Ascaris lumbricoides

Boala: ascarioză

Disciplina de Microbiologie
Facultatea de Medicină
Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie
„George Emil Palade” din Târgu Mureș
Morfologie:
• geohelmint
• adultul:
o cel mai mare nematod care parazitează intestinul uman
o alungit, cilindric, 2 extremităţi conice
o sexele sunt separate:
▪ femela:
• este mai mare
• lungime 20-25 cm/ grosime 5-7 mm
• ambele extremităţi drepte

▪ masculul:
• este mai mic
• lungime 10-17 cm/ grosime 2-4 mm
• extremitatea posterioară se curbează ventral

o prezintă aparat digestive complet

▪ orificiul bucal
• situat la extremitatea anterioară
• prevăzut cu 3 buze cu marginile dinţate
▪ orificiul anal
• situat subterminal, ventral
Morfologie:
• oul este fecundat în momentul depunerii:

o sferic sau uşor ovalar, de culoare galben-brun

o 65-75μ/30-50 μ
o structura
▪ la exterior un înveliş albuminos, mamelonat
▪ sub el se găseşte un alt strat incolor, relativ gros, neted
▪ apoi
o membrană internă subţire, permeabilă
▪ în interior se află celula ou rotundă
• nu umple complet oul lăsând un spaţiu liber
la extremităţi
Morfologie:
• în lipsa masculului, femela depune ouă nefertile:
o de culoare galben-brun
o mai alungite
o 88-93 μ/38-40 μ
o în interior conţinând o masă dezorganizată de granule ce umplu
complet oul

• ouăle de Ascaris lumbricoides rezistă la temperaturi scăzute, la desicaţie şi

la putrefacţie, rămânând viabile pe sol mai mult de 1 an
• la temperaturi de 22-23⁰C, în condiţii de umiditate şi umbră, în decurs de
3-4 săptămâni în ou se dezvoltă o larvă infectantă
Ciclu de viață:
Patogenie:

- primoinfecţia:
• tolerată uşor (lipsa sensibilizării)

- infecţiile ulterioare:
• reacţii tisulare intense (datorate sensibilizării)
▪ intestin: infiltrat eozinofilic, granuloame
▪ plămân: infiltrat cu PMN şi eozinofile (sindrom Loeffler)
• reacţii generale de hipersensibilizare
▪ alergenul ascaridian este unul din cele mai potente alergene de natură
parazitară

- parazitul adult:
▪ localizat în intestin
▪ faţă de parazitul adult: toleranţă mai mare
▪ are tendinţa de a pătrunde în apendice sau ampula Vater
Manifestări clinice:
- faza de migrare:
• simptome abdominale neînsemnate
• ascarioza pulmonară
▪ durată: 1-2 săptămâni
▪ tuse uşoară ->pneumonie cu dispnee, tuse, durere
retrosternală, febră, hemoptizie
▪ ex. radiologic: opacităţi pulmonare labile
▪ prezenţa larvelor în spută
▪ hipereozinofilie (30-50%)
Manifestări clinice:
- ascarioza intestinală:
• manifestări condiţionate de încărcarea parazitară
• semne digestive
▪ anorexie
▪ dureri abdominale
▪ vărsături
▪ diaree / constipaţie
▪ dezechilibru nutriţional
Manifestări clinice:
Complicații:

- agregarea paraziţilor în ghemuri -> obstrucţie intestinală

• afectează în special copiii (intestin cu lumen mic)
• debut: dureri abdominale severe, vomă, distensie abdominală
• ! gangrenă intestinală, perforaţie şi peritonită
- migrarea paraziţilor din intestin (eratism)
• spasme datorate iritaţiei terminaţiilor nervoase
• ileus acut -> necroză, peritonită

- pătrunderea parazitului în:

• căile biliare
▪ icter mecanic
▪ abces hepatic (dacă intră în ţesutul hepatic)
• ductul pancreatic > pancreatită
• apendice > apendicită
- migrarea parazitului prin faringe în cavitatea nazală şi bucală (risc de asfixie)
- ! alergii
• astm bronşic, edem angioneurotic, urticarie, conjunctivită, diaree
Manifestări clinice:
Complicații:
Diagnostic:

• evidenţierea ouălor în materii fecale

o cea mai importantă examinare
o apar în materiile fecale după 60-70 zile de la expunerea la
infecţie
o se evidenţiază mai bine printr-o metoda de concentrare Kato-
Miura
o dacă sunt prezenţi doar paraziţi de acelaşi sex
▪ masculii nu produc ouă
▪ ouăle produse de femele nefecundate sunt atipice,
greu de recunoscut

• decelarea parazitului adult

o eliminat prin anus, cavitatea bucală, nazală (excepţional)
o descoperit în intestin (intervenţie chirurgicală, examen radiologic
– uneori, ascarizii pot fi evidenţiaţi de un examen radiologic după administrarea de
bariu, fie ca imagini negative, fie după ce au înghiţit şi paraziţii bariu)
Diagnostic:
• decelarea larvelor
o în spută sau sucul gastric în zilele 8-16 de la infecţie
o în material bioptic pulmonar sau hepatic

• eozinofilia
o poate fi ridicată în faza migratorie (30-50%)
o descreşte rapid în faza intestinală
o după 60 zile nu depăşeşte 10%
Enterobius vermicularis

Boala = oxiurioză
Morfologie:
• adultul:
o nematod mic, alb-gălbui
o buton cefalic – rol de fixare
o aparat digestiv
o aparat reproducător
o femela:
▪ 8-13 mm
▪ extremitatea posterioară subţire şi ascuţită
▪ aparatul reproducător de tip tubular, compus din câte
un ovar, un uter anterior şi unul posterior

o masculul:
▪ mai mic – 3 -5 mm
▪ extremitatea posterioară încurbată

o extremitatea anterioară este înconjurată de o expansiune

cuticulară, în care pătrunde lichidul perienteric, realizând o formaţiune veziculară
numită buton cefalic, cu rol de fixare a parazitului de mucoasa intestinală
o aparatul digestiv este format din esofag rabditoid, intestin şi rect
Morfologie:
• oul:
o ovalar, asimetric, cu o latură plană şi una convexă
o 50 μ lungime, /30 μ lăţime
o sunt transparente
o au înveliş subţire, dublu
o cele 2 membrane se întâlnesc la unul din poli
o în interior – embrion giriform – ovoid, care are o prelungire ca o
coadă
Ciclu de viață:

migrarea se face de obicei

seara
prurit anal şi perianal

evoluţia embrionului
este condiţionată de
prezenţa oxigenului
atmosferic

- Autoinfecţie:
• persoana infectată vehiculează ouăle din regiunea perianală în cavitatea
bucală
▪ direct –pe degete
▪ indirect –prin obiecte sau alimente
- Retrofecţiune:
• ouăle eclozează spontan în regiunea perianală
• larvele pătrund activ prin orificiul anal
• în intestin ->adulţi
Patogenie și manifestări clinice:
- ataşarea de mucoasa intestinală: inflamaţie
- pătrunderea în apendice: apendicită
- prurit intens la nivelul mucoasei perianale (semn patognomonic)
- dermatită eczematiformă în urma gratajului cu posibilitate de suprainfecţie
- în infecţii masive
• migrare în zona vulvară > vulvovaginite
• pătrundere în
▪ tractul urinar
▪ sistemul circulator
▪ cavitatea peritoneală
▪ ficat, plămân (apar granuloame)
• enuresis nocturn la copii

