Teste serologice in bacteriologie Determinarea structurii antigenice in bacteriologie se realizeaza prin : 1.reactii de aglutinare (coaglutinare si latex aglutinare ) 2.

reactii de precipitare 3. Reacţia de fixarea a complementului In reactia de aglutinare antigenele sunt de natura corpusculara. Reactia de aglutinare consta in rc ac cu ag de pe suprafata unor particule (bacterii, hematii, latex) determinand aglutinarea acestora prin scaderea fortelor electrostatice de repulsie intre particule si formarea unor punti de legatura. Aglutinarea directa: reprezinta aglutinarea ag naturale ale unor particule de catre ac specifici. Se poate utiliza pt identificarea enterobacteriilor.

Reacţia de coaglutinarea este utilizată, în special în detectarea antigenelor diferitelor grupuri de steptococi, Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae etc. Anumite tulpini de Staphylococcus aureus (tulpina Cowan, ATCC 12498) prezintă un conţinut ridicat de proteină A de suprafaţă. Proteina A din peretele celular al stafilococului aureu se leagă de fragmentul Fc al moleculei de imunoglobulină, lăsând liber fragmentul Fab pentru legarea antigenului. Aglutinarea vizibilă a stafilococilor reprezintă un test pozitiv care indică legătura antigen-anticorp . De exemplu diagnosticul de laborator in infectia streptococica se face prin :

i) Diagnostic bacteriologic: > testul la bacitracina - se evidentiaza grupul A, singurul sensibil la acest antibiotic > teste de aglutinare indirecta (latexaglutinare) > testul de coaglutinare sau ELISA - se evidentiaza grupurile A, B, C, G > pentru S. pneumoniae se recolteaza sputa (produs patologic) si se efectueaza frotiu > diagnosticul diferential între penumococ si S. viridans se face pe baza reactiei cu bila -testul biolozei Neufeld (pneumococul nu rezista - în prezenta bilei se produce autoliza, spre deosebire de grupul viridans), reactiei cu inulina (pneumococul fermenteaza inulina, S. viridans nu), reactiei cu optochin - etil-hidrocupreina (pneumococul e sensibil la optochin, S. viridans nu) > determinarea prezentei capsulei polizaharidice (Ag K), la pneumococ > testul PYR - enterococii sunt PYR pozitivi > cultivarea: mediu agar-sânge (aparitia hemolizei, colonii de tip S sau M)
ii) Diagnostic serologic:

> reactia ASLO - pt S. pyogenes; titrul normal ASLO este de 200 unitati (maxim 250).

Reacţia de fixarea a complementului este foarte mult utilizată în cercetare şi în laboratoarele clinice în scopul diagnosticãrii infecţiei cu M. Streptococcus pneumoniae etc. în special în detectarea antigenelor diferitelor grupuri de steptococi. Reacţia poate fi utilizată în: ♣ pentru gruparea streptococilor. ♣ reacţia Vincent-Bellot – utilizată în diagnosticul infecţiilor meningococice. Reactia de aglutinare – pe lama R. Rezultatul pozitiv este dat de apariţia unui precipitat alb la nivelul interfeţei.♣ reacţia Ascoli – folosită în diagnosticul retrospectiv al antraxului. pneumoniae. tulpina Cawan1 bogat in proteina (a). Testul Camp – se face pt identificarea grupului B (Agalactie) Pe geloza sange se insamanteaza o tulpina de stafilococ β hemolitic in striu. transfuzie). a infecţiei cu Treponema pallidum (testul Wassermann). Serologia sifilisului Sifilisul este o boala infectioasa si contagioasa determinata de Treponema pallidum.> teste serologice pentru determinarea prezentei si titrului Ac pentru alte structuri antigenice (streptokinaza. dar să se păstreze interfaţa limpede.Reactia de latex-aglutinare – cu trusa antigenic 2. Reacţia de coaglutinarea este utilizată. virusurilor. anti-carbohidrat. după 15-20 minute. spirocheta patogena care se transmite prin contact sexual sau pe cale transplacentara. micozelor. Daca streptococul e de grup β elibereaza factorul Camp care mareste hemoliza stafilococului. exceptional prin contact sanguin (intepatura. Reacţia de precipitare inelarã Antigenul şi serul sunt puse în contact în tuburi capilare. anti-MAP) Determinarea grupelor antigenice: Streptococul de grup A – sensibil la bacitracina Testul cu bacitracina – evidentiaza inhibitia dezvoltarii culturii in jurul rondelei cu bacitracina pe o zona de minim 10mm.de coaglutinare – se foloseste o tulpina de stafilococ. la intalnirea celor 2 striuri apare o zona de hemoliza mai intensa. . Haemophilus influenzae. hialuronidaza. Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae. pentru identificarea paraziţilor. astfel încât să nu se amestece. Perpendicular se insamanteaza streptococul. 3. .

-6 luni (4-8 sapt.VDRL – Venereal Disease Research Laboratory. Anticorpii nespecifici se pozitiveaza dupa aproximativ 4 saptamani de la contactul infectant. Tratamentul si infectia HIV asociata pot afecta raspunsul imun.De rutina. 2. anticorpii antitreponemici de tip IgG apar mai tarziu. la debutul simptomatologiei clinice majoritatea pacientilor prezinta anticorpi IgM si IgG. cardiovascular. dar anticorpii specifici IgG persista indefinit.RPR – Rapid Plasma Reagin test. . Astfel. SIFILIS PRECOCE (INFECTIOS) Durata de la expunere Forme clinice 9-90 zile Sifilis primar 6 sapt. Titrul anticorpilor nespecifici si cel al anticorpilor specifici IgM scade rapid dupa tratamentul adecvat in sifilisul precoce. de la Sifilis secundar leziunea primara) ≤ 2 ani Sifilis latent precoce SIFILIS TARDIV (NEINFECTIOS) > 2 ani Sifilis latent tardiv 3-20 ani Sifilis tertiar (gomatos. imunofluorescenta. in saptamana a patra.TPHA – Treponema pallidum Haemagglutination Assay – (hemaglutinare pasiva detecteaza anticorpi totali IgG si IgM). . Tinand cont de particularitatile raspunsului imun. Primul raspuns demonstrabil este reprezentat de anticorpii specifici antitreponemici de tip IgM. Metodele directe (microscopia cu fond intunecat. Teste care pun in evidenta anticorpi nespecifici (teste nontreponemice): . care pot fi detectati la sfarsitul celei de a 2-a saptamani de infectie. neurosifilis) SIFILIS CONGENITAL < 2 ani de la nastere (inclusiv Sifilis congenital precoce nasterea de fat mort) ≥ 2 ani Sifilis congenital tardiv Nota: Transmiterea transplacentara se produce in stadiul de de sifilis precoce. testele serologice pentru sifilis pot fi clasificate in 2 mari categorii: 1. Teste care pun in evidenta anticorpi specifici (teste treponemice): . inocularea la animal) raman apanajul laboratoarelor de specialitate. . au fost descrise insa cazuri si in stadiul de sifilis latent tardiv .FTA – ABS (Fluorescent Treponemal Antibody – Absorbtion de tip IgG si IgM). Raspunsul imun fata de infectie include producerea de anticorpi fata de o paleta larga de antigene.EIA (de tip IgG si IgM). diagnosticul sifilisului se bazeaza pe metodele serologice care sunt disponibile in majoritatea laboratoarelor. fiind implicati atat anticorpi nespecifici (anticardiolipina/reagine) cat si anticorpi specifici antitreponemici.

Volum proba . Recipient de recoltare . Prelucrare necesara dupa recoltare .vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.Testele non-treponemice sunt rapide. testele non-treponemice sunt utile nu numai pentru identificarea infectiei ci si pentru monitorizarea eficientei tratamentului. Rezultatele pot fi exprimate calitativ sau semicantitativ. daca acest lucru nu este posibil.sange venos. Test screening pentru donatorii de sange si de organe Detectarea sau excluderea infectiei la pacientii HIV pozitivi Monitorizarea raspunsului la tratament (RPR cantitativ) Pregatire pacient . Nu sunt in general recomandate pentru screening-ul infectiei deoarece au sensibilitate mai redusa decat testele non-treponemice in primele 2-3 saptamani ale stadiului de sifilis primar. in special in stadiul precoce al infectiei. asigurari de viata. Specimen recoltat . au un cost redus si prezinta o sensibilitate foarte buna. nu sunt utili in monitorizarea eficientei terapeutice. in special la gravide (la aceasta categorie. serul se stocheaza la 2-8ºC. determinarea se executa imediat. aproximativ 28% din rezultatele pozitive pentru RPR pot fi biologic fals pozitive). III si la nastere) Test screening premarital Test screening la angajare. reinfectie sau reactivare a unei infectii din antecedente care nu a fost tratata adecvat. Principalul lor dezavantaj este ca se asociaza cu o rata importanta de rezultate fals pozitive.se separa serul prin centrifugare. Au o incidenta de rezultate fals pozitive mai scazuta decat testele reaginice. Acest tip de anticorpi persista toata viata. Aproximativ 72-84% din pacientii cu sifilis primar sau secundar prezinta o scadere de 4 ori a titrului VDRL/RPR. etc.à jeun (pe nemancate). . Recomandari pentru determinarea serologiei sifilis • • • • • • • In prezenta semnelor si simptomelor de infectie cu Treponema pallidum sau alte boli cu transmitere sexuala Test screening prenatal (in trimestrul I. Astfel. Testele treponemice sunt folosite pentru a confirma testele screening pozitive. titrurile VDRL/RPR sunt crescute la pacientii cu infectie acuta. usor de efectuat. la 6 luni dupa incheierea unui tratament corect.minim 1 mL ser.

METODE CLASICE • • VDRL: lipozomii aflati in suspensie produc o reactie de floculare vizibila in prezenta reaginelor din serul pacientului. Valori de referinta si exprimarea rezultatului I. METODE CLASICE . ● Reactie cantitativa. • TPHA: o Reactie de hemaglutinare pasiva intre eritrocite de pui stabilizate si sensibilizate cu un extract antigenic de Treponema pallidum (tulpina Nichols) si anticorpii antitreponemici prezenti in serul bolnavului Reactie calitativa si cantitativa Detecteaza anticorpi specifici pentru infectia cu Treponema pallidum. RPR ● Particulele de polistiren latex captusite cu antigene lipidice (cardiolipina si lecitina) reactioneaza cu anticorpii de tip reaginic din serul pacientului formand aglutinate. RPR (reagin plasma response) o o o Antigenul VDRL modificat contine microparticule de carbune care agrega in prezenta anticorpilor de tip reaginic din serul pacientulului Reactie calitativa si semicantitativa Detecteaza anticorpi nespecifici pentru infectia cu Treponema pallidum produsi ca reactie la materialul lipoid eliberat din celulele afectate ale gazdei si la materialul lipoproteic eliberat de spirochete. dupa initierea reactiei.Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat. METODE IMUNOTURBIDIMETRICE AUTOMATE A. Metoda de lucru Pot fi folosite doua categorii de metode de lucru: I. titrul reaginelor poate fi determinat prin masurarea turbiditatii la doua momente diferite. lipemic sau contaminat bacterian. o o II. aglutinarea induce cresterea turbiditatii amestecului de reactie care poate fi masurata ca absorbanta la 700 nm cu ajutorul unui fotometru.

Pentru TPHA: negativ (-) echivoc pozitiv (de + la ++++). In situatia in care titrul anticorpilor este foarte mare se efectueaza dilutii manuale. In cazul in care se obtin rezultate discordante se va solicita repetarea recoltarii probei6. Interpretarea rezultatelor Algoritm de diagnostic.4 R. II. METODE IMUNOTURBIDIMETRICE AUTOMATE A. Pentru VDRL/RPR: negativ (-) pozitiv (de la + la ++++) Daca se efectueaza un test semicantitativ. B. un rezultat pozitiv va fi confirmat cu o a doua trusa de reactivi. Un rezultat pozitiv la oricare din cele 2 teste este verificat si prin metoda clasica. in cazul in care se foloseste numai metoda clasica. se va comunica impreuna cu intensitatea reactiei si titrul corespunzator ultimei dilutii care a indicat un rezultat pozitiv.U. TPHA = negativ serologie negativa .U. ● limita de detectie: 0.A. (unitati RPR). VDRL = negativ. In cazul obtinerii unui rezultat pozitiv la unul sau la ambele teste analizorul repeta automat determinarile folosind o dilutie standard 1/8. Un algoritm simplu pentru diagnosticul de sifilis se face pornind de la VDRL si TPHA. corespunde unui titru RPR 1/1 la reactia clasica.U. 1 R. ● negativ: <1 R.U. Pentru RPR ● rezultatul se exprima in R.

In absenta semnelor clinice. Pentru VDRL: Reactii fals pozitive: . A. pinta) la pacientii originari din zone endemice. in stadii precoce ale sifilisului primar.9.. TPHA = negativ . bejel. TPHA este negativ. serologia poate ramane pozitiva.eventual ar mai putea fi vorba de un sifilis intr-o faza foarte timpurie: in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM.TPHA +. La pacientii tratati tardiv. titrul anticorpilor este crescut.alte posibilitati: reactie fals pozitiva la TPHA. VDRL = pozitiv. Se pune problema unui sifilis latent precoce sau a unui tratament antibiotic urmat de pacient. TPHA = pozitiv . daca acest test este negativ este vorba de un rezultat biologic fals pozitiv. . netratat sau tratat tarziu Nota: in sifilisul primar valorile sunt slab pozitive. este cel mai probabil vorba de un rezultat biologic fals pozitiv (se pune adesea problema existentei anticorpilor anticardiolipinici). sifilisul latent tardiv la care diagnosticul este uneori dificil.in cazul unui VDRL slab pozitiv se recomanda efectuarea FTA-ABS. foarte rar. reactii incrucisate cu treponematozele non veneriene (pian. daca testul este pozitiv poate fi vorba de un sifilis precoce si in acest caz se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (profilul serologic cel mai frecvent intalnit in sifilisul primar este VDRL + . VDRL = pozitiv. TPHA = pozitiv sifilis recent sau vechi.infectie veche tratata . in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM care se pot pozitiva precoce. oricum se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (eventual determinari cantitative in dinamica) . in cel secundar. VDRL = negativ. dar urmarirea in dinamica a titrului anticorpilor cu diminuarea semnificativa a VDRL –ului ajuta la stabilirea diagnosticului. un nivel la limita al anticorpilor face dificila interpretarea serologica.rezultatul nu exclude un diagnostic de sifilis la debut. FTA-ABS fiind pozitiv)8.in cazul unui VDRL intens pozitiv.

pneumonie cu mycoplasma. alimente. Se cunoaste ca exista cel putin doua tipuri de hepatita virala. Diagnostic serologic in virusologie Bolile virale la aceste boli diagnosticul serologic se pune pe baza prezentei anticorpilor specifici in ser.) in vederea aprecierii eficientei vaccinarilor. tuberculoza. boli ale tesutului de colagen. mielom multiplu. rujeolei. febra recurenta. sancrul moale. rujeola. lepra. lepra. bejel. de oreion. leptospiroza. varsta inaintata. neoplasme avansate. pinta Serurile puternic lipemice (lactescente) pot influenta testul. oreion. reactia de fixare a complementului (RFC) si reactia de seroneutralizare (RSN) . Cauze neinfectioase: graviditate. boli hepatice cronice.tipul A de virus este transmis omului pe cale orala (apa. malarie. Aceste analize se mai fac si pentru cercetarea anticorpilor care iau nastere in organismul omului dupa diferitele vaccinari (contra gripei. febra recurenta. B. produse de virusul de tip A si respectiv de tip B. Pentru TPHA: Reactii fals pozitive: • • • Mononucleoza infectioasa. scarlatina. Infectii virale: variola. malarie. poliomielitei. pentru a constata cresterea concentratiei de anticorpi. mononucleoza infectioasa. maini nespalate) si produce o hepatita cu caracter epidemic si cu o perioada de incubatie . . Ca laboratorul sa poata preciza diagnosticul de boala virala este necesar sa analizeze de doua ori serul bolnavului: la inceputul bolii si dupa 7-10 zile.• • • Infectii bacteriene: pneumonie pneumococica. O analiza curenta care se face pentru diagnosticul hepatitei virale le tip B este aceea care depisteaza antigenul Australia (Ag Au). Cu ajutorul acestor reactii serologice se poate pune diagnosticul de gripa. tripanosomiaza. Dar aceste analize se fac numai in spitalele de boli infectioase si in institutele de cercetare. de rujeola. de poliomielita. Serurile puternic lipemice (lactescente) pot influenta testul. Pentru depistarea bolilor virale se folosesc urmatorele analize: reactia de hemaglutinare (HA). psittacoza. rickettsioza. hepatita virala. SIDA. transfuzii multiple. etc. endocardita bacteriana. lupus. leptospiroza Nivel anormal de Ig G sau Ig M Treponematoze nevenerice: pian. varicela. etc.

Acest tip de hepatita se poate diagnostica cu ajutorul laboratorului cautand in singele bolnavului antigenul Australia sau antigenul hepatitei B (Ag HBs). adenovirusul şi virusul febrei galbene pot produce aglutinarea eritrocitelor umane. Trebuie mentionat ca acest antigen se gaseste nu numai in hepatita virala cu icter (galbinare) ci si in hepatita fara icter. de asemenea. precum şi a eritrocitelor de cocoş. fapt care ajuta la stabilirea unui diagnostic si tratament prococe. In concluzie. Acest tip de hepatita nu se poate diagnostica imunologic deoarece bolnavii nu poseda in sange antigen Australia.scurta. la care nu se poate pune in evidenta antigenul Australia. Persistenta acestui antigen in sangele bolnavului. In unele cazuri antigenul Australia apare in sangele bolnavilor chiar inainte de aparitia primelor semne de boala. Hepatita produsa de acest virus se intalneste sub forma de cazuri izolate si are o perioada lunga de incubatie (2-6 luni). Această reacţie este utilizată pentru detectarea şi titrarea virusurilor hemaglutinante în materialele de cultură.diagnosticarea unei hepatite virale acute sau cronice de tip B . operatii. inhibarea reacţiei de hemaglutinare poate fi folosită pentru decelarea anticorpilor în probele de ser. Reacţia de hemaglutinarea cu participarea virusuri: Unele virusuri.depistarea AgAu la subiectii care doneaza sange. . la marea majoritate a bolnavilor. Trebuie stiut ca exista si bolnavi de hepatita virala acuta tip B. por de Guineea. de exemplu virusul gripal. care se crede ca este chiar virusul hepatitei virale tip B. transfuzii. de 2-6 saptamani. paragripal. urlian. şoarece şi alte animale. cercetarea antigenului Australia este importanta pentru: . Dupa vindecarea fazei acute a hepatitei. Aceasta este cunoscută ca testul inhibării hemaglutinării virale (HAI). presupune ca hepatita nu este vindecata din punctul de vedere al laboratorului si ca boala poate trece in hepatita cronica. pe cale genitala si probabil pe cale orala. mai multe luni dupa vindecarea clinica. situatie care.tipul B de virus este transmis omului prin injectii. ajuta la punerea unui diagnostic precoce. Pe de altă parte. persoanele care poseda AgAu nu pot fi donatori pentru ca sangele lor poate provoca hepatita de transfuzie la persoanele care primesc acest sange. antigenul Australia dispare din sange. .constatarea momentului in care AgAu au disparut din sange (vindecarea bolii) .depistarea persoanelor chiar sanatoase care poarta virusul in sange acestea prezinta riscul de a transmite si raspandi hepatita virala la alti oameni .

Prin legarea covalentã sau necovalentã de diferitele antigene de pe suprafaţa hematiei. . Diagnosticul serologic in HIV Boală infecţioasă transmisibilă specific umană. . reducerea numărului de “plãci” indică reacţia de neutralizare. virusul nu poate ataca celulele. iar infectivitatea este blocată.efectului citopatic (cel mai frecvent). urmate de o lungă stare de sănătate aparentă şi în final de reapariţia manifetărilor clinice. cu manifestări clinice iniţiale de boală acută benignă. se folosesc antiserurile specifice cu reactivitate cunoscută. dacă replicarea virusurilor a fost neutralizată. Aceastã reacţie se poate folosi pentru evidenţierea: .hemadsorbţiei şi hemaglutinãrii pentru evidenţierea orthomyxovirusurilor şi paramyxovirusurilor. Pentru testarea serologică.inhibiţiei metabolice (colorimetric): acidifierea mediului cu roşu-fenol prin dezvoltarea celulelor. astfel încât infecţia poate fi mai degrabă amânată. cum ar fi roşu neutru. . suspensia din virusurile de referinţă este testată împotriva serurilor de testat. Dacă anticorpul neutralizant este prezent. litice sau infectante prin combinaţii specifice dintre antigen şi anticorp „in vivo” sau „in vitro”. Diagnosticul de laborator -Serologic – detectare a anticorpilor anti-HIV -Virusologic – detectare sau cuantificare a ARN viral sau ADN proviral -Imunologic –numărătoare LCD4 Diagnosticul serologic . celulele infectate apar ca “plãci” necolorate faţă de fundalul roşu format de celulele viabile. care conţine un colorant vital. Reacţia de neutralizare Această reacţie se bazează pe capacitatea anticorpului de a bloca efectul antigenelor toxice. Neutralizarea virusurilor Neutralizarea activităţii virale este cea mai sensibilă şi specifică metodă pentru determinarea identităţii unui izolat şi pentru determinarea anticorpilor specifici în serul pacientului. Pentru identificarea izolatelor virale. utilitatea testului poate fi extinsă şi la detectarea anticorpilor pentru alte antigene decât cele aflate pe hematii.reducerii “plãcii”: celulele infectate de numeroase virusuri pot fi detectate aşezarea monostratificatã cu soluţie de agar nutritiv. O fracţiune a virusului infectant poate rămâne chiar şi în prezenţa antiserului specific. caracterizată printr-o evoluţie stadială cronică. decât blocată complet.

Calypte HIV1 Rezultat pozitiv = Individ infectat cu HIV care poate infecta şi pe alţii ≠Individul are SIDA sau că va dezvolta în mod necesar SIDA Rezultat negativ = În momentul testării. drojdii etc. declansand stari morbide specifice (micoze) a caror evolutie este de cele mai multe ori trenanta si rebela la tratament. -Exemple: SUDS. sânge capilar. nu au fost detectaţi anticorpii anti HIV ≠ Individul nu este sigur infectat cu HIV sau că este imun /rezistent la HIV . imunoglobuline. bioentitati capabile sa manifeste o puternica si extinsa acctiune antisanogena. Sa facut aceasta precizare expresa pentru a accentua faptul ca obiectul de studiu al micrologiei medicale sunt ciupercile microscopice. lichid oral. dar cu aceeasi semnificatie semantica se utilizeaza si denumirile de micromiceti. unicelulare sau organizate in structuri pluricelulare. sânge uscat.Teste rapide -Probe biologice: sânge integral. .detectarea anticorpilor anti HIV 1. plasmă. urină. atat prin colonizarea substraturilor alimentare si furajera pe care le depreciaza sau carora le confera un grad inalt de toxicitate.Teste standard -Teste serologice de depistare – ELISA -testul screening -Teste serologice de confirmare – Western blot (Wb) 2. a caror evidentiere individuala necesita dispozitive optice de tipul microscoapelor.Teste alternative – necesită confirmare prin teste standard -Home Kits 3. de obicei cateva saptamani. imobile. cat si prin afectarea directa a organismelor omului si animalelor. mucegaiuri.dureaza variabil. ser. In alternativa cu acest termen. Ora Sure. Diagnostic serologic in micologie Metode si tehnici folosite in efectuarea examenului micologic Termenul generic de fung defineste o grupare de structuri biotice eucariote. ciuperci microscopice.testele serologice sunt negative in "fereastra imunologica" = perioada dintre momentul infectarii cu HIV si aparitia anticorpilor HIV .

examenul caracterelor biochimice.Hipersensibilizarea de tip imediat este pusa in ecidenta rapid (15-30 minute) si se caracterizeaza printr-o reactie papulo-eritematoasa de tip urticariform.examenul microscopic al probelor patologice. in evidenta hipersensibilizarea de tip intarziat si.examenul frotiurilor dupa colorare. Cercetarea starii de hipersensibilitate cutanata .pentru evidentierea starii de hipersensibilizare se utilizeaza antigene solubile metabolice sau somatice care sunt injectate intradermic. hipersenzibilizarea de tip imediat.In acest scop se utilizeaza mai multe metode de examen paraclinic : . . .Pentru prepararea tricofitinei se folosesc una sau mai multe specii de dermatofiti. mai rar. astfel.Levurina este un antigen preparat dintr-un filtrat steril de cultura de Candida albicans . cancer. . Diagnosticul imunologic . . .In cazul reactiilor intense. .Evidentierea anticorpilor poate fi facuta utilizand diferite forme de dezvoltare ale micetelor (spori.diagnosticul imunologic. . filamente miceliene) sau antigene solubile.examenul histologic. Este vorba de asa-numitele tricofitide. Reactia negativa la inocularea intradermica nu inseamna intotdeauna absenta infectie. se pot produce o exacerbare a focarelor de boala existente (reactie de focar).Diagnosticul imunologic se bazeaza fie pe identificarea antigenelor sau anticorpilor circulanti. Uneori. reactia imunoezimatica(ELISA). se pot constata si fenomene de ordin general: cefalee.5 cm. la 24-72 de ore. stare febrila. .testul florescentei.curbatura.diagnosticul experimental. . se folosesc metode serologice pentru identificarea anticorpilor sau antigenelor si metode de evidentiere a starii de hipersensibilizare. In functie de aceasta. Pot aparea si mici leziuni diseminate in vecinatatea focarului sau in alte zone ale corpului.insamantarea probelor patogenice pe medii specifice. reactia de precipitare in lichid sau geloza. In acest scop. . .Anergia poate fi cauzata de carente alimentare. mai ales cele bogate in organe de fructificare (de exemplu Trichiphyton mentagrophytes). Reactia poate fi mai puternica cu ulcere si nercoze. diabet. sunt utilizate urmatoarele metode: reactia de aglutinare. . a unei reactii papulo-eritematoase cu diametrul de cel putin 0. etc.Hipersensibilizarea intarziata apare in aproximativ 15 zile dupa infectia micotica si dureaza mai mult timp. fie pe evidentierea starii hipersensibilizare. aceste metode trebuie sa fie specifice si sensibile. . Metoda imunoelectroforezei pare a fi cea mai specifica. malnutritie. . Pozitivitatea in cazul reactiei intarziate se caracterizeaza prin aparitia.Se pune.identificarea AND-ului specific. Pentru a fi eficiente. .

-artrita idiopatica juvenila: incidenta HLA-B27 este de 50% in forma de debut cu artrita asociata entesitei. De asemenea. Markeri cu rol diagnostic bazati pe reactia antigen anticorp HLA-B27 Testul are drept scop sa stabileasca daca este prezent sau nu pe suprafata leucocitelor antigenul HLA-B27. Reactii negative pot fi intalnite la animalele imunodepresate. . din diverse motive. datorita titrul redus de anticorpi. detinand un rol important in aparitia bolii. Antigenul HLA-B27 este intalnit la 90-95% din pacientii cu spondilita ankilopoietica. Rudele de gradul intai HLA-B27 pozitive ale pacientilor cu spondilita ankilopoietica au intr-un procent de 10-20% simptome clinice si radiologice de boala sau numai modificari radiologice.Nivelul anticorpilor este cu atat mai mare cu cat invazia tisulara este mai pronuntata.False reactii pozitive pot apare la pacientii care au trecut prin boala sau care au fost injectati cu antigene. [2] . pentru a evalua posibilitatea existentei unei boli autoimune asociate cu acest marker. Intre HLA-B27 si o proteina a agentului infectios Klebsiella pneumoniae exista un mimetism molecular. pentru cei dizigoti concordanta este de 20-25%. Alte afectiuni autoimune asociate cu HLA-B27 sunt: -sindromul Reiter (artrita reactiva): incidenta HLA-B27 este de 60-80%. dar prezenta anticorpilor nu este o dovada a unei micoze evolutive. . . -artrita psoriazica: incidenta HLA-B27 este de 50% la pacientii care asociaza afectare axiala. la inceputul infectiei micotice (8-14 zile) titlu de anticorpi este redus.Extracte carbohidrate din culturi de Sporotrichum schenckii sau din mediul de cultura unde a crescut fungul au fost folosite ca antigene in testul de precipitare pentru sporotrihoza [1] Evidentierea antigenelor ( de exemplu Criptococcus neoformans. Metode imunohistochimice – punerea in evidenta a antigenelor tisulare prin intermediul anticorpilor poli sau monoclonali prin tehnici de imunoflorescenta sau de imunoenzimologie.Coccidioidina este folosita ca antigen in reactia de precipitare pentru diagnosticul coccidioidomicozei. ceea ce ar putea implica existenta unei patogenii bacteriene a spondilitei ankilopoietice. Aspergillus funigatus) prin aglutinarea particulelor de latex sensibilizate cu anticorpi monoclonali. Studiile pe gemenii monozigoti arata o concordanta a bolii de 60%.. in timp ce incidenta sa in populatia generala este de aproximativ 8%.

Pregatire pacient – nu este necesara o pregatire speciala. cervical. Cauze de respingere a probei . valorile acestuia sunt scazute la adultul sanatos (apare in cantiati foarte mici in tesutul intestinal. mamare. Cresteri semnificative ale concentratiei CEA sunt intalnite in diverse neoplazii (cancer colorectal. 19-21. Cantitate recoltata . 25. 32-36. 31 CEA CEA este o glicoproteina cu greutate moleculara de 180kD. Limite si interferente HLA-B27 nu este un test screening pentru o spondilartropatie seronegativa. in consecinta. probe coagulate sau hemolizate. mamar.cat permite vacuumul. Specimen recoltat – sange venos. Recipient de recoltare . care are o componenta carbohidrat variabila (45-60%). 23. 27. digestive si ovariene (in asociere cu CA 125). Determinarea CEA in lichidul cefalorahidian poate fi utila in diagnosticarea unor tumori primare si secundare ale sistemului nervos central. CEA apartine grupului antigenelor oncofetale care sunt produse in perioada embrionara si fetala. . 18.folosirea heparinei ca anticoagulant. Valori de referinta – HLA-B27 negativ. 29. Rezultatul trebuie interpretat intotdeauna in contextul clinic al pacientului. gastric.-bolile inflamatorii ale intestinului: incidenta HLA-B27 este de 50% la pacientii care asociaza spondilita. pulmonar. Metoda – reactie de polimerizare in lant (PCR) cu detectie colorimetrica dupa hibridizarea cu sonde specifice pe stripuri. CEA se formeaza in pancreas si in tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafata celulara. Testul nu detecteaza urmatoarele subtipuri de HLA-B27: 01. testul detecteaza urmatoarele subtipuri HLA-B27: 02-17. 24.vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant. 30. pancreatic. 28. Sinteza CEA este supresata dupa nastere si. La fel ca AFP (alfa-fetoproteina). In timpul dezvoltarii embrionului. iar dozarea lui in lichidul pleural este utila in diagnosticul pleureziilor paraneoplazice din carcinoame pulmonare. ovarian). 26. pancreatic si hepatic).

Cauze de respingere a probei • specimen hemolizat. Volum proba – minim 0. ficat si sacul vitelin. Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa. AFP ajunge pe cale transplacentara in circulatia materna. astfel ca valori similare cu ale adultului normal sunt atinse abia dupa aproximativ 10 luni. nivelul seric de AFP scade progresiv. pancreasului (pancreatite). pancreatic. In functie de varsta gestationala. Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare. pulmonar. atingand un maxim de concentratie in saptamanile 32-36. cu/fara gel separator. boala Crohn.à jeun (pe nemancate). gastric. Metoda .Recomandari pentru determinarea CEA . este o glicoproteina omoloaga albuminei. dar cu fluctuatii mari. <4.• specimen expus la temperatura ridicata. .• specimen contaminat bacterian. Valori de referinta .sange venos. ficatului (ciroza hepatica. Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening. Specimen recoltat . hepatita cronica).vacutainer fara anticoagulant. ovarian) Pregatire pacient . plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare.monitorizarea pacientilor (raspuns la tratament.3 ng/mL (fumatori). posibil indicator al recurentei tumorale si al prognosticului) cu diferite neoplazii (cancer colorectal.tranzitorii sau persistente – in afectiuni hepatice benigne si in procese de regenerare hepatica.5 mL ser.4 ng/mL (nefumatori). polipoze).imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA). sintetizata in cursul perioadei fetale in tractul gastrointestinal. Recipient de recoltare . niveluri foarte crescute se asociaza cu dezvoltarea carcinomului primitiv hepatic si cu tumori germinative de origine testiculara.<3. Dupa nastere. ovariana sau extragonadala. La adult se intalnesc concentratii crescute de AFP. AFP AFP reprezinta prima proteina (antigen) decelata in asociatie cu unele tipuri de neoplazii. rinichilor (insuficienta renala). mamar.

In plus AFP reprezinta un factor de prognostic independent pentru tumorile testiculare non-seminomatoase. dar care prezinta AFP crescut trebuie considerat ca avand tumora testiculara non-seminomatoasa si tratat corespunzator. Programul de monitorizare include determinari lunare de AFP. Rata de reducere a nivelului seric trebuie comparata cu rata normala de disparitie a AFP (timp de injumatatire < 7 zile) si HCG total (timp de injumatatire < 3 zile). gemeni monozigoti. • monitorizarea pacientilor cu risc crescut de tumori germinative (criptorhidism.Decelarea AFP in serul uman se face prin diverse metode . Orice pacient cu examen histopatologic sugestiv pentru seminom pur. Indicatii relative • monitorizarea pacientilor cu ciroza hepatica pentru depistarea precoce a cancerului hepatic. ovariana sau extragonadala. • tumori germinative non-seminomatoase de origine testiculara. In cancerul testicular acesti markeri trebuie evaluati inainte de orhiectomie si apoi masurati seriat dupa interventia chirurgicala. La pacientii cu tumori germinative AFP trebuie determinat impreuna cu HCG total. unul dintre ei avand cancer testicular) .in sensul de a depista cantitati din ce in ce mai mici de AFP). • monitorizarea tratamentului la pacienti cu tumori germinative sau carcinom hepatocelular. in functie de cresterea gradului de determinare (adica a gradului de sensibilitate . HCG total si LDH in decursul primului an si la 2 luni in urmatorii 2 ani.Aceste metode au fost ierarhizate aftfel: -imunoelectroforeza -imunodifuzia -difuzia dubla -electroimunodifuzia cantitativa -contraimunoelectroforeza -metode radio-imunologice Recomandari pentru determinarea AFP Ca marker tumoral: Indicatii absolute: • suspiciune de carcinom hepatocelular.

Cauze de respingere a probei • specimen hemolizat. Serul matern poate fi recoltat intre saptamanile 14-19 de sarcina. trisomie 21. Metode a) imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA) b) imunochimica cu detectie prin chemiluminiscenta. daca acest lucru nu este posibil.à jeun (pe nemancate).vacutainer fara anticoagulant. boala Langdon Down.Ca marker de monitorizare in sarcina Daca scopul determinarii AFP este screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie.se separa serul prin centrifugare. gravida va mentiona exact varsta sarcinii stabilita echografic sau data ultimei menstruatii. La gravide rezultatele se interpreteaza in functie de varsta gestationala.0 ng/mL b)<6. Volum proba – minim 0. momentul ideal pentru recoltare fiind saptamanile 16-18 de sarcina.5 mL ser. se lucreaza serul proaspat. NOTA: specimenul care prezinta turbiditate sau particule in suspensie trebuie clarificat prin centrifugare. Prelucrare necesara dupa recoltare .sange venos. Valori de referinta Pentru AFP ca marker tumoral valorile variaza in functie de metoda de lucru: a)<7. Specimen recoltat . determinarea se va repeta dupa 1 saptamana. Pregatire pacient . cu/fara gel separator. .0 ng/mL. Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP. spina bifida. • specimen expus la temperatura ridicata. • specimen contaminat bacterian. Recipient de recoltare .. trisomie 18 etc. serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C.

pancreatice. Dupa amniocenteza valoarea obtinuta pentru AFP nu corespunde nivelului real. beta 2 microglobulina este sintetizata la o rata relativ constanta in timpul proceselor de regenerare celulara. prezenta in membrana tuturor celulelor nucleate. detectarea infectiei incipiente cu CMV. se lucreaza serul proaspat. mononucleoza infectioasa. Recipient de recoltare . fiind.se separa serul prin centrifugare. cresteri ale AFP mai pot fi inregistrate si in alte tumori: gastrointestinale.vacutainer fara anticoagulant. ce constituie lantul usor al antigenelor complexului major de histocompatibilitate (HLA) clasa I. Prelucrare necesara dupa recoltare . mielomul multiplu. BETA 2 MICROGLOBULINA Beta 2 microglobulina (β2-M) este o proteina cu masa moleculara de 11.à jeun (pe nemancate).monitorizarea evolutiei si evaluarea terapiei in mielomul multiplu.specimen intens hemolizat.8 kDa. Desi cu o incidenta scazuta. Volum proba – 1 mL ser. ciroza. limfoamele Hodgkin si non Hodgkin sunt asociate cu cresteri ale nivelului plasmatic de β2-M. cum ar fi: infectiile virale. Pacientii cu SIDA. prezinta o valoare ridicata a β2-M in ser. Specimen recoltat . prin urmare. valori ridicate ale β2-M. principala sursa de producere fiind limfocitul. de asemenea.Limite si interferente Nivelurile de AFP sunt rareori crescute in tumorile testiculare aflate in stadiul I de boala. La persoanele sanatoase. monitorizarea functiei renale dupa transplant. bolile imune. pulmonare. Pregatire pacient . Cauze de respingere a probei . detectarea episoadelor de reject dupa un transplant allogenic de maduva hematogena. obstructia de cai biliare. in special cei cu infectii oportuniste. . boala Hodgkin. Printre afectiunile benigne in care pot aparea niveluri crescute de AFP se numara: hepatita. cu/fara gel separator. limfomul non-Hodgkin si leucemia limfatica cronica. leucemiile limfocitare cronice. episoadele de reject de transplant se inregistreaza. In afectiunile ce asociaza o activare exagerata a raspunsului imun celular ca bolile autoimune. toate afectiunile caracterizate prin proliferare limfocitara. tirozinemia ereditara. Recomandari pentru determinarea beta 2 microglobulinei . Deoarece limfocitul este principala sursa de sinteza.sange venos. monitorizarea progresiei infectiei cu HIV. sindromul ataxie-telangiectazie.

Niveluri crescute de β2-M constituie un marker predictiv pentru decesul precoce.8 mg/L in stadiul 0.7–5. lucru demonstrat intr-o serie de studii clinice. Formele cu grad scazut de malignitate se caracterizeaza prin nivele ce nu depasesc 5 mg/L. astfel intrun studiu clinic pacientii netratati prezinta valori plasmatice ce variaza intre 2–2. In mielomul multiplu β2-M este cel mai valoros factor prognostic disponibil de rutina. 4. Interpretarea rezultatelor Concentratia serica a β2-M. astfel 5-32% din pacientii in stadiile I si II si 43-71% din cei din stadiile III si IV prezinta nivele >3 mg/L. precum si pentru esecul tratamentului cu doze mari. ce dovedesc ca un procent mic de pacienti cu remisiune completa au nivele plasmatice mai mari de 3 mg/L. Pe de alta parte 71% din remisiunile complete se intalnesc la pacientii cu valori ale β2-M sub 3 mg/L. In leucemia limfatica cronica nivelul seric al β2-M creste proportional cu stadiul bolii. .3 mg/L in stadiile I si II si. fiind inclus in sistemul international de stadializare a acestei afectiuni. Valori de referinta . precum si excretia ei urinara ofera informatii importante doar in prezenta manifestarilor clinice.0. Astfel. Valoarea concentratiei serice a β2-M este un factor important in evaluarea evolutiei bolii. fiind un marker fidel pentru evaluarea stadiului si prognosticului bolii.4–16. respectiv. niveluri crescute ale ambilor markeri (β2-M > 3 mg/L) se asociaza cu remisiuni si supravietuire de scurta durata. 2.0 mg/L. Acesta depinde atat de incarcatura tumorala cat si de functia renala.Metoda .9 – 2. valoarea β2-M este prognostica si la pacientii cu functie renala normala. In limfoamele non-Hodgkin cu celula mare β2-M impreuna cu lactat dehidrogenaza (LDH) constituie markeri predictivi pentru absenta recaderilor si supravietuire.9 mg/L in stadiile III si IV. Formulele care corecteaza concentratia β2-M pentru efectul prezentei insuficientei renale nu au imbunatatit valoarea sa predictiva. In cazul bolnavilor cu limfom Hodgkin valorile plasmatice ale β2-M se coreleaza cu incarcatura tumorala si prognosticul bolii. Totusi dupa doi ani de supravietuire concentratiile initiale de β2-M isi pierd valoarea prognostica.imunochimica cu detectie prin chemiluminiscenta (CLIA).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful