Teste serologice in bacteriologie Determinarea structurii antigenice in bacteriologie se realizeaza prin : 1.reactii de aglutinare (coaglutinare si latex aglutinare ) 2.

reactii de precipitare 3. Reacţia de fixarea a complementului In reactia de aglutinare antigenele sunt de natura corpusculara. Reactia de aglutinare consta in rc ac cu ag de pe suprafata unor particule (bacterii, hematii, latex) determinand aglutinarea acestora prin scaderea fortelor electrostatice de repulsie intre particule si formarea unor punti de legatura. Aglutinarea directa: reprezinta aglutinarea ag naturale ale unor particule de catre ac specifici. Se poate utiliza pt identificarea enterobacteriilor.

Reacţia de coaglutinarea este utilizată, în special în detectarea antigenelor diferitelor grupuri de steptococi, Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae, Haemophilus influenzae, Streptococcus pneumoniae etc. Anumite tulpini de Staphylococcus aureus (tulpina Cowan, ATCC 12498) prezintă un conţinut ridicat de proteină A de suprafaţă. Proteina A din peretele celular al stafilococului aureu se leagă de fragmentul Fc al moleculei de imunoglobulină, lăsând liber fragmentul Fab pentru legarea antigenului. Aglutinarea vizibilă a stafilococilor reprezintă un test pozitiv care indică legătura antigen-anticorp . De exemplu diagnosticul de laborator in infectia streptococica se face prin :

i) Diagnostic bacteriologic: > testul la bacitracina - se evidentiaza grupul A, singurul sensibil la acest antibiotic > teste de aglutinare indirecta (latexaglutinare) > testul de coaglutinare sau ELISA - se evidentiaza grupurile A, B, C, G > pentru S. pneumoniae se recolteaza sputa (produs patologic) si se efectueaza frotiu > diagnosticul diferential între penumococ si S. viridans se face pe baza reactiei cu bila -testul biolozei Neufeld (pneumococul nu rezista - în prezenta bilei se produce autoliza, spre deosebire de grupul viridans), reactiei cu inulina (pneumococul fermenteaza inulina, S. viridans nu), reactiei cu optochin - etil-hidrocupreina (pneumococul e sensibil la optochin, S. viridans nu) > determinarea prezentei capsulei polizaharidice (Ag K), la pneumococ > testul PYR - enterococii sunt PYR pozitivi > cultivarea: mediu agar-sânge (aparitia hemolizei, colonii de tip S sau M)
ii) Diagnostic serologic:

> reactia ASLO - pt S. pyogenes; titrul normal ASLO este de 200 unitati (maxim 250).

astfel încât să nu se amestece. . după 15-20 minute. Testul Camp – se face pt identificarea grupului B (Agalactie) Pe geloza sange se insamanteaza o tulpina de stafilococ β hemolitic in striu. Streptococcus pneumoniae etc.> teste serologice pentru determinarea prezentei si titrului Ac pentru alte structuri antigenice (streptokinaza. anti-carbohidrat. spirocheta patogena care se transmite prin contact sexual sau pe cale transplacentara. Reacţia de coaglutinarea este utilizată. hialuronidaza. Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae. pneumoniae. Haemophilus influenzae. Reacţia de precipitare inelarã Antigenul şi serul sunt puse în contact în tuburi capilare. la intalnirea celor 2 striuri apare o zona de hemoliza mai intensa. . Rezultatul pozitiv este dat de apariţia unui precipitat alb la nivelul interfeţei.de coaglutinare – se foloseste o tulpina de stafilococ. a infecţiei cu Treponema pallidum (testul Wassermann). Reacţia poate fi utilizată în: ♣ pentru gruparea streptococilor.♣ reacţia Ascoli – folosită în diagnosticul retrospectiv al antraxului. dar să se păstreze interfaţa limpede. pentru identificarea paraziţilor. micozelor. Perpendicular se insamanteaza streptococul. Serologia sifilisului Sifilisul este o boala infectioasa si contagioasa determinata de Treponema pallidum.Reactia de latex-aglutinare – cu trusa antigenic 2. în special în detectarea antigenelor diferitelor grupuri de steptococi. Daca streptococul e de grup β elibereaza factorul Camp care mareste hemoliza stafilococului. anti-MAP) Determinarea grupelor antigenice: Streptococul de grup A – sensibil la bacitracina Testul cu bacitracina – evidentiaza inhibitia dezvoltarii culturii in jurul rondelei cu bacitracina pe o zona de minim 10mm. virusurilor. transfuzie).Reacţia de fixarea a complementului este foarte mult utilizată în cercetare şi în laboratoarele clinice în scopul diagnosticãrii infecţiei cu M. Reactia de aglutinare – pe lama R. exceptional prin contact sanguin (intepatura. ♣ reacţia Vincent-Bellot – utilizată în diagnosticul infecţiilor meningococice. tulpina Cawan1 bogat in proteina (a). 3.

au fost descrise insa cazuri si in stadiul de sifilis latent tardiv .-6 luni (4-8 sapt.VDRL – Venereal Disease Research Laboratory. de la Sifilis secundar leziunea primara) ≤ 2 ani Sifilis latent precoce SIFILIS TARDIV (NEINFECTIOS) > 2 ani Sifilis latent tardiv 3-20 ani Sifilis tertiar (gomatos. imunofluorescenta.EIA (de tip IgG si IgM). dar anticorpii specifici IgG persista indefinit. SIFILIS PRECOCE (INFECTIOS) Durata de la expunere Forme clinice 9-90 zile Sifilis primar 6 sapt.TPHA – Treponema pallidum Haemagglutination Assay – (hemaglutinare pasiva detecteaza anticorpi totali IgG si IgM). Raspunsul imun fata de infectie include producerea de anticorpi fata de o paleta larga de antigene. Primul raspuns demonstrabil este reprezentat de anticorpii specifici antitreponemici de tip IgM. 2.RPR – Rapid Plasma Reagin test. anticorpii antitreponemici de tip IgG apar mai tarziu. Metodele directe (microscopia cu fond intunecat. la debutul simptomatologiei clinice majoritatea pacientilor prezinta anticorpi IgM si IgG. . Anticorpii nespecifici se pozitiveaza dupa aproximativ 4 saptamani de la contactul infectant. cardiovascular. Teste care pun in evidenta anticorpi nespecifici (teste nontreponemice): .FTA – ABS (Fluorescent Treponemal Antibody – Absorbtion de tip IgG si IgM). diagnosticul sifilisului se bazeaza pe metodele serologice care sunt disponibile in majoritatea laboratoarelor. Titrul anticorpilor nespecifici si cel al anticorpilor specifici IgM scade rapid dupa tratamentul adecvat in sifilisul precoce. fiind implicati atat anticorpi nespecifici (anticardiolipina/reagine) cat si anticorpi specifici antitreponemici. . Tinand cont de particularitatile raspunsului imun. testele serologice pentru sifilis pot fi clasificate in 2 mari categorii: 1. neurosifilis) SIFILIS CONGENITAL < 2 ani de la nastere (inclusiv Sifilis congenital precoce nasterea de fat mort) ≥ 2 ani Sifilis congenital tardiv Nota: Transmiterea transplacentara se produce in stadiul de de sifilis precoce. Tratamentul si infectia HIV asociata pot afecta raspunsul imun. in saptamana a patra. inocularea la animal) raman apanajul laboratoarelor de specialitate. Teste care pun in evidenta anticorpi specifici (teste treponemice): . .De rutina. care pot fi detectati la sfarsitul celei de a 2-a saptamani de infectie. Astfel.

à jeun (pe nemancate). etc. au un cost redus si prezinta o sensibilitate foarte buna. Testele treponemice sunt folosite pentru a confirma testele screening pozitive.sange venos.Testele non-treponemice sunt rapide.vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. Test screening pentru donatorii de sange si de organe Detectarea sau excluderea infectiei la pacientii HIV pozitivi Monitorizarea raspunsului la tratament (RPR cantitativ) Pregatire pacient . testele non-treponemice sunt utile nu numai pentru identificarea infectiei ci si pentru monitorizarea eficientei tratamentului. III si la nastere) Test screening premarital Test screening la angajare. Specimen recoltat . Principalul lor dezavantaj este ca se asociaza cu o rata importanta de rezultate fals pozitive. Rezultatele pot fi exprimate calitativ sau semicantitativ. in special la gravide (la aceasta categorie. usor de efectuat. . asigurari de viata. determinarea se executa imediat. nu sunt utili in monitorizarea eficientei terapeutice. Astfel. Aproximativ 72-84% din pacientii cu sifilis primar sau secundar prezinta o scadere de 4 ori a titrului VDRL/RPR. Recipient de recoltare . Recomandari pentru determinarea serologiei sifilis • • • • • • • In prezenta semnelor si simptomelor de infectie cu Treponema pallidum sau alte boli cu transmitere sexuala Test screening prenatal (in trimestrul I. serul se stocheaza la 2-8ºC. in special in stadiul precoce al infectiei. Nu sunt in general recomandate pentru screening-ul infectiei deoarece au sensibilitate mai redusa decat testele non-treponemice in primele 2-3 saptamani ale stadiului de sifilis primar. titrurile VDRL/RPR sunt crescute la pacientii cu infectie acuta. la 6 luni dupa incheierea unui tratament corect. aproximativ 28% din rezultatele pozitive pentru RPR pot fi biologic fals pozitive). Volum proba .minim 1 mL ser. Au o incidenta de rezultate fals pozitive mai scazuta decat testele reaginice. daca acest lucru nu este posibil.se separa serul prin centrifugare. reinfectie sau reactivare a unei infectii din antecedente care nu a fost tratata adecvat. Acest tip de anticorpi persista toata viata. Prelucrare necesara dupa recoltare .

RPR ● Particulele de polistiren latex captusite cu antigene lipidice (cardiolipina si lecitina) reactioneaza cu anticorpii de tip reaginic din serul pacientului formand aglutinate. titrul reaginelor poate fi determinat prin masurarea turbiditatii la doua momente diferite. aglutinarea induce cresterea turbiditatii amestecului de reactie care poate fi masurata ca absorbanta la 700 nm cu ajutorul unui fotometru. • TPHA: o Reactie de hemaglutinare pasiva intre eritrocite de pui stabilizate si sensibilizate cu un extract antigenic de Treponema pallidum (tulpina Nichols) si anticorpii antitreponemici prezenti in serul bolnavului Reactie calitativa si cantitativa Detecteaza anticorpi specifici pentru infectia cu Treponema pallidum. Valori de referinta si exprimarea rezultatului I. ● Reactie cantitativa. METODE IMUNOTURBIDIMETRICE AUTOMATE A. METODE CLASICE • • VDRL: lipozomii aflati in suspensie produc o reactie de floculare vizibila in prezenta reaginelor din serul pacientului. Metoda de lucru Pot fi folosite doua categorii de metode de lucru: I. RPR (reagin plasma response) o o o Antigenul VDRL modificat contine microparticule de carbune care agrega in prezenta anticorpilor de tip reaginic din serul pacientulului Reactie calitativa si semicantitativa Detecteaza anticorpi nespecifici pentru infectia cu Treponema pallidum produsi ca reactie la materialul lipoid eliberat din celulele afectate ale gazdei si la materialul lipoproteic eliberat de spirochete. o o II. dupa initierea reactiei.Cauze de respingere a probei – specimen hemolizat. METODE CLASICE . lipemic sau contaminat bacterian.

