Întrebări pentru examen la modulul „ Patologia şi clinica în boli infecţioase la rumegătoare”,

2023

1. Avortul campilobacterian la bovine.

C. fetus subsp fetus si C. jejuni: ambii pot cauza avort cu caracters sporadic virsta gestatiei
4-8 luni niciodata avort enzootic

fetus subspecies venerealis determina moarte embrionara si infertilitate moartea fatului si

avortul la gestatie de 4-8 luni transmitere veneriana parazit obligatoriu al tractusului
genital bovin nu determina sterilitate: fertilitatea se restituie dupa 4-8 luni taurii pot fi
infectati pentru toata viata sau se pot vindeca (steriliza bacteriologic)

Leziunile macroscopice lipsesc cel mai frecvent – placentita pericardita, pleurita,

peritonita - fibrinoasa fatul normal sau autolizat

Diagnostic izolarea germenului din avorton, fluidele fetale sau uterine examenul
continutului stomacal al avortonului in microscopie cu camp intunecat – evidentiaza
prezenta vibrionilor

Control treatment: antibioterapia, de obicei eficienta la masculi, inconstant la femele

vaccinare

2. Avortul clamidian la bovine.

Boala infectioasa, enzootica, taurine, avort + retentii + pneumoenterita vitei

Istoric: Germania 1956, SUA 1960 Surdan 1963 + Popovici Etiologie: Clamidia psitacii

Epidemiologie: - avort la vaci orice varsta, avort la primipare, importuri S.I – animale
avortate; serologic + = inf. Inaparente C.T – artropode, alte modalitati Dinamica: enzootie de
efectiv 25-75% din animale

LEZIUNI: - numai in avorturi timpurii - hemoragii s.c. pe seroase, in organe - hemoragii in

musculatura scheletica + infiltratie gelatinoasa - colectii serofibrinoase in cavitati, edem
pulmonar, hipertrofie lnn - ficat marit, pestrit, consostenta crescuta - focare necrotice miliare,
cenusii in miocard si corticala renala - edem placentar, exudat galbui maroniu

DIAGNOSTIC: epidemiologic, clinic, morfopatologic - izolare clamydii, amprenta

placentara - serologie RFC pe probe perechi: I → 4 x I la 21 zile

PROFILAXIE - unitati indemne – avort - igiena, alimentatie, dezinfectie - vaccinuri

inactivate COMBATERE - tratament cu Te 3g/zi, 3 zile - distrugerea produsilor de avort

3. Actinobaciloza bovină.

A Actinomicoza şi Actinobaciloza sunt două boli infecţioase, bacteriene, întâlnite mai frecvent la
taurine şi sporadic la celelalte mamifere domestice (oaie, cal, porc, câine). Ele pot fi întâlnite şi
la om.
Sursa principală de infecție este reprezentată de animalele bolnave care elimină germenii odată
cu materialul purulent, contaminând furajele și apa. Germenii se găsesc, în mod normal, la
nivelul cavității bucale. Aceștia pătrund în organism prin diferite leziuni de pe mucoase sau piele
cauzate, în general, de furajele grosiere, dar și de diferite plăgi.

În Actinomicoză, leziunile sunt localizate mai frecvent la oasele feței, mai des la nivelul
maxilarului inferior (mandibular). Astfel, la nivelul oaselor apar fenomene de osteoporoză cu
deformări (proeminențe), iar în grosimea osului se formează focare purulente care se pot sparge
fie la exterior, fie în diferite cavități. Ca urmare, pot apărea secreţii nazale purulente sau chiar
fractura maxilarului animalului.

Actinobaciloza bovină se caracterizează prin prezența unor inflamații purulente și fibrozări în

diferite țesuturi și organe, mai ales țesuturile moi (limbă, buze, mucoasă bucală, faringe, piele,
pulmon etc.).

În România, boala se întâlnește relativ frecvent la taurine, apare în tot timpul anului, cu o
incidență mai mare primăvara, și este cauzată mai ales de condițiile deficitare de igienă din
adăpost.

Simptomele bolii sunt în funcție de localizarea procesului infecțios: subcutanat, la nivelul limbii,
mamar, visceral, limfoganglionar etc.

Frecvent, în regiunea submandibulară, se observă o „umflătură“, sub formă difuză sau sub formă
de noduli bine delimitați. Pielea se poate necroza și apar fistule din care se scurge puroi vâscos.
Dacă țesutul afectat este fibrozat, leziunile sunt lipsite de material purulent.

Diagnosticul, atât în Actinomicoză cât și în Actinobaciloză, se suspicionează pe baza semnelor

clinice și se confirmă prin examen de laborator.

Prognosticul este grav în cazul Actinomicozei și favorabil în cazul Actinobacilozei, iar cazurile
de vinde care au loc numai când tratamentul se instituie precoce.

Profilaxia celor două boli este cea mai importantă și constă în măsuri generale sanitar veterinare:
dezinfecția adăposturilor cu DECONTAMINOL, CATIOROM, PURSEPT, precum și evitarea
pe cât posibil a furajelor grosiere care pot leziona mucoasa bucală, creând porți de intrare pentru
germeni.

