Teste serologice in bacteriologie Determinarea structurii antigenice in bacteriologie se realizeaza prin : 1.reactii de aglutinare (coaglutinare si latex aglutinare ) 2.

reactii de precipitare 3. Reacţia de fixarea a complementului In reactia de aglutinare antigenele sunt de natura corpusculara. Reactia de aglutinare consta in rc ac cu ag de pe suprafata unor particule (bacterii, hematii, latex) determinand aglutinarea acestora prin scaderea fortelor electrostatice de repulsie intre particule si formarea unor punti de legatura. Aglutinarea directa: reprezinta aglutinarea ag naturale ale unor particule de catre ac specifici. Se poate utiliza pt identificarea enterobacteriilor.

Reacţia de coaglutinarea este utilizată, în special în detectarea antigenelor diferitelor grupuri de steptococi, Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae etc. Anumite tulpini de Staphylococcus aureus (tulpina Cowan, ATCC 12498) prezintă un conţinut ridicat de proteină A de suprafaţă. Proteina A din peretele celular al stafilococului aureu se leagă de fragmentul Fc al moleculei de imunoglobulină, lăsând liber fragmentul Fab pentru legarea antigenului. Aglutinarea vizibilă a stafilococilor reprezintă un test pozitiv care indică legătura antigen-anticorp . De exemplu diagnosticul de laborator in infectia streptococica se face prin :

i) Diagnostic bacteriologic: > testul la bacitracina - se evidentiaza grupul A, singurul sensibil la acest antibiotic > teste de aglutinare indirecta (latexaglutinare) > testul de coaglutinare sau ELISA - se evidentiaza grupurile A, B, C, G > pentru S. pneumoniae se recolteaza sputa (produs patologic) si se efectueaza frotiu > diagnosticul diferential între penumococ si S. viridans se face pe baza reactiei cu bila -testul biolozei Neufeld (pneumococul nu rezista - în prezenta bilei se produce autoliza, spre deosebire de grupul viridans), reactiei cu inulina (pneumococul fermenteaza inulina, S. viridans nu), reactiei cu optochin - etil-hidrocupreina (pneumococul e sensibil la optochin, S. viridans nu) > determinarea prezentei capsulei polizaharidice (Ag K), la pneumococ > testul PYR - enterococii sunt PYR pozitivi > cultivarea: mediu agar-sânge (aparitia hemolizei, colonii de tip S sau M)
ii) Diagnostic serologic:

> reactia ASLO - pt S. pyogenes; titrul normal ASLO este de 200 unitati (maxim 250).

3. Perpendicular se insamanteaza streptococul. Reactia de aglutinare – pe lama R. pneumoniae. astfel încât să nu se amestece.> teste serologice pentru determinarea prezentei si titrului Ac pentru alte structuri antigenice (streptokinaza. virusurilor.Reactia de latex-aglutinare – cu trusa antigenic 2. transfuzie). . Daca streptococul e de grup β elibereaza factorul Camp care mareste hemoliza stafilococului. . Rezultatul pozitiv este dat de apariţia unui precipitat alb la nivelul interfeţei. spirocheta patogena care se transmite prin contact sexual sau pe cale transplacentara. Reacţia de coaglutinarea este utilizată. Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae. Serologia sifilisului Sifilisul este o boala infectioasa si contagioasa determinata de Treponema pallidum. anti-carbohidrat.Reacţia de fixarea a complementului este foarte mult utilizată în cercetare şi în laboratoarele clinice în scopul diagnosticãrii infecţiei cu M. Reacţia poate fi utilizată în: ♣ pentru gruparea streptococilor. exceptional prin contact sanguin (intepatura.de coaglutinare – se foloseste o tulpina de stafilococ. la intalnirea celor 2 striuri apare o zona de hemoliza mai intensa. anti-MAP) Determinarea grupelor antigenice: Streptococul de grup A – sensibil la bacitracina Testul cu bacitracina – evidentiaza inhibitia dezvoltarii culturii in jurul rondelei cu bacitracina pe o zona de minim 10mm.♣ reacţia Ascoli – folosită în diagnosticul retrospectiv al antraxului. a infecţiei cu Treponema pallidum (testul Wassermann). Reacţia de precipitare inelarã Antigenul şi serul sunt puse în contact în tuburi capilare. ♣ reacţia Vincent-Bellot – utilizată în diagnosticul infecţiilor meningococice. după 15-20 minute. Testul Camp – se face pt identificarea grupului B (Agalactie) Pe geloza sange se insamanteaza o tulpina de stafilococ β hemolitic in striu. în special în detectarea antigenelor diferitelor grupuri de steptococi. Streptococcus pneumoniae etc. pentru identificarea paraziţilor. dar să se păstreze interfaţa limpede. micozelor. Haemophilus influenzae. hialuronidaza. tulpina Cawan1 bogat in proteina (a).