II.U. Un rezultat pozitiv la oricare din cele 2 teste este verificat si prin metoda clasica.A. Pentru TPHA: negativ (-) echivoc pozitiv (de + la ++++). TPHA = negativ serologie negativa . Pentru RPR ● rezultatul se exprima in R. VDRL = negativ. In situatia in care titrul anticorpilor este foarte mare se efectueaza dilutii manuale. corespunde unui titru RPR 1/1 la reactia clasica.U.U. un rezultat pozitiv va fi confirmat cu o a doua trusa de reactivi. 1 R. Interpretarea rezultatelor Algoritm de diagnostic. se va comunica impreuna cu intensitatea reactiei si titrul corespunzator ultimei dilutii care a indicat un rezultat pozitiv. In cazul obtinerii unui rezultat pozitiv la unul sau la ambele teste analizorul repeta automat determinarile folosind o dilutie standard 1/8. ● negativ: <1 R. METODE IMUNOTURBIDIMETRICE AUTOMATE A.4 R. In cazul in care se obtin rezultate discordante se va solicita repetarea recoltarii probei6. ● limita de detectie: 0. in cazul in care se foloseste numai metoda clasica.U. (unitati RPR). Un algoritm simplu pentru diagnosticul de sifilis se face pornind de la VDRL si TPHA. Pentru VDRL/RPR: negativ (-) pozitiv (de la + la ++++) Daca se efectueaza un test semicantitativ. B.

Pentru VDRL: Reactii fals pozitive: . VDRL = pozitiv. in stadii precoce ale sifilisului primar. titrul anticorpilor este crescut. daca acest test este negativ este vorba de un rezultat biologic fals pozitiv.eventual ar mai putea fi vorba de un sifilis intr-o faza foarte timpurie: in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM.TPHA +. foarte rar.alte posibilitati: reactie fals pozitiva la TPHA. TPHA = pozitiv sifilis recent sau vechi..in cazul unui VDRL intens pozitiv. La pacientii tratati tardiv. bejel. un nivel la limita al anticorpilor face dificila interpretarea serologica. reactii incrucisate cu treponematozele non veneriene (pian. serologia poate ramane pozitiva. in cel secundar. In absenta semnelor clinice. este cel mai probabil vorba de un rezultat biologic fals pozitiv (se pune adesea problema existentei anticorpilor anticardiolipinici). TPHA = pozitiv . VDRL = negativ.infectie veche tratata . . A. VDRL = pozitiv. sifilisul latent tardiv la care diagnosticul este uneori dificil. pinta) la pacientii originari din zone endemice. in caz de suspiciune clinica se recomanda repetarea serologiei peste 2 saptamani sau efectuarea FTA-ABS IgM sau EIA IgM care se pot pozitiva precoce. oricum se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (eventual determinari cantitative in dinamica) .in cazul unui VDRL slab pozitiv se recomanda efectuarea FTA-ABS. dar urmarirea in dinamica a titrului anticorpilor cu diminuarea semnificativa a VDRL –ului ajuta la stabilirea diagnosticului. netratat sau tratat tarziu Nota: in sifilisul primar valorile sunt slab pozitive.rezultatul nu exclude un diagnostic de sifilis la debut. daca testul este pozitiv poate fi vorba de un sifilis precoce si in acest caz se recomanda repetarea serologiei peste 2-3 saptamani (profilul serologic cel mai frecvent intalnit in sifilisul primar este VDRL + . TPHA este negativ. Se pune problema unui sifilis latent precoce sau a unui tratament antibiotic urmat de pacient. FTA-ABS fiind pozitiv)8.9. TPHA = negativ .

produse de virusul de tip A si respectiv de tip B. lupus. boli ale tesutului de colagen.tipul A de virus este transmis omului pe cale orala (apa. Dar aceste analize se fac numai in spitalele de boli infectioase si in institutele de cercetare. alimente. O analiza curenta care se face pentru diagnosticul hepatitei virale le tip B este aceea care depisteaza antigenul Australia (Ag Au). Cu ajutorul acestor reactii serologice se poate pune diagnosticul de gripa. hepatita virala. lepra. reactia de fixare a complementului (RFC) si reactia de seroneutralizare (RSN) . poliomielitei. pinta Serurile puternic lipemice (lactescente) pot influenta testul. . malarie. SIDA. rujeola. varsta inaintata. Serurile puternic lipemice (lactescente) pot influenta testul. varicela. de rujeola. neoplasme avansate. de oreion. Infectii virale: variola. pentru a constata cresterea concentratiei de anticorpi. Cauze neinfectioase: graviditate. tripanosomiaza. rickettsioza.) in vederea aprecierii eficientei vaccinarilor. Ca laboratorul sa poata preciza diagnosticul de boala virala este necesar sa analizeze de doua ori serul bolnavului: la inceputul bolii si dupa 7-10 zile. febra recurenta. lepra. Diagnostic serologic in virusologie Bolile virale la aceste boli diagnosticul serologic se pune pe baza prezentei anticorpilor specifici in ser. mononucleoza infectioasa. rujeolei. boli hepatice cronice. Se cunoaste ca exista cel putin doua tipuri de hepatita virala. B. bejel. pneumonie cu mycoplasma. leptospiroza Nivel anormal de Ig G sau Ig M Treponematoze nevenerice: pian. endocardita bacteriana.• • • Infectii bacteriene: pneumonie pneumococica. leptospiroza. sancrul moale. psittacoza. Aceste analize se mai fac si pentru cercetarea anticorpilor care iau nastere in organismul omului dupa diferitele vaccinari (contra gripei. Pentru TPHA: Reactii fals pozitive: • • • Mononucleoza infectioasa. etc. oreion. maini nespalate) si produce o hepatita cu caracter epidemic si cu o perioada de incubatie . febra recurenta. etc. malarie. tuberculoza. de poliomielita. mielom multiplu. scarlatina. Pentru depistarea bolilor virale se folosesc urmatorele analize: reactia de hemaglutinare (HA). transfuzii multiple.

la marea majoritate a bolnavilor. Pe de altă parte. Hepatita produsa de acest virus se intalneste sub forma de cazuri izolate si are o perioada lunga de incubatie (2-6 luni). de 2-6 saptamani. Acest tip de hepatita nu se poate diagnostica imunologic deoarece bolnavii nu poseda in sange antigen Australia. mai multe luni dupa vindecarea clinica. Dupa vindecarea fazei acute a hepatitei. care se crede ca este chiar virusul hepatitei virale tip B. persoanele care poseda AgAu nu pot fi donatori pentru ca sangele lor poate provoca hepatita de transfuzie la persoanele care primesc acest sange.tipul B de virus este transmis omului prin injectii. de asemenea. Acest tip de hepatita se poate diagnostica cu ajutorul laboratorului cautand in singele bolnavului antigenul Australia sau antigenul hepatitei B (Ag HBs).diagnosticarea unei hepatite virale acute sau cronice de tip B . de exemplu virusul gripal. operatii. Persistenta acestui antigen in sangele bolnavului. presupune ca hepatita nu este vindecata din punctul de vedere al laboratorului si ca boala poate trece in hepatita cronica. şoarece şi alte animale. Reacţia de hemaglutinarea cu participarea virusuri: Unele virusuri. Trebuie mentionat ca acest antigen se gaseste nu numai in hepatita virala cu icter (galbinare) ci si in hepatita fara icter. precum şi a eritrocitelor de cocoş.scurta.depistarea AgAu la subiectii care doneaza sange. situatie care.depistarea persoanelor chiar sanatoase care poarta virusul in sange acestea prezinta riscul de a transmite si raspandi hepatita virala la alti oameni . Această reacţie este utilizată pentru detectarea şi titrarea virusurilor hemaglutinante în materialele de cultură. ajuta la punerea unui diagnostic precoce. cercetarea antigenului Australia este importanta pentru: . urlian. pe cale genitala si probabil pe cale orala. la care nu se poate pune in evidenta antigenul Australia. Trebuie stiut ca exista si bolnavi de hepatita virala acuta tip B. paragripal. In unele cazuri antigenul Australia apare in sangele bolnavilor chiar inainte de aparitia primelor semne de boala. adenovirusul şi virusul febrei galbene pot produce aglutinarea eritrocitelor umane. fapt care ajuta la stabilirea unui diagnostic si tratament prococe.constatarea momentului in care AgAu au disparut din sange (vindecarea bolii) . por de Guineea. . Aceasta este cunoscută ca testul inhibării hemaglutinării virale (HAI). antigenul Australia dispare din sange. inhibarea reacţiei de hemaglutinare poate fi folosită pentru decelarea anticorpilor în probele de ser. In concluzie. . transfuzii.

Diagnosticul serologic in HIV Boală infecţioasă transmisibilă specific umană. virusul nu poate ataca celulele.inhibiţiei metabolice (colorimetric): acidifierea mediului cu roşu-fenol prin dezvoltarea celulelor. iar infectivitatea este blocată. cum ar fi roşu neutru. decât blocată complet.efectului citopatic (cel mai frecvent). dacă replicarea virusurilor a fost neutralizată. se folosesc antiserurile specifice cu reactivitate cunoscută. suspensia din virusurile de referinţă este testată împotriva serurilor de testat. utilitatea testului poate fi extinsă şi la detectarea anticorpilor pentru alte antigene decât cele aflate pe hematii. astfel încât infecţia poate fi mai degrabă amânată. caracterizată printr-o evoluţie stadială cronică. Neutralizarea virusurilor Neutralizarea activităţii virale este cea mai sensibilă şi specifică metodă pentru determinarea identităţii unui izolat şi pentru determinarea anticorpilor specifici în serul pacientului.Prin legarea covalentã sau necovalentã de diferitele antigene de pe suprafaţa hematiei. cu manifestări clinice iniţiale de boală acută benignă.hemadsorbţiei şi hemaglutinãrii pentru evidenţierea orthomyxovirusurilor şi paramyxovirusurilor. Dacă anticorpul neutralizant este prezent. celulele infectate apar ca “plãci” necolorate faţă de fundalul roşu format de celulele viabile. Diagnosticul de laborator -Serologic – detectare a anticorpilor anti-HIV -Virusologic – detectare sau cuantificare a ARN viral sau ADN proviral -Imunologic –numărătoare LCD4 Diagnosticul serologic . Pentru testarea serologică. O fracţiune a virusului infectant poate rămâne chiar şi în prezenţa antiserului specific. litice sau infectante prin combinaţii specifice dintre antigen şi anticorp „in vivo” sau „in vitro”. care conţine un colorant vital. reducerea numărului de “plãci” indică reacţia de neutralizare. Aceastã reacţie se poate folosi pentru evidenţierea: . Reacţia de neutralizare Această reacţie se bazează pe capacitatea anticorpului de a bloca efectul antigenelor toxice.reducerii “plãcii”: celulele infectate de numeroase virusuri pot fi detectate aşezarea monostratificatã cu soluţie de agar nutritiv. urmate de o lungă stare de sănătate aparentă şi în final de reapariţia manifetărilor clinice. Pentru identificarea izolatelor virale. . . .

lichid oral. Sa facut aceasta precizare expresa pentru a accentua faptul ca obiectul de studiu al micrologiei medicale sunt ciupercile microscopice. a caror evidentiere individuala necesita dispozitive optice de tipul microscoapelor. unicelulare sau organizate in structuri pluricelulare. Diagnostic serologic in micologie Metode si tehnici folosite in efectuarea examenului micologic Termenul generic de fung defineste o grupare de structuri biotice eucariote.Teste rapide -Probe biologice: sânge integral. plasmă. declansand stari morbide specifice (micoze) a caror evolutie este de cele mai multe ori trenanta si rebela la tratament. cat si prin afectarea directa a organismelor omului si animalelor. Calypte HIV1 Rezultat pozitiv = Individ infectat cu HIV care poate infecta şi pe alţii ≠Individul are SIDA sau că va dezvolta în mod necesar SIDA Rezultat negativ = În momentul testării. sânge uscat. drojdii etc. urină.Teste alternative – necesită confirmare prin teste standard -Home Kits 3. -Exemple: SUDS. ciuperci microscopice. mucegaiuri. dar cu aceeasi semnificatie semantica se utilizeaza si denumirile de micromiceti. atat prin colonizarea substraturilor alimentare si furajera pe care le depreciaza sau carora le confera un grad inalt de toxicitate.Teste standard -Teste serologice de depistare – ELISA -testul screening -Teste serologice de confirmare – Western blot (Wb) 2. imobile. nu au fost detectaţi anticorpii anti HIV ≠ Individul nu este sigur infectat cu HIV sau că este imun /rezistent la HIV .detectarea anticorpilor anti HIV 1.dureaza variabil. de obicei cateva saptamani.testele serologice sunt negative in "fereastra imunologica" = perioada dintre momentul infectarii cu HIV si aparitia anticorpilor HIV . imunoglobuline. . In alternativa cu acest termen. bioentitati capabile sa manifeste o puternica si extinsa acctiune antisanogena. sânge capilar. Ora Sure. ser.

pentru evidentierea starii de hipersensibilizare se utilizeaza antigene solubile metabolice sau somatice care sunt injectate intradermic. fie pe evidentierea starii hipersensibilizare.Hipersensibilizarea de tip imediat este pusa in ecidenta rapid (15-30 minute) si se caracterizeaza printr-o reactie papulo-eritematoasa de tip urticariform. In functie de aceasta. a unei reactii papulo-eritematoase cu diametrul de cel putin 0. Este vorba de asa-numitele tricofitide.insamantarea probelor patogenice pe medii specifice.testul florescentei. In acest scop. in evidenta hipersensibilizarea de tip intarziat si. . .In cazul reactiilor intense. Reactia negativa la inocularea intradermica nu inseamna intotdeauna absenta infectie. . etc. Pot aparea si mici leziuni diseminate in vecinatatea focarului sau in alte zone ale corpului. . Pentru a fi eficiente.Se pune. .Pentru prepararea tricofitinei se folosesc una sau mai multe specii de dermatofiti.Hipersensibilizarea intarziata apare in aproximativ 15 zile dupa infectia micotica si dureaza mai mult timp.diagnosticul imunologic. cancer. malnutritie. Metoda imunoelectroforezei pare a fi cea mai specifica. . se pot produce o exacerbare a focarelor de boala existente (reactie de focar).examenul caracterelor biochimice.diagnosticul experimental. Uneori. .identificarea AND-ului specific.Diagnosticul imunologic se bazeaza fie pe identificarea antigenelor sau anticorpilor circulanti. reactia de precipitare in lichid sau geloza. .In acest scop se utilizeaza mai multe metode de examen paraclinic : . sunt utilizate urmatoarele metode: reactia de aglutinare. diabet. aceste metode trebuie sa fie specifice si sensibile. . la 24-72 de ore.Levurina este un antigen preparat dintr-un filtrat steril de cultura de Candida albicans . astfel. Cercetarea starii de hipersensibilitate cutanata . stare febrila.Evidentierea anticorpilor poate fi facuta utilizand diferite forme de dezvoltare ale micetelor (spori. hipersenzibilizarea de tip imediat. . se pot constata si fenomene de ordin general: cefalee. reactia imunoezimatica(ELISA). .examenul histologic.examenul frotiurilor dupa colorare. .Anergia poate fi cauzata de carente alimentare. Diagnosticul imunologic . se folosesc metode serologice pentru identificarea anticorpilor sau antigenelor si metode de evidentiere a starii de hipersensibilizare. filamente miceliene) sau antigene solubile.5 cm. Pozitivitatea in cazul reactiei intarziate se caracterizeaza prin aparitia. Reactia poate fi mai puternica cu ulcere si nercoze. . mai ales cele bogate in organe de fructificare (de exemplu Trichiphyton mentagrophytes).examenul microscopic al probelor patologice. .curbatura. . mai rar.