Tratamentul este atât local, cât și general și urmărește limitarea procesului infecțios, crescând
posibilitatea de exploatare a animalelor valoroase. Astfel, la nivel local, pe zona afectată se
aplică mai multe zile TINCTURĂ DE IOD, până la maturarea abceselor. După maturare, acestea
se deschid chirurgical, iar în cavitate se aspersează ETER IODOFORMAT și se aplică diferite
unguente: DERMOGUARD, PODODERMIN, MIBAROM.
 4. Mamita micoplasmică la bovine.

SUNT INFLAMAŢII ALE ŢESUTURILOR CONSTITUTIVE ALE MAMELEI, CONSECINŢA PĂTRUNDERII

BACTERIILOR, ÎN UNUL SAU MAI MULTE SFERTURI, CARE CONSECUTIV MULTIPLICĂRII LOR
DECLANŞEAZĂ UN PROCES INFLAMATOR DE INTENSITATE DIFERITĂ, ÎN UNELE CAZURI
ASOCIATĂAMPLIFICATĂ DE ELIBERAREA DE TOXINE. A) MAMITE SUBCLINIE B) MAMITE CLINICE Care
sunt factorii declanşatori/de reactivare a m

Etiologie: - M.agalactiae var. bovis, - mai rar M.bovigenitalium si alte micoplasme Epidemiologie:
enzootic.

TABLOU CLINIC: - uger marit in volum, hiperemiat, discret, sensibil la palpare - debuteaza la un sfert
toata mamela; - secretia lactata diminua pana la disparitie; - la muls: secretie seroasa, bogata in
celule si fibrina sediment purulent poate aparea si in perioada de repaus mamar persista 4-5 luni

TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC - fibrozarea parenchimului glandular - microabcese si exudat

purulent in canalele galactofore - edem gelatinos al tesutului conjunctiv glandular

DIAGNOSTIC - ex bacteriologic COMBATERE - tratament mamita - dupa muls – intramamar

tetracicline - general antibiotic

5. Mamita colibacilară la bovine.

Boala infectioasa acuta a vacilor performante, dupa fatare sau >>.

Etiologie: E.coli O9, O81, O86, O2, O21 Factori de aderenta, endotoxina + exotoxina → proc. inflamatorii
si necroze

Epidemiologie: Receptivitate: vaci la prima lactatie, bovine in stabulatie Cale

transmitere: canalul papilar, hematogen Dinamica: sporadica, enzootii in sezonul cald Igiena
necorespunzatoare, alimentatia inconstant

TABLOUL CLINIC: - Sindrom febril: hipertermie, abatere, frisoane, inapetenta, incetinirea rumegarii
Sferturile afectate (>>posterioare), dure, calde, sensibile, pielea congestioanata Laptele – seros, galben,
rosietic, flocoane sau cheaguri de cazeina, pH alcalin -Animalul cifozat, imobil, geme, mucoase
subicterice sau icterice → moarte -Uneori remitere locala si generala cu vindecare in 2-4 zile -Agravari
bruste cu diaree, pareze, paraplegii, coma , moarte.

TABLOU LEZIONAL: - tesut mamar infiltrat hipertrofiat sau hemoragic - enterita catarala sau hemoragica,
distrofii in organe DIAGNOSTICUL: - epidemiologic, - clinic - laborator (bacteriologie si nr.celule somatice
din lapte) Indicator de pH – Albrom

TRATAMENT: Local dupa evacuarea completa a mamelei - introducere atb solutii pe canal papilar
(penicilina cristalina 200.000 – 400.000 U.I, streptomicina 0,5-1 g in 40-60 ml ser fiziologic, unguente
(mibazon, tetraciclina T – de 2, 3ori in 24 de ore) se intrerupe mulsul 12-24 ore. General 1000 – 4000 U.I
penicilina/6 ore 5000 – 15.000 U.I........, tripedin, moldamin NU SE DA LAPTELE IN CONSUM Mastite
subclinic: in repaus Albadray plus, Neodry, orbenin, synulox la 12 ore / 3 administrari. Vaccin de focar
6. Mamita stafilococică la bovine.

Boala infectioasa sporadico-enzootica, tulburari generale + tumefierea glandei mamare / gangrena /

indurare atrofie Importanta: cea mai grava, sfarsit letal, pierderi lapte, implicatii sanitare S.aureus –
toxina sindrom soc Enterotoxina Etiologie: S.aureus, coaguleaza+ si hemolitic (α si β) - alti stafilococi
nehemolitici .... coaguleaza – epidermidis, hominis, hycus. - leziuni microscopice + cresterea nr
leucocite in lapte.

Epidemiologie: vaci lapte in varf de productie si puerperium Surse: animale cu mastite → lapte X
germeni pe suprafata Factori.fav – leziuni mamelon, alimentatie carentata, boli debilitante, frig,
umiditate, muls brutal. Cale transmitere: canal papilar + sol.continuitate. Dinamica: sporadica sau
enzootii de efectiv

TABLOU CLINIC - ACUTA – dupa parturitie 41-42oC, abatere, anorexie, tahicardie, incetarea
rumegarii, astenie, decubit tumefiere sferturi: sensibile, calde, dure, cu pielea rosie-violacee →
gangrena. - uneori edem subabdominal, inghinal, flancuri - secretie lapte: seroasa → brun-rosietica +
flocoane fibrina + fetida - exitus toxiemie – in 2-3 zile 50% Peste 6 zile → desprindere zona cangrena
→ mutilare glanda - uneori evolutie supraacuta: coma → moarte Subacut, cronic – rar indurare →
atrofie\

Diagnostic - clinic + bacteriologic: 200 staphilo/ml lapte + 500.000 leucocite/ml - ELISA pt

identificarea staphilococului 6 h – 90% Tratament - idem streptococica + novobiocina (0,25g de 3
ori) furaltadona 0,5 g pen + S (100.000 – 0,25g) pen + nitrofurazona (100.000- 0,15g) pen+tylozina
(100.000 – 0,24g) cefalotin activ, Ne si altele antihistaminice + electroliti + masaj

7. Mamita streptococică la bovine.

Boala infectioasa enzootica, scadere productie lapte si modificare calitate, tumefiere sferturi
afectate, noduli in parenchim, atrofia glandei mamare. Importanta - 70% din mamite - pierderi 15%
din productia de lapte Etiologie: Streptoccocus agalactiae (acut) disgalactie, uberis (acut), equi,
zooepidemicus (subacut cronic), viridans, pneumoniae, pyogenes

Receptivitate: vacile performante, stabulatie permanenta, exploatare intensiva, incidenta maxima la

7 ani (tulburari hormonale + sensibilizare la proteina streptococica; in primele doua luni de lactatie)
Surse: vacile cu infectie subclinica si clinica → lapte, maini, mulgator, cupe, apararet de muls,
asternut Rezistent : 3 sapt pe par si piele, ustensile Rata morbiditatii ~ 25%, corelata cu igiena
mulsului.\

PATOGENEZA: Inf. ascendenta → X in canalele galactofore → circulatia limfatica → lnn.regional.

aflux neutrofile →largire spatii interstitiale → descuamare epiteliu acinar → lumen acini umplut cu
detritus celular si neutrofile → urmeaza reactia limfomacrofagica si fibroasa → comprimare acini si
ducte lactifere scade productia de lapte. traverseaza pereti brusc

CLINIC – subacuta si cronica -scadere productie la unul sau mai multe sferturi -modificari calitative:
coaguleaza usor, sarat, pH alcalin, zeros cu flocoane de fibrina – uneori sange, purulent - parenchim
mamar: tumefiat, indurat – cu nodozitati, tendinta la atrofie - starea generala nemodificata

DIAGNOSTIC: -ex fiz-ch, bacteriologic/subclinic -teste: pH, celule, enzime

 TRATAMENT: - vidare glanda - antibiotice intramamar solutii, suspensii, unguente+masaj
procainpenicilina G (100.000 U.I) infuzii mamare 3/24 ore sau 2/72 ore - vindecare 95% - penicilina
100.000 + 0,5 g Neomicina (Gram -) In infectia mixta: strepto-stafilo – 4 infuzii/la 48 ore interval sau:
0,3 g Eritro – unica 0,2 g Lincomicina + 0,3 g Neomicina – de 2 ori la 12 ore 0,6 g tetraciclina cu/sau
0,25 Spiramicina – unic. Vacile in repaus mamar – subclinic - infuzie unica cu penicilina 100.000 U.I

PROFILAXIE: - igiena muls, - control mamela in repaus - imunoprofilaxie: “Polimartivac (anaculturi si

anatoxine) (v.gestante ultima luna + in repaus)

8. Mastita piobacilară la bovine.

9. Febra Q.

10. Pneumonia progresivă a ovinelor (Maedi Vişna). Etiologie, date epidemiologie, tabloul
clinic.

11. Pneumonia progresivă a ovinelor (Maedi Vişna). Tabloul patomorfologic, diagnosticul,

diagnosticul diferenţial, masuri de profilaxie şi combatere.

12. Agalaxia contagioasă a ovinelor şi caprinelor. Etiologie, date epidemiologie, tabloul clinic.

13. Agalaxia contagioasă a ovinelor şi caprinelor. Tabloul patomorfologic, diagnosticul,

diagnosticul diferenţial, masuri de profilaxie şi combatere.

14. Encefalomielita infecţioasă a oilor (looping ill).

15. Factorii favorizanţi şi determinanţi în mastitele infecţioase la bovine.

16. Pleuropneumonia contagioasă a bovinelor. Etiologie, date epidemiologie, tabloul clinic.

17. Pleuropneumonia contagioasă a bovinelor. Tabloul patomorfologic, diagnosticul,

diagnosticul diferenţial, masuri de profilaxie şi combatere.

18. Măsuri de supraveghere şi control a bolilor infecţioase la bovine.

19. Măsuri de supraveghere şi control a bolilor infecţioase la ovine şi caprine.

20. Artrita - Encefalita caprină.