- tulburări digestive nespecifice

- manifestări alergice
- tulburări neuropsihice
• insomnie (datorată pruritului)
• iritabilitate
• nervozitate
• scăderea capacităţii de concentrare
Diagnostic:
• evidenţierea ouălor
o pentru excluderea unui diagnostic de enterobioză sunt necesare
7 examene efectuate la interval de 2 zile
o amprenta anală - cea mai importantă examinare
▪ cu ajutorul unei baghete cu bandă adezivă transparentă
se sterg pliurile anale
▪ se lipeşte banda cu partea adezivă pe o lamă de sticlă
▪ se examinează la microscopul optic cu obiectiv uscat
▪ pozitiv în mai mult de 50% din cazuri
o în materii fecale (10-15%)
o pot fi întâlnite în urină, secreţie vaginală (rar)
Diagnostic:
• evidenţierea parazitului adult
o frecvent bolnavii văd şi recunosc parazitul
o femela poate fi văzută
▪ în regiunea perianală
▪ în vagin
▪ în scaunele diareice
▪ după administrarea terapiei antihelmintice
 Toxocaroza

Boala: larva migrans viscerală și oculară

Morfologie:

- Adultul:
• corp cilindric
• partea anterioară și caudală ascuțită
• acoperit de o cuticulă galbenă
• porțiunea anterioară
▪ conţine două aripi laterale (lungime 2 -2.5 mm, lăţimea de 0,2 mm).
• masculii: 9-13 ×0.2cm
• femelele: 10-18 ×0.3 cm
Morfologie:
- Ouăle:

• formă sferică-ovalară
• 90μ /75 μ
• au un înveliş subţire şi transparent care acoperă celula nesegmentată
• suprafața neregulată
• nu sunt infectante în momentul eliminării din organism
• se elimină prin materii fecale numai din organismul gazdelor definitive
Ciclu de viață:
• este o boală produsă de prezenţa în diverse organe a formelor larvare ale unor
paraziţi naturali ai animalelor domestice – Toxocara canis, Toxocara cati, Ascaris
suum
• paraziţii adulţi trăiesc în intestinul subţire al câinilor, pisicilor, vulpilor, eliminând
ouăle o dată cu materiile fecale în mediul extern
• ouăle embrionează în afara gazdei, devenind infectante
Ciclu de viață:
• dacă aceste ouă înghiţite de un alt câine, în intestin se vor elibera larvele care
străbat peretele intestinal, ajung în circulaţie, de unde sunt transportate astfel:

o la căţei mici – ajung în alveolele pulmonare, arborele bronşic,

faringe, esofag, intestin – aici se transformă în adulţi în 5
saptămâni

o la câini adulţi larvele pot rămâne viabile mult timp în

musculatura scheletică

o la femele, aceste larve sunt reactivate în a 40-a zi a gestaţiei,

străbat placenta, infectând puii „in utero”
Ciclu de viață:
o la om
• larvele din ouăle ingerate străbat mucoasa intestinală și migrează în:
▪ ficat
▪ plămân
▪ circulație sistemică
▪ ocular
▪ organe și țesuturi

• blocarea larvei în capilare:

▪ hemoragii locale
▪ granuloame (limfocite, eozinofile, plasmocite, fibroblaste)

• invadarea organelor:
▪ hepatită
▪ miocardită
▪ pneumonie
▪ granulom ocular, uveită, endoftalmită
Patogenie și manifestări clinice:
• sursa principală de infecţie pentru om o reprezintă căţeii
• omul se infectează înghiţind ouăle de pe blana câinilor, consumul alimentelor
contaminate, sau de pe sol

• infecţia cu Toxocara determină 2 sindroame clinice:

o larva migrans visceralis

o larva migrans ocularis

Larva migrans ocularis

Diagnostic:
• dificil
o biopsia – rareori pozitivă
o în scaun nu se găsesc ouăle parazitului

• diagnosticul se pune pe baza:

o datelor clinice: manifestări alergice cutanate, hepato şi/sau splenomegalie,
febră
o factori de risc: contactul cu câini, pico/onico/geofagia
o date biologice: eozinofilia, Ac anti Toxocara, CT, ecografie

• diagnosticul de certitudine:
o identificarea larvelor în spută, granuloame tisulare
o forma oculară a bolii – AC anti Toxocara în fluidele oculare – specific
Ancylostoma duodenale

Boala: ancilostomoză
 Morfologie:
• adultul:
o nematod mic:
▪ masculul 8-10mm/0,4-0,5mm
▪ femela 10-13mm/0,6mm

o corpul se subţiază anterior

o capul este uşor curbat dorsal

o în regiunea anterioară prezintă o capsulă bucală:

▪ cu aspect de ventuză
▪ cu pereţi chitinoşi
▪ formată dintr-o prelungire anterioară a
cuticulei parazitului
▪ prevăzută cu 3 perechi de dinţi curbaţi (cârlige)
cu care se prinde de mucoasa intestinală
▪ prevăzută cu un sistem de lame cu care taie
mucoasa
▪ în fundul capsulei se deschide orificiul bucal
▪ în capsulă se varsă secreţia anticoagulantă a
glandelor salivare
o la extremitatea posterioară, masculul prezintă o
formaţiune cu aspect de umbrelă – punga
copulatoare
Morfologie:
• oul:
o formă ovalară
o 60 μ/40 μ
o transparent
o un înveliş neted şi subţire
o în interior prezintă 2-4
blastomere
 Ciclu de viață:

- Ouăle sunt eliminate o dată cu materiile fecale.

- În mediul extern, la suprafaţa solului, la 22°C,
umiditate, oxigen şi obscuritate în 24-48 ore
în ou se formează o larvă de tip rabditoid
care rupe coaja şi iese afară.
- Larva rabditoidă, de 200 μ, în 2-3 zile
năpârleşte şi se transformă în larvă
strongiloidă (Larva filariformă).

- După încă o năpârlire rezultă o nouă larvă

strongiloidă care îşi păstrează învelişul în jurul
ei, având aspectul unei larve închistate și este
foarte rezistentă la condiţiile de mediu datorită
acestor tropisme larvele pătrund prin
tegumentele intacte ale omului care vine în
contact cu solul poluat de larve (pe lângă
foliculii piloşi).
Patogenie:
- în infecţiile masive invadează întregul tub digestiv de la stomac la colon
- se fixează de 1-2 vilozități intestinale cu ajutorul capsulei bucale prevăzute cu
cârlige
- prin aspiraţie, mucoasa este atrasă în interiorul capsulei bucale și este tăiată cu
sistemul de lame:
• mucoasa este digerată de enzimele din glandele esofagiene
• prin lezarea vaselor sanguine, parazitul ingeră o mare cantitate de sânge,
din care utilizează doar 40% (hemoragia este întreţinută de substanţe
anticoagulante)
• timpul de tranzit al sângelui prin parazit este de 1-2 minute
• se pierd 0,26 ml sânge/zi/parazit
= 8 ml/zi în infecții ușoare
= 60-80 ml/zi în infecții masive
• mare parte din eritrocite sunt eliminate în stare
intactă (Fe se reabsoarbe)
Manifestări clinice:
- pierderea cronică de sânge

- anemie feriprivă
• oboseală, dispnee de efort, palpitații
• tegumente și mucoase palide

- hipoalbuminemie
• edeme ale feței și ale articulațiilor

- trecerea larvelor prin piele

- erupție eritematoasă maculo-papulară, pruriginoasă

• de obicei la membrele inferioare

- migrarea larvelor prin plămâni

• se manifestă clinic dacă migrează simultan mai multe larve
• tuse, dispnee, eozinofilie

- atașarea de mucoasa intestinală

• dureri abdominale, balonare, hemoragii digestive, diaree
Diagnostic:
• identificarea ouălor în materiile fecale

o preparat nativ în ser fiziologic

o în infecţiile uşoare (sub 400 ouă/g materii fecale) – folosirea tehnicilor de
concentrare
o estimarea încărcării parazitare prin numărarea ouălor din materiile fecale
✓ sub 2000 ouă/g m. f. – infecţie uşoară
✓ 2500-13000 ouă/g m. f. – infecţie moderată
✓ peste 13000 ouă/g – m. f. infecţie masivă

• identificarea larvelor:
o după 5-7 zile, când părăsesc oul
o se folosesc metodele larvoscopice
Strongyloides stercoralis

Boala: strongiloidoză, diaree de Cochinchina

Morfologie:

• adultul:
o mic
o femela 2mm, masculul 750 μ

o extremitatea anterioară:
▪ este efilată
▪ are terminal o cavitate bucală
❖ scurtă, cu 4 buze mici
▪ cavitatea bucală se continuă cu un esofag lung, cilindric şi un
intestin care se deschide prin anusul situat subterminal

o extremitatea posterioară se termină cu o coadă scurtă conică

o orificiul de pontă este situat subterminal şi ventral

o aparatul reproducător:
▪ este reprezentat de organe perechi care diverg anterior şi
posterior orificiului vulvar
▪ în uter se găsesc câteva ouă (8-12)
Morfologie:

• oul
o ovalar, 50 μ/30 μ
o înveliş subţire şi transparent
• formele larvare:
o rabditoide:
▪ sunt foarte mobile
▪ mici, 250 μ/15 μ
▪ au o capsulă bucală scurtă
▪ esofag alcătuit din 2 părţi:
❖ partea anterioară alungită, cilindrică, separată printr-o
❖ strangulaţie de cea posterioară
❖ partea posterioară cu aspect bulbar (esofag rabditoid)

o strongiloide (filariforme):
▪ sunt subţiri, 500 μ
▪ esofag foarte lung, uniform
calibrat, ocupă jumătate din
lungimea larvei
▪ sunt deosebit de mobile
Ciclu de viaţă:
Patogenie:
- capacitate de înmulțire în organismul
uman

- organisme imunocompetente:
• infecție limitată la intestin și
tegument
• parazitul nu poate fi
eliminat complet

- organisme cu imunitatea afectată:

• larvele rabditoide > larve
filariforme, care se
multiplică
• sindrom de hiperinfecție
(pulmonar)

- dacă scade mult imunitatea:

• strongiloidoză diseminată
• sunt lezate ficatul, cordul,
pancreasul, rinichii, SNC
Manifestări clinice:
- asimptomatic
- migrarea cutanată
• erupții urticariene la locul pătrunderii, pe fese și la nivelul taliei
• uneori aspect șerpuitor (larva migrans cutanată), la locul pătrunderii sau cu
punct de pornire din regiunea anală
- migrarea pulmonară
• tuse, hemoptizie, dispnee, bronhospasm
- migrarea intestinală
• diaree, malabsorbție, steatoree
• inapetență, grețuri, vărsături, balonări
• ulcerații, melena

- strongiloidoza diseminată:
• dureri abdominale, distensie abdominală, icter
• peritonită dacă larvele străbat peretele intestinal

- simptome generale:
• Edeme (pierderi de proteine)
• Scădere ponderală
• eozinofilie
Manifestări clinice:

Larva migrans cutanată

Diagnostic:
• evidenţierea larvelor rabditoide (ocazional şi strongiloide):
o în materiile fecale
▪ examen microscopic direct
❖ concentrare prin tehnica formol-eter
❖ metode larvoscopice
o din lichidul duodenal
▪ prin tubaj duodenal
▪ cu ajutorul capsulei Enterotest
❖ conţine un fir de nylon
❖ capsula este înghiţită de pacient şi capătul liber al firului este
fixat de obraz
❖ după câteva ore firul este extras şi mucusul ataşat de el se
examinează la microscop

• evidenţierea larvelor strongiloide:

o în spută
o în strongiloidoza generalizată

• imunodiagnostic:
o RIF
o în strongiloidoza cronică
Trichinella spiralis

Boala: trichineloză, trichinoză

Morfologie:

- Larva închistată – în muşchiul infectat

• 40-1200 μ
• acoperită cu o cuticulă groasă de 1 μ, foarte rezistentă
• la microscop
• apare ca un mic nematod mobil
• este răsucit în celula musculară
• ajunge în intestin unde se dechistează
• în 30 ore se transformă în adulţi
Femela
- Adulţii:
• masculul
▪ 1,4-1,6 mm/30-40 μ
▪ orificiul cloacal terminal –străjuit de 2 papile conice

• femela
▪ 2-3,5 mm/30-60 μ
▪ după 6 zile de la acuplare depune 500-1500 larve mici

Masculul
Ciclul de viaţă:
• nematod localizat intracelular atât în stadiul larvar cât şi ca adult
• acelaşi organism este:
o gazdă definitivă
o gazdă intermediară

• ciclul se întrerupe prin închistarea larvelor în musculatură

• pentru reluarea ciclului trebuie ca o nouă gazdă să consume carnea cu
larve vii
Ciclul de viaţă:
Manifestări clinice:
- debut: dureri abdominale, vomă, diaree abundentă, febră

- după 2 săptămâni: dureri musculare, stare generală alterată, delir

- săptămâna 3: închistare – dureri musculare, alergii

- Suspiciune de trichineloză:
• febră, edeme, mialgii
• eozinofilie
• la persoane care au consumat carne
Diagnostic parazitologic:
• evidenţierea larvelor din muşchi
o biopsie musculară din muşchiul solear, de lângă tendonul
achilian sau din deltoid
o fragmentul muscular se comprimă între 2 lame de sticlă
o se examinează la trichineloscop
o biopsie pozitivă confirmă diagnosticul, pe când una negativă nu
exclude diagnosticul
• trebuie completat cu:
• anamneză
o consum recent de carne neprelucrată suficient termic,
urmat de apariţia simptomelor caracteristice, confirmat ulterior de examene de
laborator
• eozinofilie
o peste 500/microlitru

Diagnostic imunologic:
• decelarea anticorpilor circulanţi
• teste de hipersensibilizare (IDR)

Diagnostic de certitudine:
• evidenţierea paraziţilor adulţi în scaun
• evidenţierea larvelor în sânge
Trichuris trichiura

Boala: tricocefaloză, trichuroză

Morfologie:

• geohelmint
• adultul
o formă de bici
o porţiunea anterioară efilată
o porţiunea posterioară îngroşată
o masculul:
▪ 3-4 cm
▪ extremitatea posterioară curbată ventral într-o buclă de 360o

o femela:
▪ este mai mare, până la 5 cm, extremitatea posterioară dreaptă şi
se termină cu un vârf obtuz
▪ depune zilnic 3-6000 de ouă
Morfologie:

• ouăle:
o formă caracteristică asemănătoare lămâilor
o μm
o culoare brună
o coaja groasă întreruptă la cei doi poli
o nu sunt infectante în momentul eliminării din organism
Ciclu de viață:
Patogenie:
• în intestinul subţire, larvele părăsesc oul
• pătrund în mucoasa intestinală unde rămân 3-10 zile
• viermele tânăr reintră în lumenul intestinal, coboară în cec unde se dezvoltă,
devenind adult
• parazitul adult se fixează de mucoasa intestinală cu extremitatea efilată
• porţiunea posterioară atârnă în lumenul cecului pentru a permite depunerea
ouălor
• parazitul se hrăneşte cu:
▪ conţinutul enterocitelor
▪ eritrocite
▪ leucocite
▪ fluid tisular

• întregul ciclu de dezvoltare are loc

în intestin
Manifestări clinice:
• forma uşoară
▪ dureri abdominale
▪ vărsături
▪ distensie abdominală

• forma severă
▪ diaree muco-sanguinolentă
▪ dureri abdominale
▪ tenesme
▪ prolaps rectal !
▪ anemie şi malnutriţie la copii cu infecţii masive
Diagnostic:
• evidenţierea ouălor:
o prin examen coproparazitologic
o în infecţiile slabe se folosesc tehnicile de concentrare, în special Kato-
Miura

• parazitul adult poate fi găsit în intestin în cazul unei:

o intervenţii chirurgicale
o sigmoidoscopii
Vă mulțumesc pentru atenție!