Intre HLA-B27 si o proteina a agentului infectios Klebsiella pneumoniae exista un mimetism molecular. De asemenea. la inceputul infectiei micotice (8-14 zile) titlu de anticorpi este redus. ceea ce ar putea implica existenta unei patogenii bacteriene a spondilitei ankilopoietice. Markeri cu rol diagnostic bazati pe reactia antigen anticorp HLA-B27 Testul are drept scop sa stabileasca daca este prezent sau nu pe suprafata leucocitelor antigenul HLA-B27. din diverse motive. in timp ce incidenta sa in populatia generala este de aproximativ 8%.False reactii pozitive pot apare la pacientii care au trecut prin boala sau care au fost injectati cu antigene.Extracte carbohidrate din culturi de Sporotrichum schenckii sau din mediul de cultura unde a crescut fungul au fost folosite ca antigene in testul de precipitare pentru sporotrihoza [1] Evidentierea antigenelor ( de exemplu Criptococcus neoformans..Nivelul anticorpilor este cu atat mai mare cu cat invazia tisulara este mai pronuntata. Aspergillus funigatus) prin aglutinarea particulelor de latex sensibilizate cu anticorpi monoclonali. Metode imunohistochimice – punerea in evidenta a antigenelor tisulare prin intermediul anticorpilor poli sau monoclonali prin tehnici de imunoflorescenta sau de imunoenzimologie. . Rudele de gradul intai HLA-B27 pozitive ale pacientilor cu spondilita ankilopoietica au intr-un procent de 10-20% simptome clinice si radiologice de boala sau numai modificari radiologice. . . [2] . detinand un rol important in aparitia bolii. Alte afectiuni autoimune asociate cu HLA-B27 sunt: -sindromul Reiter (artrita reactiva): incidenta HLA-B27 este de 60-80%. pentru a evalua posibilitatea existentei unei boli autoimune asociate cu acest marker. dar prezenta anticorpilor nu este o dovada a unei micoze evolutive. pentru cei dizigoti concordanta este de 20-25%. -artrita idiopatica juvenila: incidenta HLA-B27 este de 50% in forma de debut cu artrita asociata entesitei. Reactii negative pot fi intalnite la animalele imunodepresate. Antigenul HLA-B27 este intalnit la 90-95% din pacientii cu spondilita ankilopoietica. datorita titrul redus de anticorpi.Coccidioidina este folosita ca antigen in reactia de precipitare pentru diagnosticul coccidioidomicozei. Studiile pe gemenii monozigoti arata o concordanta a bolii de 60%. -artrita psoriazica: incidenta HLA-B27 este de 50% la pacientii care asociaza afectare axiala.

24. 25. gastric. Valori de referinta – HLA-B27 negativ.-bolile inflamatorii ale intestinului: incidenta HLA-B27 este de 50% la pacientii care asociaza spondilita. 26. valorile acestuia sunt scazute la adultul sanatos (apare in cantiati foarte mici in tesutul intestinal. Rezultatul trebuie interpretat intotdeauna in contextul clinic al pacientului. care are o componenta carbohidrat variabila (45-60%). 18.cat permite vacuumul. CEA apartine grupului antigenelor oncofetale care sunt produse in perioada embrionara si fetala. 23. testul detecteaza urmatoarele subtipuri HLA-B27: 02-17. . 32-36. 19-21. Metoda – reactie de polimerizare in lant (PCR) cu detectie colorimetrica dupa hibridizarea cu sonde specifice pe stripuri. Limite si interferente HLA-B27 nu este un test screening pentru o spondilartropatie seronegativa. 31 CEA CEA este o glicoproteina cu greutate moleculara de 180kD. In timpul dezvoltarii embrionului. Pregatire pacient – nu este necesara o pregatire speciala. pulmonar. ovarian). digestive si ovariene (in asociere cu CA 125). Recipient de recoltare . Sinteza CEA este supresata dupa nastere si. cervical. 28. mamar. Cauze de respingere a probei . Testul nu detecteaza urmatoarele subtipuri de HLA-B27: 01. Cantitate recoltata . Cresteri semnificative ale concentratiei CEA sunt intalnite in diverse neoplazii (cancer colorectal. pancreatic si hepatic). mamare. CEA se formeaza in pancreas si in tractul gastrointestinal ca un antigen de suprafata celulara. in consecinta.vacutainer ce contine EDTA ca anticoagulant. iar dozarea lui in lichidul pleural este utila in diagnosticul pleureziilor paraneoplazice din carcinoame pulmonare. pancreatic. La fel ca AFP (alfa-fetoproteina). probe coagulate sau hemolizate. 27. Specimen recoltat – sange venos. Determinarea CEA in lichidul cefalorahidian poate fi utila in diagnosticarea unor tumori primare si secundare ale sistemului nervos central.folosirea heparinei ca anticoagulant. 29. 30.

dar cu fluctuatii mari. Cresteri usoare sau moderate (rar peste 10 ng/mL) sunt intalnite la fumatori si in unele afectiuni benigne ale intestinului (colita ulceroasa. Prelucrare necesara dupa recoltare – se separa serul prin centrifugare. Recipient de recoltare .vacutainer fara anticoagulant. .sange venos.4 ng/mL (nefumatori). este o glicoproteina omoloaga albuminei. sintetizata in cursul perioadei fetale in tractul gastrointestinal.Recomandari pentru determinarea CEA . polipoze). Metoda . hepatita cronica). La adult se intalnesc concentratii crescute de AFP. posibil indicator al recurentei tumorale si al prognosticului) cu diferite neoplazii (cancer colorectal. Specimen recoltat .• specimen contaminat bacterian. boala Crohn. ficatului (ciroza hepatica. <4. niveluri foarte crescute se asociaza cu dezvoltarea carcinomului primitiv hepatic si cu tumori germinative de origine testiculara. pancreasului (pancreatite).monitorizarea pacientilor (raspuns la tratament. Dupa nastere. AFP AFP reprezinta prima proteina (antigen) decelata in asociatie cu unele tipuri de neoplazii. ovarian) Pregatire pacient . atingand un maxim de concentratie in saptamanile 32-36. ovariana sau extragonadala.imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA). cu/fara gel separator.<3.• specimen expus la temperatura ridicata. rinichilor (insuficienta renala).tranzitorii sau persistente – in afectiuni hepatice benigne si in procese de regenerare hepatica. pulmonar. pancreatic. ficat si sacul vitelin. nivelul seric de AFP scade progresiv. In functie de varsta gestationala. Volum proba – minim 0. astfel ca valori similare cu ale adultului normal sunt atinse abia dupa aproximativ 10 luni.5 mL ser. Valori de referinta . Cauze de respingere a probei • specimen hemolizat. plamanilor (emfizem pulmonar) si glandelor mamare.3 ng/mL (fumatori). mamar. gastric. Limite si interferente CEA nu poate fi folosit in scop de screening.à jeun (pe nemancate). AFP ajunge pe cale transplacentara in circulatia materna.

ovariana sau extragonadala. unul dintre ei avand cancer testicular) . • monitorizarea tratamentului la pacienti cu tumori germinative sau carcinom hepatocelular. HCG total si LDH in decursul primului an si la 2 luni in urmatorii 2 ani.Aceste metode au fost ierarhizate aftfel: -imunoelectroforeza -imunodifuzia -difuzia dubla -electroimunodifuzia cantitativa -contraimunoelectroforeza -metode radio-imunologice Recomandari pentru determinarea AFP Ca marker tumoral: Indicatii absolute: • suspiciune de carcinom hepatocelular. dar care prezinta AFP crescut trebuie considerat ca avand tumora testiculara non-seminomatoasa si tratat corespunzator. Orice pacient cu examen histopatologic sugestiv pentru seminom pur.Decelarea AFP in serul uman se face prin diverse metode . In cancerul testicular acesti markeri trebuie evaluati inainte de orhiectomie si apoi masurati seriat dupa interventia chirurgicala. Indicatii relative • monitorizarea pacientilor cu ciroza hepatica pentru depistarea precoce a cancerului hepatic. Rata de reducere a nivelului seric trebuie comparata cu rata normala de disparitie a AFP (timp de injumatatire < 7 zile) si HCG total (timp de injumatatire < 3 zile).in sensul de a depista cantitati din ce in ce mai mici de AFP). La pacientii cu tumori germinative AFP trebuie determinat impreuna cu HCG total. • tumori germinative non-seminomatoase de origine testiculara. Programul de monitorizare include determinari lunare de AFP. In plus AFP reprezinta un factor de prognostic independent pentru tumorile testiculare non-seminomatoase. in functie de cresterea gradului de determinare (adica a gradului de sensibilitate . • monitorizarea pacientilor cu risc crescut de tumori germinative (criptorhidism. gemeni monozigoti.

Volum proba – minim 0. Daca se obtine o valoare crescuta pentru AFP. cu/fara gel separator.. • specimen contaminat bacterian. Specimen recoltat . Serul matern poate fi recoltat intre saptamanile 14-19 de sarcina. daca acest lucru nu este posibil. Cauze de respingere a probei • specimen hemolizat. momentul ideal pentru recoltare fiind saptamanile 16-18 de sarcina. se lucreaza serul proaspat. Prelucrare necesara dupa recoltare . gravida va mentiona exact varsta sarcinii stabilita echografic sau data ultimei menstruatii.à jeun (pe nemancate). trisomie 18 etc.0 ng/mL b)<6. Metode a) imunochimica cu detectie prin electrochemilumiscenta (ECLIA) b) imunochimica cu detectie prin chemiluminiscenta. trisomie 21.sange venos. spina bifida.0 ng/mL. Pregatire pacient . Valori de referinta Pentru AFP ca marker tumoral valorile variaza in functie de metoda de lucru: a)<7. boala Langdon Down. NOTA: specimenul care prezinta turbiditate sau particule in suspensie trebuie clarificat prin centrifugare. Recipient de recoltare .5 mL ser.se separa serul prin centrifugare. determinarea se va repeta dupa 1 saptamana.Ca marker de monitorizare in sarcina Daca scopul determinarii AFP este screening-ul prenatal pentru depistarea afectiunilor de tip anencefalie.vacutainer fara anticoagulant. La gravide rezultatele se interpreteaza in functie de varsta gestationala. serul se pastreaza la 2-8°C sau la -20°C. . • specimen expus la temperatura ridicata.

tirozinemia ereditara. Printre afectiunile benigne in care pot aparea niveluri crescute de AFP se numara: hepatita. mononucleoza infectioasa. . In afectiunile ce asociaza o activare exagerata a raspunsului imun celular ca bolile autoimune. se lucreaza serul proaspat. detectarea episoadelor de reject dupa un transplant allogenic de maduva hematogena. BETA 2 MICROGLOBULINA Beta 2 microglobulina (β2-M) este o proteina cu masa moleculara de 11. toate afectiunile caracterizate prin proliferare limfocitara. obstructia de cai biliare.à jeun (pe nemancate). leucemiile limfocitare cronice. cu/fara gel separator. sindromul ataxie-telangiectazie. Recomandari pentru determinarea beta 2 microglobulinei . ciroza. Prelucrare necesara dupa recoltare .vacutainer fara anticoagulant. cum ar fi: infectiile virale. in special cei cu infectii oportuniste. fiind. valori ridicate ale β2-M.specimen intens hemolizat. de asemenea. bolile imune. mielomul multiplu. Pacientii cu SIDA. ce constituie lantul usor al antigenelor complexului major de histocompatibilitate (HLA) clasa I. limfomul non-Hodgkin si leucemia limfatica cronica. prezinta o valoare ridicata a β2-M in ser. Dupa amniocenteza valoarea obtinuta pentru AFP nu corespunde nivelului real. pancreatice. beta 2 microglobulina este sintetizata la o rata relativ constanta in timpul proceselor de regenerare celulara.monitorizarea evolutiei si evaluarea terapiei in mielomul multiplu. Cauze de respingere a probei . monitorizarea progresiei infectiei cu HIV. prezenta in membrana tuturor celulelor nucleate. episoadele de reject de transplant se inregistreaza. limfoamele Hodgkin si non Hodgkin sunt asociate cu cresteri ale nivelului plasmatic de β2-M. Deoarece limfocitul este principala sursa de sinteza.sange venos. cresteri ale AFP mai pot fi inregistrate si in alte tumori: gastrointestinale. Desi cu o incidenta scazuta. Pregatire pacient .Limite si interferente Nivelurile de AFP sunt rareori crescute in tumorile testiculare aflate in stadiul I de boala. Specimen recoltat .se separa serul prin centrifugare.8 kDa. La persoanele sanatoase. Recipient de recoltare . pulmonare. boala Hodgkin. monitorizarea functiei renale dupa transplant. prin urmare. detectarea infectiei incipiente cu CMV. Volum proba – 1 mL ser. principala sursa de producere fiind limfocitul.

Formulele care corecteaza concentratia β2-M pentru efectul prezentei insuficientei renale nu au imbunatatit valoarea sa predictiva. fiind un marker fidel pentru evaluarea stadiului si prognosticului bolii. 4. respectiv. astfel intrun studiu clinic pacientii netratati prezinta valori plasmatice ce variaza intre 2–2. Valoarea concentratiei serice a β2-M este un factor important in evaluarea evolutiei bolii. niveluri crescute ale ambilor markeri (β2-M > 3 mg/L) se asociaza cu remisiuni si supravietuire de scurta durata. Astfel. Formele cu grad scazut de malignitate se caracterizeaza prin nivele ce nu depasesc 5 mg/L. precum si excretia ei urinara ofera informatii importante doar in prezenta manifestarilor clinice. precum si pentru esecul tratamentului cu doze mari. In limfoamele non-Hodgkin cu celula mare β2-M impreuna cu lactat dehidrogenaza (LDH) constituie markeri predictivi pentru absenta recaderilor si supravietuire.4–16.7–5. Interpretarea rezultatelor Concentratia serica a β2-M. Totusi dupa doi ani de supravietuire concentratiile initiale de β2-M isi pierd valoarea prognostica.3 mg/L in stadiile I si II si.9 mg/L in stadiile III si IV. Acesta depinde atat de incarcatura tumorala cat si de functia renala. fiind inclus in sistemul international de stadializare a acestei afectiuni.Metoda . lucru demonstrat intr-o serie de studii clinice. In mielomul multiplu β2-M este cel mai valoros factor prognostic disponibil de rutina.0.0 mg/L. 2. In cazul bolnavilor cu limfom Hodgkin valorile plasmatice ale β2-M se coreleaza cu incarcatura tumorala si prognosticul bolii. astfel 5-32% din pacientii in stadiile I si II si 43-71% din cei din stadiile III si IV prezinta nivele >3 mg/L. ce dovedesc ca un procent mic de pacienti cu remisiune completa au nivele plasmatice mai mari de 3 mg/L. .8 mg/L in stadiul 0. Niveluri crescute de β2-M constituie un marker predictiv pentru decesul precoce. Pe de alta parte 71% din remisiunile complete se intalnesc la pacientii cu valori ale β2-M sub 3 mg/L.9 – 2. Valori de referinta .imunochimica cu detectie prin chemiluminiscenta (CLIA). In leucemia limfatica cronica nivelul seric al β2-M creste proportional cu stadiul bolii. valoarea β2-M este prognostica si la pacientii cu functie renala normala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful