demonstrat intr-o serie de studii clinice. valoarea β2-M este prognostica si la pacientii cu functie renala normala. respectiv. . Valoarea concentratiei serice a β2-M este un factor important in evaluarea evolutiei bolii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful