P. 1
Teste Serologice in Bacteriologie,VIRUSOLOGIE ,MICOLOGIE

Teste Serologice in Bacteriologie,VIRUSOLOGIE ,MICOLOGIE

|Views: 234|Likes:
Published by 11224499

More info:

Published by: 11224499 on Aug 30, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/03/2014

pdf

text

original

Teste serologice in bacteriologie Determinarea structurii antigenice in bacteriologie se realizeaza prin : 1.reactii de aglutinare (coaglutinare si latex aglutinare ) 2.

reactii de precipitare 3. Reacţia de fixarea a complementului In reactia de aglutinare antigenele sunt de natura corpusculara. Reactia de aglutinare consta in rc ac cu ag de pe suprafata unor particule (bacterii, hematii, latex) determinand aglutinarea acestora prin scaderea fortelor electrostatice de repulsie intre particule si formarea unor punti de legatura. Aglutinarea directa: reprezinta aglutinarea ag naturale ale unor particule de catre ac specifici. Se poate utiliza pt identificarea enterobacteriilor.

Reacţia de coaglutinarea este utilizată, în special în detectarea antigenelor diferitelor grupuri de steptococi, Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae etc. Anumite tulpini de Staphylococcus aureus (tulpina Cowan, ATCC 12498) prezintă un conţinut ridicat de proteină A de suprafaţă. Proteina A din peretele celular al stafilococului aureu se leagă de fragmentul Fc al moleculei de imunoglobulină, lăsând liber fragmentul Fab pentru legarea antigenului. Aglutinarea vizibilă a stafilococilor reprezintă un test pozitiv care indică legătura antigen-anticorp . De exemplu diagnosticul de laborator in infectia streptococica se face prin :

i) Diagnostic bacteriologic: > testul la bacitracina - se evidentiaza grupul A, singurul sensibil la acest antibiotic > teste de aglutinare indirecta (latexaglutinare) > testul de coaglutinare sau ELISA - se evidentiaza grupurile A, B, C, G > pentru S. pneumoniae se recolteaza sputa (produs patologic) si se efectueaza frotiu > diagnosticul diferential între penumococ si S. viridans se face pe baza reactiei cu bila -testul biolozei Neufeld (pneumococul nu rezista - în prezenta bilei se produce autoliza, spre deosebire de grupul viridans), reactiei cu inulina (pneumococul fermenteaza inulina, S. viridans nu), reactiei cu optochin - etil-hidrocupreina (pneumococul e sensibil la optochin, S. viridans nu) > determinarea prezentei capsulei polizaharidice (Ag K), la pneumococ > testul PYR - enterococii sunt PYR pozitivi > cultivarea: mediu agar-sânge (aparitia hemolizei, colonii de tip S sau M)
ii) Diagnostic serologic:

> reactia ASLO - pt S. pyogenes; titrul normal ASLO este de 200 unitati (maxim 250).

Daca streptococul e de grup β elibereaza factorul Camp care mareste hemoliza stafilococului. ♣ reacţia Vincent-Bellot – utilizată în diagnosticul infecţiilor meningococice. Serologia sifilisului Sifilisul este o boala infectioasa si contagioasa determinata de Treponema pallidum.de coaglutinare – se foloseste o tulpina de stafilococ. pentru identificarea paraziţilor. Reacţia poate fi utilizată în: ♣ pentru gruparea streptococilor.Reactia de latex-aglutinare – cu trusa antigenic 2. tulpina Cawan1 bogat in proteina (a). Perpendicular se insamanteaza streptococul. dar să se păstreze interfaţa limpede. virusurilor. a infecţiei cu Treponema pallidum (testul Wassermann). Haemophilus influenzae. Reacţia de precipitare inelarã Antigenul şi serul sunt puse în contact în tuburi capilare. pneumoniae. la intalnirea celor 2 striuri apare o zona de hemoliza mai intensa. astfel încât să nu se amestece. spirocheta patogena care se transmite prin contact sexual sau pe cale transplacentara. transfuzie). . după 15-20 minute.Reacţia de fixarea a complementului este foarte mult utilizată în cercetare şi în laboratoarele clinice în scopul diagnosticãrii infecţiei cu M. Testul Camp – se face pt identificarea grupului B (Agalactie) Pe geloza sange se insamanteaza o tulpina de stafilococ β hemolitic in striu. Reactia de aglutinare – pe lama R.> teste serologice pentru determinarea prezentei si titrului Ac pentru alte structuri antigenice (streptokinaza. anti-carbohidrat. exceptional prin contact sanguin (intepatura. . Reacţia de coaglutinarea este utilizată. hialuronidaza. anti-MAP) Determinarea grupelor antigenice: Streptococul de grup A – sensibil la bacitracina Testul cu bacitracina – evidentiaza inhibitia dezvoltarii culturii in jurul rondelei cu bacitracina pe o zona de minim 10mm. Streptococcus pneumoniae etc. Rezultatul pozitiv este dat de apariţia unui precipitat alb la nivelul interfeţei. micozelor. 3. în special în detectarea antigenelor diferitelor grupuri de steptococi.♣ reacţia Ascoli – folosită în diagnosticul retrospectiv al antraxului. Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae.