de la Sifilis secundar leziunea primara) ≤ 2 ani Sifilis latent precoce SIFILIS TARDIV (NEINFECTIOS) > 2 ani Sifilis latent tardiv 3-20 ani Sifilis tertiar (gomatos. neurosifilis) SIFILIS CONGENITAL < 2 ani de la nastere (inclusiv Sifilis congenital precoce nasterea de fat mort) ≥ 2 ani Sifilis congenital tardiv Nota: Transmiterea transplacentara se produce in stadiul de de sifilis precoce. testele serologice pentru sifilis pot fi clasificate in 2 mari categorii: 1. Primul raspuns demonstrabil este reprezentat de anticorpii specifici antitreponemici de tip IgM. dar anticorpii specifici IgG persista indefinit. . in saptamana a patra. anticorpii antitreponemici de tip IgG apar mai tarziu. Metodele directe (microscopia cu fond intunecat. la debutul simptomatologiei clinice majoritatea pacientilor prezinta anticorpi IgM si IgG. . Anticorpii nespecifici se pozitiveaza dupa aproximativ 4 saptamani de la contactul infectant. Titrul anticorpilor nespecifici si cel al anticorpilor specifici IgM scade rapid dupa tratamentul adecvat in sifilisul precoce. Astfel. care pot fi detectati la sfarsitul celei de a 2-a saptamani de infectie. Tratamentul si infectia HIV asociata pot afecta raspunsul imun. Teste care pun in evidenta anticorpi specifici (teste treponemice): . diagnosticul sifilisului se bazeaza pe metodele serologice care sunt disponibile in majoritatea laboratoarelor.RPR – Rapid Plasma Reagin test. au fost descrise insa cazuri si in stadiul de sifilis latent tardiv . fiind implicati atat anticorpi nespecifici (anticardiolipina/reagine) cat si anticorpi specifici antitreponemici.-6 luni (4-8 sapt.VDRL – Venereal Disease Research Laboratory. imunofluorescenta.TPHA – Treponema pallidum Haemagglutination Assay – (hemaglutinare pasiva detecteaza anticorpi totali IgG si IgM).EIA (de tip IgG si IgM). Tinand cont de particularitatile raspunsului imun. 2.De rutina. . SIFILIS PRECOCE (INFECTIOS) Durata de la expunere Forme clinice 9-90 zile Sifilis primar 6 sapt. inocularea la animal) raman apanajul laboratoarelor de specialitate. cardiovascular. Teste care pun in evidenta anticorpi nespecifici (teste nontreponemice): . Raspunsul imun fata de infectie include producerea de anticorpi fata de o paleta larga de antigene.FTA – ABS (Fluorescent Treponemal Antibody – Absorbtion de tip IgG si IgM).

aproximativ 28% din rezultatele pozitive pentru RPR pot fi biologic fals pozitive).sange venos.minim 1 mL ser. Recipient de recoltare . Acest tip de anticorpi persista toata viata. Astfel. Au o incidenta de rezultate fals pozitive mai scazuta decat testele reaginice.se separa serul prin centrifugare. Aproximativ 72-84% din pacientii cu sifilis primar sau secundar prezinta o scadere de 4 ori a titrului VDRL/RPR. testele non-treponemice sunt utile nu numai pentru identificarea infectiei ci si pentru monitorizarea eficientei tratamentului. usor de efectuat. Test screening pentru donatorii de sange si de organe Detectarea sau excluderea infectiei la pacientii HIV pozitivi Monitorizarea raspunsului la tratament (RPR cantitativ) Pregatire pacient .Testele non-treponemice sunt rapide. Principalul lor dezavantaj este ca se asociaza cu o rata importanta de rezultate fals pozitive.à jeun (pe nemancate). reinfectie sau reactivare a unei infectii din antecedente care nu a fost tratata adecvat. nu sunt utili in monitorizarea eficientei terapeutice.vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. Recomandari pentru determinarea serologiei sifilis • • • • • • • In prezenta semnelor si simptomelor de infectie cu Treponema pallidum sau alte boli cu transmitere sexuala Test screening prenatal (in trimestrul I. la 6 luni dupa incheierea unui tratament corect. asigurari de viata. III si la nastere) Test screening premarital Test screening la angajare. in special in stadiul precoce al infectiei. Nu sunt in general recomandate pentru screening-ul infectiei deoarece au sensibilitate mai redusa decat testele non-treponemice in primele 2-3 saptamani ale stadiului de sifilis primar. Prelucrare necesara dupa recoltare . Testele treponemice sunt folosite pentru a confirma testele screening pozitive. au un cost redus si prezinta o sensibilitate foarte buna. Volum proba . in special la gravide (la aceasta categorie. etc. titrurile VDRL/RPR sunt crescute la pacientii cu infectie acuta. . Specimen recoltat . daca acest lucru nu este posibil. Rezultatele pot fi exprimate calitativ sau semicantitativ. determinarea se executa imediat. serul se stocheaza la 2-8ºC.

METODE CLASICE • • VDRL: lipozomii aflati in suspensie produc o reactie de floculare vizibila in prezenta reaginelor din serul pacientului. lipemic sau contaminat bacterian. RPR ● Particulele de polistiren latex captusite cu antigene lipidice (cardiolipina si lecitina) reactioneaza cu anticorpii de tip reaginic din serul pacientului formand aglutinate. METODE CLASICE . dupa initierea reactiei. ● Reactie cantitativa. RPR (reagin plasma response) o o o Antigenul VDRL modificat contine microparticule de carbune care agrega in prezenta anticorpilor de tip reaginic din serul pacientulului Reactie calitativa si semicantitativa Detecteaza anticorpi nespecifici pentru infectia cu Treponema pallidum produsi ca reactie la materialul lipoid eliberat din celulele afectate ale gazdei si la materialul lipoproteic eliberat de spirochete. Valori de referinta si exprimarea rezultatului I. • TPHA: o Reactie de hemaglutinare pasiva intre eritrocite de pui stabilizate si sensibilizate cu un extract antigenic de Treponema pallidum (tulpina Nichols) si anticorpii antitreponemici prezenti in serul bolnavului Reactie calitativa si cantitativa Detecteaza anticorpi specifici pentru infectia cu Treponema pallidum. METODE IMUNOTURBIDIMETRICE AUTOMATE A. Metoda de lucru Pot fi folosite doua categorii de metode de lucru: I. o o II. aglutinarea induce cresterea turbiditatii amestecului de reactie care poate fi masurata ca absorbanta la 700 nm cu ajutorul unui fotometru. titrul reaginelor poate fi determinat prin masurarea turbiditatii la doua momente diferite.Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat.

TPHA = negativ serologie negativa . Pentru VDRL/RPR: negativ (-) pozitiv (de la + la ++++) Daca se efectueaza un test semicantitativ.A. Pentru TPHA: negativ (-) echivoc pozitiv (de + la ++++). (unitati RPR). METODE IMUNOTURBIDIMETRICE AUTOMATE A. In cazul in care se obtin rezultate discordante se va solicita repetarea recoltarii probei6. In situatia in care titrul anticorpilor este foarte mare se efectueaza dilutii manuale. B. II. ● negativ: <1 R.U.U. Un rezultat pozitiv la oricare din cele 2 teste este verificat si prin metoda clasica. VDRL = negativ.U. Pentru RPR ● rezultatul se exprima in R. se va comunica impreuna cu intensitatea reactiei si titrul corespunzator ultimei dilutii care a indicat un rezultat pozitiv. Un algoritm simplu pentru diagnosticul de sifilis se face pornind de la VDRL si TPHA. ● limita de detectie: 0. corespunde unui titru RPR 1/1 la reactia clasica.4 R. In cazul obtinerii unui rezultat pozitiv la unul sau la ambele teste analizorul repeta automat determinarile folosind o dilutie standard 1/8. un rezultat pozitiv va fi confirmat cu o a doua trusa de reactivi.U. 1 R. Interpretarea rezultatelor Algoritm de diagnostic. in cazul in care se foloseste numai metoda clasica.

In absenta semnelor clinice. TPHA este negativ. VDRL = negativ.in cazul unui VDRL slab pozitiv se recomanda efectuarea FTA-ABS. netratat sau tratat tarziu Nota: in sifilisul primar valorile sunt slab pozitive. bejel. reactii incrucisate cu treponematozele non veneriene (pian.rezultatul nu exclude un diagnostic de sifilis la debut. sifilisul latent tardiv la care diagnosticul este uneori dificil.. La pacientii tratati tardiv. . este cel mai probabil vorba de un rezultat biologic fals pozitiv (se pune adesea problema existentei anticorpilor anticardiolipinici).TPHA +. foarte rar. VDRL = pozitiv. FTA-ABS fiind pozitiv)8.9. TPHA = pozitiv sifilis recent sau vechi. in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM care se pot pozitiva precoce. titrul anticorpilor este crescut. A.alte posibilitati: reactie fals pozitiva la TPHA. daca acest test este negativ este vorba de un rezultat biologic fals pozitiv. dar urmarirea in dinamica a titrului anticorpilor cu diminuarea semnificativa a VDRL –ului ajuta la stabilirea diagnosticului. Pentru VDRL: Reactii fals pozitive: . serologia poate ramane pozitiva. VDRL = pozitiv.eventual ar mai putea fi vorba de un sifilis intr-o faza foarte timpurie: in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM.in cazul unui VDRL intens pozitiv. Se pune problema unui sifilis latent precoce sau a unui tratament antibiotic urmat de pacient. un nivel la limita al anticorpilor face dificila interpretarea serologica. oricum se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (eventual determinari cantitative in dinamica) . daca testul este pozitiv poate fi vorba de un sifilis precoce si in acest caz se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (profilul serologic cel mai frecvent intalnit in sifilisul primar este VDRL + . TPHA = pozitiv . TPHA = negativ . pinta) la pacientii originari din zone endemice. in stadii precoce ale sifilisului primar.infectie veche tratata . in cel secundar.