Teste care pun in evidenta anticorpi nespecifici (teste nontreponemice): . Raspunsul imun fata de infectie include producerea de anticorpi fata de o paleta larga de antigene. neurosifilis) SIFILIS CONGENITAL < 2 ani de la nastere (inclusiv Sifilis congenital precoce nasterea de fat mort) ≥ 2 ani Sifilis congenital tardiv Nota: Transmiterea transplacentara se produce in stadiul de de sifilis precoce. cardiovascular. Metodele directe (microscopia cu fond intunecat. Astfel. de la Sifilis secundar leziunea primara) ≤ 2 ani Sifilis latent precoce SIFILIS TARDIV (NEINFECTIOS) > 2 ani Sifilis latent tardiv 3-20 ani Sifilis tertiar (gomatos. diagnosticul sifilisului se bazeaza pe metodele serologice care sunt disponibile in majoritatea laboratoarelor. Tratamentul si infectia HIV asociata pot afecta raspunsul imun.-6 luni (4-8 sapt. . anticorpii antitreponemici de tip IgG apar mai tarziu.FTA – ABS (Fluorescent Treponemal Antibody – Absorbtion de tip IgG si IgM). au fost descrise insa cazuri si in stadiul de sifilis latent tardiv .RPR – Rapid Plasma Reagin test. Titrul anticorpilor nespecifici si cel al anticorpilor specifici IgM scade rapid dupa tratamentul adecvat in sifilisul precoce. Teste care pun in evidenta anticorpi specifici (teste treponemice): . Tinand cont de particularitatile raspunsului imun. .De rutina. fiind implicati atat anticorpi nespecifici (anticardiolipina/reagine) cat si anticorpi specifici antitreponemici.VDRL – Venereal Disease Research Laboratory. 2. Anticorpii nespecifici se pozitiveaza dupa aproximativ 4 saptamani de la contactul infectant. Primul raspuns demonstrabil este reprezentat de anticorpii specifici antitreponemici de tip IgM. SIFILIS PRECOCE (INFECTIOS) Durata de la expunere Forme clinice 9-90 zile Sifilis primar 6 sapt. testele serologice pentru sifilis pot fi clasificate in 2 mari categorii: 1. in saptamana a patra. care pot fi detectati la sfarsitul celei de a 2-a saptamani de infectie. la debutul simptomatologiei clinice majoritatea pacientilor prezinta anticorpi IgM si IgG.TPHA – Treponema pallidum Haemagglutination Assay – (hemaglutinare pasiva detecteaza anticorpi totali IgG si IgM). imunofluorescenta. inocularea la animal) raman apanajul laboratoarelor de specialitate. dar anticorpii specifici IgG persista indefinit. .EIA (de tip IgG si IgM).

Principalul lor dezavantaj este ca se asociaza cu o rata importanta de rezultate fals pozitive. Recomandari pentru determinarea serologiei sifilis • • • • • • • In prezenta semnelor si simptomelor de infectie cu Treponema pallidum sau alte boli cu transmitere sexuala Test screening prenatal (in trimestrul I.se separa serul prin centrifugare. Test screening pentru donatorii de sange si de organe Detectarea sau excluderea infectiei la pacientii HIV pozitivi Monitorizarea raspunsului la tratament (RPR cantitativ) Pregatire pacient . la 6 luni dupa incheierea unui tratament corect. Rezultatele pot fi exprimate calitativ sau semicantitativ.minim 1 mL ser.à jeun (pe nemancate). titrurile VDRL/RPR sunt crescute la pacientii cu infectie acuta. Nu sunt in general recomandate pentru screening-ul infectiei deoarece au sensibilitate mai redusa decat testele non-treponemice in primele 2-3 saptamani ale stadiului de sifilis primar. aproximativ 28% din rezultatele pozitive pentru RPR pot fi biologic fals pozitive). in special in stadiul precoce al infectiei. in special la gravide (la aceasta categorie. Specimen recoltat . Acest tip de anticorpi persista toata viata. Au o incidenta de rezultate fals pozitive mai scazuta decat testele reaginice. .sange venos. au un cost redus si prezinta o sensibilitate foarte buna. Recipient de recoltare . Prelucrare necesara dupa recoltare .vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. reinfectie sau reactivare a unei infectii din antecedente care nu a fost tratata adecvat. usor de efectuat. asigurari de viata. determinarea se executa imediat. nu sunt utili in monitorizarea eficientei terapeutice. Testele treponemice sunt folosite pentru a confirma testele screening pozitive. Volum proba . etc. Astfel. III si la nastere) Test screening premarital Test screening la angajare. serul se stocheaza la 2-8ºC. testele non-treponemice sunt utile nu numai pentru identificarea infectiei ci si pentru monitorizarea eficientei tratamentului.Testele non-treponemice sunt rapide. daca acest lucru nu este posibil. Aproximativ 72-84% din pacientii cu sifilis primar sau secundar prezinta o scadere de 4 ori a titrului VDRL/RPR.

Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat. METODE IMUNOTURBIDIMETRICE AUTOMATE A. ● Reactie cantitativa. • TPHA: o Reactie de hemaglutinare pasiva intre eritrocite de pui stabilizate si sensibilizate cu un extract antigenic de Treponema pallidum (tulpina Nichols) si anticorpii antitreponemici prezenti in serul bolnavului Reactie calitativa si cantitativa Detecteaza anticorpi specifici pentru infectia cu Treponema pallidum. RPR (reagin plasma response) o o o Antigenul VDRL modificat contine microparticule de carbune care agrega in prezenta anticorpilor de tip reaginic din serul pacientulului Reactie calitativa si semicantitativa Detecteaza anticorpi nespecifici pentru infectia cu Treponema pallidum produsi ca reactie la materialul lipoid eliberat din celulele afectate ale gazdei si la materialul lipoproteic eliberat de spirochete. METODE CLASICE . dupa initierea reactiei. RPR ● Particulele de polistiren latex captusite cu antigene lipidice (cardiolipina si lecitina) reactioneaza cu anticorpii de tip reaginic din serul pacientului formand aglutinate. lipemic sau contaminat bacterian. METODE CLASICE • • VDRL: lipozomii aflati in suspensie produc o reactie de floculare vizibila in prezenta reaginelor din serul pacientului. Metoda de lucru Pot fi folosite doua categorii de metode de lucru: I. titrul reaginelor poate fi determinat prin masurarea turbiditatii la doua momente diferite. Valori de referinta si exprimarea rezultatului I. o o II. aglutinarea induce cresterea turbiditatii amestecului de reactie care poate fi masurata ca absorbanta la 700 nm cu ajutorul unui fotometru.

II. ● limita de detectie: 0. ● negativ: <1 R. Un rezultat pozitiv la oricare din cele 2 teste este verificat si prin metoda clasica.4 R. TPHA = negativ serologie negativa .U. Un algoritm simplu pentru diagnosticul de sifilis se face pornind de la VDRL si TPHA. 1 R. In cazul obtinerii unui rezultat pozitiv la unul sau la ambele teste analizorul repeta automat determinarile folosind o dilutie standard 1/8.U. Pentru RPR ● rezultatul se exprima in R.U.U. (unitati RPR). un rezultat pozitiv va fi confirmat cu o a doua trusa de reactivi. corespunde unui titru RPR 1/1 la reactia clasica. in cazul in care se foloseste numai metoda clasica. In cazul in care se obtin rezultate discordante se va solicita repetarea recoltarii probei6. VDRL = negativ. In situatia in care titrul anticorpilor este foarte mare se efectueaza dilutii manuale. Interpretarea rezultatelor Algoritm de diagnostic. se va comunica impreuna cu intensitatea reactiei si titrul corespunzator ultimei dilutii care a indicat un rezultat pozitiv. B. Pentru TPHA: negativ (-) echivoc pozitiv (de + la ++++). METODE IMUNOTURBIDIMETRICE AUTOMATE A.A. Pentru VDRL/RPR: negativ (-) pozitiv (de la + la ++++) Daca se efectueaza un test semicantitativ.

FTA-ABS fiind pozitiv)8. Pentru VDRL: Reactii fals pozitive: . In absenta semnelor clinice.. un nivel la limita al anticorpilor face dificila interpretarea serologica. in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM care se pot pozitiva precoce. foarte rar. titrul anticorpilor este crescut. daca acest test este negativ este vorba de un rezultat biologic fals pozitiv. VDRL = pozitiv. TPHA = pozitiv sifilis recent sau vechi. .in cazul unui VDRL slab pozitiv se recomanda efectuarea FTA-ABS. este cel mai probabil vorba de un rezultat biologic fals pozitiv (se pune adesea problema existentei anticorpilor anticardiolipinici). pinta) la pacientii originari din zone endemice. netratat sau tratat tarziu Nota: in sifilisul primar valorile sunt slab pozitive. reactii incrucisate cu treponematozele non veneriene (pian. VDRL = pozitiv. VDRL = negativ.in cazul unui VDRL intens pozitiv. dar urmarirea in dinamica a titrului anticorpilor cu diminuarea semnificativa a VDRL –ului ajuta la stabilirea diagnosticului.rezultatul nu exclude un diagnostic de sifilis la debut. Se pune problema unui sifilis latent precoce sau a unui tratament antibiotic urmat de pacient.9. serologia poate ramane pozitiva. in cel secundar. La pacientii tratati tardiv. sifilisul latent tardiv la care diagnosticul este uneori dificil. TPHA = negativ .infectie veche tratata . TPHA este negativ. A.alte posibilitati: reactie fals pozitiva la TPHA.eventual ar mai putea fi vorba de un sifilis intr-o faza foarte timpurie: in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM. in stadii precoce ale sifilisului primar. bejel. oricum se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (eventual determinari cantitative in dinamica) .TPHA +. daca testul este pozitiv poate fi vorba de un sifilis precoce si in acest caz se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (profilul serologic cel mai frecvent intalnit in sifilisul primar este VDRL + . TPHA = pozitiv .

neoplasme avansate. de oreion. Pentru TPHA: Reactii fals pozitive: • • • Mononucleoza infectioasa. febra recurenta. psittacoza. transfuzii multiple. tuberculoza. maini nespalate) si produce o hepatita cu caracter epidemic si cu o perioada de incubatie . reactia de fixare a complementului (RFC) si reactia de seroneutralizare (RSN) . Aceste analize se mai fac si pentru cercetarea anticorpilor care iau nastere in organismul omului dupa diferitele vaccinari (contra gripei. Cauze neinfectioase: graviditate. boli ale tesutului de colagen.• • • Infectii bacteriene: pneumonie pneumococica. mononucleoza infectioasa. Infectii virale: variola. leptospiroza Nivel anormal de Ig G sau Ig M Treponematoze nevenerice: pian. Pentru depistarea bolilor virale se folosesc urmatorele analize: reactia de hemaglutinare (HA). Dar aceste analize se fac numai in spitalele de boli infectioase si in institutele de cercetare. endocardita bacteriana. rickettsioza. pentru a constata cresterea concentratiei de anticorpi. de rujeola.) in vederea aprecierii eficientei vaccinarilor. . oreion. sancrul moale. Se cunoaste ca exista cel putin doua tipuri de hepatita virala. Serurile puternic lipemice (lactescente) pot influenta testul. O analiza curenta care se face pentru diagnosticul hepatitei virale le tip B este aceea care depisteaza antigenul Australia (Ag Au). pinta Serurile puternic lipemice (lactescente) pot influenta testul. Diagnostic serologic in virusologie Bolile virale la aceste boli diagnosticul serologic se pune pe baza prezentei anticorpilor specifici in ser. bejel. produse de virusul de tip A si respectiv de tip B. leptospiroza. febra recurenta. etc. lepra. rujeola. mielom multiplu. lepra. alimente. rujeolei. lupus. scarlatina. hepatita virala. malarie. malarie. Cu ajutorul acestor reactii serologice se poate pune diagnosticul de gripa. boli hepatice cronice. Ca laboratorul sa poata preciza diagnosticul de boala virala este necesar sa analizeze de doua ori serul bolnavului: la inceputul bolii si dupa 7-10 zile.tipul A de virus este transmis omului pe cale orala (apa. tripanosomiaza. pneumonie cu mycoplasma. varsta inaintata. etc. varicela. B. de poliomielita. poliomielitei. SIDA.

por de Guineea. urlian.diagnosticarea unei hepatite virale acute sau cronice de tip B . precum şi a eritrocitelor de cocoş. Trebuie mentionat ca acest antigen se gaseste nu numai in hepatita virala cu icter (galbinare) ci si in hepatita fara icter.constatarea momentului in care AgAu au disparut din sange (vindecarea bolii) .tipul B de virus este transmis omului prin injectii. presupune ca hepatita nu este vindecata din punctul de vedere al laboratorului si ca boala poate trece in hepatita cronica.scurta. şoarece şi alte animale. Acest tip de hepatita se poate diagnostica cu ajutorul laboratorului cautand in singele bolnavului antigenul Australia sau antigenul hepatitei B (Ag HBs). de exemplu virusul gripal. persoanele care poseda AgAu nu pot fi donatori pentru ca sangele lor poate provoca hepatita de transfuzie la persoanele care primesc acest sange. In unele cazuri antigenul Australia apare in sangele bolnavilor chiar inainte de aparitia primelor semne de boala.depistarea AgAu la subiectii care doneaza sange. Această reacţie este utilizată pentru detectarea şi titrarea virusurilor hemaglutinante în materialele de cultură. inhibarea reacţiei de hemaglutinare poate fi folosită pentru decelarea anticorpilor în probele de ser.depistarea persoanelor chiar sanatoase care poarta virusul in sange acestea prezinta riscul de a transmite si raspandi hepatita virala la alti oameni . Persistenta acestui antigen in sangele bolnavului. ajuta la punerea unui diagnostic precoce. operatii. paragripal. fapt care ajuta la stabilirea unui diagnostic si tratament prococe. . situatie care. adenovirusul şi virusul febrei galbene pot produce aglutinarea eritrocitelor umane. transfuzii. Hepatita produsa de acest virus se intalneste sub forma de cazuri izolate si are o perioada lunga de incubatie (2-6 luni). Acest tip de hepatita nu se poate diagnostica imunologic deoarece bolnavii nu poseda in sange antigen Australia. Dupa vindecarea fazei acute a hepatitei. la marea majoritate a bolnavilor. In concluzie. de 2-6 saptamani. de asemenea. care se crede ca este chiar virusul hepatitei virale tip B. Aceasta este cunoscută ca testul inhibării hemaglutinării virale (HAI). cercetarea antigenului Australia este importanta pentru: . pe cale genitala si probabil pe cale orala. Reacţia de hemaglutinarea cu participarea virusuri: Unele virusuri. mai multe luni dupa vindecarea clinica. Trebuie stiut ca exista si bolnavi de hepatita virala acuta tip B. . antigenul Australia dispare din sange. Pe de altă parte. la care nu se poate pune in evidenta antigenul Australia.

caracterizată printr-o evoluţie stadială cronică. utilitatea testului poate fi extinsă şi la detectarea anticorpilor pentru alte antigene decât cele aflate pe hematii. Diagnosticul de laborator -Serologic – detectare a anticorpilor anti-HIV -Virusologic – detectare sau cuantificare a ARN viral sau ADN proviral -Imunologic –numărătoare LCD4 Diagnosticul serologic . urmate de o lungă stare de sănătate aparentă şi în final de reapariţia manifetărilor clinice.hemadsorbţiei şi hemaglutinãrii pentru evidenţierea orthomyxovirusurilor şi paramyxovirusurilor. celulele infectate apar ca “plãci” necolorate faţă de fundalul roşu format de celulele viabile.inhibiţiei metabolice (colorimetric): acidifierea mediului cu roşu-fenol prin dezvoltarea celulelor. astfel încât infecţia poate fi mai degrabă amânată. dacă replicarea virusurilor a fost neutralizată.efectului citopatic (cel mai frecvent). cu manifestări clinice iniţiale de boală acută benignă. reducerea numărului de “plãci” indică reacţia de neutralizare. Neutralizarea virusurilor Neutralizarea activităţii virale este cea mai sensibilă şi specifică metodă pentru determinarea identităţii unui izolat şi pentru determinarea anticorpilor specifici în serul pacientului. . suspensia din virusurile de referinţă este testată împotriva serurilor de testat. litice sau infectante prin combinaţii specifice dintre antigen şi anticorp „in vivo” sau „in vitro”. Reacţia de neutralizare Această reacţie se bazează pe capacitatea anticorpului de a bloca efectul antigenelor toxice. iar infectivitatea este blocată.Prin legarea covalentã sau necovalentã de diferitele antigene de pe suprafaţa hematiei. Diagnosticul serologic in HIV Boală infecţioasă transmisibilă specific umană. Aceastã reacţie se poate folosi pentru evidenţierea: . . Pentru identificarea izolatelor virale.reducerii “plãcii”: celulele infectate de numeroase virusuri pot fi detectate aşezarea monostratificatã cu soluţie de agar nutritiv. O fracţiune a virusului infectant poate rămâne chiar şi în prezenţa antiserului specific. Pentru testarea serologică. cum ar fi roşu neutru. care conţine un colorant vital. decât blocată complet. se folosesc antiserurile specifice cu reactivitate cunoscută. Dacă anticorpul neutralizant este prezent. virusul nu poate ataca celulele. .

plasmă. lichid oral. Ora Sure. dar cu aceeasi semnificatie semantica se utilizeaza si denumirile de micromiceti. atat prin colonizarea substraturilor alimentare si furajera pe care le depreciaza sau carora le confera un grad inalt de toxicitate. cat si prin afectarea directa a organismelor omului si animalelor.Teste rapide -Probe biologice: sânge integral. sânge uscat. de obicei cateva saptamani. imunoglobuline. Calypte HIV1 Rezultat pozitiv = Individ infectat cu HIV care poate infecta şi pe alţii ≠Individul are SIDA sau că va dezvolta în mod necesar SIDA Rezultat negativ = În momentul testării. ser. declansand stari morbide specifice (micoze) a caror evolutie este de cele mai multe ori trenanta si rebela la tratament. -Exemple: SUDS. Sa facut aceasta precizare expresa pentru a accentua faptul ca obiectul de studiu al micrologiei medicale sunt ciupercile microscopice. imobile. urină. In alternativa cu acest termen. sânge capilar.detectarea anticorpilor anti HIV 1. bioentitati capabile sa manifeste o puternica si extinsa acctiune antisanogena. . mucegaiuri. nu au fost detectaţi anticorpii anti HIV ≠ Individul nu este sigur infectat cu HIV sau că este imun /rezistent la HIV . Diagnostic serologic in micologie Metode si tehnici folosite in efectuarea examenului micologic Termenul generic de fung defineste o grupare de structuri biotice eucariote.Teste standard -Teste serologice de depistare – ELISA -testul screening -Teste serologice de confirmare – Western blot (Wb) 2.Teste alternative – necesită confirmare prin teste standard -Home Kits 3. a caror evidentiere individuala necesita dispozitive optice de tipul microscoapelor. unicelulare sau organizate in structuri pluricelulare.testele serologice sunt negative in "fereastra imunologica" = perioada dintre momentul infectarii cu HIV si aparitia anticorpilor HIV . ciuperci microscopice.dureaza variabil. drojdii etc.

astfel. Metoda imunoelectroforezei pare a fi cea mai specifica.examenul caracterelor biochimice. Este vorba de asa-numitele tricofitide.In acest scop se utilizeaza mai multe metode de examen paraclinic : .Diagnosticul imunologic se bazeaza fie pe identificarea antigenelor sau anticorpilor circulanti.identificarea AND-ului specific. . la 24-72 de ore. a unei reactii papulo-eritematoase cu diametrul de cel putin 0. Cercetarea starii de hipersensibilitate cutanata . In acest scop. . reactia imunoezimatica(ELISA). se pot produce o exacerbare a focarelor de boala existente (reactie de focar).pentru evidentierea starii de hipersensibilizare se utilizeaza antigene solubile metabolice sau somatice care sunt injectate intradermic.examenul histologic.Hipersensibilizarea de tip imediat este pusa in ecidenta rapid (15-30 minute) si se caracterizeaza printr-o reactie papulo-eritematoasa de tip urticariform. .In cazul reactiilor intense. Pozitivitatea in cazul reactiei intarziate se caracterizeaza prin aparitia. . malnutritie. . .examenul frotiurilor dupa colorare.diagnosticul imunologic. reactia de precipitare in lichid sau geloza. fie pe evidentierea starii hipersensibilizare. . Pot aparea si mici leziuni diseminate in vecinatatea focarului sau in alte zone ale corpului. Reactia negativa la inocularea intradermica nu inseamna intotdeauna absenta infectie. .Evidentierea anticorpilor poate fi facuta utilizand diferite forme de dezvoltare ale micetelor (spori. .examenul microscopic al probelor patologice. In functie de aceasta. Reactia poate fi mai puternica cu ulcere si nercoze.Pentru prepararea tricofitinei se folosesc una sau mai multe specii de dermatofiti. . aceste metode trebuie sa fie specifice si sensibile.diagnosticul experimental.insamantarea probelor patogenice pe medii specifice. se pot constata si fenomene de ordin general: cefalee.5 cm. .Levurina este un antigen preparat dintr-un filtrat steril de cultura de Candida albicans . . sunt utilizate urmatoarele metode: reactia de aglutinare. Pentru a fi eficiente.Anergia poate fi cauzata de carente alimentare. . mai ales cele bogate in organe de fructificare (de exemplu Trichiphyton mentagrophytes). diabet. hipersenzibilizarea de tip imediat. mai rar. . cancer.testul florescentei.Se pune. filamente miceliene) sau antigene solubile.curbatura. Diagnosticul imunologic . stare febrila. in evidenta hipersensibilizarea de tip intarziat si. etc.Hipersensibilizarea intarziata apare in aproximativ 15 zile dupa infectia micotica si dureaza mai mult timp. se folosesc metode serologice pentru identificarea anticorpilor sau antigenelor si metode de evidentiere a starii de hipersensibilizare. . Uneori.

. datorita titrul redus de anticorpi. la inceputul infectiei micotice (8-14 zile) titlu de anticorpi este redus. [2] . dar prezenta anticorpilor nu este o dovada a unei micoze evolutive. in timp ce incidenta sa in populatia generala este de aproximativ 8%. Metode imunohistochimice – punerea in evidenta a antigenelor tisulare prin intermediul anticorpilor poli sau monoclonali prin tehnici de imunoflorescenta sau de imunoenzimologie. detinand un rol important in aparitia bolii. pentru cei dizigoti concordanta este de 20-25%. . Reactii negative pot fi intalnite la animalele imunodepresate. ceea ce ar putea implica existenta unei patogenii bacteriene a spondilitei ankilopoietice. Aspergillus funigatus) prin aglutinarea particulelor de latex sensibilizate cu anticorpi monoclonali. . -artrita psoriazica: incidenta HLA-B27 este de 50% la pacientii care asociaza afectare axiala. din diverse motive..Coccidioidina este folosita ca antigen in reactia de precipitare pentru diagnosticul coccidioidomicozei. De asemenea. Alte afectiuni autoimune asociate cu HLA-B27 sunt: -sindromul Reiter (artrita reactiva): incidenta HLA-B27 este de 60-80%.Extracte carbohidrate din culturi de Sporotrichum schenckii sau din mediul de cultura unde a crescut fungul au fost folosite ca antigene in testul de precipitare pentru sporotrihoza [1] Evidentierea antigenelor ( de exemplu Criptococcus neoformans.Nivelul anticorpilor este cu atat mai mare cu cat invazia tisulara este mai pronuntata. Antigenul HLA-B27 este intalnit la 90-95% din pacientii cu spondilita ankilopoietica. Rudele de gradul intai HLA-B27 pozitive ale pacientilor cu spondilita ankilopoietica au intr-un procent de 10-20% simptome clinice si radiologice de boala sau numai modificari radiologice. -artrita idiopatica juvenila: incidenta HLA-B27 este de 50% in forma de debut cu artrita asociata entesitei. pentru a evalua posibilitatea existentei unei boli autoimune asociate cu acest marker. Markeri cu rol diagnostic bazati pe reactia antigen anticorp HLA-B27 Testul are drept scop sa stabileasca daca este prezent sau nu pe suprafata leucocitelor antigenul HLA-B27. Studiile pe gemenii monozigoti arata o concordanta a bolii de 60%.False reactii pozitive pot apare la pacientii care au trecut prin boala sau care au fost injectati cu antigene. Intre HLA-B27 si o proteina a agentului infectios Klebsiella pneumoniae exista un mimetism molecular.

Determinarea CEA in lichidul cefalorahidian poate fi utila in diagnosticarea unor tumori primare si secundare ale sistemului nervos central. Testul nu detecteaza urmatoarele subtipuri de HLA-B27: 01. gastric. testul detecteaza urmatoarele subtipuri HLA-B27: 02-17. Recipient de recoltare . CEA apartine grupului antigenelor oncofetale care sunt produse in perioada embrionara si fetala. 19-21. valorile acestuia sunt scazute la adultul sanatos (apare in cantiati foarte mici in tesutul intestinal. iar dozarea lui in lichidul pleural este utila in diagnosticul pleureziilor paraneoplazice din carcinoame pulmonare. digestive si ovariene (in asociere cu CA 125). Cantitate recoltata . Pregatire pacient – nu este necesara o pregatire speciala. 27. In timpul dezvoltarii embrionului. 30. Rezultatul trebuie interpretat intotdeauna in contextul clinic al pacientului. 28. 31 CEA CEA este o glicoproteina cu greutate moleculara de 180kD. in consecinta. CEA se formeaza in pancreas si in tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafata celulara. 32-36. mamar. 25. care are o componenta carbohidrat variabila (45-60%). 24. mamare. 29. .cat permite vacuumul. ovarian). La fel ca AFP (alfa-fetoproteina). 23. pancreatic. 26. Valori de referinta – HLA-B27 negativ. Cauze de respingere a probei . Metoda – reactie de polimerizare in lant (PCR) cu detectie colorimetrica dupa hibridizarea cu sonde specifice pe stripuri. Sinteza CEA este supresata dupa nastere si. cervical.vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant. Specimen recoltat – sange venos. Limite si interferente HLA-B27 nu este un test screening pentru o spondilartropatie seronegativa. probe coagulate sau hemolizate. Cresteri semnificative ale concentratiei CEA sunt intalnite in diverse neoplazii (cancer colorectal. pancreatic si hepatic).folosirea heparinei ca anticoagulant.-bolile inflamatorii ale intestinului: incidenta HLA-B27 este de 50% la pacientii care asociaza spondilita. pulmonar. 18.

pancreasului (pancreatite). plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare. Dupa nastere. Recipient de recoltare .imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA). ovariana sau extragonadala. rinichilor (insuficienta renala).Recomandari pentru determinarea CEA . Valori de referinta . niveluri foarte crescute se asociaza cu dezvoltarea carcinomului primitiv hepatic si cu tumori germinative de origine testiculara. In functie de varsta gestationala. pancreatic.tranzitorii sau persistente – in afectiuni hepatice benigne si in procese de regenerare hepatica. ovarian) Pregatire pacient . hepatita cronica). atingand un maxim de concentratie in saptamanile 32-36. Metoda .• specimen contaminat bacterian. boala Crohn. posibil indicator al recurentei tumorale si al prognosticului) cu diferite neoplazii (cancer colorectal. ficat si sacul vitelin. astfel ca valori similare cu ale adultului normal sunt atinse abia dupa aproximativ 10 luni. AFP ajunge pe cale transplacentara in circulatia materna. .• specimen expus la temperatura ridicata. ficatului (ciroza hepatica. cu/fara gel separator.à jeun (pe nemancate). Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa.5 mL ser. gastric. Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening. AFP AFP reprezinta prima proteina (antigen) decelata in asociatie cu unele tipuri de neoplazii.sange venos. Volum proba – minim 0.3 ng/mL (fumatori).4 ng/mL (nefumatori). La adult se intalnesc concentratii crescute de AFP. Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare. este o glicoproteina omoloaga albuminei.vacutainer fara anticoagulant. nivelul seric de AFP scade progresiv. dar cu fluctuatii mari. sintetizata in cursul perioadei fetale in tractul gastrointestinal. pulmonar.monitorizarea pacientilor (raspuns la tratament. polipoze).<3. Cauze de respingere a probei • specimen hemolizat. <4. Specimen recoltat . mamar.

gemeni monozigoti.in sensul de a depista cantitati din ce in ce mai mici de AFP). unul dintre ei avand cancer testicular) . Indicatii relative • monitorizarea pacientilor cu ciroza hepatica pentru depistarea precoce a cancerului hepatic. • monitorizarea tratamentului la pacienti cu tumori germinative sau carcinom hepatocelular. • monitorizarea pacientilor cu risc crescut de tumori germinative (criptorhidism. dar care prezinta AFP crescut trebuie considerat ca avand tumora testiculara non-seminomatoasa si tratat corespunzator.Decelarea AFP in serul uman se face prin diverse metode . Programul de monitorizare include determinari lunare de AFP. Orice pacient cu examen histopatologic sugestiv pentru seminom pur. ovariana sau extragonadala. In cancerul testicular acesti markeri trebuie evaluati inainte de orhiectomie si apoi masurati seriat dupa interventia chirurgicala.Aceste metode au fost ierarhizate aftfel: -imunoelectroforeza -imunodifuzia -difuzia dubla -electroimunodifuzia cantitativa -contraimunoelectroforeza -metode radio-imunologice Recomandari pentru determinarea AFP Ca marker tumoral: Indicatii absolute: • suspiciune de carcinom hepatocelular. In plus AFP reprezinta un factor de prognostic independent pentru tumorile testiculare non-seminomatoase. Rata de reducere a nivelului seric trebuie comparata cu rata normala de disparitie a AFP (timp de injumatatire < 7 zile) si HCG total (timp de injumatatire < 3 zile). • tumori germinative non-seminomatoase de origine testiculara. in functie de cresterea gradului de determinare (adica a gradului de sensibilitate . La pacientii cu tumori germinative AFP trebuie determinat impreuna cu HCG total. HCG total si LDH in decursul primului an si la 2 luni in urmatorii 2 ani.

boala Langdon Down. NOTA: specimenul care prezinta turbiditate sau particule in suspensie trebuie clarificat prin centrifugare. La gravide rezultatele se interpreteaza in functie de varsta gestationala. determinarea se va repeta dupa 1 saptamana.sange venos. • specimen expus la temperatura ridicata. spina bifida. Prelucrare necesara dupa recoltare . • specimen contaminat bacterian. Serul matern poate fi recoltat intre saptamanile 14-19 de sarcina. Valori de referinta Pentru AFP ca marker tumoral valorile variaza in functie de metoda de lucru: a)<7.vacutainer fara anticoagulant.5 mL ser. cu/fara gel separator. . trisomie 21.0 ng/mL b)<6. Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP. se lucreaza serul proaspat. momentul ideal pentru recoltare fiind saptamanile 16-18 de sarcina. Volum proba – minim 0.Ca marker de monitorizare in sarcina Daca scopul determinarii AFP este screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie. Pregatire pacient .0 ng/mL. Specimen recoltat . Cauze de respingere a probei • specimen hemolizat. serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C.se separa serul prin centrifugare.. trisomie 18 etc.à jeun (pe nemancate). gravida va mentiona exact varsta sarcinii stabilita echografic sau data ultimei menstruatii. daca acest lucru nu este posibil. Recipient de recoltare . Metode a) imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA) b) imunochimica cu detectie prin chemiluminiscenta.

Recomandari pentru determinarea beta 2 microglobulinei . prin urmare.8 kDa. Specimen recoltat . prezinta o valoare ridicata a β2-M in ser. Printre afectiunile benigne in care pot aparea niveluri crescute de AFP se numara: hepatita. Prelucrare necesara dupa recoltare . BETA 2 MICROGLOBULINA Beta 2 microglobulina (β2-M) este o proteina cu masa moleculara de 11. mielomul multiplu. Dupa amniocenteza valoarea obtinuta pentru AFP nu corespunde nivelului real. leucemiile limfocitare cronice. cum ar fi: infectiile virale.Limite si interferente Nivelurile de AFP sunt rareori crescute in tumorile testiculare aflate in stadiul I de boala. mononucleoza infectioasa. Pacientii cu SIDA.vacutainer fara anticoagulant. monitorizarea functiei renale dupa transplant.se separa serul prin centrifugare. tirozinemia ereditara. limfoamele Hodgkin si non Hodgkin sunt asociate cu cresteri ale nivelului plasmatic de β2-M. ce constituie lantul usor al antigenelor complexului major de histocompatibilitate (HLA) clasa I. cu/fara gel separator. ciroza. Volum proba – 1 mL ser.monitorizarea evolutiei si evaluarea terapiei in mielomul multiplu. episoadele de reject de transplant se inregistreaza. . Desi cu o incidenta scazuta. beta 2 microglobulina este sintetizata la o rata relativ constanta in timpul proceselor de regenerare celulara.à jeun (pe nemancate). Pregatire pacient . boala Hodgkin. bolile imune. se lucreaza serul proaspat. valori ridicate ale β2-M. toate afectiunile caracterizate prin proliferare limfocitara. pancreatice. detectarea infectiei incipiente cu CMV. principala sursa de producere fiind limfocitul.specimen intens hemolizat. limfomul non-Hodgkin si leucemia limfatica cronica. sindromul ataxie-telangiectazie. Recipient de recoltare . fiind. cresteri ale AFP mai pot fi inregistrate si in alte tumori: gastrointestinale. monitorizarea progresiei infectiei cu HIV. In afectiunile ce asociaza o activare exagerata a raspunsului imun celular ca bolile autoimune. detectarea episoadelor de reject dupa un transplant allogenic de maduva hematogena. pulmonare. de asemenea. La persoanele sanatoase. Cauze de respingere a probei . prezenta in membrana tuturor celulelor nucleate. Deoarece limfocitul este principala sursa de sinteza. obstructia de cai biliare. in special cei cu infectii oportuniste.sange venos.

4–16. Formulele care corecteaza concentratia β2-M pentru efectul prezentei insuficientei renale nu au imbunatatit valoarea sa predictiva. Niveluri crescute de β2-M constituie un marker predictiv pentru decesul precoce. precum si pentru esecul tratamentului cu doze mari. respectiv. Totusi dupa doi ani de supravietuire concentratiile initiale de β2-M isi pierd valoarea prognostica.imunochimica cu detectie prin chemiluminiscenta (CLIA). astfel 5-32% din pacientii in stadiile I si II si 43-71% din cei din stadiile III si IV prezinta nivele >3 mg/L. fiind inclus in sistemul international de stadializare a acestei afectiuni. 2. Pe de alta parte 71% din remisiunile complete se intalnesc la pacientii cu valori ale β2-M sub 3 mg/L. Interpretarea rezultatelor Concentratia serica a β2-M. In cazul bolnavilor cu limfom Hodgkin valorile plasmatice ale β2-M se coreleaza cu incarcatura tumorala si prognosticul bolii.3 mg/L in stadiile I si II si. ce dovedesc ca un procent mic de pacienti cu remisiune completa au nivele plasmatice mai mari de 3 mg/L.0.7–5. Astfel. astfel intrun studiu clinic pacientii netratati prezinta valori plasmatice ce variaza intre 2–2. Valori de referinta . precum si excretia ei urinara ofera informatii importante doar in prezenta manifestarilor clinice.9 mg/L in stadiile III si IV.9 – 2. lucru demonstrat intr-o serie de studii clinice. Formele cu grad scazut de malignitate se caracterizeaza prin nivele ce nu depasesc 5 mg/L. fiind un marker fidel pentru evaluarea stadiului si prognosticului bolii. In leucemia limfatica cronica nivelul seric al β2-M creste proportional cu stadiul bolii. In limfoamele non-Hodgkin cu celula mare β2-M impreuna cu lactat dehidrogenaza (LDH) constituie markeri predictivi pentru absenta recaderilor si supravietuire.Metoda .8 mg/L in stadiul 0. . 4.0 mg/L. In mielomul multiplu β2-M este cel mai valoros factor prognostic disponibil de rutina. Acesta depinde atat de incarcatura tumorala cat si de functia renala. Valoarea concentratiei serice a β2-M este un factor important in evaluarea evolutiei bolii. valoarea β2-M este prognostica si la pacientii cu functie renala normala. niveluri crescute ale ambilor markeri (β2-M > 3 mg/L) se asociaza cu remisiuni si supravietuire de scurta durata.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->