oreion. Pentru depistarea bolilor virale se folosesc urmatorele analize: reactia de hemaglutinare (HA). tripanosomiaza. sancrul moale.) in vederea aprecierii eficientei vaccinarilor. varicela. rujeola. febra recurenta. SIDA. pentru a constata cresterea concentratiei de anticorpi. psittacoza. malarie. neoplasme avansate. rujeolei. mielom multiplu. Cauze neinfectioase: graviditate. Aceste analize se mai fac si pentru cercetarea anticorpilor care iau nastere in organismul omului dupa diferitele vaccinari (contra gripei. endocardita bacteriana. Se cunoaste ca exista cel putin doua tipuri de hepatita virala. Diagnostic serologic in virusologie Bolile virale la aceste boli diagnosticul serologic se pune pe baza prezentei anticorpilor specifici in ser.tipul A de virus este transmis omului pe cale orala (apa. rickettsioza. bejel. . etc. leptospiroza Nivel anormal de Ig G sau Ig M Treponematoze nevenerice: pian. tuberculoza. maini nespalate) si produce o hepatita cu caracter epidemic si cu o perioada de incubatie . pinta Serurile puternic lipemice (lactescente) pot influenta testul. lepra. O analiza curenta care se face pentru diagnosticul hepatitei virale le tip B este aceea care depisteaza antigenul Australia (Ag Au). de poliomielita. produse de virusul de tip A si respectiv de tip B. varsta inaintata. pneumonie cu mycoplasma. Pentru TPHA: Reactii fals pozitive: • • • Mononucleoza infectioasa. Dar aceste analize se fac numai in spitalele de boli infectioase si in institutele de cercetare. poliomielitei. Cu ajutorul acestor reactii serologice se poate pune diagnosticul de gripa. B. hepatita virala.• • • Infectii bacteriene: pneumonie pneumococica. malarie. boli ale tesutului de colagen. Infectii virale: variola. alimente. scarlatina. lupus. transfuzii multiple. etc. leptospiroza. mononucleoza infectioasa. Ca laboratorul sa poata preciza diagnosticul de boala virala este necesar sa analizeze de doua ori serul bolnavului: la inceputul bolii si dupa 7-10 zile. boli hepatice cronice. de rujeola. lepra. reactia de fixare a complementului (RFC) si reactia de seroneutralizare (RSN) . febra recurenta. de oreion. Serurile puternic lipemice (lactescente) pot influenta testul.

antigenul Australia dispare din sange. Trebuie stiut ca exista si bolnavi de hepatita virala acuta tip B. la marea majoritate a bolnavilor. paragripal. precum şi a eritrocitelor de cocoş. Dupa vindecarea fazei acute a hepatitei. Hepatita produsa de acest virus se intalneste sub forma de cazuri izolate si are o perioada lunga de incubatie (2-6 luni). Acest tip de hepatita se poate diagnostica cu ajutorul laboratorului cautand in singele bolnavului antigenul Australia sau antigenul hepatitei B (Ag HBs). la care nu se poate pune in evidenta antigenul Australia. inhibarea reacţiei de hemaglutinare poate fi folosită pentru decelarea anticorpilor în probele de ser. Trebuie mentionat ca acest antigen se gaseste nu numai in hepatita virala cu icter (galbinare) ci si in hepatita fara icter.depistarea AgAu la subiectii care doneaza sange. ajuta la punerea unui diagnostic precoce. In concluzie. pe cale genitala si probabil pe cale orala. presupune ca hepatita nu este vindecata din punctul de vedere al laboratorului si ca boala poate trece in hepatita cronica. Acest tip de hepatita nu se poate diagnostica imunologic deoarece bolnavii nu poseda in sange antigen Australia. cercetarea antigenului Australia este importanta pentru: . situatie care. de 2-6 saptamani. . de asemenea. persoanele care poseda AgAu nu pot fi donatori pentru ca sangele lor poate provoca hepatita de transfuzie la persoanele care primesc acest sange. Această reacţie este utilizată pentru detectarea şi titrarea virusurilor hemaglutinante în materialele de cultură. operatii.tipul B de virus este transmis omului prin injectii.scurta. Reacţia de hemaglutinarea cu participarea virusuri: Unele virusuri. Pe de altă parte. fapt care ajuta la stabilirea unui diagnostic si tratament prococe.diagnosticarea unei hepatite virale acute sau cronice de tip B . mai multe luni dupa vindecarea clinica. adenovirusul şi virusul febrei galbene pot produce aglutinarea eritrocitelor umane. In unele cazuri antigenul Australia apare in sangele bolnavilor chiar inainte de aparitia primelor semne de boala. de exemplu virusul gripal.constatarea momentului in care AgAu au disparut din sange (vindecarea bolii) . . Aceasta este cunoscută ca testul inhibării hemaglutinării virale (HAI). Persistenta acestui antigen in sangele bolnavului. şoarece şi alte animale. urlian.depistarea persoanelor chiar sanatoase care poarta virusul in sange acestea prezinta riscul de a transmite si raspandi hepatita virala la alti oameni . transfuzii. care se crede ca este chiar virusul hepatitei virale tip B. por de Guineea.

cu manifestări clinice iniţiale de boală acută benignă.hemadsorbţiei şi hemaglutinãrii pentru evidenţierea orthomyxovirusurilor şi paramyxovirusurilor. .reducerii “plãcii”: celulele infectate de numeroase virusuri pot fi detectate aşezarea monostratificatã cu soluţie de agar nutritiv. urmate de o lungă stare de sănătate aparentă şi în final de reapariţia manifetărilor clinice. . reducerea numărului de “plãci” indică reacţia de neutralizare. celulele infectate apar ca “plãci” necolorate faţă de fundalul roşu format de celulele viabile. iar infectivitatea este blocată. . Diagnosticul de laborator -Serologic – detectare a anticorpilor anti-HIV -Virusologic – detectare sau cuantificare a ARN viral sau ADN proviral -Imunologic –numărătoare LCD4 Diagnosticul serologic .inhibiţiei metabolice (colorimetric): acidifierea mediului cu roşu-fenol prin dezvoltarea celulelor. Aceastã reacţie se poate folosi pentru evidenţierea: . O fracţiune a virusului infectant poate rămâne chiar şi în prezenţa antiserului specific. cum ar fi roşu neutru. dacă replicarea virusurilor a fost neutralizată. Neutralizarea virusurilor Neutralizarea activităţii virale este cea mai sensibilă şi specifică metodă pentru determinarea identităţii unui izolat şi pentru determinarea anticorpilor specifici în serul pacientului. care conţine un colorant vital. astfel încât infecţia poate fi mai degrabă amânată. Dacă anticorpul neutralizant este prezent. utilitatea testului poate fi extinsă şi la detectarea anticorpilor pentru alte antigene decât cele aflate pe hematii. Reacţia de neutralizare Această reacţie se bazează pe capacitatea anticorpului de a bloca efectul antigenelor toxice. litice sau infectante prin combinaţii specifice dintre antigen şi anticorp „in vivo” sau „in vitro”. Pentru identificarea izolatelor virale.efectului citopatic (cel mai frecvent). suspensia din virusurile de referinţă este testată împotriva serurilor de testat. caracterizată printr-o evoluţie stadială cronică. virusul nu poate ataca celulele. decât blocată complet. Diagnosticul serologic in HIV Boală infecţioasă transmisibilă specific umană.Prin legarea covalentã sau necovalentã de diferitele antigene de pe suprafaţa hematiei. se folosesc antiserurile specifice cu reactivitate cunoscută. Pentru testarea serologică.

Teste rapide -Probe biologice: sânge integral. ser. imunoglobuline. dar cu aceeasi semnificatie semantica se utilizeaza si denumirile de micromiceti. plasmă. nu au fost detectaţi anticorpii anti HIV ≠ Individul nu este sigur infectat cu HIV sau că este imun /rezistent la HIV . Sa facut aceasta precizare expresa pentru a accentua faptul ca obiectul de studiu al micrologiei medicale sunt ciupercile microscopice.dureaza variabil. sânge capilar. declansand stari morbide specifice (micoze) a caror evolutie este de cele mai multe ori trenanta si rebela la tratament. a caror evidentiere individuala necesita dispozitive optice de tipul microscoapelor. atat prin colonizarea substraturilor alimentare si furajera pe care le depreciaza sau carora le confera un grad inalt de toxicitate. urină.Teste standard -Teste serologice de depistare – ELISA -testul screening -Teste serologice de confirmare – Western blot (Wb) 2. cat si prin afectarea directa a organismelor omului si animalelor. de obicei cateva saptamani.testele serologice sunt negative in "fereastra imunologica" = perioada dintre momentul infectarii cu HIV si aparitia anticorpilor HIV . Ora Sure. . lichid oral. ciuperci microscopice. -Exemple: SUDS. unicelulare sau organizate in structuri pluricelulare. mucegaiuri. Diagnostic serologic in micologie Metode si tehnici folosite in efectuarea examenului micologic Termenul generic de fung defineste o grupare de structuri biotice eucariote. Calypte HIV1 Rezultat pozitiv = Individ infectat cu HIV care poate infecta şi pe alţii ≠Individul are SIDA sau că va dezvolta în mod necesar SIDA Rezultat negativ = În momentul testării. sânge uscat.detectarea anticorpilor anti HIV 1. bioentitati capabile sa manifeste o puternica si extinsa acctiune antisanogena. drojdii etc. imobile. In alternativa cu acest termen.Teste alternative – necesită confirmare prin teste standard -Home Kits 3.

. . Cercetarea starii de hipersensibilitate cutanata . se folosesc metode serologice pentru identificarea anticorpilor sau antigenelor si metode de evidentiere a starii de hipersensibilizare. reactia de precipitare in lichid sau geloza. astfel. in evidenta hipersensibilizarea de tip intarziat si.Evidentierea anticorpilor poate fi facuta utilizand diferite forme de dezvoltare ale micetelor (spori. fie pe evidentierea starii hipersensibilizare. stare febrila.identificarea AND-ului specific. . Pozitivitatea in cazul reactiei intarziate se caracterizeaza prin aparitia. sunt utilizate urmatoarele metode: reactia de aglutinare. se pot produce o exacerbare a focarelor de boala existente (reactie de focar). .In cazul reactiilor intense. Pot aparea si mici leziuni diseminate in vecinatatea focarului sau in alte zone ale corpului.Se pune. In acest scop.testul florescentei. . reactia imunoezimatica(ELISA). . aceste metode trebuie sa fie specifice si sensibile.examenul histologic. . diabet.curbatura. etc. Este vorba de asa-numitele tricofitide. mai ales cele bogate in organe de fructificare (de exemplu Trichiphyton mentagrophytes).Hipersensibilizarea de tip imediat este pusa in ecidenta rapid (15-30 minute) si se caracterizeaza printr-o reactie papulo-eritematoasa de tip urticariform. Diagnosticul imunologic . .insamantarea probelor patogenice pe medii specifice.examenul microscopic al probelor patologice. .Diagnosticul imunologic se bazeaza fie pe identificarea antigenelor sau anticorpilor circulanti. . .examenul frotiurilor dupa colorare.5 cm. In functie de aceasta.pentru evidentierea starii de hipersensibilizare se utilizeaza antigene solubile metabolice sau somatice care sunt injectate intradermic.Pentru prepararea tricofitinei se folosesc una sau mai multe specii de dermatofiti. Reactia poate fi mai puternica cu ulcere si nercoze. malnutritie. . . hipersenzibilizarea de tip imediat. filamente miceliene) sau antigene solubile.In acest scop se utilizeaza mai multe metode de examen paraclinic : . . . la 24-72 de ore.Levurina este un antigen preparat dintr-un filtrat steril de cultura de Candida albicans . mai rar. Pentru a fi eficiente. Reactia negativa la inocularea intradermica nu inseamna intotdeauna absenta infectie.Anergia poate fi cauzata de carente alimentare.diagnosticul experimental.Hipersensibilizarea intarziata apare in aproximativ 15 zile dupa infectia micotica si dureaza mai mult timp. cancer. a unei reactii papulo-eritematoase cu diametrul de cel putin 0. Metoda imunoelectroforezei pare a fi cea mai specifica. Uneori.diagnosticul imunologic. se pot constata si fenomene de ordin general: cefalee.examenul caracterelor biochimice.

Antigenul HLA-B27 este intalnit la 90-95% din pacientii cu spondilita ankilopoietica. pentru cei dizigoti concordanta este de 20-25%.. Studiile pe gemenii monozigoti arata o concordanta a bolii de 60%. Markeri cu rol diagnostic bazati pe reactia antigen anticorp HLA-B27 Testul are drept scop sa stabileasca daca este prezent sau nu pe suprafata leucocitelor antigenul HLA-B27.Nivelul anticorpilor este cu atat mai mare cu cat invazia tisulara este mai pronuntata. . Intre HLA-B27 si o proteina a agentului infectios Klebsiella pneumoniae exista un mimetism molecular. . pentru a evalua posibilitatea existentei unei boli autoimune asociate cu acest marker. Alte afectiuni autoimune asociate cu HLA-B27 sunt: -sindromul Reiter (artrita reactiva): incidenta HLA-B27 este de 60-80%. De asemenea. Rudele de gradul intai HLA-B27 pozitive ale pacientilor cu spondilita ankilopoietica au intr-un procent de 10-20% simptome clinice si radiologice de boala sau numai modificari radiologice. Reactii negative pot fi intalnite la animalele imunodepresate.Coccidioidina este folosita ca antigen in reactia de precipitare pentru diagnosticul coccidioidomicozei. -artrita psoriazica: incidenta HLA-B27 este de 50% la pacientii care asociaza afectare axiala. in timp ce incidenta sa in populatia generala este de aproximativ 8%. -artrita idiopatica juvenila: incidenta HLA-B27 este de 50% in forma de debut cu artrita asociata entesitei. [2] .False reactii pozitive pot apare la pacientii care au trecut prin boala sau care au fost injectati cu antigene. la inceputul infectiei micotice (8-14 zile) titlu de anticorpi este redus. ceea ce ar putea implica existenta unei patogenii bacteriene a spondilitei ankilopoietice. . din diverse motive. Aspergillus funigatus) prin aglutinarea particulelor de latex sensibilizate cu anticorpi monoclonali. dar prezenta anticorpilor nu este o dovada a unei micoze evolutive. Metode imunohistochimice – punerea in evidenta a antigenelor tisulare prin intermediul anticorpilor poli sau monoclonali prin tehnici de imunoflorescenta sau de imunoenzimologie. datorita titrul redus de anticorpi. detinand un rol important in aparitia bolii.Extracte carbohidrate din culturi de Sporotrichum schenckii sau din mediul de cultura unde a crescut fungul au fost folosite ca antigene in testul de precipitare pentru sporotrihoza [1] Evidentierea antigenelor ( de exemplu Criptococcus neoformans.

23. In timpul dezvoltarii embrionului. pancreatic. 19-21. valorile acestuia sunt scazute la adultul sanatos (apare in cantiati foarte mici in tesutul intestinal. 25. 32-36. Rezultatul trebuie interpretat intotdeauna in contextul clinic al pacientului. 31 CEA CEA este o glicoproteina cu greutate moleculara de 180kD.vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant. Sinteza CEA este supresata dupa nastere si.folosirea heparinei ca anticoagulant. pancreatic si hepatic).cat permite vacuumul. iar dozarea lui in lichidul pleural este utila in diagnosticul pleureziilor paraneoplazice din carcinoame pulmonare.-bolile inflamatorii ale intestinului: incidenta HLA-B27 este de 50% la pacientii care asociaza spondilita. Cresteri semnificative ale concentratiei CEA sunt intalnite in diverse neoplazii (cancer colorectal. Metoda – reactie de polimerizare in lant (PCR) cu detectie colorimetrica dupa hibridizarea cu sonde specifice pe stripuri. Determinarea CEA in lichidul cefalorahidian poate fi utila in diagnosticarea unor tumori primare si secundare ale sistemului nervos central. 28. mamar. La fel ca AFP (alfa-fetoproteina). Limite si interferente HLA-B27 nu este un test screening pentru o spondilartropatie seronegativa. Specimen recoltat – sange venos. 24. 30. gastric. Recipient de recoltare . Pregatire pacient – nu este necesara o pregatire speciala. cervical. mamare. probe coagulate sau hemolizate. Cauze de respingere a probei . 26. ovarian). in consecinta. care are o componenta carbohidrat variabila (45-60%). pulmonar. Valori de referinta – HLA-B27 negativ. digestive si ovariene (in asociere cu CA 125). Cantitate recoltata . testul detecteaza urmatoarele subtipuri HLA-B27: 02-17. 29. 18. . 27. CEA se formeaza in pancreas si in tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafata celulara. CEA apartine grupului antigenelor oncofetale care sunt produse in perioada embrionara si fetala. Testul nu detecteaza urmatoarele subtipuri de HLA-B27: 01.

ovariana sau extragonadala.sange venos.• specimen contaminat bacterian. pulmonar. Dupa nastere. Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening. posibil indicator al recurentei tumorale si al prognosticului) cu diferite neoplazii (cancer colorectal. ficat si sacul vitelin.monitorizarea pacientilor (raspuns la tratament. <4. ovarian) Pregatire pacient . mamar. astfel ca valori similare cu ale adultului normal sunt atinse abia dupa aproximativ 10 luni.à jeun (pe nemancate). Cauze de respingere a probei • specimen hemolizat. atingand un maxim de concentratie in saptamanile 32-36. pancreasului (pancreatite). polipoze). AFP AFP reprezinta prima proteina (antigen) decelata in asociatie cu unele tipuri de neoplazii. sintetizata in cursul perioadei fetale in tractul gastrointestinal. Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa.3 ng/mL (fumatori). La adult se intalnesc concentratii crescute de AFP. Metoda .Recomandari pentru determinarea CEA . AFP ajunge pe cale transplacentara in circulatia materna.• specimen expus la temperatura ridicata. In functie de varsta gestationala. Valori de referinta .4 ng/mL (nefumatori). hepatita cronica). nivelul seric de AFP scade progresiv. dar cu fluctuatii mari. rinichilor (insuficienta renala).imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA).tranzitorii sau persistente – in afectiuni hepatice benigne si in procese de regenerare hepatica.<3. gastric. pancreatic. Recipient de recoltare . . ficatului (ciroza hepatica.vacutainer fara anticoagulant.5 mL ser. este o glicoproteina omoloaga albuminei. Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare. boala Crohn. niveluri foarte crescute se asociaza cu dezvoltarea carcinomului primitiv hepatic si cu tumori germinative de origine testiculara. cu/fara gel separator. Specimen recoltat . Volum proba – minim 0. plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare.

In cancerul testicular acesti markeri trebuie evaluati inainte de orhiectomie si apoi masurati seriat dupa interventia chirurgicala. Orice pacient cu examen histopatologic sugestiv pentru seminom pur. In plus AFP reprezinta un factor de prognostic independent pentru tumorile testiculare non-seminomatoase. La pacientii cu tumori germinative AFP trebuie determinat impreuna cu HCG total. gemeni monozigoti. Programul de monitorizare include determinari lunare de AFP. ovariana sau extragonadala. • tumori germinative non-seminomatoase de origine testiculara.in sensul de a depista cantitati din ce in ce mai mici de AFP). unul dintre ei avand cancer testicular) . Rata de reducere a nivelului seric trebuie comparata cu rata normala de disparitie a AFP (timp de injumatatire < 7 zile) si HCG total (timp de injumatatire < 3 zile).Decelarea AFP in serul uman se face prin diverse metode . Indicatii relative • monitorizarea pacientilor cu ciroza hepatica pentru depistarea precoce a cancerului hepatic. • monitorizarea pacientilor cu risc crescut de tumori germinative (criptorhidism. in functie de cresterea gradului de determinare (adica a gradului de sensibilitate . HCG total si LDH in decursul primului an si la 2 luni in urmatorii 2 ani.Aceste metode au fost ierarhizate aftfel: -imunoelectroforeza -imunodifuzia -difuzia dubla -electroimunodifuzia cantitativa -contraimunoelectroforeza -metode radio-imunologice Recomandari pentru determinarea AFP Ca marker tumoral: Indicatii absolute: • suspiciune de carcinom hepatocelular. • monitorizarea tratamentului la pacienti cu tumori germinative sau carcinom hepatocelular. dar care prezinta AFP crescut trebuie considerat ca avand tumora testiculara non-seminomatoasa si tratat corespunzator.

spina bifida. se lucreaza serul proaspat. momentul ideal pentru recoltare fiind saptamanile 16-18 de sarcina. boala Langdon Down.0 ng/mL b)<6.à jeun (pe nemancate). Pregatire pacient .5 mL ser.se separa serul prin centrifugare. Metode a) imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA) b) imunochimica cu detectie prin chemiluminiscenta.. . determinarea se va repeta dupa 1 saptamana. Serul matern poate fi recoltat intre saptamanile 14-19 de sarcina. • specimen expus la temperatura ridicata. trisomie 18 etc. Specimen recoltat . Cauze de respingere a probei • specimen hemolizat. Valori de referinta Pentru AFP ca marker tumoral valorile variaza in functie de metoda de lucru: a)<7.Ca marker de monitorizare in sarcina Daca scopul determinarii AFP este screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie. Volum proba – minim 0. La gravide rezultatele se interpreteaza in functie de varsta gestationala. trisomie 21. Prelucrare necesara dupa recoltare . serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C. NOTA: specimenul care prezinta turbiditate sau particule in suspensie trebuie clarificat prin centrifugare. • specimen contaminat bacterian. daca acest lucru nu este posibil. Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP.vacutainer fara anticoagulant.0 ng/mL. gravida va mentiona exact varsta sarcinii stabilita echografic sau data ultimei menstruatii. Recipient de recoltare . cu/fara gel separator.sange venos.

boala Hodgkin. Dupa amniocenteza valoarea obtinuta pentru AFP nu corespunde nivelului real. cum ar fi: infectiile virale. Cauze de respingere a probei .8 kDa. cresteri ale AFP mai pot fi inregistrate si in alte tumori: gastrointestinale. episoadele de reject de transplant se inregistreaza. monitorizarea progresiei infectiei cu HIV. La persoanele sanatoase.se separa serul prin centrifugare. prezenta in membrana tuturor celulelor nucleate. Desi cu o incidenta scazuta. se lucreaza serul proaspat. mielomul multiplu. fiind. toate afectiunile caracterizate prin proliferare limfocitara. prezinta o valoare ridicata a β2-M in ser. cu/fara gel separator. detectarea infectiei incipiente cu CMV. limfomul non-Hodgkin si leucemia limfatica cronica. mononucleoza infectioasa. sindromul ataxie-telangiectazie. detectarea episoadelor de reject dupa un transplant allogenic de maduva hematogena. ce constituie lantul usor al antigenelor complexului major de histocompatibilitate (HLA) clasa I. Pacientii cu SIDA. In afectiunile ce asociaza o activare exagerata a raspunsului imun celular ca bolile autoimune. leucemiile limfocitare cronice. pancreatice.sange venos. Volum proba – 1 mL ser. principala sursa de producere fiind limfocitul. pulmonare.vacutainer fara anticoagulant.specimen intens hemolizat. Pregatire pacient . Deoarece limfocitul este principala sursa de sinteza. in special cei cu infectii oportuniste. Prelucrare necesara dupa recoltare . de asemenea.à jeun (pe nemancate). beta 2 microglobulina este sintetizata la o rata relativ constanta in timpul proceselor de regenerare celulara. limfoamele Hodgkin si non Hodgkin sunt asociate cu cresteri ale nivelului plasmatic de β2-M. Printre afectiunile benigne in care pot aparea niveluri crescute de AFP se numara: hepatita. obstructia de cai biliare. BETA 2 MICROGLOBULINA Beta 2 microglobulina (β2-M) este o proteina cu masa moleculara de 11. Recomandari pentru determinarea beta 2 microglobulinei .Limite si interferente Nivelurile de AFP sunt rareori crescute in tumorile testiculare aflate in stadiul I de boala. valori ridicate ale β2-M. ciroza.monitorizarea evolutiei si evaluarea terapiei in mielomul multiplu. monitorizarea functiei renale dupa transplant. tirozinemia ereditara. Recipient de recoltare . prin urmare. bolile imune. . Specimen recoltat .

Interpretarea rezultatelor Concentratia serica a β2-M. Acesta depinde atat de incarcatura tumorala cat si de functia renala.9 mg/L in stadiile III si IV. Pe de alta parte 71% din remisiunile complete se intalnesc la pacientii cu valori ale β2-M sub 3 mg/L. In limfoamele non-Hodgkin cu celula mare β2-M impreuna cu lactat dehidrogenaza (LDH) constituie markeri predictivi pentru absenta recaderilor si supravietuire. . astfel 5-32% din pacientii in stadiile I si II si 43-71% din cei din stadiile III si IV prezinta nivele >3 mg/L.4–16. 4. niveluri crescute ale ambilor markeri (β2-M > 3 mg/L) se asociaza cu remisiuni si supravietuire de scurta durata. fiind un marker fidel pentru evaluarea stadiului si prognosticului bolii. ce dovedesc ca un procent mic de pacienti cu remisiune completa au nivele plasmatice mai mari de 3 mg/L. In cazul bolnavilor cu limfom Hodgkin valorile plasmatice ale β2-M se coreleaza cu incarcatura tumorala si prognosticul bolii. In leucemia limfatica cronica nivelul seric al β2-M creste proportional cu stadiul bolii.9 – 2.Metoda . Formulele care corecteaza concentratia β2-M pentru efectul prezentei insuficientei renale nu au imbunatatit valoarea sa predictiva. lucru demonstrat intr-o serie de studii clinice.imunochimica cu detectie prin chemiluminiscenta (CLIA). Niveluri crescute de β2-M constituie un marker predictiv pentru decesul precoce. fiind inclus in sistemul international de stadializare a acestei afectiuni.3 mg/L in stadiile I si II si. precum si pentru esecul tratamentului cu doze mari. Astfel.0. Valori de referinta .8 mg/L in stadiul 0. precum si excretia ei urinara ofera informatii importante doar in prezenta manifestarilor clinice. Formele cu grad scazut de malignitate se caracterizeaza prin nivele ce nu depasesc 5 mg/L.7–5. 2. astfel intrun studiu clinic pacientii netratati prezinta valori plasmatice ce variaza intre 2–2. In mielomul multiplu β2-M este cel mai valoros factor prognostic disponibil de rutina. respectiv. valoarea β2-M este prognostica si la pacientii cu functie renala normala.0 mg/L. Totusi dupa doi ani de supravietuire concentratiile initiale de β2-M isi pierd valoarea prognostica. Valoarea concentratiei serice a β2-M este un factor important in evaluarea evolutiei bolii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful